Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)
1946-10-01 / nr. 224
L *. im.1 'mixsvjkjsxL~nsczrx LOCOMOTIVAși VAGONET Cumpărăm sau închiriem I Ecartament 60 tip 9 în perfectă stare defuncționare 'Hi Prezentarea urgent dimineața 10—12 ! Firma „AGATECO”, str. Alex. Lahovary nr. 1 !T\ Telefon 6.33.11 44 4444444444»44 4444444444444444444444 444444444 »»44444444444444 44444 4 »444-v-t-i ÎMBRĂCĂMINTE pentru COP1 Noutăți de sezon. Articole de botez. Cadouri — Singurul magazin de specialitate —■ g» I a "W&ii Calea VICTORIEI No. 18, •». . . ^ 1. J ĂL, Ej (In Pasajul Vilagros) O? Jjjfi« 5 w un eaea m vis-a-vis ds Prefectura Poliției ^^+^.,»-»^»» 4 4 4 1 1 1 I 1 ♦♦♦♦♦♦♦++4 44»4»»»»4»++. Mulgători Vaci pentru ferma Pantelimon, angajează Eforia Spitalelor Civile. Calea Victoriei 29. Etaj III SEF DE'IPRODUCTIE — (inginer sim technician) bun organizator, f cu experiență și practică îndelungată pentru pos, de viitor, caută tind. Textilă. Oferte detailate transmite „Publi- com” s.a.r., Pasajul Comedia 6, sub „TA 60”. I S ♦ ♦ ♦ ♦ »4 1 ♦ 44»?414 1 ♦ ♦ ♦ ♦ »-H-t TEREN/ central Vălenii de Munte 13.500 m. p. 2.fațade totalitate parroelie. Vinde telefon 3.22.34 »4111144 4 4»44»»»»» DENTIȘTII încadraţi în textul legii. Nr. 333/946, găsesc tipărit CURSUL DE STOMATOLOGIE la Uniunea Sindicatelor Sanitare, Str. Progresului 10, contra lei 50.000. Provincia ramburs. 2001s, Vând !-l Păduri^ Băneasi aproape de Restaurantul Privighetori- lor, cu casă pomi, garaj etc. In- formsti telefon 4.98101, l in zile lucrătoare între orele T—d d. na. i |4»4»»» Glass, Fishr&r, fabricate) 1942 de \,vânzare Telefon \2.54.61 z+Ttt»♦ »»V»»T»T» -»• A T Casa Pădurilor Statului aduca la cunoştinţa celor interesaţi că se anulează Concursul ^ de Contabili cer urma să se ţină la data de 30 Septembrie—9 Octombrie 1946. Administrator, Indescifrabil 'T'T VW-*-*-VFES ARIE-TEOiiC! SANITAREI firmă serioasă, caută AGENȚI capabili, cunoscând bi.ve^ piața. Oferte scrise trans-P mate „PUBLICOM" s. a. r. Pasajul Comedia sub „Ferărie" !■♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ t ♦4 44 4444-444 PAIE de IN / cânepă urzică -JJ cumpără Topitoria „GEO-TITI"* 1 Comuna Prpeştori-Prahova 14 44444♦♦44444444♦♦♦♦♦444 ........................... I »«»63 Cine-l cunoaște pe Rudolf Schnell, 17 ani, înalt, păr roşu, ucenic, dispărut de acasă, este rugat să anunţe pe mama lui Estera Schnell. Tel. 2.33.17. Str. Cultul Eroilor 33 sau str. Thomas Masaryk 11, Bucureşti. 50 ■ + 4444444444444 + 45H + 44 VANI* total sau parţial făbricuţă de ciorapi bumbac cu jaquard (sport) în funcţiune şi cu toate formele juridice îndeplinite. Oferte transmite „PUBLICOM” s.a.r. Pasajul Comedia 6, sub „Jaquard” ♦4444444444444441♦♦♦♦♦♦ bine introduşi la arhitecţi şi constructori, angajează fabrică Parchete. Oferte scrise transmite „Publicom”. Pasajul Comedia 6, sub „Parchete”. 4022 Vând imobil parter, singur curte, electrică, apă, baie. Petru Maior Cocărescu „Pomda Venerei ”. CAUTE/Perrone cu relaţiuni în lumea flancaro-Comercială pentru periedare de finanţare în vederea colectărei de materii prime produse animale în vederea exportului. A , se adresa la ziar sub 17 N. 15GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia IlI-a C. Cor. EXTRACT D-l Varga Ioan, din Bucureşti, iŞos. Giurgiului 69, cu petiţia in- treg. la nr. 1567/946 a intenta divorţ contra soţiei sale Ana Varga, născută Borosomon, pentru motive determinate de lege. Din căsători© a rezultat copila Aurelia de 16 ani. Soţia n’are avere. Termen şedinţa publică 28 Sept.0/946 Grefier, Dosar 447/9 Indescifrabil 10 Jurnale şi Ordonanţe I TRIBUNALUL BEIUŞ-BIHORDoamna Rogge Irma, din com. Băiţa jud. Bihor, prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Beiuş I sub. nr. 3676, din 6 Iunie 1946, cere declararea morţii prezumative a soţului său Rogge Carol născut la 21 Noembrie 1914 şi dispărut în luptele de la Cercask, în ziua de 15 Ianuarie 1943. Invităm pe cei care au ştire despre existenţa dispărutului a le comunica Tribunalului Beiuş. Preşedinte dr. Vasile Cartis Dos. nr. 637/946 1 ]++4+44M + 4 44M+* + 4S444 Liceu Comercial de Fete ORADEA No. 120 din 24 Septembrie 1946 Liceul comercial de fete din Oradea, str. Duiliu Zamfirescu No. 3, ţine licitaţie publică în ziua de 7 Octombrie 1946, la orele 16, pentru următoarele lucrări de reparaţia localului rSooaleî : , * Zidărie, văruit, zugrăvit în interiorul şi exteriorul localului, vopsirea ferestrelor, uşilor, mobilierului, punerea geamurilor, rarea sobelor, răzuirea pariul pentru lucrările de mai sus,3 va depune on garanţie în numerar de 10% din valoarea lucrării. Lucrarea se va executa în termen de 30 de zile de la data ţi- nerii licitaţiei. Devizul şi caetul de sarcini se pot vedea zilnic între orele 10-12 a. m. la cancelaria şcolii. Licitaţia se va ţine în localul şcoalei la data mai sus arătată înaintea comisiei de licitaţii a comitetului şcolar. , Directoare, prof. Caliope Ieremia ' . _ (Secretară: Al. Tapesen * • 1; \, Ali sau adăposteşte pe indivizii Ion Lăzărescu zis Nelu, şi soţia sa anume Ana, caii au comis un furt de lucruri de îmbrăcăminte, lenjuri, bani şi obiecte în valoare de 6.000.000 (şase milioane) lei. Să anunţe de indaită la Prof. Pol. pe Comisarul M®lianu, din Brig, lila lud. Cei ce vor refuza să denunţe, vor suferi rigorile legii. 103 4444 + 44M ♦♦-»4♦»♦♦♦ UI apărut t ~ Revistă săptămânală de cultură __ • Mr. 43 * 16 pagini iei 600 2n acest număr sjS •— Un interview acordat de maestrul MIHAIL SADOVEAN. NU despre problemele actuale ale literaturii. — Un reportaj despre viaţa scriitorilor sovietici. — Horia Deleanu: „Intre spirit — materie şi formă ■— consţinut. — O pagină de poezie, iscălită de: Dimitrie Stelaru, Petru Vintilă, Nina Cassian şi Victor Kernbach. .— Un studiu al profesorului sovietic dr. L Meşcianinov despre „Idei noui în lingvistică”. — V. Rogov: „Scriitorii pe care i-am întâlnit în Anglia".. — Un reportaj de Mihail Cosma: „Artele, artiștii și estetica din Ucraina”. .— Ion Câlugăru: „Napoleon ca lichidator al feudalismului.. — Cronici (plastică, radio, șah, cinematograf, revista revistelor, cartea rusă). — Articole literare și politice, note, polemici, diverse comentarii, LA AGENTI VEAC NOU afcyj W ”» gang— UNIVERSITY PĂRINŢI! ÎMBRĂCAŢI COPIII ----— ta uiafa« cu lucruri fine: Lengerie, Confecţiuni speciale, Tricotaje pentru sezonul de toamnă şi iarnă la magazinul VICTORIEI 83 *LANGA PALATUL 5 ■$ rr S'ă’w #“% telefoanelor sub conducerea D-rei TONT de la Mag. Bebe Se primesc comenzi cu materialul clienților. ***** 144 4 44 *4444444 44444444» ARCOSA“' ) n s\ j ^ Vaselină albă medicinală; vaselină flavă vâscoasă; Ulei de vaselină alb și flav pt. uz extern; Vaselinuri americane parfumate și sterilizate în tuburi și cutii litografiate rosé; Diana Franzbrantwein Termoi, ulei de nucă și brilliantinuri, etc., etc., livrează din depozit orice cantitate și contra ramburs „COROANA“ sa.r. București Cal. Văcărești 103. Telefon 3.95.23 ZILNIC AUTOBUZE RAPIDE „NICULESCU” spre si din BRASOV— SIBIU CAMIOANE orice tonaj un K» » ma * vkv a TURISME clc^snte în to^tâ CASAVAIA VICTORIEI top. Tel. 6.23.77 r Cond. BREBU sl FLORESCU Rep. Braşov Sind. Transport (Coroana). Tel. 25oo. Zilnic ora 2 autobuzul „FULGER-CRISTEA” »4444444»4444444 ♦ »444 ♦ ♦ 44444444 ♦♦»♦■»♦♦♦♦♦♦♦». Uf—iun ir '18M. lll^■ll■ll■ln■ll— I IAtenţiune! Atenţiune! Cu le! 4.000.000 cumpăraţi teren pentru c®ftr*?ucpe, Cu). £.s ărașicĂrir^îTîKEseu :.F. (i SxgSpflf!*!» W ':*'" 40 cauciucuri noi, motor nsu ?3 locuri, vkîdo ocazie Cotireanu 5 (Piața Romană) PUCI PATEFON curip'r, simfonii, concerte, opere, dansuri, diferite Tel-.'araii 2 r:0A7m i x x-w*' ■IU P st! Domnul. Joi, 3 Octombrie, a. c. apare revista „HUMORUL” In format, conducere şi colaborare cu totul nouL Semnează : Tudor Muşatescu, Mircea Ştefănescu, Ionel Lazaroneanu, Radu Costăchescu, Simbad Marinarul, Vic. Tor., Romeo Iorgulescu, D. Tabacu şi Piticul Vesel. Desene de Dubout, Carrizey şi miţii. 8 pagini In două culori. ' 54 Tt» + » + »4»»»44 144444444444 ♦ 4444444444 4 4 444»» IILEI pentru VOPSIT Usucă mai repede ca uleiul de in. Intrebuințabil la orice culoare, inclusiv ALB, înlocueşte şi întrece uleiul de in pentru orice fel de lucrări de vopsitorie interioară, atât pe lemn cât şi pe metal. Foarte bun pentru lustruit, fără nici un fel de adaus, stejar sau orice suprafeţe de metal sau lemn vopsite ca să imite stejarul sau alte imitaţiuni. De vânzare, în ambalajul clienţilor, direct din fabrica noastră de la Târgovişte. AlSOlai Petrol s.a.r. București Bd. Pache 59, et. I. Tel. 4.27.69 ♦ » ♦ 44444444 Foarte interesant pentru : ATELIERE şi FABRICI de SCULE Am marcă foarte introdusă. Cumpăr în exclusivitate, (pentru a aplica marca), scule de fierărie de prima calitate. Adresaţi oferte cu specificaţia posibilităţilor de fabricaţie la Atanasiu-Publiciitate, Bucureşti, Pasagiul Majestic, scara D.1900 Campania a regiunilor de ajutorare lovite de secetă Soc. generală de gaz şi electricitate din Bucureşti contribue cu următoarele, pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă : — Lei 21.840.202 din partea salariaţilor. — întreţinerea a 30 copii din Moldova la una din casele de odihnă ale Soc. — Alimente colectate de salariaţi. — Beneficiul ce va rezulta din organizarea unui bal in cursul lunei Oct. a. e Textiliştii dela „Albion” donează lunar salariul pe o zi, până la recolta viitoare. La acţiunea muncitorilor, s’a asociat şi direcţiunea fabricei cu câte un milion. Deasemeni d. S. Cahane, din direcţiunea fabrice!, care a subscris un milion lei,şi a luat angajamentul să asigure întreţinerea a două copii.Salariaţii de la „Răsucitoria Mecanică” „Abatorul’’, „Monetaris” şi „Sil cora” au subscris salariul pe o zi. Salariaţii fabricei „Ecart” donează leafa pe 7 ore lunar până la •44444444444444441 ****** CINE CUNOAŞTE recolta viitoare, iar patronul a contribuit cu suma subscrisă de toţi salariaţii. De asemeni cedează fiecare câte 1 kg. ceapă şi 1 kg. cartofi. Salariaţii de la „Tiparniţa” au cedat leafa pe 7 ore precum şi suplimentul la raţia de pâine. Salariaţii dela „ Carpi Amdrone” au donat 229.000 lei. Salariaţii dela „Frank-Cafea” au donat 850 000 lei. Salariaţii dela „Anghelescu” au donat 302.000 lei şi câte 1 kg. bomboane. Salariaţii dela „Saro-tub” au cedat leafa lor pe 2 ore. . Zîf ' V- ' -/--v. ••«• ■PrtfcX ■•■ tmrr^ ?' --r-'-v.;-*,„-,. Explozie intr’un tren Slatina, 25 Sept. Nopţile trecute, in trenul de persoane ce soseşte dimineaţa de la Bucureşti la Slatina, a exploadat o valiză cu praf de puşcă, proprietatea unui subofiţer. A fost cuprins de flăcări întreg vagonul de călătorii, făcând multe victime, cărora le-a cauzat arsuri grave la faţă şi mâini Peste 20 persoane au fost aduse la spitalul judeţean pentru îngrijiri. Se crede că intre staţia Stolnici şi Corbu, unde s-a produs incendiul, ar fi şi câţiva morţi, din cauză că au sărit din tren. Panica a fost de nedescris, trenul fiind foarte aglomerat și în plin mers. Nereguli cu eliberarea titlurilor de capacitate profesională Consfătuirea dela ministerul muncii La ministerul Muncii s’a ţinut eventualii complici şi modul cum o consfătuire la care au luat s’a operat, parte d-nii’ secretari generali ! S’au mai discutat măsurile ce Corneliu Bragadireanu şi dr. I. Ni Chirilă, mai mulţi directori din minister precum şi d. D. Vâjoreanu, preşedintele Camerei de muncă Bucureşti. S-a luat în discuţiune chestiunea neregulilor descoperite la eliberarea titlurilor de capacitate profesională la Camera de muncă Bucureşti, în urma măsurilor I luate de d. D. Vâjoreanu odată cu instalarea d-sale în fruntea acestei instituţii. Persoanele descoperite până acum au fost deferite justiţiei. I S’a hotărât continuarea cerce- I tări’lar atât la ministerul muncii cât şi la Camera de muncă trebuiesc luate pentru a se împiedica în viitor asemenea fraude. Totodată s’au dat dispoziţiuni pestului de inspecţie al ministerului muncii să vegheze cu toată stricteţea asupra modului care funcţionează comisiunile de calificare profesională şi în special să observe valabilitatea certificatelor eliberate de unii patroni, spre a se înlătura abuzul ce se practică cu eliberarea certificatelor de complezenţă. Paralel cu aceste măsuri, la ministerul muncii el a început examinarea posibilităţii verificării tuturor titlurilor de capacitate Bucureşti pentru a se descoperi eliberate până în prezent ECONOMICE-FINANCIARE la BURSA 27 Septembrie 1946 Operațiuni încheiate Banca Românească 83oo; Astra Română 160.000 165.cop. Creditul Minier emis. XII 77oo, 8000, 8600; Credit Minier XI 83oo; 84oo; Concordia 28500 ; Petrol Block 6800 ; 7ooo ; Redevența 11500 ; N800 ; 1RDP 75oo, 7oo, 600; Gaz Metan 12.800; 13.000; Reacere ISţi 3/4 ?4 Renta 1933 9o; Urbane Bucureşti noul 54, 53, 52 şi Urbane Bucureşti vechi 72; Mica pui 39oo, 950. 4ooo; Lertea 3floo, 38oo, 385o; Reşiţa optate 7300; 72oo; Reşiţa pui 7coo; Teleoane 29.000; STB 4000. CURSURI INFORMATIVE BANCAJUI Banca Naţională a Românie) 57.000; B-ca de Scont 52oo; Banca de Credit Român 7000; Banca Comerţ Crslova 3?co; Banca Românească 33oo; Creditul Industrial 300o; B-ca Comerc. Italiană şi Ro- 720- B-ca Cerealiştilor 350; Banca Nouă a Moldovei 550; Banca Albina Sibiu 600; B-ca Urbană 900; B-ca Vultur 3500; Banca Ilfov 3ooo; Banca Marmorosch Blank 3000; Banca Poporului 450. PETROLIFERE Astra Română 165.000 ; Creditul Minier opt. 6600 ; emis. XI 8.4oo I. R. D. P. 76oo; Concordia 28.5oo; Prahova 8000 ; Redevența ll.Boo ; Steaua Română 59.ooo; Petrol Govora 2700; Petrol Block 7.ooo; ASIGURĂRI Dacia România 49.5oo; Generala 3ooo; Doina Vatra 680; Steaua României 2ooo; Franco-Română 600; Naţionala 2ooo; Agricola Fonciera 15oo; Asigurarea Românească 6000, DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 3400; Cartea Românească 3100; Casa Rurală 8500; Credit Carbonifer 6000; Clădirea I Românească 8000; Locuinţe Eftine 34ooo; Ietea 3850; Zărneşti 38po; ; Govora Călimăneşti 27po; S. T. B. 4ooo; Reşiţa opt. 72po; pui 7000 ; S. R. D. 19 800; Telefoane 29.ooo; Nitrogen 7000; Mica optare 42po; pui 4ooo; Radio 3500 ; Gaz metan 13.000. CO - x*x-------- 1 . CURIER JUDICIAR Procesul gen. Nic. Stoenescu Curtea de Apel S. IX, ca instanţă înlocuitoare a Tribunalului Poporului, a început Vineri judecarea procesului generalului Nic. Stoenescu, care a făcut parte ca ministru de finanţe din guvernul de la Ianuarie 1941, demnitate în care a funcţionat timp de un an şi jumătate. Generalul Stoenescu a fost trimis în judecată pentru trei capete, de acuzare şi anume: că a hotărit declararea războiului şi continuarea lui; că a edictei legi rasiale şi că a aservit ţara economiceşte, Germaniei. In şedinţa de ieri s’a dat citire actului de acuzare, după care d. consilier Băjenaru, preşedintele completului de judecată, a luat interogatorul generalului Ştefănescu. Dânsul s’a apărat negând toate acuzaţiunile ce i se aduc. Astfel în privinţa primei invinuiri, susţine că nu a existat o declaraţie de război hotărită de guvern şi care să fi fost concretizată intr’un act oficial Războiul a fost decis într’o consfătuire secretă, la München, între Hitler şi Antonescu. Că n’a existat nici un consiliu de miniştri în care să se fiepus fie chestiunea declarării războiului, fie continuarea lui, aceasta rezultă din chiar neraţiunea dată de Preşecenţia Consiliului de miniştrii la adresa prin care instanţa de judecată cerea lămuriri asupra acestui punct. Totul se hotăra de către dictatorul Antonescu, căruia fostul suveran îi trecuse prerogativele regale principale şi deplinele puteri ale Statului. Cu privire la a doua învinuire, generalul Stoenescu declară că n’a hotărît nici o edictare de legi rassiale, iar la departamentul ce conducea au venit numai acele legi discriminatorii, cari erau în legătură cu finanţele şi cu bugetul Statului. N’a avut o atitudine şi nici o activitate ostilă evreilor, ci a lucrat in înţelegere cu Comunităţile evreeşti, chemând pe reprezentanţii lor la Minister, spre a avea cu ei conferinţe asupra chipului celui mai echitabil de impunere mai ales cu prilejul împrumutului. Le-a acordat avantaje speciale, spre a putea fi protejaţi evreii săraci, cerându-sa contribuţii mai simţitoare celor cu avere. In această ordine de idei, spune că a acordat multora dreptul de a avea telefon şi de a circula prin ţară. A treia învinuire o combate cu o serie de ample explicaţiuni de chipul cum proceda şi de abilităţile la care recurgea ca să ocrotească interesele ţării în dauna celor nemţeşti pe cari le trăgea pe sfoară de câte ori putea, de- fucând multe din pretenţiunile autorităţilor germane. După terminarea interogatorului, Curtea a amânat continuarea procesului la 2 octombrie, când se va trece la ascultarea martorilor. CROITOR TRIMIS IN JUDECATA Croitorul „Amărâtul” difi str. sf. Elefterie, a fost reclamat parchetului, pentru că dându-ii-se de către tin client un pardesiu de stofă englezească căptuşit cu mătase spre reparare, nu l-a mai restituit, pretextând că l-a vândut pe... o sută de mii lei sumă era care are de gând să despăgubească pe clientul păgubaş.. Parchetul punând sub Inculpare de abuz de încredere pe croitor, procesul acestuia s’a repartizat la secţia I corecţională. Judecarea procesului s-a amânat la 1 ibrie. ACUZATUL MARIO SANTINI IAR A FOST ELIBERAT Ne-am ocupat în mai multe rânduri de cazul arhitectului Mario Santini, trimis în judecata Curţii criminale sub acuzarea de a fi ucis cu lovituri de bicci pe tânăra sa concubină Elena Cristea şi de a fi căutat să dea foc încăperii in care se petrecuse drama Procesul se află pendinte la Secţia IX a Curţii de mai multă vreme, însă cazul este interesant prin tribulaţiile ce au avut loc In legătură cu punerea în libertate a acuzatului. Astfel judecătorul de Instrucţie al cab. 7, d. E. Suculescu, care instruise afacerea, apreciind Împrejurările în care s’a desfăşurat drama, a dispus odată cu darea ordonanţei definitive de trimitere, punerea în libertate a acuzatului. Camera de acuzare, care a avut să decidă trimiterea în judecata Curţii criminale, a dispus însă rearestarea lui Santini. Curtea criminală, după cîtva timp, a admis cererea acestuia şi l-a pus In libertate pe o cauţiune de 2 milioane lei, stabilind că deşi este de naţionalitate străină nu există temere de dispariţie intrucît se află in ţară de zeci de ani şi are legături temeinice şi de familie. Eliberarea a fost confirmată şi de Curtea de Casaţie care a respins recursul făcut de parchet. După scurtă vreme Mario Santiini a fost din nou arestat, de acea Curte criminală care-l eliberase, rearestare hotărită în urma unui certificat depus de partea reclamantă, din care rezultă că numitul are termen de şedere în ţară numai până la 31 Decembrie 1945, iar termenul de judecată al procesului era în Ianuarie. După ce a obţinut prelungirea liberii petrecere în ţară, Santini a făcut din nou o cerere de eliberare, care însă a fost respinsă de Curtea criminală ca şi de Curtea de Casaţie, pe consideraţiunea că acuzatul are aprobată prelungirea de Şedere in ţară pe termen liui-Santini a cerut din nou — după cîteva luni — să i se admită punerea în libertate. De data aceasta apărătorul său, d. av. I. Gologan, a solicitat să i se admită dovada că nici un supus străin nu are termen nelimitat pentru şederea în ţară. Instanța a admis probatoriul ca fiind concludent, iar după ce apărarea a făcut această dovadă, Curtea constatînd, că a dispărut cauza care determinase respingerea în principiu a cererii de eliberare în sensul art. 129 din procedura penală, a admis eliberarea provizorie a acuzatului pe o cauțiune de 6 milioane lei. —_ Comisie de bacalaureat la Caracal Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că s-a înfiinţat un centru de bacalaureat teoretic care va funcţiona în localul liceului teoretic de băieţi din Caracal. La acest centru ce vor prezenta liceul teoretic de băieţi şi fete din Caracal, liceul teoretic de băieţi şi fete Slatina şi liceul din Corabia. Comisia este formată din următorii profesori : Preşedinte: St. Vencow, fizico-chimice, Bucureşti; Membri : T. Măruţă, română, Craiova; D. Voiculescu, franceză, Bucureşti; Ion Dobre, Istorie, Braşov; Eugenia Cotac, geografie : Petre State, filosofie, Craiova; T. Bălan, latină, Caracal; Ion Stoia, ştiinţe naturale, Braşov; Nicolae Rădulescu, matematici Caracal. VREI SÂ AJUŢI COPIII DIN MOLDOVA? împleteşte din resturl de lână sau bumbac un pătrat de 10 cm. pe 10 cm. Din aceste pătrate vom face pături, şaluri, şepci şi hainuţe pentru trupurile firave ale copiilor înfometat! Când stai de vorbă, lucrează pentru copiii Moldovei ! Uniunea Femeilor anttifasciste din România. Sediul de primire • Splaiul Independenţei 46; bl. Carol 33; str. Paleologu No. 13; str. Sabinelor No. 75; Aleea Con. Angelescu No. 4 Et. I; Toate circumscripţiile Organizaţiei UFAR. vHI MAI EFICACE DECÂT PENICILINA Roma, 27 (Rador). — Naturalistul italian Giulio Catoni, din Trento, a descoperit o nouă ciupercă de mucegai, despre care se spune că ar fi mult mai eficace decât penicilina. Această ciupercă creşte pe stejarii verzi, la limita superioară a vegetaţiei alpine. W.U.V'CT. .11." V ..". ^TJggKrjacBin.' '4JT: VIAŢA POLITICA AUDIENTE LA PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, e primit Vineri în audienţă pe d-nul John Platis-Mills, deputat laburist, însoţit de d. Anton Alexandrescu, ministrul cooperaţiei ; cucernicul Crăciiuneţ, vicar al episcopiei Timişoara; ing. Ştefan Meteş cu o delegaţie de la Cluj; prof. Telgesyi cu o delegaţie din Cluj; Aurel Potop, subsecretar de stat la educaţia naţională; D. Dinu, secretar general la ministerul economiei naţionale şi părintele Liviu Stan. D. Emil Bodnăraş, secretar general al preşedinţiei consiliului de miniştri, a lucrat Vineri în comisiune cu d-nii: Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicaţiilor, Mitropolitul Emilian Antal, al Bucovinei şi ing. Bernachi, director general al C. F. R. DE LA PARTIDUL NATIONAL LIBERAL (TATARESCU) Joi d. a., s-a ţinut o şedinţă a biroului executiv, prezidată de d. Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministru de externe, la care au luat parte d-nii: miniştri Alexandrini şi Vântu, prof. I. Nistor şi prof. Tib. Moşoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, pentru a fi desemnate candidaturile şi capetele de listă. DELA PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT Ionii Iotar Rădăceanu şi Ştef. Voitac au avut Vineri dimineaţă, la sediul partidului, o consfătuire. S’a examinat situaţia partidului în preajma alegerilor, studiindu-se rezultatele la care s’a ajuns în urma activităţii organizaţiilor judeţene din întreaga ţară. DELA PARTIDUL NAŢIONAL-TARANESC (Anton Alexamdrescu) Vineri, 27 c., biroul partidului naţional-ţărănesc, a ţinut o şedinţă, cu rare prilej s’au confirmat ultimele înscrieri şi s’a fixat puctcul de vedere al partidului faţă de problemele la ordinea zilei. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (Iupu Maniu) D. Ion Mihalache, vicepreşedintele partidului naţional-ţărănesc a plecat ieri la Topoloveni. D-sa se reîntoarce Miercuri în Capitală. — Vineri dim, a avut Mac la locuinţa d-lui V. Serdici şedinţa delegaţiei permanente a partidului naţional-ţărănesc. MEETINGUL FEDERAŢIEI DEMOCRATE A FEMEILOR Federaţia democrată a femeilor din România organizează un meeting, care va avea loc in cadrul blocului partidelor democrate. Marţi 1 Octombrie, ora 4 d. a., în piaţa Universităţii. Vor lua cuvântul: d. prim ministru dr. Petru Groza şi dona dr. Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România, precum şi Tonciulescu Maria, muncitoare. Femeile sunt rugate să vină în număr cât mai mare, pentru a sprijini lupta guvernului pentru o pace dreaptă, pentru a consolida drepturile câştigate şi pentru un viitor fericit copiilor noştri. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Biuroul executiv al partidului naţional popular întrunit în şedinţă Joi, 26 Septembrie, ora 17, la sediul partidului din b-dul Lascăr Catargiu 8, a luat următoarele hotărâri : Desminte ştirea pe deplin nefondată, lansată de anumite cercuri, c’ar fi vorba de numele d-lui C. Argetoianu pentru preşedinţia P. N. P. Cum preşedintele partidului este ales, conform statutelor, de către congresul partidului, s’a constituit un comitet de conducere, până la întrunirea congresului, compus din următoarele persoane: dr. Florica Bagdasar, P. Constantinescu-Iaşi, G. Vlădescu Răcoasa, prof. A. Oţetea, prof. Neculce, M. Dragomirescu, Dr. Dimitriu. — Marţi 24 Septembrie c., a avut loc la comitetul central al p. n. p. şedinţa subsecţiei medicale sub preşedinţia d-lui dr. Al. Tocfiescu, secretar general la ministerul sănătăţii. Cu acest prilej d-nii dr. S. Coniver şi dr. Ionescu-Stoian au prezentat un raport asupra problemei medicamentelor. DELA BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATE Pe lângă Comitetul central electoral al Blocului partidelor democrate, cu sediul în calea Victoriei nr. 56 (Hotel Continental), funcţionează un birou de presă sub conducerea cunoscutului scriitor şi ziarist d. Zaharia Stancu, în calitate de director şi a d-lui Mircea Bălămescu, ca secretar. „ Marţi, 1 Octombrie, ora 17, este convocată delegaţia permanentă a organizaţiei Capitalei a partidului naţional ţărănes din R. P. D., pentru a hotărî asupra candidaturilor în Capitală pentru alegerilor parlamentare. Toţi membrii sunt rugaţi să fie prezenți. D-na Platts-Mills a vizitat sediul Federaţiei democrate a femeilor Joi dimineaţă, d-na Flatts-Mills soţia deputatului laburist care ne vizitează ţara, a fost la sediul Federaţiei democrate a femeilor din România, unde a fost întâmpinată de danele: Maria Rosetti, Aia Pauker, Eugenia Rădăceanu, d-na dr. Florica Bagdasar, ministru al sănătăţii, Tina Cleian, Gabriela Bertipki, Coralia Călin, Mihaela Manasse, Teodosia Graur, Mia Ma■g.........................ULi ■!■ han şi alte fruntaşe ale organizaţiilor democrate. D-na Platts-Mills s-a interesat de realizările şi planurile de viitor ale Federaţiei democrate a femeilor din România. Totdeodată d-sa a arătat câteva din aspectele şi preocupările mişcării femenine din Anglia. întrevederea a decurs într’o atmosferă deosebit de cordială. J .Jl»'!.«gSHWi FALSIFICATORI DE BANI IUGOSLAVI CONDAMNAŢI LA MOARTE Belgrad, 27 (Radar). — După cum anunţă agenţia telegrafică Iugoslavă de ştiri TANJUG, şase persoane au fost condamnate la moarte de Tribunalul Poporului din Susak, pentru că au introdus în ţară şi au pus în circulaţie bancnote false de 1.000 dinari. 13 persoane au fost condamnate la muncă silnică de la 6 luni la 20 ani, iar art persoane au fost achitate. Bancnotele fuseseră aduse din Triest, unde poliţia a arestat mai multe persoane, printre care şi trei cunoscuţi criminali de război, război, care se ocupau cu falsificare de monede străine. AVIONUL „SWALLON“ A EXPLODAT -o DEASUPRA ESTUARULUI TAMISEI Londra, 27 (Rador). — Avionul experimental cu rachete „Swallon” DH—108 a făcut explozie Vineri seara deasupra estuarului Tamisei, pe când făcea ultimele încercări înainte de a încerca să doboare recordul mondial de viteză. Avionul era pilotat de faimosul aviator militar Geoffrey Dahavilland. Rămășițele avionului au fost găsite în apropierea Tamisei. Se crede că pilotul a reușit să se salveze. Profesori români invitaţi la Paris Paris 27 (Rador). — Profesorul dr. Alexandru Cantacuzino, invitat de Institutul Pasteur să facă o serie de conferinţe şi lucări, în cadrul Institutului, a sosit Vineri dimineaţa, cu avionul în capitala Franţei. Prof. Cantacuzino va reprezenta deasemeni lumea medicală românească pe lângă Camera sindicală a medicilor din departamentul Senei, care, dorind să primească personalităţi medicale străine actualmente aflate la Paris, a trimis delegaţiei româneşti o invitaţie în acest sens. Odată cu prof. Cantacuzino, au sosit la Paris şi profesorii Vâlcovici, Ghermani, Carafeli şi Iacob, profesori la Universităţile Bucureşti şi Cluj şi la Politechnica din Bucureşti, spre a lua parte la ocm.««*•_______________________ —own«—a————— esul de mecanică aplicată ce sare actualmente la Sorbona. Şeful delegaţiei române la acest congres, prof. Moisil, ministrul României la Ankara, se găseşte la Paris de la începutul congresului, -------ite . Avion englez prăbuşit Londra, 27 (Radar). — Un avion al companiei „Scotish Air’- ways” s’a prăbuşit Vineri, la nord de Glasgow, pricinuind moartea a şapte persoane — doi membrii ai echipagjului şi cinci pasageri, toţi de, naţionalitate britanică. Accidentul s’a redus din cauză condiţiunilor atmosferice defavorabile, avionul izbindu-se de o colină înaltă de 300 metri. ■ _ DIN AMINTIRILE UNUI OM DE TEAMU GEORGE ENESCU George Enescu călătoreşte spre Lumea Nouă. De mai bine de două săptămâni, acest mare artist, care e şi un mare taciturn, se află pe vapor, îintr’o tovărăşie pe care şi-o dorea de câtva timp, a Tăcerei. După cum spunea unui confrate, genialul nostru muzician nu se află nicăieri mai bine decât pe bordul unui transatlantic: nu cunoaşte pe nimeni, nu e cunoscut decât de foarte puţini oameni, iar aceştia nu-l inoportunează, aşa că se poate lăsa pradă visurilor şi fanteziei... Abia acum, când va lipsi aproape un an de zile, cât urmează să dureze turneul de concerte în cele două Americi, ne vom putea da seama ce loc imens ocupă George Enescu Î11 viaţa muzicală a ţărei noastre. Noi, cei „vechi”, cei cari am trecut de şaizeci de ani, cunoaş- tem pe George Enescu. Dar, lumea noastră de astăzi, prezentă la manifestările multilierale ale accetui genial şi neobosit artist, — concerta de vioară, de piano, de muzică de cameră, conducere de concerte simfonice, concerte în cari îşi prezintă lucrările proprii, — stă uimită în faţa acestui Titan. Socotesc că fie un real serviciu acestui public tânăr şi, entuziast, reproducând din notiţele mele, o convorbire pe care am avut-o, acum aproape patruzeci de ani, cu genialul nostru Enescu. , ♦ Spuneam atunci, prin Decembrie 1907: „...De o săptămână urmăream cu asiduitate repetiţiile pe care le făcea la Teatrul Naţional, orchestra Ministerului, sub diriguirea lui Enescu şi, ascuns in culisa planului I — cum se spune la teatru — priveam, nesupărat de nimeni, figura acestui mare artist, găsind, în trăsăturile feţei ca şi in fiorii ce-l străbateau, numele emoţiilor adânci şi negrăit« cari li aglism. :« /• * „După repetiţie l-am abordat f — „Doruirile v’aş ruga să-mi acordaţi favoare unei convorbiri. — „Cu plăcere. Veniţi mâine la lo şi jumătate la mine. r— „Unde anume ? 1 I ! ’ 1 — „La Palat. „Am mulţumit, cam nedumerit. Puţin după artea însă, nedumerirea mea dispăru, deoarece aflai că întotdeauna, îndată ce vine la București, maestrul nu e lăsat să șadă la hotel, ci e invitat la Palat, unde i se rezervă un apartament. ★ Un portar înalt, cu obrazul încadrat într-o barbă stufoasă, mă primi, cu un surâs binevoitor și-mi arătă culoarul salonului locuit de George Enescu. O încăpere vastă, înaltă, cu un piano, un harmonium, două-trei viori și mari grămezi de note muzicale. E salonul de muzică al Carmen Syl- Ivei, situat în parterul Palatului, cu ferestrele ce dau în curte. La cincizeci da pași, calea Victoriei, cu forfoteala ei obişnuită, Enescu, despre care Saint-Saens , spunea că „...compune cu uşurinţa cu care mărul produce flori”, începu să-mi povestească, ţp cu' ... ' ginte simple, înoepuStunil© magnificei sale cariere. „...M’am născut la Dorohoi, la 7/19 August 1881. La vârsta de patai ani am început să cânt la vioară. Urmam unui imbold firesc. La cinci ani am învăţat notaţiunea muzicală şi compuneam bucăţi mici, uşoare... ,,La şapte ani, urmând sfaturile maestrului Caudeila, părinţii mei m’au dus la Viena, unde am învăţat violina cu Bachrech şi Hellmesberger. La 11 ani am absolvit cursul, obţinând cea mai mare distincţiune: Diesellschaftsmedaille. Am mai studiat un an compoziţiunea cu Robert Fuchs. „La treisprezece ani trecuţi, am plecat la Paris, unde am făcut compoziţiunea cu Massenet Şi violina cu Marsique. Ca compozitor, fiind străin, n'am putut concura la premiul de Roma. In schimb, I la 1899, am luat întâiul premiu pentru violină. „Am debutat ca compozitor la I concertele Colonne. Eram de șaptesprezece ani, când s’a cântat la aceste concerte Poema română. I Peste un an am scris Fantezia pastorală. La 1903 s’a cântat la Colonne o Suită a mea, iar la 1906 Simfonia. Mai am nenumărate compoziţiuni pentru muzică de camera H cuartete, septete, un cuxtet. . „La V Colorist am debutat la Paris In ISop şi am cântat după aceea în multe ţări din Europa : în Belgia, Olanda, Germania, Elveţia... Din când în când veneam prin ţară, deşi acum trei ani făcusem jurământul de a nu mai apărea aici... — „Cum“, aşa ? — „încercasem o deziluzie. Dădeam un concert la Ateneu în faţa unei săli aproape goale... Cu câţiva , ani mai înainte, publicul bucureştean mă primise foarte bine, — de aceea am fosit surprins în mod neplăcut, văzând răceala de astădată... Un prieten mi-a explicat-o... anume, că nu se mai vorbise la Paris în ultimul timp de mine, aşa că... „Cum vezi însă, mi-am călcat jurământul... — „Aş vrea să ştiu cum vă impresionează aplauzele şi aclamaţiile publicului ? îmi închipuiesc că trebue să aveţi o senzaţie din cele mai plăcute... Nu-i aşa ? — „N’aş putea să spun la fel, îmi răspunde maestrul. Aplauzele nu mă încălzesc atât. In schimb însă, când orchestra e pătrunsă de ideea pe care o urmăresc, când mă pricepe, când se identifică cui mine, când instrumentele cele mai extreme reuşesc să traducă în sumete intenţiile mele, în momentele acestea simt o senzaţie plăcută, intensă, ceva ce nu se poalte descrie, ceva ce trebue simţit, adţiogă maestrul, înfîorându-se...”. « I * « ţ * 1 î * ^ tAd «*a terminat convorbirea cu Vrăjitorul. . . " * Caraggi Festa câţiva ani. Intr’o seară, după al treilea concert pentru fondurile Orgei Ateneului, sărbătorirea lui Enescu lua proporţii mari: aclamaţiile şi rechemările obligară pe ilustrul ar-tist să dea suplimente peste suplimente. Dar, pe măsuţa generozităţii artistului, lăcomia auditoriului nu putea fi săturată. In sfârşit, pe la miezul nopţii, Enescu se ’hotărî să nu mai revină pe podium, dar studenţii îl aşteptară la ieşirea din Ateneu şi-l conduseră spre casă, adică la Palat. Braţele Şi a-' clamaţii!« îl însoţiră şi bietul! Enescu se ruga de capii manifestanţilor: — Măi băieţi, măi, tăcere mja Regele şi Regina dmm, măi ba-* ieţi, măi, tăceţi măi, că mă afară Majestatea S.a. j „ «Hl mmm mmm