Universul - Provincie, septembrie 1945 (Anul 62, nr. 196-221)

1945-09-01 / nr. 196

T . If ACTIVITATEA I. P. S. PATRIARH NCODM LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ I. P. S. Patriarh Nicodim îşi petrece vacanţa la reşedinţa de vară de la Monastirea Neamţu, unde I. P. S. Sa a fost stareţ timp de 12 ani. Pentru ca trebile patriarhiceşti să nu sufere, colaboratorii apro­piaţi ai Şefului Bisericii se de­plasează regulat la Neamţu pre­zentând lucrările curente spre rezolvare I. P. S. Patriarh. Eri s-au înapoiat de la Neamţu preoţii consilieri: Nicolae Cos­­ma, Vasile Ştefan şi Const. Co­­man care au lucrat timp de o săptămână cu I. P. S. Patriarh Nicodim. In afară de lucrările patriarhi­ceşti, I. P. S. Patriarh Nicodim depune o activitate apreciabilă cărturărească scriind ultimul vo­lum din monumentala operă „Is­toria Biblică”, iar la Tipografia Monastirei Neamţu se află sub tipar o altă lucrare de proporţii a I. P. S. Patriarh, „Viaţa lui Iisus", I. P. S. Patriarh Nicodim este în permanentă legătură cu P. C. preot C. Burducea, ministrul cul-­­­lor, fiind informat asupra pro­blemelor actuale de cult. La începutul lunei Septembrie, I. P. S. Patriarh Nicodim se reîn­toarce la reşedinţa sa din Capi­tală. Adunarea extraordinară a Societăţii scriitorilor români. Marţi 28 August, la orele 18 a avut loc la sediul Soc. Scriitori­lor Români din str. Berthelot 18, adunarea extraordinară convocată în vederea congresului pentru constituirea Uniunii Sindicatului de Artişti, pictori şi ziarişti. Şedinţa a fost prezidată de d. Victor Eftimiu, preşedintele S. S. R.-ului. D-sa a făcut o expunere asupra motivelor care au determinat So­cietatea Scriitorilor Români să adere la ideia unionistă, apreciind însemnătatea unităţii în luptă a tuturor muncitorilor fără deosebi­re, fie că sunt muncitori manuali sau intelectuali. Adunarea a primit cu aclamaţii expunerea d-lui Victor Eftimiu, după care a desemnat pe următo­rii scriitori ce vor face parte din Prezidiumul de onoare al congre­sului ce s’a deschis astăzi: Mihai Sadoveanu, Tudor Arghe­­zi, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, Gala Galaction, Cezar Petrescu şi A. Toma. Ca delegaţi ai Societăţii Scriito­rilor la Congres au fost desemnaţi d-nii: Mihai Sadoveanu, Mihai Beniuc, Ion Călugăru, Eugen Jebeleanu, Gh. Ivaşcu, Zaharia Stancu, Ştefa­­nia Zottoviceanu-Russu, Horia Li­­man, F. Rudenco și D. Corbea. Lăcătuş căutat de poliţie pentru lămuriri Prefectura poliţiei Capitalei co- . d-lui comisar şef Angheliu, pen­tru a da relaţii asupra persoanei care i-a comandat-o. In caz contrariu, fiind dovedit, va fi considerat complice cu au­torul unei spargeri şi va suferi rigorile legii. numică: Lăcătuşul, care a confecţionat in cursul acestui an, sau mai de mult, o cheie de cassă de bani, vreunei persoane, este invitat să se prezinte la prefectura poliţiei Capitalei, brigada I judiciară CONFERINŢA UNIUNII MUNCITOILOR ŞI MUNCITOARELOR DIN INDUSTRIA GRAFICA Comitetul central al Uniunii muncitorilor şi muncitoarelor din industria Grafică convoacă pe toţi preşedinţii Sindicatelor afiliate Uniunii la "conferinţa ce se va ţine la 2 Septembrie 1945 la Bucureşti ,cu următoarea or­dine de zi: Raport de activitate: moral şi material; Raportul cen­zorilor; Raport asupra muncii de refacere a ţării; Fondul de aju­tor; Contractul colectiv; Raport asupra situaţiei tineretului şi fe­meilor; Raport cultural; Chesti­uni organizatorice; Diverse. Preşedinţii vor aduce rapoarte materiale şi rapoarte de activi­tate. Dea­semen­ea un tablou al tuturor tipografiilor din locali­tate şi Jur: capacitatea de pro­ducţie; numărul lucrătorilor ca­lificaţi şi necalificaţi, câţi băr­­­baţi şi câte femei; numărul uce­nicilor. Ce ziare sau reviste apar în localitate, câte un exemplar. Dacă preşedintele nu va putea lua parte, va fi delegat vice-pre­­şedintele sau secretarul sindica­tului. Cheltuelile de edeplasare privsc sindicatele. De găzduire se îngrijeşte Uni­unea. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • D-nii Stan Gh. Traian, con­silier la Curtea de apel din Cluj şi Matei V- Nicolae, preşedinte la tribunalul din Clu­j au fost nu­miţi la tribunalul poporului din Cluj, primul în calitate de pre­şedinte, secundul în calitate de asesor. EXTERNE • După statisticele oficiale care au fost publicate, din cei 76.089 de evrei din Boemia şi Moravia, care au fost deportaţi în Germania şi încarceraţi în lagăre de concentra­re, numai 6.500 s-au înapoiat. Pierderile au fost deosebit de mari în rândul copiilor. Din 15.000 de copii evrei, trimişi in Germania au supravieţuit numai 28. (Rador).­­ D. Leo Crowley, administra­torul economic al Statelor Unite, şi-a exprimat credinţa că se va a­­junge la un acord între Anglia şi Statele Unite, în legătură cu difi­cultăţile actuale provocate de în­cetarea operaţiunilor de împrumut şi de închiriere. Tot­odată, d. Crowley şi-a expri­mat bucuria că se va întâlni cu lordul Halifax şi lordul Keynes, care formează delegaţia britanică-Cercurile britanice din New York dau mare importanţă acestor declaraţii. (Rsdor). © Corespondentul Agenţiei TASS transmite: Preşedintele Republicii,­­ E­­duard Beneş a semnat un decret constituţional cu privire la Adu­narea naţională provizorie şi un decret guvernamental asupra ale­gerilor Comitetelor naţionale de district şi pentru Adunarea naţio­nală provizorie. Pentru Adunarea naţională pro­vizorie vor fi aleşi 300 de deputaţi, dintre care 206 din Moravia şi Bo­emia şi 100 din Slovacia. (Rador).­­ la ziua de 4 Septembrie, sub preşedinţia generalului Franco, se va ţine un consiliu de miniştri la Madrid. Se crede că acest consiliu de mi­niştri va studia situaţia politică şi proectele politice, preou­m şi călă­toria generalului Franco la San Sebastian şi întrevederea pe care el o va avea in curând cu diplo­maţii străini. (Rador).­­ După cum semnalează cores­pondentul Agenţiei REUTER, au fost eliberaţi Marţi primii dintre cei 4.000 de prizonieri politici aflaţi in închisorile din Atena. Eliberarea se face pe baza decretului de am­nistie semnat de curând de guver­nul grec. Toţi prizonierii vor fi eliberaţi până la sfârşitul săptămânii. (Ra­dor).­­ Guvernul francez a adoptat un plan pentru mărirea raţiilor ali­mentare in cursul toamnei şi iernii viitoare. Pâinea va fi liberă in comerţ cu iicepere de la 1 Noembrie. Se vor plăti prime speciale pro­ducătorilor de grâu, care 11 vor vinde statului până la sfârşitul lu­nii Noembrie­­. (Bedor).­­ Generalul W. Raw, care a co­mandat artileria de coastă din Do­ver pe tot timpul războiului, a fă­cut cunoscut că aparatul „Radar”, ochiul artileriştilor, a făcut cu pu­tinţă scufundarea probabilă a 20 până la 30 de vase germane, invi­zibile cu oricare alt mijloc şi mai puţin cu ochiul omenesc, de către cele 49 de baterii de coastă brita­nice, situate între oraşele Hastings şi Margato. (Rador).­­ Corespondentul Agenţiei fran­ceze de presă comunică. Italia a oferit spre vânzare mai multe tablouri de celebrii pictori italieni şi străini,­­ după cum a amintat Administraţia economiei externe. Printre tablourile oferite spre vânzare este şi „VenuS” de TiţiaJJ, preţul cerut fiind de minimum 55.000 dolari (Rador). FOLOSIREA BOMBEI ATOMICE ŞI VIITORUL LUMII Londra, 28 (Radar). — Mareşalul aerului Harris, şeful serviciului de bombardament, care a coman­dat formidabila forţă britanică de bombardament împotriva Germa­niei, discută, într’un interview a­­cordat ziarului Daily Express, folosirea bombei atomice şi viito­rul lumii. După cum se ştie, mareşalul ae­rului Harris părăseşte postul său­­ luna viitoare.­­ Iată câteva din concluziile la I care ajunge în interviewull său: I 1. — Bomba atomică face posibil­­ pentru viitor­ ca o naţiune mică să poată câştiga un eventual război, cu condiţia ca această naţiune să aibă o armată de savanţi; 2. — Probabil că războaiele vor continua până când se va schim­ba inima omenească — şi nu prea văd semne că s’ar petrece o ase­menea schimbare; 3. — Germanii au fost destul de stupizi să-şi bazeze încrederea în submarine în acest al doilea răz­boi mondial. Dar concepţia războ­iului se schimbase; 4. — Nu am pretins niciodată că numai bombardamentele aeriene ar putea hotărî soarta războiului; 5. — Vasele de linie au fost de­păşite în cursul acestui război şi, fără îndoială, bombardierele grele vor fi scoase din uz într’un even­tual alt război. 6. — Hitler ar fi folosit bomba atomică, dacă i-ar fi descoperit secretul, chiar cu riscul de a dis­truge Germania, odată cu Anglia. 7 — Mareșalul aerului Harris a adăugat: ,,In viitor, războiul este în mâi­nile savanților. Dacă o bombă ato­mică este instalată într-o armă zburătoare, atunci se realizează o nouă armă, despre care îmi este greu să-mi imaginez mai mult. Un alt război mondial ar vedea bom­be atomice şi bombe zburătoare, în număr nesfârşit. Aspectele comerciale ale bombei atomice se vor simţi cât de cu­rând. Este un­­­­ adevăr formidabil să se întrebuinţeze această extra­ordinară energie printr-un instru­ment mic, dar să sperăm că savan­ţii nu se vor întrece cu gluma, distrugându-ne pe toţi, fie din ne­glijenţă, fie cu bună ştiinţă. Hitler era atât de orbit când şi-a dat seama că a pierdut răz-­boiul încât, fără îndoială, ar fi fo­losit bomba atomică, pentru a ne distruge atât pe noi, cât şi ţara lui. Trebue să ne dăm seama că bomba atomică est­e atât de formi­dabilă încât efectul ei poate dis­truge nu numai pe inamic, ci şi ţara care o întrebuinţează. Toată lumea este acum în raza de acţi­une a acestei arme”. Luni, 3 Septembrie, ora 8 dimi-­ neaţa, începe judecarea lotului 10­­ de criminali de război compus din foştii conducători ai Centralei E­­vreilor : Dr. Ginghold, Adolf Gros­man, Groz­ea, A. Vilman. Tot în acest lot urma să intre Radu Lecca, dar judecarea lui a fost amânată. Principalii săi colaboratori vor fi judecaţi dease­menea în acest lot şi anume: Vasile Isăceanu şi Jacques Leon; acuzarea va fi susţinută de dnii acuzatori publici av. Mihail Mayo şi av. A. Schrautpăr. Instrucţia fiind terminată în ca­zurile privind pe: ing. Virgil Io­­nescu, fostul director al atelierelor C. F. R., Manolescu-Strunga fost­ ministru, ing. Alex. Barbu, ing. Di­­nescu Teodor de la căile ferate, ma­ior Dumitru Chiranu, fostul coman­dant al detaşamentului de muncă nr. 59 Ploeşti, precum şi a tuturor detaşamentelor de muncă ce lucrau pe valea Prahovei, sunt în curs de redactare ordonanţele de trimitere în judecată a acestora de către cap. 15, acuzator public Grozdea. ❖ La acelaş cabinet se anchetează cazul g-rai Buzincu, col. Corbu şi cpt. rez. Giroveanu, implicaţi în înfiinţarea de lagăr® în judeţul Constanţa. Toţi acei ce sunt în măsură să dea relaţiuni asupra tratamentului la care au fost supuşi prizonierii sovietici în Basarabia pe moşiile­­ de la Tarutino şi împrejurimile, a­­ cpt. Giroveanu, sunt invitaţi a se prezenta la cab. ÎS pentru a da informa­ţiuni. Criminalul de război col. Ursu Aristide, al cărui proces fusese dis­juns din lotul 8 din cauza lipsei sale, a fost arestat, el urmând a fi judecat într’unul din loturile viitoare. ★ La cap .12, acuzator public d. Aurel Cuţulescu, sunt invitaţi a se prezenta în orice după amiază la orele 17, pentru a da Informat­­urai: av. Andreescu Aurelian, cpt. rez., şef de post Enoiu, şef de gară Co­­mănici, toţi din Buftea. —1----0*0--------­ TREI COPII OMORÂŢI DE O GRENADĂ Bârlad. Copiii Laurenţiu V. Ifrim, de 7 ani, şi Arma Ifrim de 4 ani, ju­­cându-se pe un loc viran, îm­preună cu alţi copii în strada Muzelor, au găsit o grenadă şi nu început să se joace cu ea. Lovind grenada de o piatră, ea a făcut explozie omorând pe Anna Ifrim,, iar pe fratele ei Lau­renţiu V. Ifrim şi pe un alt copil Gheorghe Popa, i-a rănit grav, rupăndu-le braţele şi picioarele. După câteva ore au murit şi Lau­renţiu şi Gheorghe Popa. Este de mirare, şi in acelaş timp foarte regretabil, că părinţii şi autorităţile n’au luat măsuri să se împiedece asemenea nenoro­ciri cari se repetă in toată ţara. ★ TRIBUNALUL POPORULUI PROCESUL LOTULUI 10, - ÎNCEPE LUNEA VIITOARE U­TNIVERSUE Distrugerile provocate de talia atomică la Nagasaki Londra.. 28 (Rador). — Iată cum descrie un­ corespondent al agen­ţiei ,,Reuter” o vizită cu avionul peste oraşul Nagasaki: „Obiectivul celei de a doua bombe atomice nu mai poate­ fi numit un oraş mort, ci un oraş dispărut. Este greu să mai crezi că aici a putut eatinta odată o re­giune populată. In zborul nostru, la numai 20 metri deasupra pământului, cel mai oribil spectacol este lipsa o­­ricărui crater de bombe. Este ca şi cum un taifun uriaş ar fi mă­turat Nagasaki, aruncându-l în golful din apropiere, şi nelăsănd aici o urmă după el, nici cel pu­ţin acolo unde eau odată străzi­­. In acestă regiune, nu se mai vede nici acum vreo fiinţă ome­nească. „s-a întâmpinat numai un stol de păsări, dar şi acestea ne-au primit din aer”. OPERAŢIILE TRUPELOR SOVIETICE DIN ZIUA DE 28 AUGUST Moscova, 28 (Rador). — Agen­ţia „Tass" transmite : Comunicatul Biroului de In­formaţii sovietic transmite Bu­letinul operaţiilor din ziua de 28 August. In­ cursul zilei de 28 August, trupele celui de-al doilea front din Extremul Orient au terminat curăţirea de trupe japoneze a intregei părţi de sud a insulei Sakhalin. In sudul peninsulei Kamciatka, trupele frontului, operând in co­mun cu vasele flotei Pacificului, au ocupat insulele Sinşiai (Sin­­şiruto) — Urup, Iturup (Storofu), făcând parte din grupul de sud al insulelor Kurile. In cursul zilei de 27 August, mai mult de 36.000 de soldaţi şi ofiţeri japonezi s-au predat tru­pelor noastre. In celelalte sectoare ale fron­­tului, nimic deosebit de semna­lat. Recepţio­narea unităţilor şi for­maţiilor japoneze care capitu­lează, continuă. INVENŢII GERMANE DE RĂZBOI DESCOPERITE DE ALIAŢI Londra. 28 (Rador) — Multe dintre secretele germane de război au fost descoperite de oamenii de ştiinţă aliaţi, economisind sume importante ce ar fi fost cheltuite pentru cercetarea lor. Aceste descoperiri dovedesc că invenţiile germanilor erau cu mult înaintate faţă de capacitatea lor de a pune teoria in practica indus­trială. Multe din aceste descoperiri au avut o mare valoare potenţială pentru aliaţi, fiind folosite în răz­boiul din Pacific. Rezidtatul cercetărrilor oameni­lor de ştiinţă aliaţi a fost publi­cat de către ministerul britanic al Informaţiilor şi de către Biroul de informaţii de război al State­lor Unite. In felul acesta s’a putut afla că germanii făcuseră mari progrese în descoperirea bombei atomice şi în producţia „apei gre­le”. Deasemeni, erau pe cale de a realiza un proectil cu o rază de acţiune de 5.400 km., conceput pentru aplicaţii comerciale, în ceea ce priveşte transportarea pa­sagerilor pe deasupra Atlanticului intr’un timp de* 17 minute. Germanii au lucrat la formula unor noui gaze de război, pe care le credeau mai puternice decât oricare alt agent chimic cunoscut până în prezent. Deasemeni, ei au elaborat con­strucţia amănunţită a unor vase navale de o concepţie cu totul nouă, între care se numără un submarin cu foarte mare viteză sub apă şi a unui aparat care ar fi făcut cu putinţă operaţiunile lui de lungă durată, fără ca să mai aibă nevoie să iasă la supra­faţă. Germanii au conceput un sistem „Radar" cu întrebuinţări la sub­marine şi alte arme, precum şi o rachetă cu motor aerodinamică. Din cărbune, germanii reuşiseră să realizeze unt sintetic, alcool potabil şi industrial, lubrificante, săpun şi benzină. Pe lângă acestea, ei au reuşit să fabrice noui tipuri de tunuri şi aparate de ochit pentru arti­lerie. Toate aceste invenţii vor găsi în epoca de după război apli­caţii noul în industrie. Primul ministru Parri despre alegerile din Italia Roma 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Reute­r" transmite : D. Ferruccio Parri, primul mi­nistru al Italiei, într-o conferinţă de presă ce a avut loc Luni sea­ra, a declarat că alegerile vor avea loc în Italia la o dată cât mai rapid posibilă în funcţie de patru condiţii, dar că nu poate garanta că acest lucru se va pu­tea întâmpla mai înainte de sfâr­şitul anului. Aceste patru condiţii sunt ur­mătoarele : 1. Trebue mai întâi să fie ac­ceptate condiţiile de pace în baza cărora Italia va înceta de a mai fi controlată conform clauzelor armistiţiului; 2. Misiunile tehnice în legătură­­ cu furnizarea de urne şi de ca­ i bine de vot pentru 30 milioane­­ de votanţi, pe lângă stabilirea listelor electorale, trebue să fie duse la bun sfârşit; 3. Ordinea publică trebue să fie asigurată; 4. Toate partidele trebue să-şi ia angajamentul de a garanta e­­fectuarea unor alegeri paşnice Guvernul fiu a hotărît încă dacă alegerile municipale trebue să fie ţinute înaintea alegerilor naţionale. Cu privire la negocierile de pace, d. Parri a spus că guvernu­lui italian i s’a dat să înţeleagă că va avea prilejul să-şi exprime părerile şi că nu i se va cere să semneze pur şi simplu un docu­ment dinainte stabilit. Guvernul italian se aşteaptă ca la momentul cuvenit să fie invi­tat sa-şi trimită reprezentanţi in consiliul miniştrilor de afaceri străine ai celor cinci mari puteri. Condiţiile de pace nu trebue să sdrobească moralul ce se reface al poporului Itedia». D. Parri se aşteaptă ca ieşirea Italiei de sub condiţiile armisti­ţiului să dea putinţă acestei ţări să-şi reia în mod rapid partici­parea la comerţul şi comunica­ţiile cu celelalte ţări din Euro­pa. Italia speră din nou că va găsi un câmp de comerţ în Bal­cani. Exprimându-şi admiraţia sa faţă de generalul de Gaulle, d. Parri a refuzat să răspundă în­trebărilor amănunţite în­ legătură cu problemele frontierei italo­­franceze, care, a spus el, pot for­ma subiectul unor negocieri di­plomatice delicate. Guvernul italiant a încheiat primul ministru al Italiei, speră­­ să obţină ajutorul aliaţilor pen­tru reechiparea unităţilor de ca­­­­rabinieri în număr total de 66 ■ mii oameni, care duc lipsa ar­­i­melor moderne, care până nu de mult nu aveau nici măcar ca­zărmi unde să stea și care încă se folosesc de mijloace de trans­port cu totul inadecvate. --------_*0------_ GENERALISIM STALIN A PRIMIT PE AMBASADORUL STATELOR UNITE MOSCOVA, 28. (Rador). — Agenţia TASS transmite: Generalisimul Stalin, pre­şedintele Consiliului comisari­lor poporului URSS-ului, a primit la 27 August pe d. Har­­î’iman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii. D. Molotov, comisarul pol I porului pentru afacerile stră­­­­ine ale URSS-ullui a asistat l­­* r®oep*t­. GENERALUL DE GAULLE SĂRBĂTORIT LA NEW­ YORK New York, 28 (Rador). — O mulţime entuziastă evaluată la peste două milioane oameni a a­­clamat pe generalul Charles de Gaulle, căruia i-a fost acordată diploma de cetăţean de onoare al oraşului New York în cadrul u­­nei solemnităţi ce a avut loc la primărie. Pretutindeni în oraş fuseseră arborate drapele franceze şi ame­ricane. D. Fiorello Laguardia, primarul New Yorkului, a înmânat genera­lului de Gaulle diploma de onoa­re, după care generalul de Gaulle­­ a remis d-lui Laguardia insem- , nie Ordinului „Legiunea de O-­­­noare” în gradul de Mare Ofiţer.­­ La amiază, d. Laguardia a ofe­rit o masă în onoarea generalului de Gaulle. DECLARAŢIILE GENERALULUI DE GAULLE LA CHICAGO New York, 28 (Rador). ■— Ge­neralul de Gaulle, la banchetul­­ dat în onoarea sa de d-nii Kally,­­ primarul oraşului Chicago şi Dwight, guvernatorul statului Il­­­­linois, a declarat intra altele:­­ Când în mijlocul ruinelor spu­neam că vrem să facem o Franţă nouă, ne gândeam în primul rând la domeniul economic. Se spune că adesea naţiunile ascund ţelu­rile lor celorlalte ţări. Naţiunea franceză nu-şi ascunde ţelul său. Ea vrea să ajungă la acel grad de activitate care să-i permită să joace în domeniul economic şi în schimburile mondiale un rol mult mai mare decât pe timpuri. Vă mărturis­esc sincer că, pentru a reuşi să îndeplinim reînoirea eco­nomiei franceze, noi ne bazăm mult pe americani. Generalul de Gaulle a adău­gat următoarele, în aplauzele in­tregei asistenţe: In cursul, între­vederilor ce au avut loc între preşedintele Truman şi membrii guvernului Statelor Unite, pe de o parte şi d-sa pe de altă parte, pot să afirm că eminenţii oameni de stat americani au arătat cea mai mare înţelegere faţă de pro­blemele mondiale şi în special faţă de problemele ce interesează Franţa. In continuare, generalul de Gaulle a arătat marile pierderi suferite de Franţa în timpul răz­boiului, subliniind tot deodată o­­pera de refacere realizată de ţara sa din momentul eliberării până azi. Vom avea de suportat o iarnă grea, dar nu mai grea decât cea din anul trecut,­­ a adăugat ge­neralul de Gaulle Franţa însă nu se va mulţumi numai să pri­mească ajutoare, ci ea va face toate sforţările pentru a spori producţia sa în toate domeniile, întreg poporul francez îşi dă sea­ma, a terminat generalul de Gaulle, că ne aflăm într'o lume nouă şi că toţi oamenii trebue să contribue la prosperitatea ţării. Chicago 28 (Rador). — Gene­ralul de Gaulle a plecat cu avio­nul la Ottawa, Marţi la ora 16, ora locală. SĂRBĂTORIM ZILEI DE 23 AUGUST LA STOCKHOLM ŞI HELSINKI Stockholm 28 (Rador).—Cu­ pri­lejul zilei de 23 August, legaţia României a organizat prin ser­viciul de presă în ziua de 22 Au­gust între orele 17-18 o emisie special­ă în limba română La po­sturile de radio suedeze pe toate lungimile de undă destinată ce­lor 1.300 refugiaţi români din Suedia, Danemarca şi Norvegia. Programul a început cu into­narea Imnului Regal, după care a urmat conferinţa d-lui Seine­­scu, consilier de presă, intitulată „Regele, armata şi importanţa ac­tului de la 23 August pentru po­porul român şi Naţiunile Unite”. Programul a cuprins şi unele lămuriri despre actualii condu­cători din România, ştiri recep­ţionate de la postul de radio Bucu­reşti şi cântece populare româ­neşti. ■4c Helsinki 28 (Rador). — Ziua de 23 August a fost sărbătorită la Helsinki printr’un Te-Deum o­­ficiat în limba română şi finlan­deză la Biserica Ortodoxă la care au participat membrii legaţiei României, reprezentanţii mini­sterului de afaceri străine şi nu­meroşi prieteni ai României. Pe de altă parte, postul de ra­dio Helsinki a difuzat în cursul serii un program de muzică ro­mânească. MARE CRIZĂ DE LOCUINŢE IA LONDRĂ Londra, 29­­Rador. — Consiliul municipal din Londra a rechiziţio­nat până în prezent 52.000 de case, pentru a remedia criza de locuinţe ce se face tot mai simţită in capitala M­arii Britanii. Autorităţile pot rechiziţiona orice casă nelocuită­ Aceste măsuri sunt aplicate cu multă energie de către consiliul municipal al Londrei, care poate ordona repararea şi transformarea caselor rechiziţionate fără să mai anunţe pe proprietarii lor. GENERALUL MACARTHUSI LA QEMUA New York, 29 (Rador). — Co-­­ „NRC“ anunță că generalul Mac­­respondentul din Okinaua al lui I Arthur a sosit în Okinaua. Statele Unite vor retrage trupele din Iran Washington, 29 (Rador). — Departamentul de stat a comu­nicat Marţi că pe data de 1 No­embrie este prevăzută retragerea virtuală a trupelor Statelor U­­nite din Iran. Declaraţia precizează că co­mandamentul din golful Persic a anunţat că aproximativ doar 2.600 de soldaţi americani vor mai rămâne în Iran spre a păzi instalaţiile militare. Deasemi, va rămâne în Iran mai mulţi mem­bri din comandamentul trans­porturilor armatei şi aviaţiei pentru continuarea operaţiilor de acest fel. Trebue subliniat că în Iran s® aflau 27.000 de soldaţi americani în vremea când americanii uti­lizau cu cea mai mare intensi­tate facilităţile portuare, ferovia­re şi rutiere în vederea aprovi­zionării Uniunii Sovietelor. Ce efective terestre vor păstra Statele Uralte Washington, 29 (Rador). — Generalul-maior I. W. Ed­wards, şef asistent al statului major al diviziei de planuri a armatei terestre, a desvăluit Marţi în faţa comisiei pentru afacerile militare a Camerei Reprezentanţilor că armata Statelor­ Unite va fi redusă de la 8.050.000 oameni la 2 mii. 500.000 oameni în Iulie 1946­El a adăugat că în Iulie vii­tor armata Statelor-Unite va avea 370.000 oameni în Euro­pa, 830.000 de oameni în Paci­fic, 115.000 oameni în Alaska, Marea Caraibilor şi în alte in­sule şi 1.185.000 oameni în Statele­ Unite, unde 200.000 de oameni vor fi păstraţi ca „forţă strategică de şoc“, în vederea oricărei eventualităţi. PENTRU CE A PS» JAPONIA RĂZBIM Londra 29 (Radar) — Agenţia de presă japoneză, într’o emisi­une captată aci, explicând pen­tru ce Japonia a pierdut războiul, a declarat că aceasta se datoreş­­te pierderii superiorităţii japo­neze cu mult înainte de apariţia bombei atomice. Atacurile efectuate de avioane şi submarine împotriva naviga­ţiei japoneze, care s-au soldat cu pierderi mari pentru Japonia, au silit această ţară să depindă în ce priveşte aprovizionarea ei cu cele necesare pourtării războiului­­ de China şi Manciuria. Cucerirea Ckinauei a făcut ca­­ China şi mările metropolitane să­­ intre în raza atacurilor aeriene aliate şi organizarea unei uni­tăţi economice autarhice compu­să din Japonia, Manciuria şi Chi­na a devenit inoperantă Măsurile luate pentru ca indus­tria din Japonia metropolitană să-şi continue activitatea sub pământ nu au putut ține pasul cu atacurile aeriene aliate. Came pentru Franţa .-Churchill invitat Paris, 28 (Radar). — Primul vas francez, un vas de 1.975 tone, va pleca din portul La Pallice, cu destinaţia America de Sud, pentru a aduce o încărcătură de came. in Norvegia Londra 29 (Rador). — Postul de radio Oslo a anunţat Marţi noaptea că se speră ca d. Winston Churchill să facă o călătorie în Norvegia. Postul de radio Oslo a adăugat că se aşteaptă ca d. Churchill să­­ vorbească la Lund şi că a fost invitat să ţină o conferinţă la Troendhoim.­­ D. MOLOTOV A PRIMIT IN AUDIENŢĂ PE D.­­ IOGU IORDAN Moscova 28 (Rador). — Agen­ţia TASS transmite: D. Molotov comisarul poporu­lui pentru afacerile străine ale Uniunii Sovietice, a primit în ziua de 28 August pe d. Iorgu Iordan, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al României în Uniunea Sovietică, cu prilejul remiterii viitoare a scrisorilor de acreditare ale acestuia preşedin­telui Prezidiumului Sovietului Suprem al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste.­­O® O­ Deshumarea osemintelor lui Cezar Borgia Madrid, 28 (Radar). — Corespon­dentul Agenţiei franceze de presă comunică: In localitatea Viana din apropi­ere de Valencia s’a procedat Luni la deshumarea rămăşiţelor lui Ce­zar Borgia. Cu această ocazie, ziarul Infor­­maciones aminteşte că numele Borgia este de origină spaniolă. Ziarul insistă în special asupra faptului că acest mare căpitan a îmbrăcat haina de cardinal şi că : „legenda infamantă a celor din fa­­­­milia Borgia nu este bazată pe a­­devăr”. I -------O©0-------­Os la Curtea Marţială din Iaşi Iaşi, 9 Aug. înaintea Curţii Marţiale, pre­zidată de d. col Corneliu Rudea­­nu, a venit procesul unui grup de 21 comercianţi evrei din ora­şul Botoşani, care au atacat loca­lul Comenduirii Pieţii, din acest oraş, în urma unui incident avut cu un plutonier. Numitul s-a re­fugiat în clădirea Comenduirii, unde a fost urmărit de grupul comercianţilor. _____ Doamna Aura Colonel Izet cu co­piii, cu aceiaşi nesfârşită durere, fac cunoscut împlinirea unui an de la plecarea dintre el a bunului şi dra­gului lor soţ şi părinte COLONEL IZET ALI BADIR Parastasul a avut loc în ziua de »" ■ i'm­— Colonelul Ion Sipiceanu şi Amelia General Spirolu cu copiii cu acelaş durere anunţă că se împlinesc 7 ani dela pierderea dragei lor Orta»ia Col. Sipiceanu (OTTY) Parastasul se va oficia Joi 30 Au­gust ora 10 în biserica Sft. Elefterie. 38 Cu aceiaş nemărginită durere Ro­zalia soţie, Virgil fiul, Anna soră şi întreaga familie îndurerată anunţă că pe ziua de 27 August 1945 s’a împlinit un an de când iubitul lor AUGUST GLOWACKI i-a părăsit, după o lungă suferinţă. Pomenirea sufletului loi Bun şi nobil va avea loc în biserica catolică Bărăţie pe ziua de 30 August 1343, ora 8 dimineaţa____________________* Alexandru Bumea cu Liliana soţ şi fiică, Victoria şi Ioan Popişteanu pă­rinţi, Niculae şi Ioana Popişteanu frate­ şi cumnată mulţumesc celor ce au luat par­te la durerea lor şi a­nunţă familia şi cunoscuţii că au tre­cut patruzeci zile de nesfârşită du­rere de când scumpa şi draga lor EUGENIA RUJINEA născută POPIŞTEANU a trecut în lumea veşniciei. Pomenirea sufletului ci bnt şi ales se va face Joi 39 August cu ora 11 în Biserica Alexe calea Şerban Vodă. _________ 19 Alexandrina Iliescu soră, cu soţul şi copii, anunţă împlinirea a trei ani de la moartea scumpului lor LOCOTENENT I­ONEL MARCI­AN Cei ce l-aţi iubit păstraţi un mo­ment de reculegere în amintirea lui. Dr. Lucia Vătămanu şi Dr. Mihail Georgescu cu întreaga familie, mul­ţumesc Soc. de Cruce Roşie Piteşti, şcoalei Prof. Teiuleanu Piteşti, Paro­hiei Bisericei Sf. Gheorghe Piteşti şi tuturor cari cu sufletul, prezenţă flori şi cuvinte au luat parte la du­rerea ce au încercat prin pierderea bunei lor ALEXANDRINA MIHAIAGHE IONESCU a cărei prohodire s’a săvârşit Sâm­bătă 25 August 1845. 51* BSHe.*s«aea«TMi»66AS«$aMBisaa3EKaiBiSB'ei'At. ■ Cu profundă durere: Iosef Oesim­­berg, soţ, precum şi familiile: Ones­­cu, Ocsimberg, Welsman, Kantu, Mendel, Leventer, anunţă încetarea din viaţă a scumpei şi dragei lor soţie şi mătuşe Dobriţa Ocsimberg născută MOSCOVICI din comuna Coţofeneşti jud. Putna. înmormântarea va avea loc Miercuri 29 August ora 3 p. m. In Cimitirul din şos. Giurgiului unde se află de­­sus corpul defunctei. 23 — - «sdiiaBH.nUSĂBWfflHOBi -i întristaţii, Nela şi Inginer Du­mitru Stoica cu copii, Ion şi Tatiana Herişescu, Adela şi Colonel Athanasiu cu copii, Nicu şi Nuţa Herişescu, Ştefan şi Nuţa Herişescu, Tuţu şi Lilica Algiu Ileana şi Emil Grozea Constantin şi Silvia Algiu, Zoe, Adică Sandu şi Iancu Herişescu, Teodor şi Virginia Tomescu, precum şi familiile Bolin­­tineanu, Angelescu şi Ştefănescu Gogu, cu durere anunţă încetarea din viaţ­a bunului lor părinte, socru, bu­nic, cumnat şi unchi Alexandru Herişescu­(BOLINTINEANU) in etate de 79 ani Serviciul religios are Ioc Miercuri 29 August in strada Dumbrava Roşie 10. Cortegiul porneşte la ora 16 la cimitirul Bellu Familia îndurerată anunţă ca înmormântarea INGINERULUI Petre Lupescu Caramatide are loc Miercuri 29 Aug. 1815 la ora 5 (17) când carul funebru va porni din str. Depărăţeanu Nr. 4 spre Ci­mitirul Sf-ta Vineri la cavoul fami­liei, îndurerat pentru tot restul vieţei, Constantin Tănăsescu soţ, anunţă rudelor şi priete­nilor, încetarea din viaţă a scumpei sale soţii {lara (Aurelia) Tănăsescu In etate de 56 ani încetată din viaţă In ziua de 28 Au­gust după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc în ziua de Miercuri 29 August, ora 5 p. m. la cimitirul Sf Vineri. Corpul neînsufletit se află depus In capela cimitirului, lamapaiwr »»c^BsascastisESBRassseise a« Doamna Victoria Dinescu cu fiul Toto, anunță pe cei ce BB l-au cunoscut pe soţul şi tatăl lor ALEXANDRU Z. DINESCU cunoscut comerciant pescar că, cu ocazia Împlinirii unui an de la groaznica moarte, îl va transporta la cimitirul Sfintei Mănăstiri Cernica Joi 30 August ora 6 dimineaţa, unde se va face reinhumarea. Ioan şi Maria Butu cu copii şi nepoatele, anunţă rudelor şi priete­nilor, parastasul de trei ani pentru fiul şi fratele lor GEORG­EL BUTU Locotenent de rezervă Pomenirea se va face Duminică 8 Sept. 1345 orele 11 în biserica Sf. Ion din Vălenii de Munte. 3 Ştefania soţie şi Didi fiul lui drag anunţă cu aceeaşi durere în suflet că s’a scurs 1 an de când i-a pă­răsit pentru totdeauna cel mai bun şi duios soţ şi tată LT.­COLONEL GHEORGHE HARIS Parastasul pentru pomenirea su­fletului său bun şi drag se va oficia Joi 30 August ora 10 la Biserica Popa Nan şi cimitirul Bellu civil. 31 Familia Negură şi familiile înrudi­te aduc la cunoştinţă că Joi 30 Au­gust ora 12 se va oficia la biserica Brezoianu din strada Brezoianu, pa­rastasul de doi ani de la pierderea scumpei lor ELENA NEGURĂ care a fost înmormântată în cimi­tirul Central din Cernăuţi la 23 Au­gust 1943. 17 m amesamamw-Sora şi fraţii Constantinescu Clans anunţă parastasul de 40 zile al bu­nei şi veneratei lor surori ELENA I. ANDROBESCU care va avea loc Sâmbătă 1 Septem­brie in comuna Beceni Buzău. I­­ntendant Colonel David cu întrea­ga familie, anunţă cu nemărginită durere parastasul de 3 ani al scum­pei şi neuitatei lor ZOICA COLONEL DAVID Parastasul se va oficia joi 30 Au­gust ora 10 în biserica Sf-tul Con­stantin. 4 Comitetul de conducere, Medicul­­şef, personalul medical şi adminis­trativ al spitalului „Maternitatea Raiau­“ cu profundă durere anunţă încetarea din viaţă a celei ce a fost DOBRIJA OCSIMBERG soţia administratorului spitalului, Io­­sef Ocsimberg. Ceremonia înhumării va avea loc Miercuri 29 August a. c. ora 3 p. m. în Cimitirul din Şos. Giurgiului. 24 Cu sufletul sdrobit de durere, Maria general Enăşescu, soţie, Locot. Enăşescu, cu soţia, Pâr­­vuleţu, cu soţia, Nicolae Enă­şescu, copii, Alexandrina Cherem­­bach, cumnată. Familiile: Magistrat Enăşescu, Prof. Dr. Victor Gomoiu, Col. Cherembach, Prof. Dr. Mezin­­ţescu, anunţă pierderea bunului şi scumpului lor GENERAL ALEXANDRU ENĂŞESCU pensionar, 82 ani decedat în ziua de 28 August­­ , orele 13,20. înhumarea va avea loc în cavoul familiei din curtea bisericii comunei Stogorăşti, Teleorman în ziua de 39 August orele 17. Direcţiunea şi întreg perso­nalul Institutului de seruri şi vaccinuri „Dr. I Cantacuzin­o“ anunţă, cu regret, pierderea unuia dintre cei mai vechi şi cre­dincioşi colaboratori, care a fost ION PANDREA laborant la Institutul Cantacuzino căruia, pentru munca devotată, ii vor păstra pioasă amintire. înmormântarea va avea loc la ci­mitirul Ghencea, în ziua de 29 Au­gust 1945, ora 16. Ecaterina, mamă şi Iana, fiică, anunţă pierderea bunului lor fiu şi tată VALERIU GEORGESCU — Doctor — săvârşit din vieaţă în mari suferinţe. înmormântarea va avea loc Joi 30 August a. c., orele 17 la Cimitirul Gheneea Prietenii şi cunoscuţii anunţă încetarea din viaţă a lui COVAU ION Comerciant Cofetar înmormântarea va avea loc In ziua de 29 August 1946, ora 5 p. m. la cimitirul Isvorul Nou In capela că­ruia se află depus. Rugaţi-vă pentru el! Doamna Ibu Zanescu, Domnul şi Doamna Alexandru Zanes­cu, D-l Lt.-Colonel Gh Zanes­cu, D-l Constantin Zanescu ministru plenipotenţiar, Domnul Iott Al. Lahovary, ministru plenipoten­ţiar, precum şi familiile Înrudite, au durerea de a face cunoscut moartea iubitului lor, soţ, fiu, nepot, ginere şi văr PAUL AL. ZANESCU Consilier de Legaţie survenită in urma unui accident la Trouville în Franţa, înmormântarea a avut loc la Paris. 33­­..•-»••—.•SSPiî- ■ 1 Personalul Direcţiunii Mari­nei Comerciale are regretul de a anunţa pierderea bunei colege RODICA RASNOVEANU Decedată în ziua de 26 August 1945, după o lungă şi aspră suferinţă, înmormântarea a avut loc la Cimi­tirul Reînvierea.­­ Adânc întristata familie: Cor­nelia, soţie; dr. Emil Lobonţiu frate; Luiza­­ Farcaş, Nina­m Brejmar; Paulina cu soţul dr. Silviu Maior; Valeria cu soţul dr. Ioan Căpâlnaşiu, cu familiile, surori, cumnaţi; Ambroziu Grama, Valeria m. Şuta, Luiza m. Gulaş cu familiile, cumnate, cumnat şi numeroasele ru­denii anunţă trecerea la veşnicie a scumpului şi neuitatului lor. Dr. IO­AN LORONŢIU avocat în Zalău fost subprefect al jud Sălaj în vârstă de 45 ani după o viaţă publică rodnică, între­ruptă înainte de vreme, de zbuciu­mul şi suferinţele refugiului din Ar­dealul lui mult iubit, in care s’a în­tors doar spre odihna de veac. A fost înmormântat la Oradia în ziua de 28 August 1945. 22 Adânc întristaţi: Ecaterina V. Cotuneanu, Maria şi Felix Ia­­lomiţeanu, Irodica şi Nicolae Teodorescu cu fica, Irina V. Cătuneanu, Constantin C. Catunea­nu, George C. Cătuneanu, Alexan­drina şi Prof. doctor C. Urechea cu fiul, Felicia şi George Dimitriu cu copiii, Alexandru C. Cătuneanu, Traian C. Cătuneanu, Maria­n Cos­­tescu şi familiile înrudite: Profesor Anifoid Teodorescu, C. Ialomiţeanu, A. Rădulescu şi Costescu, au durerea a anunţa pierderea iubitului lor: soţ, părinte, frate, cumnat şi ginere VIRGIL C. CĂTUNEANU decedat în ziua de 27 August a. c. înhumarea va avea loc la 29 Au­gust a. c. orele 11,30 la Cimitirul Bellu, în capela căruia defunctul este depus. 20 Cin sufletele sdrobite şi în veci nemângâiaţi: Lucia soţie, Bebe şî Ela, fiu şi fiică, Aurica şî Marin Ciupag, Mimi şi ingi­ner Radu Criveanu, Aneta şi Inginer Tom­a Constantinescu, Cici şi Doctor Şerban Florian, fiice şi gineri, cu copii, Maria Colonel Petrescu cu co­pii, soră şi nepoţi, precum şi fami­liile înrudite, anunţă cu nemărginită durere­ încetarea din viaţă a iubi­tului şi nepreţuitului lor NICOLAE D. MUOCA în vârstă de 63 an­i decedat în ziua de 21 August 1945, la Băile Olăneşti, in urma unei grele şi scurte suferinţe. înmormântarea a avut loc la Cra­iova la Cimitirul Sineas­a, în ziua de Joi 23 August 1945 Rugaţi-vă pentru dânsul 32 Fam’lia Eremia Stan Op­e» anunţă cu nemărginiţi durrr« încetarea din viaţă a scump® lor MARIOARA (OARA) în etate de 20 ani Inomrsnântarea va avea îo? Joi ?l August 1945 în cimitirul comunei Buftea-Ilfov. +

Next