Universul - Capitala, noiembrie 1945 (Anul 62, nr. 250-274)
1945-11-01 / nr. 250
CONGRESUL MONDIAL AL TINERETULUI Abia a început să se aştearnă alinarea peste rănile răsboiului şi în Capitala Angliei are loc un congres al tineretului mondial. De ani de zile tinerii din ţările europene şi-au trimis numai mesagii de schije şi moarte. Acum, la capătul unor triste experienţe, tinerii din toate ţările se vor aduna să tragă cu buretele peste un trecut împovărat de ură şi aţâţare şi să statornicească punţi de înţelegere. Importanţa acestei prime reuniuni de după răsboiu nu trebuie să scape nimănui. Cine altcineva decât tineretul care s’a cuminecat cu suferinţa din tranşee, cine altcineva decât tineretul ce cunoaşte mai bine ororile răsboiului, este chemat să pună bazele unei noui convieţuiri internaţionale? Doctrina fascistă a căutat să facă din tineri instrumente de executare oarbă. Distrugând sistematic orice spirit critic în tineret, fasciștii realizau o excelentă massă de manevră din entuziasmul și setea de dăruire tinerească. „Fuhrerul, Ducele, Căpitanul a spus“... iată la ce se rezuma o argumentare la interval de trei veacuri după proclamarea îndoielii metodice cartesiene. Tineretul trebue să scuture jugul dogmatismului, să revină la albia, spiritului critic pentru a ancora în progres. Aceasta trebuie să fie punctul de plecare al unui tineret nou atât în viaţa internă cât şi în viaţa internaţională. O lume nouă nu poate lua fiinţă fără înmormântarea metodelor dogmatice cari au situat omenirea pe panta regresului saliritual. Primul contact între tinerii din toate ţările trebuie să aibă loc prin desbrăcarea de orice prejudecăţi create de război. Tinerii trebuie să discute fără nicio apăsare a superiorităţii de la stat la stat, dela naţiune la naţiune. Discuţia trebuie să aibă loc dela om la om, dela tânăr la tânăr, singurele raporturi fiind acelea între argumente şi idei. Probleme multe şi mari stau în faţa acestui congres: problema păcii şi tineretul, problema reconstrucţiei, problema cooperării internaţionale, etc. Toate aceste probleme vor alinia oameni şi idei, vor face ca din diversitatea contrastelor să ţâşnească ţelul unic: înţelegerea dintre popoare Prima reuniune internaţională a tineretului nu trebuie considerată ca o adunare oarecare. Consecinţele ei pot fi bune şi mari, pot să se reverse asupra întregei vieţi internaţionale, dacă în arena vieţii mondiale vor păşi elemente de răspundere, de bună credinţă şi de o aleasă pregătire. Acei ce-au purtat pe umerii lor fireul războiului, acei ce-au asvârlit doar de câteva luni puşca pentru a reveni la o ocupaţie de pace, ştiu ce însemnează războiul şi trebuie să caute şi modalitatea înţelegerii. Niciunul din aceşti tineri nu doresc ca ei sau descendenţii lor să fie supuşi aceloraşi încercări şi privaţiuni pentru setea de putere a unor popoare sau clase. Suferinţa apropie întotdeauna oamenii, crează climatul înţelegerii. Iată de ce congresul mondial al tineretului trebuia ţinut acum, până ce suferinţele şi rănile nu sunt uitate, până când climatul înţelegerii găseşte cel mai prielnic teren Lumea nouă va fi aşa cum va fi tineretul. Or, el trebuie să se hotărască pentru libertate, fără a o răpi pe a altuia, pentru progres, pentru înţelegere şi cooperare internaţională, pentru dărâmarea zidurilor chinezeşti dintre popoare, pentru eliberarea de frica şi ameninţarea unui nou război. Sub semnul Spiritului critic, sub semnul eliberării din dogmatism, tineretul va găsi, suntem siguri, căile înţelegerii. SPORIREA PENSIILOR MEMBRILOR BIR ASIGURĂRILE SOCIALE S’au acordat sporuri până la 200%.—Situaţia pensionarilor din Transilvania Consiliul de miniştri, în ultima sa şedinţă a aprobat următorul jurnal: Art. I. — Pensiile de orice categorie ale asiguraţilor sau urmaşilor, prevăzute în legea asigurărilor sociale, ca și ajutoarele prev. de art. 136 din aceeași lege, inclusiv sporurile aferente se majorează cu un spor de scumpete de 200% cu începere din luna Septembrie 1945, fără a putea depăşi lei 35.000 lunar, cele stabilite până la publicarea prezentului jurnal și lei 55 000 lunar cele ce se vor stabili ulterior. Această majorare se va avea în vedere și la stabilirea despăgubirilor globale, pentru accidentele produse dela 1 Septembrie 1945. Art. IX. — Pensiile astfel majorate se vor plăti din Fondul pensiilor, prevăzut prin art. 113 din legea asigurărilor sociale, care se contopeşte cu Fondul special pentru sporurile de scumpete ale pensiilor, sub denumirea de Fondul pensiilor. PLATA PENSIILOR DIN TRANSILVANIA Art. III. — Casa Centrală a Asigurărilor Sociale ia asupra sa, în condiţiunile de mai jos, plata pensiilor din Transilvania eliberată stabilite sau recunoscute de asigurările sociale ungare, cu excepția pensiilor a căror titulari nu intră în categoriile supuse asigurărilor sociale, după legislația română. Art. IV. — Cu începere din luna Septembrie 1945, pensiile prevăzute de art. III, se recalculează și majorează astfel: Pensiile din luna Septembrie 1944, calculate în lei, la valoarea de 27 lei un pengő, se măresc cu câte lei 1.500. Acest spor, la pensiile de urmaşi se acordă, la un loc, pentru toţi urmaşii unui fost asigurat sau pensionar . Se vor neglija sumele din pensiile de pe luna Septembrie 1944, care depăşesc lei 1.500, pentru pensionarii minieri, lei 1.200 pentru pensionarii funcţionari particulari, care au participat la Institutul de Asigurare a Funcţionarilor Particulari (M. A. R. I) ca şi pentru pensionarii de invaliditate, bătrâneţe, accident şi urmaşii foştilor minieri şi lei 960, pentru toţi ceilalţi urmaşi ai asiguraţilor sau pensionarilor Suma de lei 1200 şi respectiv 960 se consideră pentru toţi urmaşii, la un loc, a unui fost asigurat sau pensionar . Sumele astfel obţinute se înmulţesc cu 6. Pensiile stabilite în condiţiunile de mai sus se vor plăti până la 31 Martie 1946. NU SE ADMITE CUMUL DE PENSII Asiguraţii sau urmaşii nu pot cumula două sau mai multe pensii, de orice categorie ar fi, dela Asigurările Sociale, urmând a li se plăti numai pensia cea mai mare. Art. V. Pensiile şi despăgubirile globale stabilite de autorităţile sau organizaţiunile locale, din Transilvania eliberată cu începere din luna Septembrie 1944, până in prezent, precum şi cererile de pensii sau despăgubiri globale care n’au fost încă soluţionate, indiferent de data introducerii lor sau producerii riscurilor se vor revizui şi soluţiona în conformitate cu disporiţiunile legii asigurărilor sociale, calculându-se la 2/3 din valoarea rezultată-Plata acestor pensii se va face cu începere din luna Septembrie 1945. REZOLUŢIA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Publicăm mai jos rezoluţia con- ferinţei naţionale a partidului comunist român ţinută zilele trecute d in Capitală. ..Conferinţa Naţionala a Partidului Comunist Român s’a ţinut in condiţiunile terminării victorioase a marelui război de nimicire a imperialismului hitlerist german şi a militarismului japonez, în condiţiunile luptei pentru lichidarea rămăşiţelor fasciste şi pentru asigurarea unei păci durabile. După cum in cucerirea victoriei, în lupta împotriva fascismului, rolul hotărîtor l-a avut unirea popoarelor, în frunte cu popoarele sovietice, tot astfel consolidarea păcii nu poate fi asigurată decât prin întărirea acestei uniri. In lupta pentru democraţie şi pace, un însemnat pas înainte îl constitue crearea la Conferinţa Mondială Sindicală de la Paris, a Federaţiei Mondiale Sindicale. Acţiunea unită a fiecărui popor pentru consolidarea democraţiei in propria sa ţară, va contribui în mod esenţial la înfăptuirea unei păci trainice în întreaga lume. LUPTA PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI INDEPENDENŢA NAŢIONALĂ Poporul român a cucerit prin luptă şi cu ajutorul hotărîtor al Armatei Roşii, eliberarea Patriei de sub jugul german. Partidul Comunist Român a reuşit, înainte de 23 August 1944, cu toată teroarea din perioada ilegalităţii, să ajute la închegarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare în Front Unic Muncitoresc, care a concentrat în jurul său largi forţe democratice şi a mobilizat poporul pentru răsturnarea regimului fascist antonescian. De la 23 August până la 6 Martie, Partidul Comunist Român, în colaborare cu toate forţele democratice, a avut un rol important la înlăturarea guvernelor în cari predominau elementele reacţionare. Forţele democratice coalizate au adus la cârma ţării guvernul de largă concentrare democratica dr. Pitru Groza. înfăptuirea reformei agrare, care a înlăturat stăpânirea moşiereasca, a deschis poporului român calea desvoltării sale spre democraţie şi progres. Ajutorarea de către muncitorii de la oraşe a ţăranilor in timpul reformei agrare şi campaniei de însămânţări, a dus la întărirea Franţei dintre muncitorime şi ţărănime. Conferinţa constată, că şi munca lor in guvern, comuniştii şi-au îndeplinit sarcinile de susţinători şi apărători consecvenţi ai revendicărilor şi intereselor poporului. Conferinţa constată, că Partidul nostru a crescut considerabil şi că membrii Partidului Comunist Român au contribuit intens şi stăruitor la formarea Sindicatelor Unite, la întărirea Frontului Unic Muncitoresc, a Frontului Naţional Democrat şi a colaborării cu Partidul Naţional-Liberal Tătarescu, la realizarea reformei agrare, la mărirea producţiei, la democratizarea ţării şi instaurarea unei ordini democratice. Faţă de popularitatea şi creşterea Influenţei Partidului nostru, unele organizaţini nu au reuşit să cuprindă pe toţi acei muncitori, ţărani şi intelectuali, cari cereau să fie încadraţi în Partid. Deasemeni, unele organizaţii n’au ştiut să combată, să argumenteze, să demaşte îndeajuns cu fapte concrete manifestările şi acţiunile cercurilor reacţionare. K'ontinuare in p;>g. 2-a) D. Aneurin Bevan, ministrul sănătăţii, discută cu gospodinele britanice chestiuni referitoare la noile locuinţe. (Oficiul de presă al misiunei britanice) DE ZIUA ECONOMIEI După o risipă de sânge, de vieţi şi de bani, cum n’a mai cunoscut istoria războaeilor, după distrugeri metodice de bunuri şi valori câştigate civilizaţiei şi culturii prin munca şi chiverniseala a zeci de generaţii, popoarele, pocăite, se reîntorc azi la cultul vechilor virtuţi, sărbătorind Ziua Economiei. Este încă unul din paradoxele multiple din care e împletit destinul omenesc, vegheat de rele ursitoare. Dar firea şi voinţa omului sunt de mult călite în lupta cu acest destin, pentru a suporta cu resemnare alternanţa trecerii de la bine la rău şi de la rău la bine■ Şi cu aceeaşi hotărîre pe care o pune omul în deslănţuirea răului, păşeşte — în ziua dezmeticirii — la repararea lui. Această prodigioasă elasticitate în adaptarea la împrejurări constitue invincibila forţă fizică şi morală a fiinţei omeneşti şi tot în ea găsim substratul acelui marş triumfalul Progresului, peste suişuri şi coborişuri alternative, pe care într-o viziune magnifică, ni-l evocă scriitorul american Lloyd Douglas în romanul „Semnalul Verde“. Ziua economiei găseşte popoarele în plină desfăşurare a efortului reparatoriu. Perioada rătăcirilor şi a nechibzuinţelor a trecut. Din mijlocul ruinelor şi mizeriei universale, aceleaşi mâini şi aceleaşi spirite, care au semănat dezastrul, lucrează acum la clădirea unei lumi mai bune, cu hotărîrea şi cu încrederea că de aici înainte lanţul rătăcirilor nu va mai fi reînodat şi că nici o forţă din lume nu va mai putea zădărnici munca pacinică constructiva a milioanelor de oameni pe linia eternă a progresului şi a libertăţii-E ceasul grelelor ispăşiri, când pentru a birui imensitatea răului semănat peste ţări şi continente, trebue să adunam in noi toate virtuţile creatoare, toate forţele care ne pot ajuta. Spiritul de cruţare şi de economisire este una din aceste forţe. El crează disciplina voinţei şi a jertfei în vederea atingerii unui ideal; el este stimulentul viu al muncii, isvorul încrederii şi al optimismului, fără de care nimic temeinic nu se poate clădi. Iată de ce, prăznuind azi sărbătoarea Economiei, popoarele prăznuesc cu acest prilej ziua renaşterii lor în lumina bunelor virtuţi, al căror simbol inalterabil este însăşi această zi a Economiei, în care ele văd primul semn al Solidarităţii şi înfrăţirii oamenilor în efortul închinat operei de reparaţie şi reconstrucţie, după dureroasa eclipsă a celor cinci ani de război. Poporul român, sobru şi muncitor, crede cu hotărîre în virtuţile economiei şi vede în sărbătoarea de azi simbolul și chezășia propriei sale renașteri. LUPTA ÎMPOTRIVA SPECULEI CU PRODUSELE C. A. M. Cu toată lupta asiduă pe care, atât organele C.A.M.-ului cât şi nU Drnfof't rmî î nnllîHoî Panifol«Juio JL » (Brigada economică specială) o duc împotriva celor ce se dedau la o speculă crâncenă cu ţigările şi chibriturile, totuş, cu părere de rău trebue s’o spunem, nu s’a izbutit până în prezent să se pună capăt acestei situaţii intolerabile pe care oricine doreşte s’o vadă curmată cu un ceas mai de vreme Din datele precise pe care le avem şi pe care le vom reda în rândurile ce urmează, se poate vedea uşor cât de intens activează atât C.A.M.-ul cât şi poliţia, în scopul de a-i puteadesfiinţa pe cei cari, cu o îndrăzneală fără margini, continuă să speculeze produsele monopolizate. In cursul lunilor Septembrie şi Octombrie 1945, s-au descoperit în Capitală, 85 de contravenienţi, acaparatori şi speculanţi de produse C.A.M. cărora li s-au aplicat sancţiunile legale. ŢIGĂRI, TUTUN ŞI CHIBRITURI CONFISCATE Au fost confiscate următoarele cantităţi de produse : In cursul lunii Septembrie : ţigarete superioare, 409.440 de bucăţi ; „Carpaţi“, 364.300; „Mărăşeşti“, 548.520 ; „Naţionale“, 409.000 iar ţigări străine, 175.860. AAAnfre A_ î— blrd 1 coo non iute aia ii/uia, XiOdUilăiUa In luna Octombrie: ţigarete superioare, 13.440; „Carpaţi“, 506.100; „Mărăşeşti“, 742.000 ; „Naţionale“, 342.340, iar ţigarete străine, 778.638. In total deci 2.382.518 bucăţi. Total general, pe ambele luni: 3.921.138 bucăţi. Tutun, de diferite calităţi, s-a confiscat : în luna Septembrie 89 kilograme iar în Octombrie 29 kgr., adică în total 118 kgr. In ce priveşte chibriturile, în cursul lunii Septembrie au fost confiscate 12.875 de cutii, iar în octombrie 1950, aşadar în total 16.825 cutii. Toate aceste mărfuri confiscate, au fost date imediat, bineînţeles, în comerţ. Valoarea totală a mărfurilor confiscate se cifrează la suma de 51.729.565 lei. Valoarea amenzilor aplicate se urcă la 94.526.763 din care valoarea amenzilor încasate efectiv, pe ambele luni, atinge suma de 58.430.455 lei. După cum se poate vedea, cifrele menţionate mai sus sunt cât se poate de eloquente ceea ce însă nu-i împiedică pe speculanţi să renunţe, la condamnabila dar fructuoasa lor îndeletnicire, indiferent de riscurile la cari se expun. I. LEFTER TERMINAREA CONSTRUCŢIEI CELUI MAI MARE SILOZ DE CEREALE DE CAPITALĂ Construcţia a fost începută în anul 19412 şi a fost în parte întreruptă din cauza războiului. Ministerul comunicaţiilor şi lucrărilor publice a înţeles importanţa desăvârşirii acestei lucrări şi a fixat un program de lucru care a prevăzut terminarea lucrărilor şi darea în exploatare până la 1 Noembrie a. c. Programul a fost îndeplinit înainte de termen prin munca conştiincioasă a inginerilor, specialiştilor şi muncitorilor care au ştiut să învingă toate greutăţile ivite şi s-au integrat cu toată convingerea în munca de refacere a ţării, realizând astfel această construcţie, care face cinste tehnice noastre, o luina de zile. Eri s-a făcut prima probă de dare în exploatare a silozului de cereale Bucureşti „Titan“. Odată cu punerea în exploatare a acestui siloz se va putea asigura pâinea populaţiei Capitalei în mult mai bune condiiţiuiii ca până acuim. Acest siloz este cel mai mare din regiune, având o capacitate de 10.000 tone, cu un randament de manipulare de 80 vagoane pe zi, şi are o centrală electrică proprie de 200 H.P. Capacitatea sa este deci de două ori mai mare decât capacitatea totală a silozurilor morilor din Bucureşti şi poate asigura Capitalei o rezervă permanentă de cereale pentru S ’au majorat indemnizaţiile Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, indemnizaţiile prevăzute de art. 1 al Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 703 din 1945, pot fi majorate până la 100% pentru funcţionarii care se deplasează în afară de reşedinţa în care sunt numiţi, pentru exercitarea funcţiunilor. Majorarea până la 100%, se poate acorda numai pe bază de rapoarte motivate de funcţionarii respectivi, ţinându-se seama de scumperea existentă în localitatea în care au fost obligaţi să-şi exercite însărcinările primite. Pentru secretari generali, directori generali, subdirectori gegenerali, directori şi avocaţii de pe lângă ministere şi instituţiuni autonome, cheltuelile de deplasare se vor stabili dela caz la caz de şeful instituţiunii de care depind, cu avizul prealabil al acr de deplasare misiunii permanente pentru realizări de economii prevăzută de art. 39 din legea pentru unele măsuri financiare excepţionale, aplicabile in cursul exerciţiului 1945 1 946. Intrevederiile d-lui Ethridge la Sofia SOFIA, 30. (Rador). — Corespondentul Agenţiei HAVAS comunică: D. Mark Ethridge, trimisul special al preşedintelui Trumann a avut Duminică întrevede®', cu mai mulţi membri ai guvernului şi cu diferiţi fruntaşi ai opoziţiei. El şi-a exprimat dorinţa de a asista la alegerile de la 18 Noembrie. SITUAŢIE ÎNCORDATĂ IN BRAZILIA New-York, 30 (Rador). — Trupe braziliene au ocupat punctelechee din Rio de Janeiro întrucât încordarea a sporit în ţară după numirea d-lui Benjamin. Vargas, fratele preşedintelui Vargas, în postul de şef al poliţiei federale, — anunţă o ştire primită aci în cursul nopţii de Luni spre Marţi. DEMISIA PREŞEDINTELUI VARGAS Buenos Aires, 30 (Rador). — Din localitatea Rivera da la frontiera dintre Uruguay şi Brazilia se anunţă că preşedintele Vargas a semnat demisia sa Marţi dimineaţa, la ora 1 şi 45. ★ New York, 30 (Rador). — O ştire sosită aci în cursul dimineţii de Marţi anunţă că d. Vargas, preşedintele Braziliei, şi-a dat demisia „pentru a evita să se producă în ţară tulburări mai mari pe motive politice’’. * Montevideo, 30 (Rador). — Ştiri parvenite de la frontiera dintre Uruguay şi Brazilia anunţă că generalul Pedro de Goes Monteiro, ministrul de război al Braziliei, a dat o proclamaţie anunţând că preşedintele Getulio Vargas a refuzat să continue a ocupa postul de preşedinte al Republicii braziliene. D. Vargas dă ca motiv al refuzului său dorinţa pe care o are „de a evita producerea unor tulburări mai mari pe motive politice”. Proclamaţia adaugă că el va transmite împuternicirile sale d-lui Jose Linhares, preşedintele Curţii Supreme. tancurile defilează LA RIO DE JANEIRO Buenos Aires, 30 (Rador). — După ştiri sosite la frontiera dintre Brazilia şi Uruguay, o coloană motorizată compusă din 200 de tancuri a defilat în noaptea de Luni spre Marţi pe străzile oraşului Rio de Janeiro, echipagiile aclamând pe generalul Eduardo Gomes, comandantul suprem al forţelor aeriene , candidat opoziţionist la preşedinţia republicii. Se adaugă că calmul domneşte în statul brazilian din sud Rio Grande de Sul. UN APEL AL FOSTULUI MINISTRU MANGABEIRA Buenos Aires 30 (Rador). Aut? ca femeia Brazniei, bucurat la radio că mişcarea care a început a transformat scena politică brazilină. Ministrul a cerut brazilienilor să menţină ordinea şi să coopereze la marea operă de reconstrucţie democratică a ţării. MINIŞTRI ARESTAŢI Londra, 30 (Rador). — Prima telegramă directă primită la Londra de la corespondentul din Rio de Janeiro al agenţiei „Reuter” confirmă că preşedintele Vargas a demsionat şi adaugă că următorii miniştri au fost arestaţi: ministrul justiţiei Agamenon Magalhaes, ministrul avariei Salgado şi ministrul muncii Marcondes. Colonelul Duleidio Esperto Santo Cardozo a luat postul de şef al poliţiei federale. Situaţia este complect liniştită fiind controlată de armată. D. Linhares, preşedintele Curţii Supremei, în mâinile căruia preşedintele Vargas a depusputerile, probabil că va menţine alegerile la 2 Decembrie. NOUL PREŞEDINTE Rio de Janeiro, 30 (Rador). — D. Jose Linhares, preşedintele Curţii Supreme de justiţie, a fost proclamat preşedinte al Braziliei de către „clasele armate” în cadrul unei ceremonii care a avut loc la, ministerul de război. Generalul Cordeiro de Fabia, şeful de stat major al ministerului de război, a declarat presei că toate garnizoanele au aprobat acţiunea făcută de trupe la Rio de Janeiro şi că liniştea domnette pretutindeni în ţară -A Rio De Janeiro 30 (Rador). — S’a aflat Marţi că fostul preşedinte al Republicei Braziliei, Getulio VargaS, se afă închis d î n Palatul Guanabara, sub pază militară, în timp ce urmaşul său, Jose Linhares, deliberează ca urmează să se facă cu el. s mix&ti’TK: ■ LIBERTATE DEPLINĂ ACORDATĂ PREŞEDINTELUI STATELOR UNITE PENTRU MENŢINEREA PĂCII Washington, 30 (Rador). — D. Dean Acheson, secretar-asistent al departamentului de stat, a supus Luni membrilor comisiei de afaceri străine a Senatului proectul de lege în baza căruia preşedintelui Statelor Unite i se va acorda o libertate deplină pentru a ordona folosirea unui număr limitat de forţe americane spre a da ajutor consiliului de securitate la menţinerea păcii. Senatorul Tom Connaly, preşedintele comisiei de afaceri străine senatoriale, a declarat ziariştilor Luni seara că săptămâna viitoare proectul de lege va fi supus pe biroul Senatului. El a adăugat că speră că proectul va fi votat înainte de Crăciun. Desfiinţarea ambasadelor şi legaţiilor japoneze Tokio 30 (Rador). — Generalul MacArthur, comandantul forţelor de ocupaţie din Japonia, a respins Marţi cererea formală a guvernului japonez făcută prin d. Yosida, ministrul de afaceri străine, ca să-şi retragă ordinul dat autorităţilor nipone în vederea închiderii ambasadelor şi legaţiilor japoneze. Refuzul generalului MacArthur risipeşte şi ultima speranţă a japonezilor de a avea o reprezentare guvernamentală în străinătate. Legătura cu străinătatea va fi făcută prin comandamentul suprem american. CONSTITUIREA SECŢIEI „ARLUS“ A FUNCŢIONARILOR MINISTERULUI PROPAGANDEI Luni, 20 octombrie a. c., la ora 12, a avut loc la sediul ARLUS-ului din Calea Victoriei 115, o adunare a funcţionarilor Ministerului Propagandei, pentru constituirea secţiei ARLUS. La această adunare au fost de faţă: d. prof. P. Constantinescu- Iaşi, ministrul Propagandei şi d. prof. Traian Săvulescu, din partea comitetului de conducere al ARLUS-ului. D. Tudor Dan, directorul Cinematografului din Ministerul Propagandei, luând cuvântul in numele comitetului de organizare a secţiei ARLUS, a arătat care este scopul ARLUS-ului şi necesităţile din care s-a născut această Asociaţie. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. P. CONSTANTINESCU-IAŞI Luând cuvântul d. prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Propagandei, adresându-se funcţionarilor, a spus: După cum cred că aţi luat cunoştinţă din informaţiile publicate în ziare, această Asociaţie, astăzi foarte cuprinzătoare şi cu o activitate bogată, a făcut, în organizarea sa, un pas înainte prin chemarea funcţionarilor din diferite instituţii ale Statului de a participa la activitatea sa. A.R.L.U.S. însemnează: „Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu U.R.S.S.“. Din acest punct de vedere are o serie întreagă de surori in celelalte ţări, atât vecine cât şi mai îndepărtate, pentru că peste tot, după războiul criminal, dus contra Uniunii Sovietelor, s’a simţit nevoia de a se aduce la cunoştinţă masselor, care in atâtea ţâri au fost Inconştient târîte în acest război, care sunt realităţile în Rusia Sovietică. S’a simţit aprig nevoia de a se smulge vălul mincinos şi criminal de deasupra marilor realizări înfăptuite în acea dintâi ţară unde s’a putut realiza o societate nouă, societatea socialistă. S’a simţit nevoia ca aceste realităţi să fie cunoscute, pentru ca din această mare experienţă socială, politică, economică şi spirituală, toate celelalte popoare să poată trage un real folos. Toţi cei cari au crezut in minciunile fasciste şi-au dat seama la faţa locului de grozăvea acestor minciuni, şi-au dat seama că Uniunea Sovietelor este altceva decât ceeace se spunea în lumea fascistă şi chiar şi în alte ţări, căci peste tot, chiar in cele mai democrate ţări, s’au spus minciuni in unele mai virulent, care au mers până la târirea a milioane de oameni în războiul anti-sovietic. Asociaţia ARLUS, când a început activitatea de cunoaştere a adevărului asupra Uniunii Sovietelor, a pornit numai aic acest punct de vedere, naţional, apărarea intereselor neamului românesc şi ale Ţării noastre. Au fost oameni din diferite partide politice, inmănunchiaţi toţi în acelaş gând, dragostea de adevăr şi mai ales dragostea pentru binele ţării noastre care, numai prin cunoaşterea Uniunii Sovietelor, poate profita, folosindu-se de marele noroc geografic pe care-1 avem, acela de a fi vecini ai acestei ţări, de unde ne pot veni atâtea lucruri bune. In afară de aceasta, noi datorim enorm de mult Uniunii Sovietelor. Datorăm viaţa noastră, datorăm posibilitatea noastră de a ne intra îiber act şi de a discuta despre orice. Desigur că avem suferinţele noastre, totuşi din punct de vedere al traiului, al ordinelor, tot ce înseamnă viaţă normală, noi suntem in comparaţie cu vecinii noştri, într’o situaţie fericită. Aceasta se datoreşte faptului că am putut face la timp marea întorsătură istorică de la 23 August 1944. Dar aceasta se datoreşte faptului că Uniunea Sovietică, înţelegându-ne, ne-a dat imediat mâna sa de ajutor, nouă, foştilor duşmani, dându-ne posibilitatea de a n© ridica şi de a trece alături de ţările care se vedea de pe atunci că vor fi învingătoare. Armata Roşie ne-a salvat de hitlerism şi de ororile războiului, ducându-ne în această fericită situaţie faţă de celelalte popoare. Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu U.R.S.S. a fost creiată la 12 Noembrie 1944 din iniţiativa unui grup de intelectuali de diferite categorii profesionale şi din diferite organizaţii politice. Scopul său este: „Cunoaşterea reciprocă şi strângerea legăturilor de prietenie cu U. R. S. S". In ce priveşte organizarea Asociaţiei, pot să vă spun că ea constituie un model. Dintre toate Asociaţiile de prietenie cu popoarele vecine, ARLUS este cea mai bine organizată. Din declaraţiile conducătorilor Asociaţiei Sovietice VOCS, creiată în 1924 şi corespunzătoare ca scop ARLUS-ului, reiese că din toate asociaţiile naţionale de strângerea legăturilor de prietenie cu Rusia, ARLUS-ul stă în frunte. Prin urmare, când vi se face invitaţia de a vă înscrie în ARLUS, sunteţi invitaţi într’una din cele mai strălucite organizaţii, care este şi foarte complexă în forma ei organizatorică. Unele din secţii, ca cele privind presa, cinematografia şi turismul reprezintă preocupări pe care unii dintre dv. le aveţi şi in calitate de funcţionari ai Ministerului Propagandei. Cei cu înclinaţii literare şi artistice puteţi deasemeni să vă găsiţi un loc de activitate în cadrul secţiilor respective. Aşi fi vrut să vă arăt din cine se compun Comitetul de Direcţie şi comitetele secţiilor, dar cred că nu mai este nevoie s-o fac, pentru convingerea dv., deoarece, în afară de orice consideraţii de persoane, dv. sunteţi convinşi de utilitatea practică pentru fiecare din dv. şi de marea utilitate naţională pe care o oferă această activitate în cadrul Asociaţiei ARLUS. ARLUS, prin minunata sa organizare, în comparaţie cu celelalte asociaţii similare din ţară, prin ilustrarea sa faţă de toate secţiile internaţionale similare, prin bogăţia de preocupări, prin realizările sale de până acum — şi cu ocazia primului congres s’a constatat că numărul membrilor săi trece de 120.000 — prin toate acestea constituie un organism cu mari perspective de activitate pentru dv. Sunt sigur că veţi face din secţia ARLUS de la Ministerul Propagandei una din cele mai strălucite secţii, în aşa fel încât să se poată spune, aşa după cum se spune despre ARLUS că stă în fruntea Asociaţiilor din ţară şi a celor similare din străinătate, — că ea se află în fruntea secţiilor ARLUS, alcătuite pe lângă ministere. (Aplauze). CUVÂNTAREA D-LUI PROF. TRAIAN SĂVULESCU In numele comitetului de conducere al ARLUS-ului, a răspuns d. prof. Traian Săvulescu, care a mulţumit pentru faptul că funcţionarii au răspuns intr’un număr impresionant la apelul ce li s’a făcut de a participa efectiv la lucrările Asociaţiei. D-sa mulţumeşte de asemeni d-lui ministru Constantinescu-Iaşi şi, in calitatea pe care o are de ministru, dar şi în aceea de arlasist pentru contribuţia masivă dată, ca activitatea ARLUS-ului să fie din ce in ce mai spornică. Ce puteţi aştepta dv. de la Asociaţia noastră — spune d-sa mai departe — ,în schimbul muncii pe care o veţi depune ? Ea vă dă o documentare precisă, exactă şi obiectivă asupra situaţiei din Uniunea Sovietelor. Această documentare vă stă la dispoziţie in orice zi la biblioteca noastră, care a ajuns până acum la impresionanta cifră de 8.600 opere şi peste 100 de reviste de diferite specialităţi. ARLUS vă pune de asemenea la îndemână revista sa „Veac Nou“, in care veţi găsi un material documentar foarte bogat, după cum vă pune la îndemână şi toate cărţile cu caracter literar, ştiinţific sau economic apărute în editura „Cartea Rusă“. Vom face toate diligentele ca pentru membrii ARLUS-ului cărţile acestea să fie mai ieftine decât in comerţ. Un alt lucru pe care ARLUS o oferă membrilor săi este posibilitatea de a cunoaşte stările din Uniunea Sovietică prin călătorii. In încheere, d. Tudor Dan a asigurat pe, reprezentanţii ARLUS- ului de tot concursul ce-l vor da funcţionarii Ministerului Propagandei acestei Asociaţii. După cuvântări a fost vizionat filmul „Parada Victoriei la Moscova“. . Statele Unite au recunoscut noul guvern al Venezuelei .Washington, 30 (Rador).— Departamentul de stat a anunţat Marţi că Statele Unite aui recunoscut guvernul revoluţionar al Venezuelei, prezidat de d. Romolo Betancourt, după consultări cu celelalte guverne americane.