Universul - Provincie, mai 1946 (Anul 63, nr. 98-121)

1946-05-02 / nr. 98

VIATA POLITICA Audiente la Preşedinţie ’ !D. dr. Petru Groza, preşedin­tele consiliului de miniştri, a primit ieri dimineaţă pe d. Şt. Voitec, ministrul educaţiei naţio­­­na­le, care a fost însoţit de d. dr. Cinca, secretar general al mi­nisterului asigurărilor sociale­­Discuţieiile au purtat asupra posibilităţilor de a se prei­a uni­tăţi de acţiune socială în ţara Moţilor. Tot în cursul dimineţii au mai fost primiţi d-nii: Grulovici mi­nistrul Iugoslavia la Bucureşti- Nekam, însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Bucureşti, general Dombrowski, primarul general al Capitalei, prof. P. Constantines­­cu-Iaşi, ministrul informaţiilor şi Const- Agiu, fost subsecetar de stat la ministerul agriculturii şi domeniilor. îi HOTĂRÂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI LIBERAL (GH. TĂTĂRES­CU­) Asupra lucrărilor comitetului central al partidului liberal (Gh. Tătărescu) s-a dat următoarea co­municare: „Comitetul central al partidului naţional liberal a ţinut şedinţă Si ziua de 29 Aprilie a c., sub preşe­dinţia d-lui G. Tătărescu. „Preşedintele partidului, a supus­­desbaterii şi aprobării comitetului central, hotărîrea delegaţiei per­manente, luată în şedinţa data 23 Aprilie, potrivviit căreia, partidul naţional liberal va candida in a­­legerile parlamentare pe listele comune cu blocul partidelor demo­cratice, aprobând programul comun de guvernare. După expunerea făcută de preșe­dintele partidului, în urma desba­­terilor canii fr­ a­u urmat și la care au luat parte d-nii: Radu Roșculet, A. Bentoiu- Alex. Alexandrini, C. Tătăranu, C. Tepăneanu, D. Verziu, I. Toma, Patriciu Popescu, I. Cio­lan, preot Florea, Teodor Andree­­scu-Bu­ga, G. G. Vântu și prof I. N.Stor, membrii comitetului central au aprobat prin vot nominal ho­­tărârea delegaţiei permanente. „Rezultatul votului a fost: 102 voturi pentru participarea pe liste comune; 21 contra; 2 abţineri. „Au mai aderat, până în­ prezent, la hotărârea majorităţii prin tele­grame şi scrisori­, încă 5 membrii ai comitetului central. Comitetul central a dat­ mandat preşedintelui partidului, pentru a trata, condiţiile colaborării cu ce­lelalte partide din blocul partide­lor democratice”. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL —­Eui Luni, a avut loc la clubul Central al p. n. r., şedinţa cercuri­lor de studii, secţia finanţe, sub preşedinţia d-lui ministru Mihail Romniceanu. Discuţiile au purtat asupra unor capitole de venituri din bugetul general al statului. — Eri s’a ţinut la clubul cen­tral, consfătuirea şefilor de orga­nizaţii liberale din Ardeal sub pre­şedinţia­ d-lui Al. Lapedatu, făcân­­du-se o recapitulare a activităţii politice din Ardeal în cursul va­canţei de Paşti. DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT (DR. N. LUPU) Membri partidului ţărănesc-de­­mocrat (Dr. N. Lupu) sunt con­vocaţi pentru mâine 1 Mai, orele 10 dim, la sediul partidului din calea Victoriei 151, unde se va sărbători ziua de 1 Mai. Pe Cercul de studii al partidului ţărănesc-democrat (Dr. N Lupu), ţine şedinţă la 2 Mai a. c., orele 17, la care sunt rugaţi a lua parte toţi membră acestui Cerc. DELA PARTIDUL NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC In timpul lipsea aict Capitală a d. dr. Em. Haţieganu, d. dr Virgil Solomon a fost însărcinat să facă legătura între partid şi cercurile guvernamentale. — Duminică s’a ţinut o întru­nire publică a circ 15 din P.N.Ţ., la care au luat cuvântul d-nii : Cezar Sim­ionescu, din partea ca­drelor I. Neagote, din­­partea ti­neretului muncitoresc, Călin An­­tonescu, din partea cercului de studii şi­ Bonny Dimitriiu, preşedin­tele organizaţiei, DILA FRONTUL PLUGARILOR ♦ Prietenii şi prietenele, mem­bri ai­­Frontul „ Plugarilor”, cu domiciliul in Bucureşti, sectorul 1 Galben, sunt convocaţi la o comn­­fătuire organizatorică, în ziua de Jei, 2 Mai, a. c., ora 17, la sediul organizaţiei judeţului Ilfov, din strada Cristian Tell No. 23. DE LA PARTIDUL NATIONAL POPULAR Sâmbătă a avut loc in cadrul comisiei centrale de studii şi pla­nificare a P. N P., şedinţa secţiei pentru problemele armatei. A prezidat general Levente, pre­şedintele acestei secţiuni, care a deschis şedinţa arătând misiunea acestei secţiuni. D. g­rui Barbu Aunescu a refe­rat asupra democratizării arma­tei, urmând ca in şedinţa viitoa­re să aibe loc discuţii asupra a­­cestei probleme.­­ Astăzi Marţi, are loc în Bu­levardul Lascăr Catargiu Nr 8, şedinţa preoţilor din Partidul na­ţional popular. Şedinţa va începe la orele 17 precis.­­ La sediul sectorului 111 Al­bastru al partidului naţional popular, din Bucureşti, Str. Bi­­bescu Vodă Nr. 10, funcţionează, sub conducerea unui comitet de avocaţi şi în mod cu totul gratuit un birou de consultaţiuni şi în­drumări juridice. Consultaţiunil­e se dau în zilele de. Marţi, Miercuri şi M, ale fiecărei săp­tămâni, intre orele 6—7 p. m SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Frontul democrat universitar cheamă întreaga studenţime la sărbătorirea zlei de 1 Mai­ bună demonstraţie va avea loc o serbare câmpenească studen­ţească. Locul de întâlnire va fi în­­str. Batiştei în faţa cinema­tografului Fantasio, la ora 8:30. ♦­ Consiliul de disciplină al barou­lui Ilfov şi Sindicatul, avocaţilor invită pe toţi membri corpului să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai. întâlnirea va avea loc la ora 8 dim­ în sala „Paşilor Pierduţi” din Palatul Justiţiei, de unde se via porni în corpare la manifes­taţie. ♦ Federaţia democrată a femeilor din România, cheamă toate fe­meile de la oraşe şi sate să par­ticipe la sărb­ătorim­ea zilei de 1 Mai, ziua înfrăţirii popoarelor prin muncă. Pentru liniştea că­minelor noastre şi viaţa copiilor noştri, să strângem rândurile contra uneltitorilor de război. Să manifestăm pentru: O pace trai­nică şi durabilă, pentru: recons­trucţia ţării, pentru: făurirea u­­nui trai luminos copiilor noştri. ★ Sindicatul C. F. R., Tineretul Progresist, Uniunea tineretului so­cialist, cheamă toţi tinerii din Ca­pitală, la marea serbare populară, lande va avea loc un bogat pro­gram arts­tic. Miercuri, 1 Mai­, o­­rele 20 în Piaţa Giuleşti (în faţa Stadionului). SPECTACOLE TEATRALE In după amiaza şi seara zilei de 1 Mai vor avea loc manifes­tări artistice d­u concursul tutu­ror Teatrelor şi Operei din Capitală, în următoarele locuri: La ora 4 în Parcul Naţioiu& La ora 8,30 în: Parcul Carol, Piaţa Naţiunii, Piaţa Ateneului, Sta­dionul Giuleşti. Deasemeni vor avea loc în di­versele pieţe ale Capitalei repre­zentaţii cinematografice în aer liber, oferite de Oficiul Naţional de Cinematografie şi Fumul Popular CONCURS DE CARE In cursu­l, după amiezii în Par­cul Naţional va­ avea­ loc un con­curs între carele alegorice. De aceea toate carele alegorice cere vor defila în ziua de 1 Mai sunt invitate să meargă în Par­cul Naţional unde va avea loc con­cursul­ O comisie de artişti şi specia­lişti va decerne premii celor mai bine întocmite care alegorice. LA PARTIDUL ŢĂRĂNESC - DEMOCRAT Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Partidul Ţărănesc Democrat se va face la clubul din Cal. Victoriei 151 în cadrul secţiei profesionale prezidată dre d. Telei, d. Ruşi mun­citor, rerpezmbantcul lucrătorilor manuali, Milsu Săvescu coafor, re­prezentând mica industrie, Tache Pogonaru reprezentând pe micii comercianţi şi I Tărbescu repre­zentând pe funcţionarii particulari Va conferenţia d. Prof. D. R. Toaniţescu, ziua de 1 Mai şi re­vendicările claselor profesionale în noul regim ai muncă! ★ Gruparea socialistă de artă şi cultură serbează ziua de 1 Mai priotr’un festival care va avea loc, azi după amiază. Marţi 30 Aprilie, ora 17, in sala cinematografului ,,Tivoli” din str. Academiei. COMERCIANT!!! PARTICIPA­­ LA FESTIVITĂŢILE DE 1 MAI Comercianţii de Capitală, — ca de altfel tot factorii de producţie din ţară. — au hotîrît să parti­cipe în anul acesta la festivităţile de 1 Mai. Răspunzând apelului lansat de USIC, sindicatele de co­mercianţi şi-au dat adeziunea pen­tru a manifesta de ziua muncii a­­lături de salariaţi . Comercianţii se vor reuni Miercuri dimneaţa la orele 9 a. m. în bd Schitu Magureanu colţ cu Ştirbei Vodă de unde se vor în­colona şi vor porni spre locul fixat în coloana 4-a, care va ocupa str. Buzeşti. Comercianţii vor defila m­ DESCHIDEREA CONFERINŢEI SIONISTE In prezenţa a 350 delegaţi din Capitală, şi provincie,, s*a deschis ieri dimineaţă în sala cinemato­­grafului ,,Tomis”, cea de a 24.-a conferinţă sionistă din România. In afabră die un numeros public, S’a remarcat prezenţa d-lor: ge­neral D'Orbrotescu, din partea mu­­nicipiului, col. Augustin Ionescu, reprezentând corpul II Armată, M. Rubin, ataşatul comercial al Ce­hoslovaciei. După ce asistenţa a­ in­tonat imnul regal, a luat cuvântul d. av. Rorlich, preşedintele Execu­tivei Sioniste din România care, după ce arată că d­in 1940. Confe­­r­inţa sionistă nu s’a mai putut ţine, din motivele cunoscute, sub­liniază calea de lumină ce-a fost marcată în politica noastră la 23 August 1944 prin adânca înţelep­ciune şi bărbăteasca hotărîre a M. S. Regelui Mihai I, secondat de un grup de oameni politici, — cale pe care ţara s’a îndrreptat către o nouă viaţă de reală democraţie, în care toata clasele sociale şi toate raţiunile conlocuitoare pot trăi în armonie şi înţelegere Recunoş­tinţa evreimei se îndreaptă către ocrotitorii săli din vremuri triste, către M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă, si dessr "ervo către guver­nul ţării, care-^ ăt^t. toata înţe­legerea evreimei. Vorbitorul a_ fă­cut apoi o docum.. incursiune în istoria sionismi"ui după care n U ..LUI I I QZ.Q — — vneească este angajată azi alături de mişcarea sionistă, care lupţi pentru recunoaşterea Palestinei ca stat evreesc. A vorbit apoi d. şef rabin dr Al. Safran, care a evocat cumpli­tete suferinţe ale evreimei, în ul­timii ani. Dr. d. W. Fu­lderman a adus sa­lutul Federaţiei Uniunilor de Co­­­munităţi evreeşti urând ca lucră­rile să primească vestea că marţii democraţii şi-au respectat angaja­mentul luat în vederea reclădiri Palestinei. In­­n­um­ele Congresului mondia evreesc, a vorbit d­r. L. după către preşedintele a dat citir telegramelor expediate M. S. Re­gelui, d-lui prim ministru dr. T Groza, Executivei sionfete moo ■dîale la Ierusalim şi Executivei Je­wish Agency. D­­av­ Flesmi­ngher a citit list, cuprinzând pe cei ce compun pre­ridium-ul in numele căruia a vor­bit d Dan Ieşanu, şedinţa festiv luân­d sfârşit la ora 1.30. Lucrările propriu zise ale Con­ferinţei au început în şedinţa d după amiază, în sala liceului ,,Cul­tura”, sub preşedinţia d-lui Da Ieşsiau, când au vorbit domnii Szente, av. I. Mendeiovici, as Lindestein, av. Benvenistl şi Ziari UNIVERSUM Un plan cu totul nou privitor la coloniile italiene Paris, 29 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter” comu­nică: Atât Marea Britanie, cât şi U­­niunea Sovietică şi-au modificat Radical punctele lor de vedere luate în Septembrie 1945 în le­gătură cu dispunerea de colonii italiene Acest lucru s’a văzut Luni în şedinţa Consiliului de Securitate când, după ce d. Byr­nes a prezentat în linii maui planul nor­dam­erican, anunţat în Septembrie la Londra, pentru punerea, coloniilor italiene sub o tutelă internaţională, au luat cu­vântul pe rând d-n­ă Bidault, Molotov şi Bevin. EXPUNEREA D-LUI MOLOTOV D. Molotov Şi-a însuşit într’o largă măsură formula un­iiame­­ricamă a tutelei intern­aţionale. Uniunea Sovietică propune acum ca, atât Tripolitania, cât şi Olre­­naica să fie ambele administrate în cadrul ONU-lui, dar în ce priveşte Tripolitania sub un ad­ministrator sovietic şi un admi­nistrator adjunct italian spriji­niţi de un comitet consultativ internaţional din care ar urma să facă parte reprezentanţi nord­american, britanic şi francez şi doi reprezentanţi ai populaţiei locale. Rusia propune aceeaşi formă de administraţie şi în ce priveşte Ci­­renaica, administrator fiind insă reprezentantul altei ţări, şi­­admi­nistratorul adjunct tot italian PLANUL PREZENTAT DE D. BEVIN D. Bevin, venind direct de la conferinţa de la Londra cu primii miniştri ai Dominicanelor, a pre­zentat un plan cu totul nou cu privire la coloniile italiene. El a început, prin a aminti că toate cele patru colonii africane ale Italiei au fost cucerite în prima parte a războiului de către trupe britanice, indiene şi din dom­i­­nioane şi de atunci se află sub administraţia militară eficace a englezilor. El a subliniat dease­­menea că ele se găsesc dealungul unei Undi vitale a comunicaţiilor commonwealth -iol­ul britanic. Ministrul de externe britanic a făcut apoi propunerea revoluţio­nară ca să se acorde imediat in­dependenţa atât Tripolitaniei, cât şi Cirenaicei, unite într-un singur stat. D. Bevin a amintit promisiunile făcute triburilor arabe, inclusiv senuşilor, de către Marea Brita­­nie ca Tripolitania şi Cirenaica să nu mai fie niciodată înapoiate Italiei. Se ştie că la ultimele zile guvernul britanic a primit un apel mişcător din partea popu­­laţie! din Libia, de a nu s e dezica de angajamentele luate. D. Bevift nu a făcut nici o pro­punere definitivă «im ar trebui acordată independenţa Libiei, cu atât mai mult cu cât consiliul de tutelă al O.N.U.-ului nu a fost ,încă instituit. In mod evident, ar fi necesare două măsuri prelimi­nare : 1. Italia ar trebui să renunţe în mod formal la revendicările ei asupra fostelor ei colonii şi 2. Ar trebui să se stabilească de comun acord promovarea unităţii administrative în Tripolitania şi Cirenarca. Referindu-se la coloniile Italie­­le din răsăritul Africei, d- Bevin a amintit conferinţei de revendi­cările Abisiniei asupra Eritreei. Punctul de vedere britanic este că înainte de a se lua vreo deci­zie cu privire la această revendi­care ,trebue să se procedeze la­­ anchetă internaţională. Propunerile britanice în ce pri­­veşte atât Eritreen, cât şi Soma­lia italiană, sunt determinate în­tr’o largă măsură de considera­tion­ de ordin economic şi de in­tenţia de a se ridica standardul de viaţa al locuitorilor. D. Bevin a schiţat un plan pen­­tru numirea unei comisii, fie de către ONU, fie de către Consiliu miniştrilor de externe, care si examineze propunerea de a se un Somalia Britanică cu Somalia Italiană şi cu regiunea Ogaden ce face actualmente parte din Abisinia. Abisinia a­r urma să pri­mească drept compensaţie terito­riu din Eritreea, Somalia francezi având o si­tuaţie aparte, atât din punct d vedere economic cât şi etnic, nu ar urma să intre în acest plai pentru cre­erea unei Somali mari. Ministrul de externe britanic a­ arătat că planurile sale nu sunt dictate de o politică de forţă, ci­ de bun simţ. Planul de a se uni­­ cele trei teritorii într’o singură administraţie asigură existenţa localnicilor păstori. D. Bidault- ministrul de exter­ne al Franţei, a repetat propune­rea franceză expusă în Septem­brie care prevede să se acorde Italiei tutela asupra tuturor ce­lor patru colonii, sub tutela ge­nerală a Consiliului de tutelă al ONU-lui. După ce cei patru miniştri de externe şi-au prezentat punctele de vedere cu privire la coloniile italiene, discuţia în legătură cu problema coloniilor italiene a luat sfârşit, ea continuând însă să rămână pe ordinea de zi a ac­tualei sesiuni După toate proba­bilităţile, ea va fi reluată atunci când diferitele delegaţii vor fi studiat îndeaproape declaraţiile de edi. Fi® că se va adopta planul nordamerican, britanic sau so­vietic, este cert că harta viitoare a Africei de Nord va suferi mo­dificări radicale. Problema insulelor Dodepane­­zului a fost discutată pe scurt din iniţiativa d-lui Bevin. Fran­ţa şi Statele Unite au fost de acord cu propunerea sa ca insu­lele să fie înapoiate Greciei.­­ a declarat de acord şi d. Molotov, în principiu, dar el a arătat că sunt de făcut importante consi­­deraţii şi în ce priveşte modul în care ele urmează să fie îna­poiate Greciei, ceeace cere o nouă examinare. Problema Germaniei Cu privire îa problema Ger- «le acord pe motivul că d©săr­mani ei, s’a ajuns la un acord ca marea viitoare este de impor­examinarea pretrimară a între­­gei probleme germane — nu nu­mai a Germaniei occidentale — să fie pusă pe ordinea de zi a actualei sesiuni. Ea va fi exami­nată la sfârşitul discuţiilor refe­ritoare la tratatele de pace euro­pene ce sunt trecute pe ordinea de zi. Faptul că urmează să fie dis­cutată întreaga problemă ger­mană reprezintă o izbândă a punctului de vedere britanic, după ce d. Ridault ridicase pro­blema Germaniei occidentale, D. Bymes, secretarul departa­mentului de stat nordamerican, a atras atenţia celorlalţi mini­ştri de externe asupra proectu­­lui de tratat —­ asupra căruia s’a păstrat cel mai desăvârşit secret — prezentat în Februa­rie trecut de către guvernul nordamerican celorlalte trei mari puteri, tratat ce prevede un plan pe 25 de ani pentru ocuparea și des­armarea Germa­niei. D. Byrnes a cerut ca acest plan să fie discutat în actuala sesiune fiind sprijinit în acea­sta de d. Bevin și Bidault. D. Molotov, ministrul aface­rilor străine al Uniunii Sovie­­tice, a declarat că nu poate fi fanţă secundară, lucru cu ade­vărat important fiind dezarma­­rea efectivă şi imediată a Ger­maniei acum. El a prezentat contrapropu­neri în sensul ca o comisie de anchetă să fie trimisă să cerce­teze la faţa locului actuala de­­sarmare şi să verifice dacă a­­cordurile stabilite la Potsdam sunt îndeplinite în mod satis­făcător. Propunerea d-lui Molotov a întâmpinat opoziţie pe motivul că comisia de control aliată din Germania dispune de împuter­nicirea de a cerceta această chestiune. S’a discutat deaseanenea pe scurt problema austriacă, dele­gaţia sovietică continuând a nu fi deosebit de înclinată să ac­cepte punerea chestiune! pe or­dinea de zi a actualei conferin­ţe, cu toată dorinţa vie a ame­ricanilor, englezilor şi francezi­lor de a se obţine o hotărâre în actuala sesiune. Nu s-a luat nici o decizie, dar d. Bymes a declarat că are de gând să ridice din nou proble­ma austriacă la sfârşitul actua­­lei conferinţe. O misiune azerbaigiană la Teheran Teheran, 29. (Rador). — Dumi­nică a sosit cu avionul la Teheran o misiune azerb­aigianiană având în frunte pe d. Jafar Pişehvari, preşedintele con­siliulu­i de miniş­tri al guvernului autonom azer­­baigianian, care va duce negocieri cu reprezentanţii guvernului per­san în legătură cu viitorul statut al Azerbaidjanului. Pe aerodrom, oaspeţii au fost salutaţi, în afară de oficialităţi, şi de o mulţime de mai mult sute de membri ai partidului tu­­deh. * Teheran, 29.­­Radari — Repre­zentanţi ai Azerbaidjanului şi ai guvernului central persan și-au e­xiprimat încrederea că negocie­­rile asupra viitorului Azerbaidja­nului vor fi încheiate înainte de 8 Mai, dată la care trupele arma­tei roșii vor completa evacuarea Persiei. ---------®4®--------­ ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE — Astăzi la ora 10 Senatul u­­niversitar va ratifica numirea d-lui Lucreţiu Pătrâşcanu, mi­nistrul justiţiei, ca profesor titu­lar al catedrei de economie teore­tică la facultatea de drept din Capitală, la care d-sa a reuşit cu media 19. ♦ D. Teohari Georgescu, mi­­niistul afacerilor interne , pri­mit aici pe d. Krauss, ministrul Cehoslovaciei În Bucureşti. ■ Comitetul executiv al F. U. M. s’a întrunit alseară pentru a discuta chestiuni în legătură cu situaţia politică. EXTERNE re începerea procesului împotriva criminalului de război Tojo va a­­vea loc la 1 3 Mai, in şedinţă pu­blică. (Rador). Pe Generalul Henry Giraud, ri­valul generalului de Gaulle, când a f°st vorba ca piraţii să recu­­noască pe şeful legal al Franţei cu prilejul debarcării armatelor aliate in Africa de Nord In 1942, a anun­ţat că şi-a depus candidatura pen­­trru Parlament la Metz (Lorena) pe lista MRP-ului. (Kador) te Postul de radio Moscova a­­nunţă că in cursul zilei de Dumi­nică a fost senmat un acord co­mercial între Uniunea S°vietelor şi Bulgaria pentru anul 1946. (Ra­­­­dor). I te Al doilea grup din trupele­­ franceze ce urmează să evacueze Libanul, compus din 500 ofiţeri şi soldaţi, a părăsit Duminică portul I Beirut pe bordul vasului de para­­­feri „Chawpolllon”. (Rador), re Acţiunea Catolică din Italia, cu un număr de apt°ape şapte mi­lioane de membri, a anunţat că lasă aderenţilor el deplina liber­tate de a vota pentru republică sau pentru monarhie. Alegerile senatoriale din Egipt Cairo, 29 (Ofpress). — Campania electorală, cu excepţia unor mici incidente fără gravitate, s’a ter­minat intr’o atmosferă de calm. Partidul wafdist a prezentat 38 candidaturi, partidul liberal 18, partidul saakdst 15, partidul Kot­­a 12 oin partidul naţionalist ori candidat.................... T*r In alegererile pentru completa­rea celor 42 locuri în Senat, care au fost ţinute ieri in întregul E­­gipt, primul ministru Sedchi Paşa a fost ales cu o majoritate sdro­­bitoare. INUNDAŢII IN SPANIA Madrid, 29. Ifiador). — Asupra­ Spaniei continuă să se abată ploi torenţiale. Multe ape s’au revărsat peste maluri, provocând inundaţii. Sunt şi victime omeneşti. MOARTEA COLONELULUI DE LA ROCQUE Paris, 29, (Rador), — ColofMM Francois de la Rocque, fostul șef al cagu­larzilor francezi, a murit în urm­ta unei operații. Colonelul­­ avea 60 de ani. Serviciul telegrafic special al „Universului“ Un Diorest al comitetului (te Arare din Triest Belgrad, 29 (Prin T. F V.). — Co­mitetul de eliberare din Triest a trimis o notă de proteet autorită­ţilor militare aflate, la arma nu­meroaselor atentate nepedepsite, comise de hispâe fasciste înarmate împotriva populwţUi slovene. Nota aceasta adaogă, fă dacă au­Belgrad. 29. (Prin T. T. Fr. — D. Marcel Cochin, deputat comu­nist de Paris, directorul ziarului „Humanité“ a sosit ani la prânz torităţile militare aliate nu Va lua nicio măsură seifosă înpt­­riva acestor bande, comb­etis­t) eliberare va considera er­ediabiia­­traţia militară permite aceste acte, punând In peri­cel pacea şl atgn­­ranta populaţiei. la Belgrad tOlicitat de guvern»! teu sosiav să aţfttte 1* sest&rile de 1 Mal. D. Marcel Cacian a sosit la Bei&ad Consulatele americane (fin Italia ar acorda viza pentru Statele Unite Roma. 29. (T. F. F.), Consu- . iMta­ cii Categoriilor de e­tatele americane din Neapole. . .. .. . . . Palermo și Genua, vor putea. italieni eE* vor s5 începând dela 1 Mai, să acorde' plec* în Statele Urâte. CONFERINŢA PRIMLOR NIŞTRI AI DOMINI­OANELOR Londra, 29 (Rador). — Reuniunea plenară a primilor miniştrii ai do­­minioanelor a avut loc Duminică la Downing Strolet cu începere de la ora 14 în prezena d-lui Bevin, venit special de la Paris şi sub preşedinţia primului ministru At­tlee. Au fost probabil discutate pro­blemele ridicate la conferinţa mi­­niştrilor de externe din capitala Franţei. Mareşalul Smuts a avut astfel prilejul de a expune punctul său de vedere d-lui Bevin, înainte de înapoierea acestuia la Paris. Conferinţa primilor miniştri ai Dominicanelor va mai dura încă două săptămâni. Vor fi discutate nu numai ches­tiunile militare în legătură cu a­­părarea Imperiului, dar și chestiu­nile economice referitoare la a­­ceastă apărare. In cercurile informate se crede ai se va sugera descentralizarea industriilor vitale pentru războiu instalate actualmente în Anglia. Iul­ius Streicher se apară Nuernberg, 29 (Rador). — „Mân­cătorul de Evrei” .— Julius Strei­cher, a declarat In şedinţa de Luni a tribunalului internaţional pentru judecarea­­ măriilor criminali de război nazişti, că nu a citit niciodată in întregime „biblia” na­ziştilor — „Mein Kampf” a lui Hitler, în afară de pasagiile anti­semite. In r­ceastă şedinţă, preşedintele tribunalului­­d. Lawrence, a pro-­­­cedat la interogarea fostului „stă­pân” al Nürnberg-ului, gauledter al Franconiei şi marele specialist nazist in măsuri antisemite. In faţa tribunalului a apărut, cu lacrămi în ochi şi elegant îmbră­cată şi doamna Streicher, fosta lui secretară şi, din 1945, soţie. Streicher şi-a spriinit apărarea pe aceste puncte principate: 1. Toate măsurile împotrivă e­­vreilor fuseseră luate în urma or­dinelor lui Hitler. 2 El (Str­eicher) «nu a fost nicio­dată amestecat, în mod direct la omorârea evreilor. 3. Nu a cunoscut vasta extindere a acestor omoruri. 4. Răboiul lui Împotriva evreilor a fost o campanie „istorică” şi nu una religioasă. 5. Scrierile anti-semite au existat in Germania tresnite de nazism si Înainte de apariţia ziarului ,,Der Sturmer”, condus de el. Nürnberg, 29 (Rador). — In cursul şedinţei de Luni a procesu­lui marilor criminali de război na­zişti, procurorul american Griffith Jones a citit extrase din ziarul lui Streicher, ,,Der Sturmer”, în care acesta scria într’un p­rticol, că e­­vreii din Europa, cu excepţia celor din Marea Britanie şi în afară de micile com­isităţi din puţine ţări neutre, apucase că dispăruseră”. D. Gromîko protestează contra atitul Consiliului de Securitate in chestiunea spaniolă New York, 29 (Rador). — Şedinţa de Luni a Corsiliului de Securi­tate a ONU-ului a început la ora 15, ora New York. Preşedintele a cerut să se proce­deze imediat la vot, dar delegatul polonez, d. Lange, a intervenit pro­punând două amendamente la mo­ţiunea australiană ş ce prevede in­stituirea unui subcomitet de cinci care să cerceteze acuzaţia că gu­vernul generalului Franco ar con­stitui o ameninrare pentru pace. Delegatul polonez a pr°pus: 1. — 31 Mai să fie fixată ca dată limitată pentru prezentarea rapor­tului comitetului ce este însărcinat cu examinarea problemei spa­niole şi 2. „ In moţiune să se introducă , condamnarea morală unanimă” a regimului Franco. Dr. Lange a arătat că face aceste propuneri cu speranţa că se va obţine astfel acţiunea unanimă a Consiliului. D. Paul Hasluck, delegatul Aust traliei, a arătat că acceptă cde două a­mendamente poloneze. D. Andrei Gromteo, delegatul so­vietic, a luat apoi cuvântul citind după un manuscris. El a anunţat că se va abţine aria votarea moţiunei privitoare la Spania Explicând atitudinea sa, d. Gro­­mteo a spus: ..Având în vedere că unii din membrii consiliului au declarat că nu sunt încă satisfăcuţi cu infor­maţiile aduse înaintea Consiliului de Securitate şi având in vedere că votul meu împotriva rezoluţiei australiene ar face imposibilă a­­doptarea rezoluţiei, mă voi abţine dela vot. Socotesc insă că este necesar să atrag atenţia membrilor consiliu­lui asupra faptului că abţinerea mea de la vot nu creiază în nici un fel un precedent ce ar putea să influenţeze intr’un fel oarecare problema abţinerii dela vot a membrilor permanenţi ai Consi­liului de Securitate”. Discuţiile din Consiliul de Secu­ritate — a arătat delegatul sovietic — au confirmat deplin că regimul Franco constitue o ameninţare se­rioasă a păcii internaţionale. ..Adoptarea acestei moţiuni va insemna că Consiliul de Securitate, in loc de a lua măsuri eficace, a­­lege calea amânării şi inacţiunii în ce priveşte chestiunea fascismului Spaniol”. „Delegaţia sovietică continuă să ne opună cu hotărîre unei aseme­nea atitudini”, a adăugat d. Gro­­nt­eo. Delegatul mexican, d. Colina, a declarat că este gata să voteze tex­tul final al rezoluţiei australiene, aşa cum a fost prezentat Consi­liului. ,,Noi continuăm insă şi credem că Franco este o ameninţare po­tenţială pentru pacea şi securitatea internaţionali”, a adăugat el. Consiliul a adoptat apoi moţiunea australiană. Moţiunea a fost adop­tată in unanimitate, minus d. Gro­­m­k­o, care s’a abţinut. Consiliul a fost de acord ca sub­comitetul ce urmează să examineze documentele şi să facă noi cerce­tări cu privire la regimul Franco din Spania, să se compuni din de­legaţii australian, brazilian, chinez, francez şi polonez, preşedinte fiind delegatul­ australian. Principiul veto-ului nu a f°st a­­plicat în ce priveşte votarea şi preşedintele Consiliului de Securi­tate a anunţat în cele din urmă ci rezoluţia a­ fost adoptată. Şedinţa a fost apoi ridicată, fără a se fixa data şedinţei viitoare. Preşedintele Consiliului s’a măr­ginit să spună: „Ne vom întruni din nou când vom avea ceva pe ordinea de zi” ★ New York, 29 (Rador). — Gu­vernul sovietic a comunicat ofi­cial ONU-ului că a numit pe­­ Andrei Gromîea ca reprezentant al său în comisia pentru energie atomică a Organizaţiei Naţiuni­lor Unite. A mai rămas doar Canada car® nu și-a numit încă reprezentan­tul în această comisie. GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL PE ŞOSEAUA CÂMPULUNG-BRAŞOV Au fost rănite 12 persoane­—Ajutorul dat de AA„ LL. Imperii Ileana şi Anton de Habsburg Braşov, 26 Aprilie Un autocamion, aparţinând reg. 7 artilerie din Div. „Horia, Clo­şca şi Cri­şanu“, condus de şoferul Ion Riza, transporta 28 de pa­sageri, majoritatea muncitori ai uzinelor I.A.R., secţia Câmpullung- Mu­scel. La o serpentină, de pe teritoriul comunei Moeciul de jos (Bran), autocamionul s’a răstur­nat in şanţul şoselei şi apoi s’a rostogolit de câteva ori pe povâr,­nişul din apropiere. Este uşor de închipuit groaze prin care au trecut ocupanţii, a­­ceasta cu atât mai mult cu cât printre ei se aflau şi 8 copii. Printre cei dintâi sosiţi la lo­cul nenorocirii au fost ş. A A. LI. . Imperiale Ileana *4 Anton de I Habsburg. Arhiducesa Ileana a dat aju­toarele necesare, alături de Ar­hiducele Anton. Cu maşina proprie, Arhiducele­­ a transportat la spitalul „Inima Reginei“ din Bran pe cei 12 ră­niţi. Spitalul a fost înfiinţat de ■ Domniţa Ileana şi este condus­­ de Alteţa Sa­­du toată dragostea ! Din fericire, niciunul din re-II piii aflaţi în camion n’a fost ră­nit. Se fie­de că accidentul a fost provocat de un defect al barei de directe. * I mm MIŞCAREA KPOBUCAHA fmncezIi mrcm hoki ctKTtmo Artemlsa Colonel Chlrlac,______ clsta Elisa Chirlac şi Avocat ~1 3h«o*A­ghe Chiriac mulţumesc călduros ca­­marazilor, prietenilor şi tutu­or a­celora care prin­ prezenţă, Hori saga scris au participat la marea durere încercată prin pierderea dragului lor COLONEL COMIVAMTIN CHIHAC Elena şi Dragomir Neaga, Marioara şi Nicu Marinescu, Marioara I. Ma­­rinescu, Rudolf Höhn cu copiii lor ac nunţi rudele şi prietenii parastasi, de 40 zile al regretatului lor părinte MARIN MARINESCU fost proprietar Pomenirea se va face in ziua de 1 Maiu 1540 in Com. Pogoanele-Boz~ 'Familiile C. Bucşan şi AT. Tomoros­vearcu anunţă parastasul de 40 «fie» pentru odihna sufletului Iubitului kn CONSTANTIN BUCŞAN care va avea Ioc Joi, 7. Mai, orele 13* la Biserica „Sf. Niculae Tabacc»*, din Calea Victoriei 18«. S3 Familia loan D. stănescu raa nn­­meşte tuturor celor «o au căutat gS-t aline durerea încercată prin pierde­­rea acmnpel lor Sylvia. Stănesc« « cărei pomenire d« şase săptămâni se oficiază .Toi 2 Mal era 18 m Bis di­rica Sf. Elefterie. 62 Murit înSureraţîi Sfarie soţie, Vfctor şi Neila au, noră, Aura, Vtatilă, Bă­nuţ, fică, ginere, nepot, anunţă că se împlinesc * luni dela săvârşirea din viaţă a scumpului lor IOAN V. BUJOR Slujba jsentm pomenirea sufletului Ini bun se va oficia Sâmbătă 4 Mai 1946, tn Biserica din Ţăndărel, Gara. ______________________ 43 Doamna Teodora Antoniuie anunţă rudelor şi prietenilor oficierea paras­­tasului de 4« zile a neuitatul el soţ MIHAIL ANTONIA®! în ziua de Joi, 9 Mai a C., 19,3« În biserica Mavrogheni, (Şoseaua Kise­­lef). 36 Implinindu-se an an dela moarte* tatălui nostru JEAN SALLY se va oficia in reqijiem la Cimitirul Filantropia Joi 2 Mai a. c., ora 12:30» ______V Mult întristata soţie Victoria D. Popovici cu toată familia anunţă noi* menirea de 3 luni pentru odihna "su­fletului iubitului lor ______________________19 ţfapWHWP wi" »nfijuu.M. mam .. Societatea Inginerilor Agronomi din România cu profund regret a­­­nunţă încetarea din viaţă a valoro­sului INGINER AGRONOM INSPECTOR R OZIN O MISIM înmormântarea a avut loc în ziua de 38 Aprilie 1946, la Cimitirul Şo­­seaua Giurgiului Bucureşti._________| ZOE Man­or SIMIONESCU (MUTTI) In ziua de 29 Aprilie 1946, înmormântarea va avea loc la ci­mitirul militar Ghencea, Marţi 30 A­­prilie, ora 16,30. X + îndureraţi : Filotheia ştefă­nescu, Dr. Mircea Ştefânescu cu Felicia, Avocat Nicolae ştefânescu cu Lucica, Virgi­nia şi Maior T. Popian, Magda şi Co­lonel C. Vârtejeanu cu Radu, soţie, fii, fice şi nepoţi. Elena şi Alexandru Clearch soră şi cumnat şi Alexandru Panaitescu, cumnat, precum şi fami­liile înrudite au nemărginita durere a anunţa moartea dragului lor AVOCAT Constantin N. Ştefănescu de ani 69 decedat în ziua de 29 Aprilie 1946, după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea va avea­ loc în ziua de 1 Mai 1946, la ora 16, la cimitirul Bellu civil în capela căruia se află depus. 5 ■MHHBMQBSKnPSB ^1 SSSRVOLJBRIVSPSt JB Sdrobiţi de durere : Viorica UPS soţie, Nora şi Eliza fiice, Tngh­is Gheorghe Bădescu ginere, Dă­­nuţ, Doina, Ancuţa nepoţi, Iorgu frate, precum şi familiile Ma­rin Stănoiu, Dr. Albu­, Popovici, Eu­gen Demetrescu, Traian Teodorescu, Haneş, Bădescu. Preot Florescu, Cru­­ceană şi Movilă, anunţă încetarea din viaţă, la 62 ani, a scumpului lor CONST­ANTON MOROIANU Inginer agronom Consilier, fost direc­tor general în Ministerul Domeniilor înhumarea va avea loc in ziua de 2 Mai ore­te­rb. la cimitirul Sf. vineri, în­ capela căruia este depus­­ care va avea loc Joi 2 Mai in Bise­rica Amzei. 39 + Zdrobiți de durere ! Tăsică* Florica Gheorghiu, Ifeonida, Marioara Gheorghiu, Ariadna* Colonel Dr. Valeriu Muşatescu, veri; Marina, Gaby, Lucky, Marie- Angéle, nepoţelele ei iubite; Tran­dafir, Maria Anastasii?, cu copiii ; E­­lena, Gică, nepoţi; 15H; Dafu, Gheor­­ghe, Elena Lulachian­u, cumnaţi ; A­­lecu Petride, frate ; Amalia, Othon Pinnis, soră, cumnat, cu copiii lor, precum familiile înrudite, anunţă în­cetarea din viaţă, după o scurtă su­ferinţă, a scumpei şi dragei lor CLEO­NACHE LULACHIARU in etate de 14 ani In dimineaţa zilei de 28 Aprilie 1946. Slujba religioasă se va oficia Marţi, 30 Aprilie 1946, orele 15, la Biserica Sft. Nicolae-Buzeşti, unde se află de­pusă, iar înmormântarea in cavoul familiei, cimitirul Billu la orele 16. ........................ ♦ Prof. Gh. Simionescu fiu, Fiu- f­rica fică, Ortansa noră şi fa­, miliiie Col. Florescu, Procu­ror general Teodora, Mahoi-­­ Marietta soţie, soră, fraţi, cum- Sate, cumnaţi, nepoate şi ne­poţi cu rudele apropiate cu durere anunţă încetarea din viaţă a scumpului tor CH­IPARA ION (NELLA) Şeful Bir. Proceduri Prefect. Poliţie! înmormântarea 30 I. p., cimitirul Reînvierea, ora 15 p. m. 39 IL Adânc îndureraţi: Santa soţie, BBS® Antoaneta, Dumitru, Tudor, RS Gică fii, Niculae Zvnere, Ana I.' tase, Mitu fraţi, precum şi la« BiÎUile Hrista, Papacoci, Cociştergh­i, Nanu, Udristoiu şi Petrescu, au du­rerea a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor BPÎRU GH, HRîSTA !■ vârstă de 76 ani Născut în comuna Gopeş (Macedonia) Corpus neînsufleţit se află depus In capela Cimitirului Sfânta Vineri; înmormântarea va avea loc Marţi 30 Aprilie 1946, orele 17. 75 19 Adânc îndurerate familiile D. m&­ Gheorghiu, Aurelia Zăvoianu­­ şi V. Andrei, anunţă rudelor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a scumpei lor mamă şi bunică ANA D GHEORGHIU decedată in ziua de 37 Aprilie 1946. Dr. SAVA Z. PRO­DAN A fost înhumat în cimitirul orto­dox Lugoj. 48 . Adânc întristaţi şi în veci ne­­mângâiaţi, Marcela soţie, pre­­cum şi familiile Înrudite, a­­nunţă tuturor celor care l-au cunoscut, moartea năprasnică a lui ALEXANDRU PLUMB Şef serviciu C. F. R. înmormântarea a avut loc Luni 23 Aprilie la Galaţi. JB Adânc îndureraţi : Mircea fiu, SSte* Angela cu Costel, Cornelia cu est Neri fice şi gineri, Maria, O­­limpia, Dumitru, Jean, Cons­­tantin surori şi fraţi, precum­ şi fa­­miliile înrudite, au nemărginita du­­rere de a anunţa încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scumpei lor llîse Păf­ărâăţ2H3iSi?şiî5 înmormântarea va avea loc Marţi 39 Aprilie a. c., ora 15 precis, la Ei­­mitirn# Sfânta Vineri la capela că- I ruia se află depusa,­­ Saint Etienne, 29 fRaporl. — Tntrio cuvântare aşteptată cu un mare interes, d. Georges Bidault, ministrul afacerilor Străine, a luat Duminică seara, în calitate de membru al mişcării republi­cane populare, o poziţie netă îm­potriva­ proectului de Constituţie votat de Adunarea Constituantă. Le» membre* de l'TTnion de* Fran­­ţals de Roumanie sont instamment prés d’assister au service rellgieux oui sera célebré c.n la ChaDelle St Vincent de Paul — Str. Sofia — le JeudI 2 Mai, â 16 heures, â Ia mé­­moire de leur eompatrlote WERRi DELiTTRi Héro* de la Resistance tömbé glorleusement pour la libéra­­tion de la France le 11 Avril 1944. 6 Soţia *1 copiii anunță parastasul de doi ani al scumpului lor LIONIDA EVANGHEUDF Reprezentanta, care va avea loc Marti 39 Aprilie 1946 la Biserica Spiral Nou (Puişor), Str. Sabinelor și la efinltirul Belu, ora 11. ________ 33 nu-jaan­aw' ,nww *«e, Doctorul Mărgărint sdrobic, suflete Ea Doamna Zoe Oprescu Soutzp, HP* D-l şi D-na Georges Lakemaa, Dna Elena Văcărescu cu fi­rele, D-l şi D-na N. Cusove­­loni, D-l şi D-na Guy Bossie, fac cu­­noscut îocetarpa­rtin viaţi în ziua de ţii şi radele anunţi cu mare durere 27 Aprilie a fratelui şi unchiului lor că la 4 Mai 1946 va avea loc paras­tasul de şase luni, la biserica Sfântul Niculae din Constanţa, al iubitei şi neuitatei lor Eugenia. Doctor Mărgărint înhumarea Va avea loc Marţi 30 A­­prilie la cimitirul Bellu, umnde corpul este depus în capelă. 54 ■ Direcţiunea şi salariaţii ,,In­treprinderilor Generale Tech- SS nice Ing. Tiberiu Eremie“ S. A. anunţă cu regret moartea prematură a colegului EUGEN GRECI în etate de 54 ani înmormântarea, va avea loc Marţi 30 Aprilie 1946, la orele 16 la cimiti­­rul Reînvierea. 77 JJS Colonelul Mihail Petrescu cu RSS. Doamna, fiu şi noră; Borin Pe­­trescu nepot; Maria Lup­escu soră ; Colonel Const. Lupescu. Aura şi Anton cu Florin nepoţi, cu familile înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor lor Maria General Ioan Toplice­­scu, soţie şi familiile înrudite, au durerea a face cunoscut în­cetatea din, viaţă a scumpului GENERAI» LOAN TOPUCSBOU decedat în ziua de 34 Aprllie 1946, înmormântarea s’a făcut in cimi­tirul Sineasca (Craiova) în ziua de 26 Aprilie. Rugaţi-vă pentru dânsul. ] + Pensionar înmormântarea Marţi 30 Aprilie 1946, orele 16 la cimitirul Iancu Nou unde se află depus. 87 ■BramiBiTOsiEFeresrvraBswssarazsFurauEFa B zdrobiţi de durere. Marioara Kaffis soţie, Costel, Rică, Ţicu şi­­ Traian fii, Ninetta,­­Angela, Marica şi Lenuţa nurori, Nicu­lide şi Col. Vasilescu, abătuţi de du- i frate. Margareta, Natalia cumnate, rere anunţă rudele şi prietenii Ince­­i Paulică, Nelu, Mariana şi Antoaneta tarea din viaţă a scumpei lor mamă,­­ nepoţi precum şi familiile înrudite, soră, mătuşă şi cumnată anunţă încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a INGINERULUI AGRONOM ATHANASI M. GEORGECU (SACHE) etate 61 ani Corpul neînsufleţit se află iepua în capela cimitirului Bellu- înmor­mântarea va avea loc la 36 Aprilie 1946, ora 4 p. m. 34 . Adânc întristaţi soţia, fiica, fraţii şi nepoţii anunţă cu du­rere că în ziua de II Aprilie 1946, in urma suferinţelor lungi şi grele s'a stins din viaţă bunitl lor Dr. Dumitru A. z. BÎNU OPRESCU NICOLAE PETRESCU

Next