Universul - Provincie, august 1944 (Anul 61, nr. 210-239)
1944-08-01 / nr. 210
Anul al 6l-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar» „UNIVERSUL» S. A. înscrii sub Nr. 160 Trib |lfo* CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAI BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 340.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 1.30.15 DISCIPLINA COLECTIVĂ INADĂPOSTIte S’a mai scris şi se va mai scrie desigur asupra acestui capitol, privind disciplina colectivă în adăposturi. Zilnic se dau instrucţiuni şi sfaturi, de modul cum trebue să se poarte fiecare în adăposturi pe timpul alarmelor Nu toţi însă înţeleg să le respecte şi să le urmeze în interesul lor, şi al tuturor. Sunt oameni recalcitranţi, lipsiţi de simţul disciplinei şi al cuviinţei ce se impune în atari împrejurări. Provoacă incidente inutile, vorbesc vrute şi nevrute, povestesc lucruri care tulbură starea sufletească a celor mai slabi de înger, într’un cuvânt se dovedesc elemente cari se sustrag dela normele unei discipline colective, ce trebue să şi le impună fiecare atunci când se află într’un adăpost public, unde caută să-şi salveze viaţa sute şi mii de persoane. S’au afişat pe pereţii adăposturilor publice felurite instrucţiuni: să nu se vorbească pentru că se consumă oxigenul şi se viciază aerul în detrimentul tuturor; să nu se strige; să nu se provoace panică; să-şi păstreze fiecare calmul; să lase culoarele de trecere a echipelor sanitare de ajutor libere; bărbaţii cari stau pe scaune, să le mai cedeze şi femeilor cari au rămas în picioare. Unele persoane, deşi citesc aceste îndemnuri, nu le dau nici o atenţie. Desigur, că în adăposturi vine fiecare cu educaţia, cu moravurile şi cu manierele lui. E greu să pretinzi tuturor să aibă aceeaşi educaţie, dacă nu şi-a făcut-o la vreme Dar cel puţin, în cele câteva ore pe care le petrece în adăpost, este dator fiecare să respecte liniştea celorlalţi supunându-se disciplinei colective şi ordinei necesare în adăposturi Comandamentul apărării pasive a dat dispoziţii ca persoanele cari se sustrag obligaţiilor ce trebue să le aibă în adăposturi, să fie identificaţi şi să nu li se mai permită să vină a doua oară, ca să tulbure liniştea celor paşnici, prin atitudinile lor neînţelegătoare.E o măsură menită să asigure disciplina şi liniştea de care populaţia are nevoe în tragice împrejurări. AV1GM NORDAMERICANE ROBOM PE TERITOIRIUL GERMANIEI $1 IN ROMÂNIA Berlin, 29 (Rador) — Anglo-anv '.'cânii au pierdut iarăşi în ultimele 24 ore un procent însemnat de formaţiile lor aeriene folosite la operaţii de atac împotriva teritoriului Reichului şi împotriva unor localități din România. Mai ales englezii au trebuit să plătească un foarte mare preţ pentru atacurile lor teroriste împotriva oraşelor Stuttgart şi Hamburg. După ştirile de până acum, inamicul a pierdut cel puţin 120 avioane de bombardament, printre care 90 avioane de bombardament tetramotoare. * Formațile inamice, care au sbriat noaptea trecută înspre Germania de sud-vest și peste golful German în regiunea , estuarului Elbei, au pierdut numai ele, de pe urma aviatorilor de vânătoare de noapte germani, 81 avioane, cu câte patru motoare. Chiar în cursul sbornlui de so- STe al escadrelor inamice, care, în grupuri izolate spre a înşela apărarea aeriană germană, au pătruns pe deasupra Germaniei de nord-vest a Reichului, englezii au fost interceptaţi de aviatorii de vânătoare germani. După ce inamicul, cu prilejul acţiunilor sale teroriste precedente, scăpase oarecum cu faţa curată din cauza condiţilor atmosferice nefavorabile pentru apărarea aeriană germană, el a revenit acum să sufere pierderi foarte mari. O mare parte din cele 81 avioane britanice de bombardament nimicite a fost doborâtă în flăcări înainte de a-şi fi putut arunca bombele. Partea principală a fost doborită deasupra regiunii din sud-vestul Germaniei. Inamicul încearcă, cu prilejul operațiilor sale în aceste districte ale Reichului, folosind un teritoriu neutru pe care îl violează de fiecare dată la sosire, să influenţeze în mod considerabil apărarea aeriană germană. Noaptea troeută însă acest lucru nu l-a reuşit în măsura în care el se aştepta. Aviatorii de vânătoare de noapte germani s’au putut desfăşura în voe şi au pricinu inamicului una dtar cele mai însemnate înfrângeri. Şi avioanele de bombardament nord-americane tetramotoare, cărora le-a fost dată o puternică escortă de avioane de vânătoare cu mare rază de acţiune, care au făcut în timpul zilei o incursiune pe deasupra teritoriului României, s’au văzut expuse rezistenţei hotărîte a forţelor de apărare aeriană germane, române şi bulgare în violente lupte aeriene, precum şi prin tirul masiv al artileriei deasupra Germaniei centrale, au putut folosi stratul des de nori ce acoperea cerul ac, astfel încât numai puţine avioane de vânătoare germane au reuşit să între în contact cu formaţiile teroriste. In îndârjite lupte aeriene mai multe aparate nord americane sau atât de grav avariate încât de bună seamă că s’au prăbuşit la pământ în cursul sborului de înapoiere. In vest, deasupra regiunii de Invazie, aviatorii de vânătoare germani au înregistrat din nou succese în combaterea forţelor aeriene amrco-americane şi îndeosebi a avioanelor de bombardament şi de vânătoare, care au întreprins atacul de la mică înălţime împotriva firmelor germane. Ştirile cu privire la pierderile de avioane Inamice care până acum cuprind 120 avioane nimicite, nu s’au terminat Trebue să se conteze pe faptul că 'nambul a suferit nierdriri mai mari de attt el lasă actualmente să se vadă Pierderile de oameni ale anrioamericanUce, eu nri'riul sbomrilor lor pe luncă dMantă s' eu nrilebil onoratelor eferinate în verisi în regiunea Balcanilor, se riscă la aproximativ o mie de aviatori. COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 29 IULIE 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc și frontul Moldovei, nici un eveniment important. rp OBIECTIVE MILITARE Suntem la război şi războiul are legile lui aspre. In deosebi, in necruţătoarea încăerare a vremii noastre, războiul a fost proclamat totalitar. El trebuia să fie atât de generalizat,, încât toate energiile naţionale să se concentreze pentru dobândirea victoriei şi toate mijloacele de intimidare, de presiune sau de lovire să continue la demoralizarea adversarului şi la înfrângerea lui. Cine primeşte războiul trebue să-i suporte urmările. Aceasta pare să fie lozinca inumană a taberelor în războiu. Lamentaţiile nu-şi au deci raţiunea de a fi. Loviturile se dau şi se primesc până la istovirea totală, până la înfrângerea totală sau până la biruinţa totală. O asemenea concepţie aplicată cu toată rigoarea *»' logică şi cu toată lipsa de umanitate pune tr n cauză o imensă răspire morală pentru astăzi şi mai ales pentru mâine. Dacă oricine primește ca cei răspunzători de război sau cei cari fac războiul să suporte toate urmările lui, oricât de aspre ar fi ele; dacă lista obiectivelor militare se extinde dela tancul și tunul de pe front, la fabrica ce alimentează frontul; la gara, care triază trenurile; la locomotiva, care le transportă; la combustibilul, care e indispensabil aprovizionării războiului, aceasta poate fi neomenos sau abuziv, dar intră în cadrul războiului total. Şi această extindere a războiului total are însă limite, în legile morale şi în îndatoririle de umanitate. Legea războiului — fie el şi total — rămâne acela a tuturor războaielor: cel care se poate apăra, poate fi atacat. In cuprinsul unei ţări există totuşi o imensă proporţie de populaţie, care nu are nici© răspundere In conducerea războiului, nici o acţiune in purtarea lui, nici o armă împotriva lui. Bolnavul in spital, bătrînul in azil, copilul la maternitate, ţăranul la paşnica muncă a pământului, refugiatul sau evacuatul în necăjita lor existenţă, aceştia nu sunt, nu pot, nu trebue să fie actori ai dramei întunecate, care de cinci ani îngrămădeşte ruinele şi seceră vieţile. Desigur, un bombardament aerian are limitele lui de siguranţă. In urma atacului, pe anumite distanţe sunt inevitabile erori şi aproximaţii, care provoacă victime inocente şi ruine nedrepte. Dar un atac aerian, ca cel din noaptea de Joi, 27 spre 28 iulie, nu are o astfel de explicaţie. El a atins exclusiv cartierele centrale ale oraşului. Nu a fost lovit un singur obiectiv militar. Un azil de bătrâni, două spitale şi câteva instituţii publice, pe lângă numeroase locuinţe în tot oraşul au fost lovite fără discriminare. Dacă un asemenea atac este ceea ce se chiamă, în vocabularul vremii, un „bombardament de teroare“, el şi-a atins şi mai puţin scopul: nici bolnavii din spitale, nici femeile cu părul despletit şi cu boccelele în stradă pe trotoarele locuinţelor dărâmate, nici copiii rămaşi cu crize cardiace. In urma exploziilor, nu vor putea schimba orientarea politică a guvernului sau grăbi eşirea ţării din răsboiu. Forţe mai mari decât ei, împrejurări care-i depăşesc II împiedică pe ei — şi pe atâţia alţii decât el — să fie altceva decât victime. Nicăeri până azi presiunea morală asupra populaţiei civile n’a dus la revoltă, ci la resemnare sau la indignare individuală. Soarta răsboiului se hotăreşte pe fronturi, nu în oraşele dinnapoia frontului; se hotăreşte între soldaţi ,nu între aviatori şi populaţia civilă. Dar oricare ar fi epilogul marei drame de azi şi oricare ar fi simpatiile de azi şi de mâine ale popoarelor, conducătorii actuali ai marilor Puteri în luptă, nu trebue să se lase ameţiţi de succesele sau de puterea lor. Intr’o zi va fi iarăşi pace; va fi iarăşi nevoie de încredere între oameni şî naţiuni; va fi iarăşi nevoie de omenie, de echitate şi de justiţie. Va exista din nou o opinie publică internaţională, care va judeca şi aplica sancţiuni morale. Şi într’un regim de pace trainică, marile naţiuni conducătoare ale lumii trăesc nu numai de pe urma puterii lor materiale, ci de pe urma prestigiului, pe care li-l dau concepţiile lor morale, regulile lor de umanitate şi respectul lor pentru justiţie şi echitate — chiar în vreme de răsboiu, a unui război, care se apropie de sfârşit. STADIUL PROBLEMEI POLONEZE V9S SCHIMB BE PĂRERI ANGWOPOLONEZE IN CERCURILE1' OFICIAU: BIN "LONDRA Geneva, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Se află din Londra că problema poloneză a prilejuit un intens schimb de păreri anglopoloneze în cercurile oficiale. Comitetul emigrat polonez se află pentru a spune aşa, într’o şedinţă permanentă. In afară de aceasta, au loc consfătuiri neîncetate între personalităţile din jurul d-lui Raczkiewicz. Date fiind Informaţiile amănunţite că s’ar plănui în Interesul unei împăcări cu Rusia Sovietică, să se sacrifice sau să fie rugate să se retragă una sau mai multe din aceste personalităţi, se aminteşte, dintr’o sursă poloneză foarte bine informată, că d. Raczkiewicz nu este popular în toate cercurile poloneze. In ce priveşte pe generalul Sosnkowski s se pare, deasemeni pe bază de informaţii amănunţite, că nu este exclus ca comitetul emigrat sau cel puţin unii dintre membrii săi să fie dispuşi a-l sacrifica, în cazul când persoana sa ar sta în mod inevitabil în calea unei împăcări cu Rusia Sovietică. INTENŢIILE GUVERNULUI SOVIETIC Vichy, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite Semnarea acordului dintre aşa numitul „comitet de eliberare polonez“ şi înaltul comandament sovietic cu privire la administrarea regiunilor poloneze confirmă, după părerea agenţiei „Havas-Ofi“, voinţa guvernului sovietic de a transforma Polonia într’o republică sovietică. „Comitetul de eliberare polonez“ nu va fi niciodată altceva decât un mijloc de care se va servi Moscova pentru a extinde influenţa bolşevică înspre vest. CERCURILE POLITICE BERLINEZE ŞI CĂLĂTORIA D-LUI MIKOLAICZIK LA MOSCOVA Berlin, 29 (Rador). — Călătoria șefului exilat polonez din Londra, Mikolaiczik, la Moscovă, nu a produs nici o surprindere în cercurile politice berlineze. Această călătorie, după cum s-a declarat Vineri la Wilhelmstrasse, a fost cerută în ultimele zile din ce în ce mai insistent de presa engleză, pe motivul că Anglia trebue de acum înainte să refuze a se mai ocupa de conflictul polono-sovietic. Stalin, care nu s’a lăsat amăgit și care a Instituit un soviet polonez, poate că acum se va coborî până la a-l primi pe Mikolaiczik. Motivul pentru care face această călătorie șeful guvernului exilat polonez, — se constată aci, — este de a evita cât mai mult posibil ca să înfrunte pe Stalin, pentru ca eventual să poată ajunge la un acord favorabil într’o oarecare măsură pentru eL Urmarea acestui procedeu va fi, cu o oarecare probabilitate ceea ce a subliniat şi postul de radio ,Swit” al emigraţilor polonezi, ruperea cercului polonezilor exilaţi, lucru care ar fi folositor eforturilor lui Stalin. Că Stalin, în ciuda apropiatelor conversaţii, nu şi-a schimbat câtuşi de puţin aspiraţiile sale cu privire la Polonia, acest lucru nu mai este astăzi un secret. El rezultă şi din faptul că, în mod semnificativ, marile ziare moscovite Pravda şi Isvestia nu mai vorbesc de consiliul naţional polonez, ci intitulează comunicatul privitor la numirea comitetului de eliberare: „Creiarea unui soviet polonez”. Acest fel de exprimare moscovit, — se constată la Berlin,— stă în opoziţie cu consideraţiile, aşa cum au fost făcute în anumite ziare neutre, ce au încercat să scuze situaţia şi au precizat că în Polonia nu a fost constituit nici un organ sovietic. Interesant în legătură cu călătoria lui Mikolaiczik, — se declară mai departe, — este că şefului guvernului polonez îi stă în faţă ca tovarăş de tratative la Moscova, generalul Mihail Boia Chimiersky, comandantul suprem al armatei roşii poloneze şi misnistru de război al sovietului polonez. Chimiersky are o interesantă carieră. El a fost cu prilejul revoluţiei în cursul ultimului război, şef adjunct al administraţiei armatei şi a fost acuzat de delapidare de bani publici în legătură cu însărcinările oficiale primite, ceea ce s’a soldat prin izgonirea sa din armată şi prin aceea că i s’a aplicat o pedeapsă de 6 ani de carceră grea. In încheiere, se declară că trebue să se conteze în problema poloneză, în foarte scurtă vreme, pe desvoltări senzaţionale, care '• însă până la urmă vor evidenţia toate că Anglia nu se va opune în nici un fel tendinţelor de ane-xiune totalitare ale Sovietelor cu privire la Polonia. Un tren de artilerie antiaeriana, in Franța de nen* ferment puternic Omn acţiune, sguduind p&nft In adâncuri patimile, punând In mişcare uriaşe forţe, fluturând aripele morţii dar excitând eroismul, nu ar putea ca războiul să nu impresioneze sensibilitatea şi să nu găsască expresie în cea mai înaltă citaţiune a spiritului uman. Războiul a fost pururea un motiv fecund de inspiraţie în artă. Spectacolul forţei încordate spre a dă ciocnirii un maxim de efect, a impresionat vizual pe pictori şi pe sculptori, a inspirat poeţilor şi muzicanţilor accente eroice, menite a exalta sufletele ori a reda descriptiv imagina câmpurilor de bătălie sau a singuratecelor lui episoade. La Muzeul din Napoli este un fragment de pictură în mozaic Dompeian, reprezentând episodul din bătălia de la Issus, în care Alexandru cel mare pune pe goană pe Darius al Persiei. Este, pe cât cunosc, cea mai veche reprezentare picturală a unei mari scene de bătălie. De la artistul ■M— mtm ans » MSife* *»presionalite scene a atacului falangei macedonene şi până in zilele noastre, câtă artă s’a risipit pentru a Îmbogăţi galeriile şi muzeele cu viziuni de război. Nume ca Edouard Detaiîle, Menzel, Werner, Matejko ş. a. ne evoacă imense pânze în care, pe fundaluri întunecate de fum vrâstate de sclipiri de flăcări ori de metale, oameni îmbrăcaţi în costume multicolore se împung sau se taie, cai se cabrează, drapele fâlfâie în vânt, luptători căzuţi întind braţele spre a da salutul suprem generalului ce caracolează victorios pe calul său alb, salutând izbânda cu sabia sau măcar cu chipiul. Cred că realizarea cea mai uluitoare a genului, prin proporţiile ei uriaşe, — aproape 30 metri lungime, adevărată dioramă! — este pânza din Muzeul de la Versailles, executată — dacă mi-aduc aminte exact — de Horace Vernet, înfăţişând episodul culminant al campaniei de cucerire a Aîge(Continuar© in pag. 2-a) ÎNSEMNĂRI culturale RĂZBOIUL ŞI ARTA MODERNĂ de CONSTANTIN KIRIŢESCU ARTELE PLASTICE Nr. 210 Marţi 1 August 1944 8 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ MILITARĂ $1 POLITICA EVENIMENTE MILITARE. — EVENIMENTE POLITICE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT. Pentru moment în regiunea sudică, pe Nistrul inferior, în Basarabia de mijloc şi pe frontul Moldovei în afară de o activitate redusă, nici un eveniment mai important nu s’a produs. Totuşi, la sfârşitul săptămănei, s’a putut observa o activitate mai vie de recunoaştere din partea forţelor Carpaţi, adică circa 900 km. fără a se socoti frontul finlandez. Ocuparea localităţii Denublin pe Vistula, important nod de cale ferată, apropie trupele sovietice, în această regiune la circa 90 km de Varşovia. Comandamentul sovietic urmăreşte încercuirea Varşoviei li luptele ce se dau in această rebel generală, rezistenţa cu cât mai multă economie de forţe împotriva forţelor sovietice, în timp ce rezervele şi forţele de elită germane sunt întrebuinţate pe frontul occidental, in acelaşi timp ştirile sosite din Berlin arată că acolo se pune temei pe mobilizarea totală ordonată de Fuehrer şi graţie căreia se va putea sovietice ceea ce ar putea indica intenţia de a începe şi în acest sector al frontului răsăritean o ofensivă concomitentă cu presiunea pe care trupele sovietice o exercită în regiunea Carpatică. Pe restul frontului de la nord şi până la sud forţele germane au fost nevoite să se replieze şi să evacueze centre importante. Această repliere este explicată de cercurile competinte germane ca impusă de nevoia organizărei unei noui linii de rezistenţă care să corespundă mai bine considerabilei disparităţi numerice între forţele ofensive sovietice şi cele germane de apărare, disparitate în defavoarea acestora din urmă. De la nord la sud comandamentul german a dispus evacuarea localităţilor Schaulen (Lituania), Dunaburg (Letonia), Bialistoc, Brest Litovsc, Lemberg şi Przemysl. Comunicatul german arată că în toate aceste oraşe au fost distruse înainte de evacuarea lor, instalaţiile militare. Tactica adoptată de sovietici de a înconjura diferite centre şi a trimite apoi înviate coloane motorizate, este acum întrebuinţată pe întregul front. Garnizoanele germane au rezistat cu multă dârzenie în faţa unui inamic cu mult superior numericeşte şi dispunând de un bogat material, dar situaţia devenind din ce în cea mai primejdioasă, toate localităţile citate mai sus au fost evacuate şi comunicatul german, anunţând aceasta, spune că evacuarea acestor ari de front înaintate a fost făcută în urma „pătrunderei în parte adânci” a trupelor sovietice în frontul german şi că scopul urmărit ae „o econimie a forţelor”. După ocuparea Narvei, frontul sovietic se întinde fără întrerupere acte golful finis, până la uiunea capitalei poloneze sunt din cele mai îndârjite. Deci ofensiva având drept obiectiv Varşovia a crescut în intensitate în ultimele zile. Se poate spune acelaş lucru şi pentru activitatea din sectorul de nord al frontului, unde sovieticii atacă neîncetat. Nu e încă precizat dacă trupele sovietice din această regiune intenţionează să-şi deschidă drum spre Riga sau spre Prusia orientală. In general modul cum se desfăşoară luptele pe frontul de răsărit, pare a confirma că la Berlin s’a adoptat ca tactică de răzalcătui — după cum spune corespondentul nostru că se crede în capitala Reichului — „o armată mare care să fie atât de puternică încât să poată curând să treacă din nou pe frontul de est de la defensivă la ofensivă” PE FRONTUL INVAZIEI. — In Normandia americanii au pornit un violent atac, după o pregătire de bombardament aviatic, în direcţia St. Los Coutances Atacul a fost dat pe o întindere de 70 ton. Coloanele de tancuri, înaintând spre Coutances, lăsau (Continuare in pag- 2 a) i¥ITA|iE IA BRADIŞTEA «CELUL! de ION CONEA Anul trecut, în apelul pe care Comitetul de iniţiativă pentru săparea cetăţilor dace din munţi, Sebeşului îl publica în ziare, invitând pe studenţi să se înscrie cât mai mulţi — şi de la toate Universităţile ţării — pentru tabăra care avea să facă săpături la cetatea dela Costeşti, se reproducea şi următoarea pagină dintr’un mare istoric străin, privitoare la Burebista şi Dacii din vremea lui. Pentru cetitoru român, această pagină a constituit — atunci — mai mult de alt o revelaţie. Dacă ar fi fostsă de un istoric român, poate că nici nu i s’ar fi dat crezare). Iată textul ei: „Un trib modest, la început. Dar un complex de împrejurări fericite şi câţiva şefi alfili făcură de Daci, pe vremea lui Pompei, cea mai mare putere a Europei.. Olbia, care rezistase la cinci secole de asalturi barbare, fu cucerită şi distrusă — şi de atunci înainte Dacii, stăpâni ai ţărmului Mării, ai gurilor marilor fluvii (din nord-vestul Pontului Euxin) şi stăpâni ,peste pământurile roditoare din acea regiune, putură idica pretenţii pentru un rol suveran. Pe Dunăre în sus, ei urcară spre Europa Centrală : înfrânseră repede pe Galii Scordişci din părţile Belgradului de astăzi; cuceriră câmpia panonică de la ultimi moştenitori ai celtului Segovese; înfrânseră pe Boii din Boemia de azi şi pe Noricii de Stiria ; Galii fură şi ei bătuţi în lupte sângeroase... Din Viena şi până la Odesa, imperiul Dărilor stăpânea cele mai valoroase drumuri şi cele mai importante vaduri de comerţ, ca şi pământurile cu solul şi subsolul cel mai bocat din Europa Centrală în jurul lui Burebista şi al lui Deceneu. Daci delicată de entuziasm şi de încredere în puterile lor vreme de trei decenii. Tar Burebista, în această acui domnie glorioasă da aproximativ treizeci de ani, nu fu învins nici măcar o singură dată (Continuare in p*