Universul - Capitala, iulie 1946 (Anul 63, nr. 147-172)
1946-07-01 / nr. 147
,fW «BPuNIVERSXnC Cele mai frumoase poveşti de dragoste... ROMANELE INIMII ♦■♦•4 4♦ ♦ »»♦»♦»» LEGEA SFÂNTA A MUNCII Intetete al V-lea a fost In Afrion o discuţie foarte aprinsă cu privire l« munca manuală in mănăstiri, discuţie ce a făcut pe episconpul Cartaglini 41 primatul Atricei să Ceară fericitului Augustin, episcopul Hiponiei, părerea sa in această chestiune. Augustin sacria o scrisoare care a fost considerată atunci ca şi in tot timpul Evului Mediu ca la fel de chartă a vieţii monasticei. „Chestiunea aceasta — spune Louis Bertrand — este o lăture istorică a problemei sociale, care fUu privilegiul de a fi întotdeauna aa actualitate”. Despre ce este vorba? Intre călugării mănăstirilor se tspase o ceartă care pasiona şi pe Aaiei. Unii susţineau că adevăratul călugăr nu trebue să uite a se sprijini pe mila credincioşilor pentru a-şi satisface toate nevoile vieţa. Aceşştia îşi sprijineau părerea pe însăşi cuvintele Mântuitorului cam spusese: „Nu vă îngrijiţi ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici de trupul vostru cu ce vă veţi Îmbrăca- Vedeţi păsările cerului ? Ele nu seamănă, nici seceră, nici adună in jitniţe”, etc. (Matei VI, 22—2»). Era de bună seamă o interpretare greşită, dar ea subsista. I« «chimb, partizanii muncii In mănăstiri se sprijineau pe celebrul pasaj din epistola Apostolului Pavel: „Cine na vrea să lucreze, să nu mănânce”. (II Teo IVI, 10). Deşi părerea a doua pare mai hotărttă, totuşi ea nu era îmbrăţişată decât de foarte puţini. De ce ? împrejurările sociale de atunci vor lămuri lucrul. In adevăr, propovăduirea creştină făcuse ca foarte mulţi proprietari de moşii care îmbrăţişau doctrina, să-şi vândă averile pentru a trăi In sărăcie. Obiceiul era ca în semn de pietate, noul creştin să-şi ahereze sclavii. Acest gest aducea însă în practică o mulţime de neajunsuri De multe ori sclavii se revoltau şi nu voiau să fie nici eliberaţi, nici cedaţi. Pentru aceşti sclavi, obişnuiţi să aibă asigurată ziua de mâine, eliberarea devenea o calamitate. A doua zi ei nu mai aveau nici adăpost, nici hrană, nici haine. Alţi bogaţi, convertindu-se, dăruiau averea bisericii, iar pentru ca sclavii să nu sufere, actul de eliberare se făceau sub condiţiunea intrării lor în mănăstire. Tot în mănăstire intrau şi alţi sclavi, eliberaţi de stăpâniără prevedere rămânând aici ca ■ă nu moară de foame. Acesta a fost un fenomen general în primele veacuri creştine, fenomen premergător năvălirii barbarilor şi foarte tulburător pentru ordinea socială de atunci. Dar intrând în mănăstiri, aceşti nenorociţi se credeau scăpaţi de toate nevoile vieţii, întrucât urmau a fi adăpostiţi, hrăniţi şi îmbrăcaţi in mod gratuit. Mai mult încă, ei ajungeau egali cu stăpânii şi de multe şi aceştia erau servitorii lor, lucru care îl încânta şi-i făcea să fie lipsiţi de respect şi să trăiască în lenevie. Când în superior le amintea trecutul, el răspundeau! „Dar de ce ne-am mai înrolat în armata lui Christos, dacă trebue să lucrăm mereu ca simpli lucrători ?” Această stare de lucruri generalizându-se, terenurile rămâneau nelucrate, iar producţia scădea vertiginos. Episcopul Aureliu, văzând primejdia, cere părerea Fericiturii Augustin care dă un răspuns valabil nu numai pentru vremea de atunci şi nu numai pentru mănăstiri, ci pentru totdeauna şi pentru toată lumea preocupată să găsească o deslegare problemelor sociale. E vorba să se ştie dacă munca este o rânduială omenească sau o lege a vieţi. „In realitate, zice Fericitul Augustin, nimeni nu se poate sustrage de la legea sfântă a muncii — călugării mai puţin ca ceilalţi oameni”. Aşadar munca este o lege, o lege sfântă, fiindcă face parte din natura noastră. Iar viaţa nu are Înţeles fără munca. Să ne gândim, adaugă el, dacă experienţa nu dovedeşte că omul are uneori o aşa de mare dorinţă de a lucra, încât este un chin ca să-l smulgi de la această îndeletnicire... şi trebue să lăudăm pe ziditor pentru acest dar făcut sufletului pus în trup, pentru această însuşire care se exercită cu plăcere şi nu cu silă pentru a satisface trebuinţele interioare ale trupului”. Părerea Fericitului Augustin a prevalat în Occident. Orientul fiind deja organizat de Sf. Vasilie cel Mare. Călugării nu numai ca au dat mănăstirilor prestigiul de care S'au bucurat dealungul veacurilor, dar ei sunt aceia care au desţelenit pământurile părăginite, au făcut accesibile pădurile, introducând peste tot sămânţa bunei rânduri şi a propăşirii pentru toţi, formând, cum spune Bertrand „insule de viaţă harnică şi inteligentă în mijlocul ruinilor lumii vechi şi a anarhiei pe care o înfăţişa lumea cea nouă”. Aşa a fost atunci, aşa va fi întotdeauna, căci marea este o lege a firii, iar legile firii nu pot răsturnate. Preot C. DRON CONGRESUL MIŞCĂRII COOPERATIVE Se reaminteşte tuturor federalelor şi unităţilor cooperative din ţară că al doilea congres al mişcării cooperative se deschide joi, 4 iulie, orele 9 dimineaţa, în localul Academiei Comerciale din Bucureşti. Drept convocare a congresului servesc anunţurile din presa. Delegaţii unităţilor cooperative trebuie să prezinte procesele verbale de delegaţie ale Consiliului de administraţie sau al Comitetului de direcţie pentru a putea lua parte la desbateri. Problemele depuse desbaterii congresului sunt: X) nu pui la ---------îndeplinire a rezoluţiilor primului Congres din 1945; 2) problemele organizând unităţile cooperative ; 3) problemele organizării unităţilor cooperative ; 4) problemele economice ale mişcării cooperative; 3) problemele educaţiei, învăţământului şi propagandei cooperative; 6) probleme regimului fiscal al cooperaţiei şi a altor înlesniri necesare cooperaţiei. Unităţile cooperative sunt rugate să depună rapoarte scrise asupra problemelor de mai sus. SFATUL MEDICULUI PE TIMPUL CĂLDURILOR Odată cu cel© dintâi mari căi la sine cu o mare violenţă, cu duri ale verii, multă lume consi umflături şi mâncărimi intoleratată cu neplăcere că pe degetele mâinilor sau picioarelor ii s’a ivit o serie de mici băşicuţe, împreună cu o foarte supărătoare mâncărime. Aceasta este disidroza. Căldura mare de care aminteam face ca boala să ia un caracter de sezon, fiind de obicei proprie primăverii şi verii. Dar nu oricine face o disidrază. Pentru a se ivi această boală trebue un teren potrivit, şi observaţia arată că persoanele autointoxicate, suferinzii de gută sau urmaşii lor şi, intr’un sens mai larg, toţi artilticii sunt expuşi disidrozei. Când e să apară băşicuţala, bolnavul simte mai întâi o mâncărime de nesuferit. Mâncărimea se manifestă pe locurile unde vor eşi apoi băşicuţele şi anume pe părţile din lături ale degetelor mâinilor şi picioarelor, pe palmă şi în talpă. Curând după mâncărime, se arată băşicuţele. Ele sunt transparente, izolate sau adunate în grămezi, foarte mici şi mărunte la început, dar putând prin scărpinare să se mărească, ajungând cât o gămălie de chibrit şi mai mare încă, înăuntru au un lichid limpede. Soarta acestor băşicuţe este variabilă: unele dispar în două-trei zile, dar altele durează până la 8—10 zile. Este bine ca să se reziste la mâncărime, nescărpinându-se şi lăsăndu-le să se usuce pe loc; atunci el se desfac, cad şi pielea rămâne dedesubt sănătoasă. Când se întâmplă să iasă în palme sau în tălpi, ele de abea se simt din cauza grosumei pielei din aceste regiuni şi se usucă pe loc. Dacă însă pielea de deasupra este mai subţire, ca în cazul degetelor manei, atunci scărpinarea poate face o imiflamaţie, deci o umflare a degetelor şi eventual o infecţie. Cazurile în care boala vine de bile, sunt din fericire mai rare. De obicei agravarea disidrozei este numai opera bolnavului, care taie băşicile sau se scarpină şi se infectează. In fine, o trei® posibilitate de agravare o constituie greşala de a se lua disidroza drept o altă boală şi de a o trata cu o violenţă. Greşala cea mai obişnuită este de a se considera aceste băşicuţe dintre degete, drept scabie; cel mai simplu tratament de scabie complică însă nespus această erupţie, care nu cere decât să fie menajată şi tratată cu blândeţe, pentru a se vindeca. In faţa unei disidroze, bolnavul care nu are ajutor medical la îndemână, trebue să aibe cel puţin atâta grij, ca să nuşi facă rău. Ce însemnează practic aceasta? Să nu dea cu orice alifiiare prin casă sau i se recomandă de prieteni sau chiar de farmacist, ca fiind bune la eczemă sau la opăreli. Să se ţie curat, dar să ştie că săpunul face rău, deci curăţenia o va asigura numai cu apă, sau cu gălbenuş de ou. Nu se va freca pe mâini cu prosopul, ci va ridica prosopul de apă numai prin apăsare. Va face eventual baie sau pansamente umede reci. Şi apoi, îndată ce îi va sta în putinţă, se va adresa medicului specialist pentru completarea sau fixarea tratamentului local. Dar cu aceasta nu se tratează decât erupţia, ce face evident că nu este destul, dacă fondul, adică terenul, rămâne să-şi dea sea. Medicul va trebui să-şi dea seama ce anume din starea generală a bolnavului a făcut posibilă disidroza şi prin regim, desensibilizare şi desintoxicare să pună ordine şi în această direcţie. D. N. VATAMANU _-»44 ♦♦♦♦■+ + ♦•♦♦♦♦♦■♦+♦♦♦♦♦♦ ■«M Azi cumpăr Pițigoiul Nr. 7 Fiindcă mâine nu-i mai găsesc 8 pagini în culori 500 Lei MOARTEA FARMACISTĂ RAUS DR. ŞTEFAN DRAGOMIS O moarte năprasnică a pus capăt vieţii farm. maior Dragomir Ştefan. Veşnic activ, preocupat de interesele serviciului, desăvârşit doritor de a face numai bine răspândind în jurul lui sfaturi înţelepte şi cuvinte de îmbărbătare, soţ şi părinte ideal, iată îi câteva cuvinte concretizarea existenţei lui. Maiorul Dragomir Ştefan a fosi va rămâne pentru ofiţerii farmaciii, un exemplu de muncă "’"■ste Şi abnegaţie. SCRISORI DIN FRANŢA O expoziţie universală. •—Laureaţii Academiei Franceze.—Comorile regăsite Când Guermantes, redactorul cotidianului Le F‘*ar®, a propus ca Franţa, pentru a manifesta recenta ei renaştere pe toate tărîmurile, să ia iniţiativa unei Expoziţii Universale, proectul a fost primit cu aplauze de cea mai mare parte a opiniei publice. Astăzi, chestiunea este discutată în Parlament, iar majoritatea deputaţilor emit părerea că proectul ar trebui lucrat căt mai curând posibil. S’a fixat chiar o dată ,,desiderată”, 1930. Intre timp însă, Anglia a decis să organizeze în 1951 o expoziţie internaţională la Londra, drept comemorare a primei Expoziţii Universale, aceea din 1851. Iar cum convenţiile internaţionale nu prevăd decât o expoziţie cu caracter universal odată la doi ani. Iniţiativa franceză nu îşi poate găsi aplicarea decât în 1949 sau 1953. Astfel stând lucrurile, mulţi parizieni sunt de părere că data Expoziţiei Universale franceze ar trebui fixată cât mai degrabă. ❖ Academia Franceză a decernat premiile anuale pentru 1940. Principalii laureaţi sunt: Pierre Lyautey cu eseul La Campagne d’Italie 1944, d na Marguerite Combe cu romanul Le renard du Levant. Renée Zeller cu lucrarea L’homme qui a connu l« Christ şi d-na Odette de Puygaudeau cu romanul La route de l’Ouest. ❖ Cape d’opérile picturii franceze furate din muzeul Luvru de Nemţi în timpul ocupaţiei1 transportate în Germania pentru a îmbogăţi şi a înfrumuseţa palatele „eroilor omenirii”, au fost readuse la Paris. Ce sunt expuse la „Petit Palais”. Ore întregi publicul parizian se perindă prin faţa lor; unii pentru a admira încă odată comorile regăsite... alţii pentru a avea de ce să înjure mai vârtos pe cotropitorii hoţi. Toţi reprezentanţii de frunte ai Şcoalei Franceze sunt prezenţi, începând cu primitivii şi terminând cu gingaşul Manet. Operele sunt împărţite în două categorii distincte: pictorii realişti şi umanitari şi pictorii graţiei şi ai fanteziei. Din prima categorie, după o incursiune în universul creştin al Evului Mediu — reprezentat prin cape d’operele Şcoalei din Avignon şi Şcoalei din Dijon — şi după miniaturile lui Fouquet, Se ajunge la scenele realiste şi la naşterea portretului în secolul al XIV-lea, la Clouet şi la Philippe de Champagne, la portretele re- gelul Jean le Bon, la portretal« lui Richelieu şi ale lul Louia XIII. Vin apoi La Tour şi Lenain care pătru-id în intimitatea secolului al XVII-lea, In timp ce Poussin şi Lebrun desvfiluesc grandoarea aceleeaşi «pod. Chardin umanizează secolul al XVIII- lea şi conduce la David, la Gérbcauld, la îngraş, la Delacroix marele pasionat al secolului al XIX-lea, la Corot cu La Femme , la Perle şi Beffroi de Donat de o esenţă atât de specific franceză, la Courbet cu L’Atelier şi L’Entennement, la Manet cu Olympia şi Le Fifre.. Pictorii graţiei şi ai fanteziei sunt reprezentaţi prin „a fresco”urile lui Sorgues şi ale Şcoalei din Fontainebleau, prin Eustache Lesueur Blinchar, Mignard. Apoi, mai târziu, în secolul al XVIII-lea, prin superba amploare pe care genul fantezist o ia datorită penelului lui Oudry, a lui Greuze, şi mai ales datorită lui Watteau şi lui Fragonard... care se pare că s’au bucurat de o stimă cu totul specială din partea „domnilor ocupanţi” deoarece pânzele lor umplu astăzi două săli întregi la „Petit Palais”! ♦ Bilanţul Băncii Franţei, incheiat In Iunie 1940, a anunţat publicului o nouă sporire a totalului bancnotelor emise, suma globală trecând de la 025.800 de milioane la 032.400 de milioane franci francezi. Creditul provizoriu acordat Statului in cursul anului bugetar 1945—1946 este şi el în creştere, trecând de la 11.200 de milioane, la 15.600 milioane. Portofoliul comercial şi Fondul efectelor achiziţionate în Franţa, au fost mărite, primul cu 600 de milioane, al doilea cu 1.300 de milioane franci francezi. DOROTHEA CHRISTESCU Paris, Iunie 1940. SARDINIA, INVADATĂ DE LĂCUSTE Războiul total este dus împotriva lor cu cele mai puternice insecticide Lupta împotriva insectelor aluat forme extrem de violente în ultimul timp, de când arme ca DDT ne dau posibilitatea să ducem un război total. Din când în când, insectele au prilejul să ne amintească totuşi că ele sunt vieţuitoarele cele mai numeroase de pe acest glob şi că lupta împotriva lor lui este prea uşoară. Este ceea ce se petrece acum în Sardinia, invadată de lăcuste. Ţăranii din insulă au avut de furci aproape în fiecare an cu lăcomia insectelor, venite de regulă din Africa, dar niciodată în proporţiile de astăzi. De la sfârşitul lui Aprilie, fiecare om valid a fost mobilizat în războiul pornit contra lăcustelor şi pentru care guvernul italian a prevăzut un prim fond de 500 milioane lire. S-a recurs la toate armele, de la lopeţi la otrăvuri şi la aruncătoarele de flăcări. Dar lăcustele nu s’au dat învinse, înaintând mereu prin lanurile verzi, lasă în urma lor pământul sterp, ars de soare. Noapte©, lăcustele se adună pe ziduri şi în unele sate au acoperit totul cu o pătură mişcătoare groasă de două palme. Pe elocuri, nici trenurile nu pot să înainteze. După părerea oamenilor de ştiinţă italieni, invazia de lăcuste din Sardinia este un fenomen biologic necunoscut încă în istorie. Dacă aceste lăcuste supravieţuiesc până în Iulie, când depun puile, generaţia care se va naşte anul viitor ar putea să distrugă cu desăvârşire toată viaţa vegetală a Sardiniei... Pentru moment, din Anglia au fost trimise spre experimentare cantităţi mari de Gammexan, un insecticid la fel de puternic ca DDT şi care va fi împrăştiat din avion asupra hoardelor de lă- I custe. Dacă şi această încercare dă greş, doar o minune mai poate salva pe Sardinien!. O asemenea minune s’a mai întâmplat odata de consemnată în Sriptori: „Şi atunci Domnul a trimis un vânt puternic, care a gonit lăcustele şi le-a aruncat în Marea Roşie” (Exod. 10:19). Conferinţele savantului sovietic V. I. Svetlov in Capitală La ARLUS, str. C. A. Rosetti No. 5 (grădină) în zilele de 2, 3, 4 şi 5 Iulie 1948, iar ciclu de conferinţe din problemele filosofiei ţinute de V. I. Svetlov, profesor al Universităţii din Moscova şi al Institutului de filosofie al Academiei de ştiinţe din U. R. S. S. I. Critica filosofiei germane. III. Principiile de bază ale filosofiei marxiste-leniniste. a) Metoda dialectică. b) Materialismul filosofic. c) Concepţia Materialistă a istoriei. începutul: în Zilele de 2, 4 şi 5 Iulie la orele 6,30 seara, în ziua de 3 iulie la ora 6 seara. Invitaţii la sediul ARLUS din II. Naşterea filosofiei marxiste, str. C. A. Rosetti No. 5. LA BRAŞOV A FOST DESCOPERITĂ O BOMBĂ NEEXPLOADATĂ Panica locuitorilor dintr’un întreg cartier Braşov, 28 iunie întâmplarea a făcut ca un locuitor de pe str. Ion Creangă, înapoiat acasă după o lipsă de câţiva ani, să găsească în grădina casei, distrusă de o bombă căzută în plin, o bombă de calibru mare. Ea se află la o adâncime care o protejează şi de târnăcop şi de fierul plugului. Despre o bombă cu explozie întârziată nu poate fi vorba, fiindcă au trecut doi ani de la bombardarea Braşovului şi oricâtă întârziere ar fi avut, ea ar fi explodat. Totuşi existenţa ei constitue o teamă permanentă pentru locuitorii cartierului în care se află strada Ion Creangă. Autorităţile au trimis la faţa locului un grup de ostaşi care nu s-au încumetat să sgândăre culcuşul bombei. De atunci teama este şi mai mare în rândurile locuitorilor. E nevoie ca autorităţile să găsească o soluţie. PRODUCŢIE DE CANTO Clasa de canto auxiliar a d-nei Teodora Stroescu, de la Academia Regală de Muzică, a înfăţişat, in cursul unei producţii de fine de an, rezultate în adevăr excelente, dovedind calitatea deosebită a muncii depus de maestră şi elevi. Prin nuanţare, expresivitate şi preocupare stilistică,precum şi o serioasă educare vocală, elementele prezentate au obţinut un succes puţin obicinuit la secţiile de Învăţământ auxiliar. D-nele Nina Dobrescu, Elena Dumitrescu, d-na Jlami-Takajtu, d. Gh. Antonescu, s-au distins în special, talentul d-rei Nina Dobrescu făcând cea mai frumoasă impresiune, deasemeni resursele de claritate şi coloratură ale d-rei Elena Dumitrescu fiind remarcate. A dat concursul d. Ion Mărgineanu de la Opera Română, care prin glas şi interpretare şi-a afirmat viguros posibilităţile artistice răsplătit cu vii aplauze. La pian, d-ra Letiţia Flavian şi d. Nicolae Brânzeu au acompaniat cu însufleţire, colaborând la obţinerea succesului. 9» Concurs pentru angajarea de actori la teatrul Poporului din ministerul artelor Teatrul Poporului din ministerul artelor se reorganizează pe baze noni, la cadru! ..T‘CP'asta funcţionare a teatrelor”,” în” vederea unei acţiuni sistematice de educare artistică a maselor muncitoreşti şi ţărăneşti. Pentru completarea personalului artistic, Teatrul Poporului organizează un concurs, la care pot lua parte actori şi probişti, membri ai sindicatului artiştilor dramatici şi lirici. Personalul artistic al Teatrului Poporului va fi încadrat în aceleaşi condiţii şi ca şi actorii Teatrului Naţional, având pe lângă salariul fix, o diurnă de deplasare şi ajutorul de spectacol. Concursul va avea loc Sâmbătă 6 Iulie a. c. orele 9 dim , la sediul Teatrului Poporului str. Justiţiei Nr. 57, unde se primesc şi înscrierile. CONFERINŢA PE IARĂ A «CEI MUSTRU Declaraţiile dui ministru Tudor Ionesco şi a d-lor Leopold Fodeanan. Y. Y. Protopopescu şi Monet* Eri dimineaţa s’a deschis în sala festivă a Camerei de comerţ din Bucureşti conferinţa pe ţară a industriei miei şi mijlocii convocată de USIO. Au participat reprezentanţii Sindicatelor industriei mici şl mijlocii din toată (ara. D. dr. Alexandru Radu, care prezidează conferinţa, a vorbit despre rolul pe care mica industrie şl cea mijlocie 0 are In ridicarea economiei naţionale. Conferinţa a’a ocupat de următoarele probleme: Poziţia micei industrii la economia ţftrid; Aprovizionarea cu materii prime şi combustibil; încadrarea la politica comerţului exterior; Justa aşezare a impozitelor ; Controlutl; Legiuirile Economice ; Cererea de a se reprezenta această categoria în Parlament; participarea activâ a reprezentanţilor industriei miei şi mijlocii în toata comisiile In care se discută legiuiţi sau măsuri ce i- ar privi direct . CUVÂNTUL OFICIALITĂŢII A luat apoi cuvântul d. Leopold Filderman, secretar general la subsecretariatul de stat al Industriei de stat. D-sa a arătat legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabilimente ale Statului și mica industrie subliniind perspectivele de colaborare ce se vor realiza. Următorul vorbitor a fost d. V. V. Protopopescu, secretar general la ministerul aprovizionării. D-sa a arătat interesul guvernului de a menţine existenţa claselor mici şi mijlocii, fapt subliniat deaici că I n platforma-program al guvernului. A cerut apoi să se înfiinţeze un credit special pentru mica industrie. In ceea ce priveşte problemeie fiscale a arătat că guvernul vine a* Cum eu măsuri din ce in ea mai bune. Procedura ce se aplică Insă este defectuoasă din cauza unor elemente intersate şi doritoarea provoca dificultăţi guvernului. Din cauza negustorilor „de lovitură” şi a industriaşilor „de răz- Ibeiu” trebue menţinut controlul. Trebue să se ceară cu toată energia recalcularea preţurilor LUCRĂRILE CONFERINŢEI A urmat desvoltarea referatelor privind problemele care agită industria mică şi mijlocie din ţara noastră sub lumina realizărilor. D. I. Wittner, secretar general al secţiei industriale USIC, vorbeşte despre creditele necesare existenţei industriei mici şi mijlocii. Au urmat apoi referatele d-lor IVelsberg Iosif, despre colaborarea dintre capital şi muncă şi org. Candrea despre aprovizionarea micilor industrii. D. Moneiu, secretar general lă cormerţul exterior, a arătat că mica Industrie trebue să fabrice mai ale obiecte ce lipsesc în ţară. In ceea ce priveşte importul după acordul cu Rusia şi Statele vecine vor fi încheiate curând, acorduri comerciale cu Elveţia şi Angiia. EXPUNEREA D.LUI MINISTRU TUDOR lONESCU A vorbit apoi d. Tudor lonescu, ministrul minelor, care a arătat că la noi industria s’a desvoltat anarhic, astfel că n’a putut produce decât atât cât dicta capitalul internaţional. In timp ce marea industrie nu există decât prin bugetul statului, mica industrie contribue la desvoltarea statului prin iniţiativa sa. In ceea ce priveşte Oficiile de dis- I tribuire a materiilor prime d. ministru Tudor lonescu a declarat că I ele au fost paravanele marilor industriaşi ca să poată lucra fără pericolul de a fi socotiţi infractori, despeea cere şi d-*a —■ alături de micii industriaşi — înlocuirea conducerii oficiilor cu producători mici şi delegaţi ai consumatorilor. Vorbitorul a examinat apoi problema creditului şi a arătat că întregul credit al ţării va trebui dirijat pentru binele general. în încheera d-sa a desminţit ver. A luns că s’ar urmări socializarea întreprinderilor şi a sfătuit micii Industriaşi şi pe cel mijlocii să se asocieze in sindicatele USIC-ului, căci cu Cât se vor întări eu atât moţiuniie lor vor avea mai man greutate. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In cursul după amiezii au continuat discuţiunle la care a portiecipat duiii. Staneff despre problemel« fiscala; Rusatui despre regimul preţurilor şi controlului; Zlot France« despre problema transporturilor rutiere; Grumberg despre industria de încălţăminte; Străjerii despre cauzele şi urmările evaziunilor şi necesitatea unui credit pentru furniturile datorate economatei lexi D. Donu, in cadrul industriei de zaharicale şi dr. Ciocănel, despre sttuaţia industriei de chimicale. S’au expediat telegrame omagia-,le Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi d-lui prim ministru dr. Petru Groza. Le sfârşit s'a votat următoarea moţiune: MOŢIUNE Delegaţii industriei mici şi mijlocii din ţară întruniţi în prima conferinţă, în cadrul USIC-ului, luând in discuţie problemele care preocupă această categorie de producători, a ajuns la următoarele concluzii: 1. Industria mică şi mijlocie Însumează aproape jumătate din producţia industrială a ţării. 2. Cer asigurarea unei aprovizionări legale cu materii prime şi utilaj din ţară şi străinătate, proporţional cu capacitatea de producţie a întreprinderilor. 3. Solicită revizuirea politicei de credite şi o justă repartiţie de care să beneficieze în largă măsură industria mică şi mijlocie. 4. In materie fiscală, recomandă o degrevare a produselor de mare consum, şi o aşezare echitabilă a impozitelor directe, după capacitatea reală de plată a fiecăruia. Cere reportarea impunerilor directe cu o majorare corespunzătoare, stabilită de acord cu asociaţiile profesionale. 5. In materie de control, modificarea legii sabotajului cu circum- scrierea delictelor şi cu trierea proceselor verbale de sabotaj de către o comisie mixtă, din care să facă parte delegaţi ai organizaţiunilor profesionale, deasemeni şi limitarea controalelor în timp. Pentru trecut, amnestierea tutu- r ror delictelor cu caracter formal. 1 6. Afirmă dorinţa unei armonioase colaborări între muncă şi capital, pentru o mai grabnică refacere economică, solicitând credite sufiiciente pentru economate. 7. Cheamă toţi industriaşi mici şi mijlocii să se organizeze in cadrul U.S.I.C.-ului pentru susţinerea revendicărilor de mai sus. Industria mică şi mijlocie, constată Cu satisfacţie că aproape totalitatea revendicărilor sale este cuprinsă in platforma-program a I R.P.D-ului şi îşi exprimă speranţa, că guvernul va trece cât de curând , la aplicarea ei, satisfăcând astfel dezideratele de mai sus. Industria mică şi mijlocie declară că aderă la politica guvernului, însărcinează comitetul central al TJ.S.I.C.-ului să urmărească înfăptuirea revendicărilor din prezenta moțiune. Dezbaterile s-au încheiat la ora 7 seara. g FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI UTERE DIN CLUJ COMUNICAT Noi Decanul Facultăţii de Filosofie şi Utere atragem atenţiunea studenţimlî acestei Facultăţi asupra următoarelor : 1. Înscrierea Intr’un an superior se face numai cu îndeplinirea condiţiunilor fixate de Regulament, adecă trecându-se examenele parţiale cerute de Regulament (la materiile principale, secundare sau auxiliare). Nu se vor mai admite Înscrieri în anii superiori fără îndeplinirea acestei condiţii legale. 2. Cei care doresc să obţină bursa sau scutire de taxă va trebui să aibă, la data acordării bursei sau scutirei examene trecute din minimum 10 ore de curs cu majoritatea foarte bine. 3. După toate prevederile şi intenţiile Conducerii Universităţii, anul şcolar viitor se va deschide în mod normal, adecă : Intre 1—31 Oct. se vor face înscrierile, se vor ţine examenele şi se vor primi cererile de bursă şi de scutire de taxe universitare, iar la 1 Noembrie 1946 vor încape cursurile. Cluj, 21 Italie 1946. Decan, C. Daicoviciu Secretar principal, Gh. Vătişescu Act de mulţumire D-na Eugen șt Dobrici, văduva decedatului profesor de limba francesa de la liceul „Matei Basarab” Constantin Dobrici, fiica ziaristului Mihail Leonte, aduce profundele ei mulţumiri savantului dr. Liviu Câmpeanu, docent universitar, pentru intervenţia chirurgicală ce i-a făcut, salvând-o de un chin cumplit, ce e l amăra viaţa, de aproape zece ani. 25 +♦♦»»»+»♦»»♦♦♦♦♦»♦♦»♦♦» APARTAMENT nou, liber, foarte elegant, cartier poştă — Piaţa Senatului, vestibul două camere, oficiu, baie, bucătărie, cameră servitori, cartiere, vând imediat. Telefon 4.49.18 4oo3 PIERDUT Vineri a.V.M« Piaţa Amzei, oraș căţel a Str „Dolj”. E bătrân, bolnav, rog a-l înapoia contra recompensă. Calea Victoriei 128 A. Ap. 3 Tel. 471.2 Străin ?» PIERDUT Sâmbătă dimineaţa ora 8, gara Nord-sosire, servietă galbenă conţinând acte şi bani. Găsitorul este rugat a reţine banii şi servieta şi a înapoia actele contra recompensă. Louis Houte, Parcul Jianu, str. Aurel Coama 35, telefon 7.31.31. 1 ♦ 444»4 444♦♦♦♦»♦44 »4»444»4 ♦♦♦♦»»♦»»♦4 4 44444»♦ Fabrica de sticlărie IN BUCUREȘTI caută asociat cu capital, eventual predare totală. Telefon 4.13.42. 498 CAMIOANE - TURISME tRansport Cpt rez. Gludi FI. Tudor . Telefon 3.78.43 ANTREPRIZA construeşte pe tereniul clientului, locuinţe tip populari compuse din vestibul, 2 camere dependinţe predat la chei dela 35.0000.000 în sus, şi orice valoare execută, transformări ,adăogiri, suprapuneri, etaje, întreprinderile »Gospodăria Românească"*, Ohosoha 4, telefon 273.87 (p.faţa RoaUnă) _ „ „ „ A.. A .()mt »♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦♦♦»♦+«t!♦»«♦♦m tItt»44*♦*»♦♦♦♦» ----AUTOBUZE, TURISME Zilnic BRAŞOV-SIBIU « IMR PITEŞTI • GOVORA - Călimăneşti “ Mitiţa Curse jp.ci.l. m toată ŢARA izvor. 2 iS CAMIOANE ORICE TONA) +»+.+ »♦+♦♦ + ♦»♦+♦ ( HMHIH ♦ t«4rf ♦ ♦♦♦»»»*♦♦♦♦ ft»»** [WLOT/WCOy ; rirtitEstî riMMins nu simmiîr ANTIQUARIAT Librăria Universul a deschis secția da antkjuarkiL Vinde și cumpără cărți în orice limbă. 883» 1 '^^PREROM ♦♦++ 4 4 ♦ ♦++♦♦♦+♦ FURAT ' mașină Graham, sport, decapotabilă 8 cilindri, No. 6815 R. vopsită gris închis şi aripile negre, tapiseria de piele roşie, volanul şi aparatele de bord crem Anunţaţi 5.07.72. Bună recompensă 26 »4 4444444 a»»»» »»»•»■»»4444 VAUD OPPEL BLITZ 5 tone în perfectă stare cu cauciucuri complecte. Adresaţi Sf-ţii Apostol 70, în curte 524 144444444 »4»4 4 »»» 4 44 4 4 4» Moară Specialist constructor, cu capital suficient, caut arendă, sau orice combinație, moară indiferent starea, modific, modernizes din non Sorescu, Dediţei 10, Bucureşti. »»♦♦♦♦♦ M ♦ t f M 4 4 4 4 44 4444444 44444»»4444 international MOTOCICLETĂ format special cu ataş şi cauciuc rezervă în perfectă stare, vând cauza plecărei tipul mare (D 35) original de 5 tone, revizia generală, în rodaj, cauciucuri perfecte, echipat gata de Vizibil toată ziua, str. Povernei drum vinde str. Pitagora nr. 9 (vij No. 26, staţia Gen. ManU, tramabil cu începere de Luni). 32 vai 15—19—20. in TECHIRGHIOL BĂILE HAGI PANDELE şi VILA MICA BELONA sunt deschise şi funcţionează până 1a 1 Octombrie 1916. Confortabile fl CELE MAI CONVENABILE Direcţiunea FOTI I. FILI LOCAL ie caută pentru mică Industrie chimică, 3 camere, magazie, curte ia* diferent cartierul Telefon 4.54.68. Intre 6—13 503 CAUT urgent bucătăreasă perfectă, pentru 2 persoane, plecând la Breaza in vilă Prezentarea str. Toma Stelian 4. ♦ »4 4»V44+++++-M ♦♦♦♦♦♦»♦4 MAȘINI de DECORTICAT OREZ cumpăr. Boboc, Tel. 4.49.55. 19 ♦ »+■+++♦♦+ ♦4444444 444444 t Vând FRIGIDAIR ELECTRIC, marca „His Master’s”. Telefon 7.27.31. 22 ♦ 4 »♦♦♦♦♦»♦»»4»»4♦»♦♦»»♦ PRESA pentru ambalat resturi maculatură sau furaje, caută Industria Filaturii. Telefon 5.04.21—4.84.93. 9 CUMPĂR 5 vagoane caise, predare și provincie. Emanuel Klein, Industrie alimentară. Trief. 2.76.28. 44444444444444444444444 Vând integral sau în parte restaurant şi grădină în funcțiune situată în centrul Capitalei. Vânzare excelentă. Investiție sigură. A se adresa telefonic 486.96. m ♦ ♦♦»♦♦♦♦ ♦♦♦+++4. MM. latiin nou cu toate accesoriile, vând. Adresați telefon Luni 4.35.45. ANUNŢ CASA DE FINANŢAM ŞI AMORTIZAM ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS funcţionari contabili, licenţiaţi ai Academiei Comerciale numai bărbatii având vârsta de cel mult 30 ani. înscrierile se primesc în str. Biserica Amzei Nr. 23, până la 10 Iulie 1946, unde se pot cere orice fel de lămuriri. teipraă 1.000.000 Pierdut Cal. Moşilor, colţ Romarnă, geantă de damă, albă, conţinând carnet Biroul Populaţiei, dovada, cheea cassa de bani şi lucruri miei de damă. Aducătorul primeşte 1.000.000 plus banii din geantă-Nouard Gurdjian, str. Falade 72, Tri. 2.52.27. 4004 ♦ ♦♦♦♦»»♦♦»♦ ♦♦♦♦♦♦»+»+Scară Ocazie 140.000.000, 700 m2, 30 camere (zid) 11 magazii 2 pimniţe apă lumină şi canal,’ Libere" 4 camere pimniţă magazie prăvălie. Adresaţi Popa Niculae Morilor 57. 529 »♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦»♦♦»♦»+♦»♦♦♦■♦ ŢESĂTOARE CALICAJE MAISTRU şi AJUTOR de MAISTRU la războae mecanice de panglici şi chingi şi la ’războae late plătiţi bine în acord, se caută de către fabrică, Şoseaua Dobreeşti No. 44, prin Şoseaua Pantelimon» 3 D-NA DOCTOR ANA ALESKER MAMOŞ. — ROL DE FEMEI Operaţiuni. Cons. 8—12 şi 4—7. Vasile Lascăr 8 (Piaţa Rosetti) Telefon 461.96. 5 »♦♦♦♦♦♦♦»♦+♦+♦♦♦♦+4+++M AUTOCAMION Chevrolet 3 tone în bună stare de funcționare vinde urgent Bd. Filantropica No. 308 Telefon 70802 !♦♦■♦♦♦♦ ♦♦+♦+♦ + ♦♦♦»♦ ♦♦♦♦♦♦ A N D teren Calea Moșilor 199 Alee 210 m. p.; Parcele 200/300 m. p. Ferentari; Betonieră Malaxa 250 ttr. Telefon 91. 1.00-89. 41 4 4444 4444444+444 4444444 4 Autoturism Peugeot 1938 6 locuri, stare perfectă, 5 cauciucuri perfecte, vinde AUTOREP, Bd. Mărăşești 82. State fabrica Brașov, str. Mihai Viteazul 79, telefon 1503, caută imediat bobinatori, strungari, tinichigii pentru electromotoare. Informaţiuni şi fat sediul din Bucureşti, str. Temişana 5, etajul I, telefon 5.72.73. 8 CAUT MAŞINA automată sau semiautomată pentru fabricarea fiolelor de sticlă sau constructor pentru astfel de maşini. Telefon 4.52.97, orele 8—10 a. m. 10 »4444441 ♦♦♦»+♦ »♦♦»»♦♦■♦♦♦ Fabrică de nasturi mică, în funcțiune, pentru galatită, vând urgent Oferte la dar 202 T. 4 »♦♦♦44444♦»»444444444444 Oficiul central de aprovizionare P.T.T. Cumpără saci de în şi cânepă, butoaie de lemni cu cercuri de fier și butoaie de fier. Oferte la Serviciul Comercial, Str. Poştei Nr. 2, zilnic 8—13. 34 VÂND teren 400 mp. parcul SMO poziție frumoasă. Tel. 4.05.22. »»♦»♦»♦»»4»» »♦♦♦»»■»♦♦♦♦ELECTRICITATE CAZE NATURALE instalează Ing. Gh. Cristescu autorizat Tel. &30.98, str. Izvor 9. V AN© 526 extra central casă boerească 870 mp. teren 23 m. fațadă Tel. 4.05.22. »♦♦»♦»♦»»♦♦♦♦♦♦♦»♦»♦♦»♦4 AUTOCLAV 1000—2000 litri capacitate, nou sau in bună stare caută .IRA8" Str. Visarion 3. 23 .♦»♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»»*♦ VINDH11 OPEL OLIMPIA în bună stare. Tel. 4.84.78. 12 ♦»♦»♦»»»»4»♦»»»♦♦♦♦♦♦++ Vând Apartament NOU, LIBER. I Telefon 3.41-85, orele 17—19. 14 RBStara »444444444444444»»4444»4 țară nr 35.000 000 170 m3 3 camei® teracotă magazie instalaţie apă şi lumină, pomi fructiferi stradă pavată, tramvai 5 minute. Adresaţi: Niculae Popa Morilor 57. 530 ♦»»44444»444441444444»» M MM Şi invers cu Buick luxos, pleacă zilnic. 250.000 de persoană, 300.000 dus şi întors. Adresaţi str. Reni 18, București, Clinica. 40 MUN. 750 cn 11 36 kftv 504