Universul - Capitala, iulie 1946 (Anul 63, nr. 147-172)

1946-07-01 / nr. 147

,fW «BPuNIVERSXnC Cele mai frumoase poveşti de dragoste... ROMANELE INIMII ♦■♦•4 4♦ ♦ »»♦»♦»­» LEGEA SFÂNTA A MUNCII In­tetete al V-lea a fost In A­frion o discuţie foarte aprinsă cu privire l« munca manuală in mă­năstiri, discuţie c­e a făcut pe e­­pisconpul Cartaglini 41 primatul A­­tricei să Ceară fericitului Augustin, episcopul Hiponiei, părerea sa in această chestiune. Augustin s­acria o scrisoare care a fost con­siderată atunci ca şi in tot timpul Evului Mediu ca la fel de c­hartă a vieţii monasticei. „Chestiunea aceasta — spune Louis Bertrand — este o lăture istorică a problemei sociale, care fUu privilegiul de a fi întotdeauna aa actualitate”. Despre ce este vorba? Intre călugării mănăstirilor se tspa­se o ceartă care pasiona şi pe Aaiei. Unii susţineau că adevăratul călugăr nu trebue să uite a se sprijini pe mila credincioşilor pen­tru a-şi satisface toate nevoile vieţa. Aceşştia îşi sprijineau păre­rea pe însăşi cuvintele Mântuito­rului cam spusese: „Nu vă îngri­jiţi ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici de trupul vostru cu ce vă veţi Îmbrăca- Vedeţi păsările cerului ? Ele nu seamănă, nici seceră, nici adună in jitniţe”, etc.­ (Matei VI, 22—2»). Era de bună seamă o in­terpretare greşită, dar ea subsista. I« «chimb, partizanii muncii In mănăstiri se sprijineau pe celebrul pasaj din epistola Apostolului Pa­vel: „Cine na vrea să lucreze, să nu mănânce”. (II Teo IVI, 10). Deşi părerea a doua pare mai ho­­tărttă, totuşi ea nu era îmbrăţi­şată decât de foarte puţini. De ce ? împrejurările sociale de atunci vor lămuri lucrul. In adevăr, propovăduirea creşti­nă făcuse ca foarte mulţi proprie­tari de moşii care îmbrăţişau doc­trina, să-şi vândă averile pentru a trăi In sărăcie. Obiceiul era ca în semn de pietate, noul creştin să-şi ahereze sclavii. Acest gest aducea însă în practică o mulţime de ne­ajunsuri De multe ori sclavii se revoltau şi nu voiau să fie nici eliberaţi, nici cedaţi. Pentru a­­ceşti sclavi, obişnuiţi să aibă asi­gurată ziua de mâine, eliberarea devenea o calamitate. A doua zi ei nu mai aveau nici adăpost, nici hrană, nici haine. Alţi bogaţi, con­­vertindu-se, dăruiau averea bise­ricii, iar pentru ca sclavii să nu sufere, actul de eliberare se făceau sub condiţiunea intrării lor în mă­năstire. Tot în mănăstire intrau ş­i alţi sclavi, eliberaţi de stăpâni­ără prevedere rămânând aici ca ■ă nu moară de foame. Acesta a fost un fenomen ge­neral în primele veacuri creştine, fenomen premergător năvălirii barbarilor şi foarte tulburător pentru ordinea socială de atunci. Dar intrând în mănăstiri, aceşti nenorociţi se credeau scăpaţi de toate nevoile vieţii, întrucât ur­mau a fi adăpostiţi, hrăniţi şi îm­brăcaţi in mod gratuit. Mai mult încă, ei ajungeau egali cu stăpânii şi de multe şi aceştia erau ser­vitorii lor, lucru care îl încânta şi-i făcea să fie lipsiţi de respect şi să trăiască în lenevie. Când în superior le amintea trecutul, el răspundeau! „Dar de ce ne-am mai înrolat în armata lui Chris­tos, dacă trebue să lucrăm mereu ca simpli lucrători ?” Această stare de lucruri genera­­lizându-se, terenurile rămâneau nelucrate, iar producţia scădea vertiginos. Episcopul Aureliu, vă­zând primejdia, cere părerea Fe­­riciturii Augustin care dă un răs­puns valabil nu numai pentru vre­mea de atunci şi nu numai pentru mănăstiri, ci pentru totdeauna şi pentru toată lumea preocupată să găsească o deslegare problemelor sociale. E vorba să se ştie dacă munca este o rânduială omenească sau o lege a vieţi. „In realitate, zice Fericitul Au­gustin, nimeni nu se poate sus­trage de la legea sfântă a muncii — călugării mai puţin ca ceilalţi oameni”. Aşa­dar munca este o lege, o lege sfântă, fiindcă face parte din natura noastră. Iar viaţa nu are Înţeles fără munca. Să ne gândim, adaugă el, dacă experienţa nu dovedeşte că omul are uneori o aşa de mare dorinţă de a lucra, încât este un chin ca să-l smulgi de la această îndelet­nicire... şi trebue să lăudăm pe ziditor pentru acest dar făcut su­fletului pus în trup, pentru acea­stă însuşire care se exercită cu plăcere şi nu cu silă pentru a sa­tisface trebuinţele interioare ale trupului”. Părerea Fericitului Augustin a prevalat în Occident. Orientul fiind deja organizat de Sf. Vasilie cel Mare. Călugării nu numai ca au dat mănăstirilor prestigiul de care S'au bucurat dealungul veacu­rilor, dar ei sunt aceia care au desţelenit pământurile părăginite, au făcut accesibile pădurile, intro­ducând peste tot sămânţa bunei rânduri­ şi a propăşirii pentru toţi, formând, cum spune Bertrand „in­sule de viaţă harnică şi inteli­gentă în mijlocul ruinilor lumii vechi şi a anarhiei pe care o în­făţişa lumea cea nouă”. Aşa a fost atunci, aşa va fi în­totdeauna, căci marea este o lege a firii, iar legile firii nu pot­­ răsturnate. Preot C. DRON CONGRESUL MIŞCĂRII COOPERATIVE Se reaminteşte tuturor fede­ralelor şi unităţilor cooperative din ţară că al doilea congres al mişcării cooperative se deschide joi, 4 iulie, orele 9 dimineaţa, în localul Academiei Comerciale din Bucure­şti. Drept convocare a congresului servesc anunţurile din presa. Delegaţii unităţilor cooperative trebuie să prezinte procesele verbale de delegaţie ale Consi­liului de administraţie sau al Co­mitetului de direcţie pentru a putea lua parte la desbateri. Problemele depu­se desbaterii congresului sunt: X) nu pui la ---------­îndeplinire a rezoluţiilor primu­lui Congres din 1945; 2) proble­mele organizând unităţile coope­rative ; 3) problemele organiză­rii unităţilor cooperative ; 4) pro­blemele economice ale mişcării cooperative; 3) problemele edu­caţiei, învăţământului şi propa­gandei cooperative; 6) probleme regimului fiscal al cooperaţiei şi a altor înlesniri necesare coope­raţiei. Unităţile cooperative sunt ru­gate să depună rapoarte scrise asupra problemelor de mai sus. SFATUL MEDICULUI PE TIMPUL CĂLDURILOR Odată cu cel© dintâi mari căi­ la sine cu o mare violenţă, cu duri ale verii, multă lume cons­­i umflături şi mâncărimi intolera­tată cu neplăcere că pe degetele mâinilor sau picioarelor ii s’a ivit o serie de mici băşicuţe, îm­preună cu o foarte supărătoare mâncărime. Aceasta este disi­­droza. Căldura mare de care amin­team face ca boala să ia un ca­racter de sezon, fiind de obicei proprie primăverii şi verii. Dar nu oricine face o disidrază. Pen­tru a se ivi această boală trebue un teren potrivit, şi observaţia arată că persoanele autointoxica­­te, suferinzii de gută sau urma­şii lor şi, intr’un sens mai larg, toţi artilticii sunt expuşi disi­­drozei. Când e să apară băşicuţala, bolnavul simte mai întâi o mân­­cărime de nesuferit. Mâncărimea se manifestă pe locurile unde vor eşi apoi băşicuţele şi anume pe părţile din lături ale degete­lor mâinilor şi picioarelor, pe palmă şi în talpă. Curând după mâncărime, se arată băşicuţele. Ele sunt transparente, izolate sau adunate în grămezi, foarte mici şi mărunte la început, dar putând prin scărpinare să se mărească, ajungând cât o gămă­lie de chibrit şi mai mare încă, înăuntru au un lichid limpede. Soarta acestor băşicuţe este va­riabilă: unele dispar în două-trei zile, dar altele durează până la 8—10 zile. Este bine ca să se re­ziste la mâncărime, nescărpinân­­du-se şi lăsăndu-le să se usuce pe loc; atunci el se desfac, cad şi pielea rămâne dedesubt sănătoa­să. Când se întâmplă să iasă în palme sau în tălpi, ele de abea se simt din cauza grosu­mei pielei din aceste regiuni şi se usucă pe loc. Dacă însă pielea de deasupra este mai subţire, ca în cazul de­getelor manei, atunci scărpinarea poate face o imiflamaţie, deci o umflare a degetelor şi eventual o infecţie. Cazurile în care boala vine de bile, sunt din fericire mai rare. De obicei agravarea disidrozei este numai opera bolnavului, care taie băşicile sau se scarpină şi se infectează. In fine, o trei® posi­bilitate de agravare o constituie greşa­la de a se lua disidroza drept o altă boală şi de a o tra­ta cu o violenţă. Greşala cea mai obişnuită este de a se considera aceste băşicuţe dintre degete, drept scabie; cel­ mai simplu tratament de scabie complică însă nespus această e­­rupţie, care nu cere decât să fie menajată şi tratată cu blândeţe, pentru a se vindeca. In faţa unei disidroze, bolna­vul care nu are ajutor medical la îndemână, trebue să aibe cel puţin atâta grij, ca să nuşi fa­că rău. Ce însemnează practic aceasta? Să nu dea cu orice ali­fii­are prin casă sau i se reco­mandă de prieteni sau chiar de farmacist, ca fiind bune la ec­zemă sau la opăreli. Să se ţie curat, dar să ştie că săpunul face rău, deci curăţenia o va a­­sigura numai cu apă, sau cu gălbenuş de ou. Nu se va freca pe mâini cu prosopul, ci va ri­dica prosopul de apă numai prin apăsare. Va face eventual baie sau pansamente umede reci. Şi apoi, îndată ce îi va sta în pu­tinţă, se va adresa medicului specialist pentru completarea sau fixarea tratamentului local. Dar cu aceasta nu se tratează decât erupţia, ce face evident că nu este destul, dacă fondul, adi­că terenul, rămâne să-şi dea sea. Medicul va trebui să-şi dea sea­ma ce anume din starea genera­lă a bolnavului a făcut posibilă disidroza şi prin regim, desen­sibilizare şi desintoxicare să pu­nă ordine şi în această direcţie. D. N. VATAMANU _-»44 ♦♦♦♦■+ + ♦•♦♦♦♦♦■♦+♦♦♦♦♦♦ ■«M Azi cumpăr Pițigoiul Nr. 7 Fiindcă mâine nu-i mai găsesc 8 pagini în culori 500 Lei ­ MOARTEA FARMACISTĂ RAUS DR. ŞTEFAN DRAGOMIS O moarte năprasnică a pus ca­păt vieţii farm. maior Dragomir Ştefan. Veşnic activ, preocupat de in­teresele serviciului, desăvârşit doritor de a face numai bine răspândind în jurul lui sfaturi în­ţelepte şi cuvinte de îmbărbăta­­re, soţ şi părinte ideal, iată îi câteva cuvinte concretizarea exi­stenţei lui. Maiorul Dragomir Ştefan a fos­­i va rămâne pentru ofiţerii far­­­­maciii­, un exemplu de muncă "’"■ste Şi abnegaţie. SCRISORI DIN FRANŢA O expoziţie universală. •—Laureaţii Academiei Franceze.—Co­morile regăsite Când Guermantes, redactorul cotidianului Le F‘*ar®, a propus ca Franţa, pentru a manifesta recenta ei renaştere pe toate tă­­rîmurile, să ia iniţiativa unei Expoziţii Universale, proectul a fost primit cu aplauze de cea mai mare parte a opiniei publice. Astăzi, chestiunea este discu­tată în Parlament, iar majorita­tea deputaţilor emit părerea că proectul ar trebui lucrat căt mai curând posibil. S’a fixat chiar o dată ,,desi­derată”, 1930. Intre timp însă, Anglia a decis să organizeze în 1951 o expoziţie internaţională la Londra, drept comemorare a primei Expoziţii Universale, aceea din 1851. Iar cum convenţiile internaţionale nu prevăd decât o expoziţie cu caracter universal odată la doi ani. Iniţiativa franceză nu îşi poate găsi aplicarea decât în 1949 sau 1953. Astfel stând lucrurile, mulţi parizieni sunt de părere că data Expoziţiei Universale franceze ar trebui fixată cât mai degrabă. ❖ Academia Franceză a decernat premiile anuale pentru 1940. Principalii laureaţi sunt: Pierre Lyautey cu es­eul La Campagne d’Italie 1944, d­ na Marguerite Combe cu romanul Le renard du Levant. Renée Zeller cu lucrarea L’homme qui a connu l« Christ şi d-na Odette de Puygaudeau cu romanul La route de l’Ouest. ❖ Cape d’opérile picturii franceze furate din muzeul Luvru de Nemţi în timpul ocupaţiei­­1 transportate în Germania pentru a îmbogăţi şi a înfrumuseţa pa­latele „eroilor omenirii”, au fost readuse la Paris. Ce sunt expuse la „Petit Palais”. Ore întregi publicul parizian se perindă prin faţa lor; unii pentru a admira încă odată co­morile regăsite... alţii pentru a avea de ce să înjure mai vârtos pe cotropitorii hoţi. Toţi reprezentanţii de frunte ai Şcoalei Franceze sunt prezenţi, începând cu primitivii şi termi­nând cu gingaşul Manet. Operele sunt împărţite în două categorii distincte: pictorii realişti şi uma­nitari şi pictorii graţiei şi ai fan­teziei. Din prima categorie, după o incursiune în universul creştin al Evului Mediu — reprezentat prin cape d’operele Şcoalei din Avi­gnon şi Şcoalei din Dijon — şi după miniaturile lui Fouquet, Se ajunge la scenele realiste şi la­­ naşterea portretului în secolul al XIV-lea, la Clouet şi la Philippe­­ de Champagne, la portretele re-­­ gelul Jean le Bon, la portretal« lui Richelieu şi ale lul Louia XIII. Vin apoi La Tour şi Lenain care pătru-id în intimitatea se­­colului al XVII-lea, In timp ce Poussin şi Lebrun desvfiluesc grandoarea aceleeaşi «pod. Char­din umanizează secolul al XVIII- lea şi conduce la David, la Gé­­rbcauld, la îngraş, la Delacroix marele pasionat al secolului al XIX-­lea, la Corot cu La Femme , la Perle şi Beffroi de Donat de o esenţă atât de specific fran­ceză, la Courbet cu L’Atelier şi L’Entennement, la Manet cu O­­lympia şi Le Fifre.. Pictorii graţiei şi ai fanteziei sunt reprezentaţi prin „a­ fresco”­­urile lui Sorgues şi ale Şcoalei din Fontainebleau, prin Eustache Lesueur Blinchar, Mignard. A­­poi, mai târziu, în secolul al XVIII-lea, prin superba amploa­re pe care genul fantezist o ia datorită penelului lui Oudry, a lui Greuze, şi mai ales datorită lui Watteau şi lui Fragonard... care se pare că s’au bucurat de o stimă cu totul specială din partea „domnilor ocupanţi” de­oarece pânzele lor umplu astăzi două săli întregi la „Petit Pa­lais”! ♦ Bilanţul Băncii Franţei, in­­cheiat In Iunie 1940, a anunţat publicului o nouă sporire a tota­lului bancnotelor emise, suma globală trecând de la 025.800 de milioane la 032.400 de milioane franci francezi. Creditul provizo­riu acordat Statului in cursul anului bugetar 1945—1946 este şi el în creştere, trecând de la 11.200 de milioane, la 15.600 milioane. Portofoliul comercial şi Fondul efectelor achiziţionate în Franţa, au fost mărite, primul cu 600 de milioane, al doilea cu 1.300 de milioane franci francezi. DOROTHEA CHRISTESCU Paris, Iunie 1940. SARDINIA, INVADATĂ DE LĂCUSTE Războiul total este dus împotriva lor cu cele mai puternice insec­ticide Lupta împotriva insectelor a­­luat forme extrem de violente în ultimul timp, de când arme ca DDT ne dau posibilitatea să du­cem un război total. Din când în când, insectele au prilejul să ne amintească totuşi că ele sunt vie­­ţuitoarele cele mai numeroase de pe acest glob şi că lupta împo­triva lor lui este prea uşoară. Este ceea ce se petrece acum în Sardinia, invadată de lăcuste. Ţă­ranii din insulă au avut de furci aproape în fiecare an cu lăcomia insectelor, venite de regulă din Africa, dar niciodată în propor­ţiile de astăzi. De la sfârşitul lui Aprilie, fiecare om valid a fost mobilizat în războiul pornit con­tra lăcustelor şi pentru care gu­vernul italian a prevăzut un prim fond de 500 milioane lire. S-a recurs la toate armele, de la lopeţi la otrăvuri şi la arun­cătoarele de flăcări. Dar lăcus­tele nu s’au dat învinse, înain­tând mereu prin lanurile verzi, lasă în urma lor pământul sterp, ars de soare. Noapte©, lăcustele se adună pe ziduri şi în unele sate au acoperit totul cu o pă­tură mişcătoare groasă de două palme. Pe­ elocur­i, nici trenurile nu pot să înainteze. După părerea oamenilor de şti­inţă italieni, invazia de lăcuste din Sardinia este un fenomen bio­logic necunoscut încă în istorie. Dacă aceste lăcuste supravieţui­esc până în­ Iulie, când depun puile, generaţia care se va naşte anul viitor ar putea să distrugă cu desăvârşire toată viaţa vege­tală a Sardiniei... Pentru moment, din Anglia au fost trimise spre experimentare cantităţi mari de Gammexan, un insecticid la fel de puternic ca DDT şi care va fi împrăştiat din­­ avion asupra hoardelor de lă- I custe. Dacă şi această încercare dă greş, doar o minune mai poa­te salva pe Sardinien!. O aseme­nea minune s’a mai întâmplat o­­data d­e consemnată în Sriptori: „Şi atunci Domnul a trimis un vânt puternic, care a gonit lă­custele şi le-a aruncat în Marea Roşie” (Exod. 10:19). Conferinţele savantului sovietic V. I. Svetlov in Capitală La ARLUS­, str. C. A. Rosetti No. 5 (grădină) în zilele de 2, 3, 4 şi 5 Iulie 1948, iar ciclu de con­ferinţe din problemele filosofiei ţinute de V. I. Svetlov, profesor al Universităţii din Moscova şi al Institutului de filosofie al Aca­demiei de ştiinţe din U. R. S. S. I. Critica filosofiei germane. III. Principiile de bază ale fi­­losofiei marxiste-leniniste.­­ a) Metoda dialectică. b) Materialismul filosofic. c) Concepţia Materialistă a isto­riei. începutul­: în Zilele de 2, 4 şi 5 Iulie la orele 6,30 seara, în ziua de 3 iulie la ora 6 seara. Invitaţii la sediul ARLUS din II. Naşterea filosofiei marxiste, str. C. A. Rosetti No. 5. LA BRAŞOV A FOST DESCOPERITĂ O BOMBĂ NEEXPLOADATĂ Panica locuitorilor dintr’un întreg cartier Braşov, 28 iunie întâmplarea a făcut ca un lo­cuitor de pe str. Ion Creangă, înapoiat acasă după o lipsă de câţiva ani, să găsească în grădina casei, distrusă de o bombă că­zută în plin, o bombă de calibru mare. Ea se află la o adâncime care o protejează şi de târnăcop şi de fierul plugului. Despre o bombă cu explozie întârziată nu poate fi vorba, fiindcă au trecut doi ani de la bombardarea Braşovu­lui şi oricâtă întârziere ar fi a­­vut, ea ar fi explodat. Totuşi existenţa ei constitue o teamă permanentă pentru locui­torii cartierului în care se află strada Ion Creangă. Autorităţile au trimis la faţa locului un grup de ostaşi care nu s-au încumetat să sgândăre cul­cuşul bombei. De atunci teama este şi mai mare în rândurile locuitorilor. E nevoie ca autorităţile să gă­sească o soluţie. PRODUCŢIE DE CANTO Clasa de canto auxiliar a d-nei Teodora Stroescu, de la Academia Regală de Muzică, a înfăţişat, in cursul unei producţii de fine de an, rezultate în adevăr excelente, dovedind calitatea deosebită a muncii depus de maestră şi elevi. Prin nuanţare, expresivitate şi preocupare stilistică,­­precum şi o serioasă educare vocală, elementele prezentate au obţinut un succes puţin obicinuit la secţiile de Învă­ţământ auxiliar. D-nele Nina Dobrescu, Elena Du­­mi­trescu, d-na Jlami-Tak­ajtu, d. Gh. Antonescu, s-au distins în spe­cial, talentul d-rei Nina Dobrescu făcând cea mai frumoasă impre­­siune, deasemeni resursele de cla­ritate şi coloratură ale d-rei Elena Dumi­trescu fiind remarcate. A dat concursul d. Ion Mărgi­­neanu de la Opera Română, care prin glas şi interpretare şi-a afir­mat viguros posibilităţile artistice răsplătit cu vii aplauze. La pi­an, d-ra Letiţia Flavian şi d. Nicolae Brânzeu au acompaniat cu însufleţire, colaborând la obţi­nerea succesului. 9» Concurs pentru angajarea de actori la teatrul Poporului din ministerul artelor Teatrul Poporului din minis­terul artelor se reorganizează pe baze noni, la cadru! ..T‘CP'a­sta funcţionare a teatrelor”,” în” vede­rea unei acţiuni sistematice de e­­ducare artistică a maselor munci­toreşti şi ţărăneşti. Pentru completarea personalu­lui artistic, Teatrul Poporului or­ganizează un concurs, la care pot lua parte actori şi probişti, mem­bri ai sindicatului artiştilor dra­matici şi lirici. Personalul artistic al Teatrului Poporului va fi încadrat în ace­leaşi condiţii şi ca şi actorii Tea­trului Naţional, având pe lângă salariul fix, o diurnă de deplasa­re şi ajutorul de spectacol. Concursul va avea loc Sâmbătă 6 Iulie a. c. orele 9 dim , la sediul Teatrului Poporului str. Justiţiei Nr. 57, unde se primesc şi înscrie­rile. CONFERINŢA PE IARĂ A «CEI MUSTRU Declaraţiile d­ui ministru Tudor Ionesco şi a d-lor Leopold Fodeanan. Y. Y. Protopopescu şi Monet* Eri dimineaţa s’a deschis în sala festivă a Camerei de comerţ din­­ Bucureşti conferinţa pe ţară a in­­dustriei miei şi mijlocii convocată de USIO. Au participat reprezen­tanţii Sindicatelor industriei mici şl mijlocii din toată (ara. D. dr. Alexandru Radu, care prezidează conferinţa, a vorbit des­pre rolul pe care mica industrie şl cea mijlocie 0 are In ridicarea eco­­nomiei naţionale. Conferinţa a’a ocupat de urmă­toarele probleme: Poziţia micei industrii la econo­mia ţftrid; Aprovizionarea cu mate­rii prime şi combustibil; încadra­rea la politica comerţului exterior; Justa aşezare a impozitelor ; Con­­trolutl; Legiuirile Economice ; Ce­rerea de a se reprezenta această categoria în Parlament; participarea activâ a reprezentanţilor industriei miei şi mijlocii în toata comisiile In care se discută legiuiţi sau mă­suri ce i- ar privi direct . CUVÂNTUL OFICIALITĂŢII A luat apoi cuvântul d. Leopold Filderman, secretar general la sub­secretariatul de stat al Industriei de stat. D-sa a arătat legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabili­mente ale Statului și mica indus­trie subliniind perspectivele de co­laborare ce se vor realiza. Următorul vorbitor a fost d. V. V. Protopopescu, secretar general la ministerul aprovizionării. D-sa a arătat interesul guvernului de a menţine existenţa claselor mici şi mijlocii, fapt subliniat deai­ci că I n platforma-program al guvernului. A cerut apoi să se înfiinţeze un credit special pentru mica indus­trie. In ceea ce priveşte problemeie fis­cale a arătat că guvernul vine a* Cum eu măsuri din ce in ea mai bune. Procedura ce se aplică Insă este defectuoasă din cauza unor e­­lemente intersate şi doritoare­a provoca dificultăţi guvernului. Din cauza negustorilor „de lovi­tură” şi a industriaşilor „de răz- Ibeiu” trebue menţinut controlul. Trebue să se ceară cu toată ener­gia recalcularea preţurilor LUCRĂRILE CONFERINŢEI A urmat desvoltarea referatelor privind problemele care agită in­dustria mică şi mijlocie din ţara noastră sub lumina realizărilor. D. I. Wittner, secretar general al secţiei industriale USIC, vorbeşte despre creditele necesare existen­ţei industriei mici şi mijlocii. Au urmat apoi referatele d-lor IVelsberg Iosif, despre colaborarea dintre capital şi muncă şi org. Candrea despre aprovizionarea mi­cilor industrii. D. Moneiu, secretar general lă cormerţul exterior, a arătat că mica Industrie trebue să fabrice mai a­­l­e obiecte ce lipsesc în ţară. In ceea ce priveşte importul după a­­cordul cu Rusia şi Statele vecine vor fi încheiate curând, acorduri comerciale cu Elveţia şi Angi­ia. EXPUNEREA D.LUI MINISTRU TUDOR lONESCU A vorbit apoi d. Tudor lonescu, ministrul minelor, care a arătat că la noi industria s’a desvoltat anar­hic, astfel că n’a putut produce decât atât cât dicta capitalul in­ternaţional. In timp ce marea industrie nu există decât prin bugetul statului, mica industrie contribue la desvol­­tarea statului prin iniţiativa sa. In ceea ce priveşte Oficiile de dis- I tribuire a materiilor prime d. mi­nistru Tudor lonescu a declarat că I ele au fost paravanele marilor in­­dustriaşi ca să poată lucra fără pe­ricolul de a fi socotiţi infractori, despeea cere şi d-*a —■ alături de micii industriaşi — înlocuirea con­ducerii oficiilor cu producători mici şi delegaţi ai consumatorilor. Vorbitorul a examinat apoi pro­blema creditului şi a arătat că în­tregul credit al ţării va trebui di­rijat pentru binele general. în încheera d-sa a d­esminţit ver. A lun­s că s’ar urm­ări socializarea întreprinderilor şi a sfătuit micii Industriaşi şi pe cel mijlocii să se asocieze in sindicatele USIC-ului, căci cu Cât se vor întări eu atât moţiuniie lor vor avea mai man greutate. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In cursul după amiezii au conti­nuat discuţiunle la care a portie­cipat duiii. Staneff despre problemel« fis­cala; Rusatui despre regimul pre­ţurilor şi controlului; Zlot Fran­ce« despre problema transporturi­lor rutiere; Grumberg despre in­d­­ustri­a de încălţăminte; Străjerii despre cauzele şi urmările evaziu­nilor şi necesitatea unui credit pen­­­tru furniturile datorate economate­­i lexi D. Donu, in cadrul industriei de zaharicale şi dr. Ciocănel, des­pre sttuaţia industriei de chimicale. S’au expediat telegrame omagia-,­le Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi d-lui prim ministru dr. Petru Groza. Le sfârşit s'a votat următoarea moţiune: MOŢIUNE Delegaţii industriei mici şi mij­locii din ţară întruniţi în prima conferinţă, în cadrul USIC-ului, luând in discuţie problemele care preocupă această categorie de pro­ducători, a ajuns la următoarele concluzii: 1. Industria mică şi mijlocie În­sumează aproape jumătate din pro­ducţia industrială a ţării. 2. Cer asigurarea unei aprovizio­nări legale cu materii prime şi uti­laj din ţară şi străinătate, propor­­ţional cu capacitatea de producţie a întreprinderilor. 3. Solicită revizuirea politicei de credite şi o justă repartiţie de care să beneficieze în largă măsură in­dustria mică şi mijlocie. 4. In materie fiscală, recomandă o degrevare a produselor de mare consum, şi o aşezare echitabilă a impozitelor directe, după capacitatea reală de plată a fiecăruia. Cere re­­portarea impunerilor directe cu o majorare corespunzătoare, stabilită­­ de acord cu asociaţiile profesionale. 5. In materie de control, modifi­carea legii sabotajului cu circum-­ scrierea delictelor şi cu trierea pro­­­­ceselor verbale de sabotaj de către­­ o comisie mixtă, din care să facă­­ parte delegaţi ai organizaţiunilor­­ profesionale, deasemeni şi limitarea­­ controalelor în timp. Pentru trecut, amnestierea tutu- r ror delictelor cu caracter formal. 1 6. Afirmă dorinţa unei armonioase­­ colaborări între muncă şi capital,­­ pentru o mai grabnică refacere e­­conomică, solicitând credite sufi­­i­ciente pentru economate. 7. Cheamă toţi industriaşi­ mici şi mijlocii să se organizeze in ca­­­­drul U.S.I.C.-ului pentru susţinerea­­ revendicărilor de mai sus.­­ Industria mică şi mijlocie, cons­tată Cu satisfacţie că aproape to­talitatea revendicărilor sale este cuprinsă in platforma-program a I R.P.D-ului şi îşi exprimă speranţa,­­ că guvernul va trece cât de curând , la aplicarea ei,­ satisfăcând astfel dezideratele de mai sus. Industria mică şi mijlocie decla­ră că aderă la politica guvernului, însărcinează comitetul central al TJ.S.I.C.-ului să urmărească înfăp­tuirea revendicărilor din prezenta­­ moțiune.­­ Dezbaterile s-au încheiat la ora 7 seara. g FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI UTERE DIN CLUJ COMUNICAT Noi Decanul Facultăţii de Filo­­sofie şi Utere atragem atenţiunea studenţimlî acestei Facultăţi asu­pra următoarelor : 1. Înscrierea Intr’un an superior se face numai cu îndeplinirea con­­diţiunilor fixate de Regulament, a­­decă trecându-se examenele par­ţiale cerute de Regulament (la ma­teriile principale, secundare sau auxiliare). Nu se vor mai admite Înscrieri în anii superiori fără îndeplinirea acestei condiţii legale. 2. Cei care doresc să obţină bursa sau scutire de taxă va trebui să aibă, la data acordării bursei sau scutirei examene trecute din mini­mum 10 ore de curs cu majoritatea foarte bine. 3. După toate prevederile şi in­tenţiile Conducerii Universităţii, anul şcolar viitor se va deschide în mod normal, adecă : Intre 1—31 Oct. se vor face în­scrierile, se vor ţine examenele şi se vor primi cererile de bursă şi de scutire de taxe universitare, iar la 1 Noembrie 1946 vor încape cursurile. Cluj, 21 Italie 1946. Decan, C. Daicoviciu Secretar principal, Gh. Vătişescu Act de mulţumire D-na Eugen șt Dobrici, văduva decedatului profesor de limba fran­cesa de la liceul „Matei Basarab” Constantin Dobrici, fiica ziaristului Mihail Leonte, aduce profundele ei mulţumiri savantului dr. Liviu Câmpeanu, docent universitar, pen­tru intervenţia chirurgicală ce i-a făcut, salvând-o de un chin cum­plit, ce e l amăra viaţa, de aproape zece ani. 25 +♦♦»»»+»♦»»♦♦♦♦♦»♦♦»♦♦» APARTAMENT nou, liber, foarte elegant, cartier poştă — Piaţa Senatului, vestibul două camere, oficiu, baie, bucătă­rie, cameră servitori, cartiere­, vând imediat. Telefon 4.49.18 4oo3 PIERDUT Vineri a.V­.M« Piaţa Amzei, ora­ș căţel a Str „Dolj”. E bătrân, bolnav, rog a-l înapoia contra recompensă. Calea Victoriei 128 A. Ap. 3 Tel. 4­71.2­ Străin ?» PIERDUT Sâmbătă dimineaţa ora 8, gara Nord-sosire, servie­­­­tă galbenă conţinând acte şi bani. Găsitorul este rugat a reţine banii şi servieta şi a înapoia actele contra recom­pensă. Louis Houte, Parcul Jianu, str. Aurel Coama 35, telefon 7.31.31. 1 ♦ 444»4 444♦♦♦♦»♦44 »4»444»4 ♦♦♦♦»»♦»»♦4 4 44444»♦ Fabrica de sticlărie IN BUCUREȘTI caută asociat cu capital, eventual predare totală. Telefon 4.13.42. 498 CAMIOANE - TU­RISME t­Ranspor­t Cpt rez. Glu­di FI. Tudor . Telefon 3.78.43 A­NTREPRIZA construeşte pe tereniul client­­ului, locuinţe tip populari compuse din vestibul­, 2 came­re dependinţe predat la chei dela 35.0000.000 în sus, şi orice valoare execută, transfor­mări ,adăogiri, suprapuneri, etaje, întreprinderile »Gos­podăria Românească"*, Ohosoha 4, telefon 273.87 (p.faţa RoaUnă) _ „ „ „ A.. A .()mt »♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦♦♦»♦+«t!♦»«♦♦m tItt»44*♦*»♦♦♦♦» ----­AUTOBUZE, TURISME Zilnic BRAŞOV-SIBIU « IMR PITEŞTI • GOVORA - Călimăneşti “ Miti­ţa Curse jp.ci.l. m toată ŢARA izvor. 2 iS CAMIOANE ORICE TONA) +»+.+ »♦+♦♦ + ♦»♦+♦ ( HMHIH ♦ t«4rf ♦ ♦♦♦»»»*♦♦♦♦ ft»»** [WLOT/WCOy ; rirtitEstî riMMins­­ nu simmiîr ANTIQUARIAT Librăria Universul a deschis secția da antkjuarkiL Vinde și cumpără cărți în orice limbă. 883» 1 '^^PREROM ♦♦++ 4 4 ♦ ♦++♦♦♦+♦ FURAT ' mașină Graham, sport, decapotabilă 8 cilindri, No. 6815 R. vopsită gris închis şi aripile negre, tapiseria de piele roşie, volanul şi aparatele de bord crem Anunţaţi 5.07.72. Bună recompensă 26 »4 4444444 a»»»» »»­»•»■»»4444 VAUD OPPEL BLITZ 5 tone în perfectă stare cu cauciucuri complecte. Adresaţi Sf-ţii Apostol 70, în curte 524 144444444 »4»4­ 4 »»» 4 44 4 4 4» Moară Specialist constructor, cu capital suficient, caut arendă, sau orice combinație, moară indiferent starea, modific, modernizes din non Sorescu, Dediţei 10, Bucureşti. »»♦♦♦♦♦ M ♦ t f M 4 4 4 4 44 4444444­ 44444»»4444 international MOTOCICLETĂ format special cu ataş şi cauciuc rezervă în per­­fectă stare, vând cauza plecărei tipul mare (D 35) original de 5 tone, revizia generală, în rodaj, cauciucuri perfecte, echipat gata de­­ Vizibil toată ziua, str. Povernei drum vinde str. Pitagora nr. 9 (vi­­j No. 26, staţia Gen. ManU, tram­­abil cu începere de Luni). 32 vai 15—19—20. in TECHIRGHIOL BĂILE HAGI PANDELE şi VILA MICA BELONA sunt deschise şi funcţionează până 1a 1 Octombrie 19­16. Confortabile fl CELE MAI CONVENABILE Direcţiunea FOTI I. FILI LOCAL ie caută pentru mică Industrie chi­mică, 3 camere, magazie, curte ia* diferent cartierul Telefon 4.54.68. Intre 6—13 503 CAUT urgent bucătăreasă perfectă, pentru 2 persoane, plecând la Breaza in vilă Prezentarea str. Tom­a Stelian 4. ♦ »4 4»V44+++++-M ♦♦♦♦♦♦»♦4 M­AȘINI de DECORTICAT OREZ cumpăr. Boboc, Tel. 4.49.55. 19 ♦ »+■+++♦♦+ ♦4444444 444444 t Vând FRIGIDAIR ELECTRIC, marca „His Master’s”. Telefon 7.27.31. 22 ♦ 4 »♦♦♦♦♦»♦»»4»»4♦»♦♦»»♦ PRESA pentru ambalat resturi macula­tură sau furaje, caută Industria Filaturii. Telefon 5.04.21—4.84.93. 9 CUMPĂR 5 vagoane caise, predare și pro­vincie. Emanuel Klein, Industrie alimentară. Trief. 2.76.28. 44444444444444444444444 Vând integral sau în parte restaurant şi grădină în funcțiune situată în centrul Capitalei. Vânzare excelentă. In­vestiție sigură. A se adresa telefonic 4­86.96. m­ ♦ ♦♦»♦♦♦♦ ♦♦♦+++4­. MM. latiin nou cu toate accesoriile, vând. Adresați telefon Luni 4.35.45. A­NUNŢ CASA DE FINANŢAM ŞI AMORTIZAM ANGAJEAZĂ PRIN CON­CURS funcţionari contabili, licenţiaţi ai Academiei Co­merciale numai bărbatii a­­vând vârsta de cel mult 30 ani. înscrierile se primesc în str. Biserica Amzei Nr. 23, până la 10 Iulie 1946, unde se pot cere orice fel de lă­muriri. teipraă 1.000.000 Pierdut Cal. Moşilor, colţ Roma­­r­nă, geantă de damă, albă, conţi­nând carnet Biroul Populaţiei, dovada, cheea cassa de bani şi lucruri miei de damă. Aducătorul primeşte 1.000.000 plus banii din geantă-Nouard Gurdjian, str. Falade 72, Tri. 2.52.27. 4004 ♦ ♦♦♦♦»»♦♦­»♦ ♦♦♦♦♦♦­»­­+»+S­cară Ocazie 140.000.000, 700 m2, 30 camere (zid) 11 magazii 2 pimniţe apă lumină şi canal,’ Libere" 4 ca­­­mere pimniţă magazie prăvă­­lie. Adresaţi Popa Niculae Mo­rilor 57. 529 »♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦»♦♦»♦»+♦»♦♦♦■♦ ŢESĂTOARE CAL­­ICAJE MAISTRU şi AJUTOR de MAISTRU la războae mecanice de panglici şi chingi şi la ’războae late plătiţi bine în acord, se caută de către fabrică, Şoseaua Dobreeşti No. 44, prin Şoseaua Pantelimon» 3 D-NA DOCTOR ANA ALESKER MAMOŞ. — ROL­ DE FEMEI Operaţiuni. Cons. 8—12 şi 4—7. Vasile Lascăr 8 (Piaţa Rosetti) Telefon 4­61.96. 5 »♦♦♦♦♦♦♦»♦+♦+♦♦♦♦+4+++­M AUTOCAMION Chevrolet 3 tone în bună sta­re de funcționare vinde ur­gent Bd. Filantropica No. 308 Telefon 70802 !♦♦■♦♦♦♦ ♦♦+♦+♦ + ♦♦♦»♦ ♦♦♦♦♦♦­­ A N D teren Calea Moșilor 199 Alee 210 m­. p.; Parcele 200/300 m. p. Fe­­ren­tari; Betonieră Malaxa 250 ttr. Telefon 9­1. 1.00-89. 41 4 4444 4444444+4­44­ 4444444 4 Autoturism Peugeot 1938 6 locuri, stare perfectă, 5 cauciucuri perfecte, vinde AUTOREP, Bd. Măr­ăş­ești 82. S­­ta­te fabrica Brașov, str. Mihai Vitea­zul 79, telefon 1503, caută ime­diat bobinatori, strungari, tini­chigii pentru electromotoare. Informa­ţ­iuni şi fat sediul din Bucureşti, str. Temişana 5, etajul I, telefon 5.72.73. 8 CAUT MAŞINA automată sau semiautomată pentru fabricarea fiolelor de sticlă sau constructor pen­tru astfel de maşini. Telefon 4.52.97, orele 8—10 a. m. 10 »4444441 ♦♦♦»+♦ »♦♦»»♦♦■♦♦♦ Fabrică de nasturi mică, în funcțiune, pentru galatită, vând urgent Oferte la dar 202 T. 4 »♦♦♦44444♦»»444444444444 Oficiul central de apro­vizionare P.T.T. Cumpără saci de în şi cânepă, butoaie de lemni cu cercuri de fier și butoaie de­ fier. Oferte la Serviciul Comercial, Str. Poştei Nr. 2, zilnic 8—13. 34 VÂND teren 400 mp. parcul SM­O poziție frumoasă. Tel. 4.05.22. »»♦»♦»♦»»4­»­» »♦♦♦»»■»♦♦♦♦­ELECTRICITATE CAZE NATURALE instalează Ing. Gh. Cristescu autorizat Tel. &30.98, str. Izvor 9. V AN© 526 extra central casă boerească 870 mp. teren 23 m. fațadă Tel. 4.05.22. »♦♦»♦»♦»­»♦♦♦♦♦♦♦»♦»♦♦»♦4 AUTOCLAV 1000—2000 litri capacitate, nou sau in bună stare caută .IRA8" Str. Visarion 3. 23 .♦»♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»»*♦ VINDH11 OPEL OLIMPIA în bună stare. Tel. 4.84.78. 12 ♦»♦»♦»»»»4»♦»»»♦♦♦♦♦♦++ Vând Apartament NOU, LIBER. I Telefon 3.41-85, orele 17—19. 14 RBStara »444444444444444»»4444»4 țară nr 35.000­ 000 170 m3 3 camei® teracotă magazie instalaţie apă şi lumină, pomi fructiferi stradă pavată, tramvai 5 mi­nute. Adresaţi: Niculae Popa Morilor 57. 530 ♦»»44444»444441444444»» M MM Şi invers cu Buick luxos, pleacă zilnic. 250.000 de persoană, 300.000 dus şi întors. Adresaţi str. Reni 18, București, Clinica. 40 MUN. 750 cn 11 36 k­ftv­­ 504

Next