Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)
1946-10-26 / nr. 245
r A nul al Q-lea ,__r ' p' —* Fondator: LU!C! CAZZAVÎLLAN Proprietar» s,UN!VIRIUU' S. Ut înscris sub Nr. 160 Trib. life» Ijfe. SJS Sâmbătă 7 « Octombrie * *4« 4 Pagini APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE direcţie .^.âaaji ■'* . CEI.I DIN URNA ŞTIRI DIN LUNEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICI Şl TELEFONICE REDACŢIA !! ADMINISTRAŢIA» BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23»35 .... CENTRALA.TELEFONICA A ZIARULUI: 310.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 " ’ COLABORARE DEMOCRATICĂ ! Şi apropiata conferinţă a de patru miniştri de externe ai Li. R. S. S., Marii Britanii, Statelor Unite şi Franţei,, tratatele de pace care au format obiectul îndelungatelor şi, uneori, agitatelor discuţii ale Conferinţei de la Paris, vor căpăta forma lor definitivă. Drumul parcurs, in elaborarea lor, de aceste tratate, dela prima întrunire, a celor patru miniştri de externe şi până la această din firmă şi decisivă conferinţă, pe teritoriul Statelor Unite, n’a fost uşor, şi de multe ori controversele ivite păreau sfr confirme p«ărerile acelor cari nu vor să creadă în posibilitatea stabilirii unei lupii, împăcate cu ea însăşi şi în care înţelegerea şi colaborarea să fie singurele izvoare de fapte temeinice şi folositoare tuturor. Acei cari îşi au încă privirile îndreptate spre trecut şi cei cari se complac, în pesimism, se credeau îndreptăţiţi să spere în triumful previi:''''iilor lor pesimiste sau făuvre, de câte ori se iveau pled- cursul discuţiunilor între cei patru mari sau in cursul dezbaterilor conferinţei de la Paris. Au învins însă — cum era de altfel de dorit şi de aşteptat — înţelepciunea şi dorinţa sinceră a acelora cari au putut verifica, in timpul războiului, valoarea colaborării permanente. Optimismul manifestat prin ultimele cuvântări rostite şi prin declaraţiile celor mai autorizate personalităţi, dovedeşte că necesitatea colaborării între cei patru mari şi aprofundarea, ei continuă a fi ideea călăuzitoare a politicii internaţionale care urmează să definitiveze starea de pace. Cu prilejul discursului ,rostit de d. Miriotov, in şedinţa finală a Conferinţei de la Paris, ministrul de externe sovietic a făcut constatarea următoare: „S’a dovedit că chestiunile care au fost stabilite in comun de cele patru mari Puteri, au căpătat şi aprobarea Conferinţei celor 21 de state”. Şi mai departe, d. Molotov, a precizat : ,,In acest mod am avut posibilitatea să ne convingem că atunci când Puterile care au suportat povara principală a războiului impotriva inamicului nostru comun, acţionează împreună luând hotărâri de comun acord, aceasta de regulă, exprimă voinţa unei majorităţi covârşitoare a statelor democratice şi corespunde intereselor stabilirii unei păci democratice. Acesta este bilanţul pozitiv al lucrărilor Conferinţei'’., Declaraţiile d-lui Byrnes‘ şi ale d-lui Wallace au adus de asemenea o notă de optimism în ce priveşte necesitatea şi posibilitatea unui acord temeinic între marile puteri. Opinia publică , mondială, dar mai ales opinia publică din statele mici cari aşteaptă cu nerăbdare să-şi poată dovedi sinceritatea dorinţei lor de a colabora,in sânul organizaţiei Naţiunilor Unite, la acţiunea comună pentru garantarea securităţii generale şi promovarea principiilor democratice, păstrează la rândul ei speranţa că, viitoarea conferinţă a miniştrilor de externe va statornici colaborarea între marile puteri cari, după cum a spus d. Molotov, au ,,suportat povara principală a războiului im,potriva inamicului comun’ Această colaborare trebue să reprezinte convingerea comună că, o lume împăcată şi realmen-, te cârmuită de principii demo-scratice, nu poate exista decât printr’o egală îndreptăţire, a celor mari, caşi a celor mari, la bunurile civilizaţiei, la drepturile şi libertăţile inerente civilizaţiei, la pace şi la securitate. Răspunzând ziariştilor cari sau întâmpinat pe bordul transatlanticului „Queen Elisabeth“, d. Molotov a declarat că ,,problemele importante supuse Naţiunilor Unite pot fi rezolvate în chip satisfăcător, iar dificultăţile pot fi învinse dacă există bunăvoinţă şi dorinţa sinceră de a ajunge la înţelegere mutuală". Această bunăvoinţă şi această dorinţă formează, incontestabil, condiţia imperativăa soluţionării în mod mulţumitor a tuturor problemelor internaţionale. Atâta timp cât ele vor exista, greutăţile ce se pot ivi şi cari sunt inerente discuţiunilor in care sunnt în joc interese deosebite, vor putea fi înlăturate şi promovată astfel ideea generală şi dominantă a unei mutuale înţelegeri pentru consolidarea păcii între popoare. Cu această convingere pe care n’iau încetat s’o afirme reprezentanţii naţiunilor victorioase contra nazismului, se deschide azi fi noua sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Problemele ce vor fi dezbătute sunt serioase. Dar bunăvoinţa şi sinceritatea dorinţei de a se ajunge la o înţelegere vor trebui să înlăture dificultățile fiindcă, numai astfel se va putea ajunge la colaborarea democratică între popoare pentru care omenirea a suferit a fi a sângerat atât de mult. ■ I. ft REDACTAREA DEFINITIVA A LEGII SPECULEI - 'i 4 r,,\ V. Ie legături cu lege« specule! privind produsele alimentare, care a fost dată publicității acum câtevasile,, ministerul justiției este in posesia unuii bogat material, cuprinzând sugestii si propuneri venite atât pe calea presei, cât şi prin memorii individual© şi colective. Dteeut material, care a fost pre- Ikf spre studiu comisiei de legi a ministerului, este cercetat personal de de ministru Lucreţiu Fătrăşcanu. qptpw1întrucât la redactarea definitivă a textului decretului-lege urmează să se ţină seama de întreg acest material, publicarea decretului-lege şi trecerea lui prin consiliul de miniştri a suferit o întârziere de 2 zile. Este mai mult ca sigur că la cursul zilei de astăzi proectul va fi gata întocmit, dat publicităţii în forma lui definitivă şi supus imediat consiliului de miniştri. Stăţi, până la 8 kg. ulei ţărănesc. Până la 29 kg, untură, slănină, afumături sau pastrami; până la 20 kg, brânzeturi de vacă sau oaie, precum şi orice cantităţi de legume, zarzavaturi, lapte proaspăt şi ouă. Producătorii care fac asemenea transporturi vor prezenta la cerere organelor de control im certificat de producător eliberat “3© primăria columnei unde domiciliază. Pentru vânzarea laptelui proaspăt, in municipii şi comunele urbane, producătorii vor prezenta şi autorizaţia eliberată de Oficiul Laptelui sau de organele judeţene ale acestuia. Se interzice transportul, precum şi vânzarea direct la consumatori în pieţe, târguri, oboare sau la domiciliul consumatorilor, a următoarelor produse: grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb şi făinurile acestora, fabrici oboare, târguri sau pieţe, fără raţele din aceste făinuri, came fișe de transport sau alte forma proaspătă de vită, porc sau oaie. COTE DE ALIMENTE RAŢIONALIZATE LIBERE LA TRANSPORT în vederea aprovizionărilor de iarnă, subsecretariatul de stat al aprovizionării face cunoscut că, până la noi dispoziţii, toţi locuitorii ţării vor putea să transporte la domiciliul lor, fără nici o formalitate şi , prin orice mijloce de transport, următoarele cantităţi de alimente, cu condiţia ca transportul să fie însoţit de cel personal interesat :* 3 kg, pâine, 20 kg. mălai, 60 kg. cartofi, 20 kg. fasole, mazăre şi linte socotite împreună, 20 kg. varsă, 10 kg ceapă, 5 kg, untdelemn, 10 kg. untură, 10 kg. slănină, 20 kg, carne proaspătă de orice fel, 20 kg, mezeluri, afumături sau pastrama, socotite împreună, 3 kg, peşte proaspăt, 1 kg s unt, 10 kg, brânzeturi, 3 kglapte, smântână sau frişca socotite împreună şi 50 bucăţi ouă. Produsele de mai sus sunt destinate exclusiv pentru aprovizionarea gospodăriei celui ce face transportul şi nu pot fi vândute. Transporturile de grâu, secară, orz, praoaîcă, o ovăz şi porumb, făină de grâu, de secară sau de orz, paste făinoase, biscuiţi, chifle, covrigi şi alte fabricate din făină, griş, arpacaş, crupe de orice f©î, zahăr precum şi con- Bsrtie de orice fel în cutii de metal, rămân interzise dacă nu sunt însoţite de autorizaţiile sau fişele de transport cerute de dispoziţiile în vigoare. Orice alte produse alimentare, care nu sunt cuprinse in enumerării© de mai sus, pot fi transortate în orice cantităţi şi fără niciun fel de restricţii. Producătorii cari domiciliază într-o rază de 30 km. dă municipiul Bucureşti, 20 km. de alte municipii şi 10 km. de comune urbane sau rurale în care funcţionează târguri sau pieţe de desfacere, sunt liberi să aducă spre vânzare SE INTERZICE TRANSPORTUL CEREALELOR TIST r.OT FTP PE C. F. R. Direcţiunea generală cr. adune la cunoştinţa generală că potrivit hotărârilor guvernului, începând de la 20 Octombrie se interzice cu desăvârşire transportul cerealelor şi derivatelor pe efir., în trenuri de călători, marfă, rapide, de coletărie şi mesagerii sub forma de colete. Cerealele de orice fel, precum şi derivatele lor, se vor adimite pe viitor la transporturi pe etr., numai în vagoane complete, pe baza de autorizaţii speciale. In consecinţă trenurile speciale 4, mesagerii 5026/5021, 5023/ 5025, 6028/6025, 6026/6027, 1661/ 1668, 1061, 1062, 1063 şi 1064 se anulează cu începere dela 21 Octombrie crt. Deasemeni, potrivit legiide exploatare şi dispoziţiei cam, este interzisă călătoria pe scări, pe tampoane, pe acoperişurile vagoanelor, în cabinele de frână, în trenurile de marfă, sau speciale, trenurile de lucru, în vagoanele de bagaje, de manipulaţie, de poştă, pe locomotive, pe tendere, în cabinele automotoarelor, în drezine sau în vagonete, fără o autorizaţie specială din partea Căilor ferate. Staţiile, în care funcţionează gărzi militare, organ® de poliţie sau jandarmi CFR, vor lua măsurile necesar©de comun acord pentru aducerea la îndeplinire a prezentului ordin, toate aceste unităţi primind dispoziţiuni de acest sens. Acei, cari vor fi găsiţi călătorind contrar prevederilor arătate tmai sus, vor fi daţi jos din trenuri consideraţi ca fără legitimaţii de călătorie, chiar dacă posedă bilete şi reţinuţi în staţiuni împreună cu coletele respective, dresându-li-se acte pentru acţionare în judecată. ACT» PENTRU SPRIJINIREA ASISTENŢEI UNIVERSITARE Apelul Frontului democrat universitar Frontul democrat universitar , adresează populaţiei următorul apel: „Grelele condiţii materiale în care s'a găsit o mare parte din tinerimea noastră studioasă au cerutmari eforturi din partea, celor care năzuiau către o cultură superioară. Unii din părinţi au făcut sacrificii grele pentru ca fiii lor să urmeze cursurile universitare, mii de studenţi au acceptat sămuncească ■ ziua din greu, pentru, ca noaptea, in camere neincălzite ?i prost luminate, să se poată pregăti pentru examene. Greutăţile economice prin care trece ţara noastră ameninţă să ia posibilitatea de a învăţa chiar şi celor care până acum, cu atâtea greutăţi şi-au putut-o păstra. Cantinele studenţeşti nu sunt suficient aprovizionate, căminele existente nu mai pot face faţă nevoilor tot mai mari ale studenţţ’ci îndatoririle viu’tipie ale statut-A In ‘ noblem ale refacerii tării. c; i:rcgtv.n f-:i icce'.pass uşurării traiului populaţiei întregi, nu permit să aşteptăm totul dela el în Asistenta Universitară. Interesul întregului popor nu poate fi ca fiii celor săraci, al salariaţilor modest retribuiţi, ai ţăranilor din regiunile secetoase, să fie excluşi de la studiile universitare. Frontul democrat universitar face un apel călduros către întreaga populaţie a Capitalei să sprijine prin toate mijloacele — burse, donaţii in bani sau în natură — asistenţa universitară. Donaţii se primesc la C. E. C. cont Nr. 13143 „campania F. D. U. pentru asistenţa universitară’’ precum şi la sediul F. D. U., calea Plevnei Nr SI. Cetăţeni, sprijiniţi campania pentru asistenţa studenţească a F. D. U.-ului. Ţara are nevoie de intelectuali care să-şi pună munca in serviciul ei. Studenţi şi studente ajutaţi pe colegii voştri lipsiţi de mijloace prin donaţii şi prin activitatea voastră in echipeie de colectare organizate de F.D.U.". Ciocnire de trenuri în Belgia Bruges, 22 (Rador). — Mecanicul şi fochistul unui tren de marfă au fost omorîţi, iar alte opt persoane au fost uşor rănite în ciocnirea ce s’a produs între acest tren de marfă şi trenul personal ce venea dela Ostende, in momentul când ambele trenuri intrau in gara Bruges, 16 persoane victimele unei prăbuşiri Geneva, 22 (Rador).— în urma prăbuşirii unei clădiri, 16 persoane care luau masa în restaurantul din acea clădire şi-au găsit moartea sub dărâmături. Cauza acestui accident a fost infiltrarea apei in clădire, care fusese avariată de bombardamente şiale cărei etaje superioare fuseseră, evacuate. Atentat împotriva unor militari britanici in Italia Milano, 22 (RadoF)... Un ofițer britanic a fost ucis și un soldat a fost rănit într’un automobil care circula la vest de Genova și asupra căruia s’au tras focuri de armă. Bună unele zvonuri, focurile de armă au fost trase dela vamă, 11 mle masinatini și nnrit 309 LEI Cu ocazia zilei prieteniei româno- sovietice T n trimîcă Ar Ius*1 M_ S. Rrcfr»Tnî TVTîTmî T Cu prilejul ,,Zilei prieteniei româno-sovietice“, „Arlus" a trimes M. S. Regelui Mihai I, următoarea telegramă : ..Asociaţia română pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S., după doi ani de activitate rodnică pentru adâncirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, sărbătorind azi, 20 Octombrie, Ziua Prieteniei Româno-Sovietice, îşi îndreaptă călduros gândul său către Majestatea Voastră şi se face interpretul simţămintelor de recunoştinţă ale întregului popor pentru actul salvator şi de înaltă înţelegere de la 23 August 1944, al Majestăţii Voastre, care a readus Romania pe făgaşul tradiţional al istoriei sale, de bună vecinătate şi prietenie cu marea Uniune Sovietică şi care a prilejuit şi marea sărbătoare de astăzi. Totodată asigurăm pe Maiestatea Voastră că vom continua să lucrăm în spirit patriotic la perpetuarea şi desăvârşirea prieteniei româno-sovietice, în convingerea că astfel aducem un real serviciu securităţii şi prosperităţii patriei şi poporului nostru şi contribuim eficace la menţinerea păcii în lume, alături de marea Uniune Sovietică şi spre binele tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Trăiască prietenia românosovietică. Trăiască Regele Mihai I. Preşedintele A. R. L. U. S. Prof. Dr. C. I. PARHON“ Telegrama trimisă Generalisimului Stalin .,Anus a trimes Excelenței Sale Generalisimul Iosif Visarionovici Stalin, următoarea telegramă : ,,In numele Consiliului general de conducere A. R. L. U. S., vă transmitem, Excelenţă, caldele sentimente de recunoştinţă şi admiraţie ale prietenilor U. R. S. S. din ţara noastră, cu ocazia Zilei Prieteniei Româno- Sovietice. Poporul român şi-a manifestat azi, prin numeroase adunări şi serbări în oraşe şi sate, sentimentele de gratitudine şi prietenie faţă de popoarele Uniunii Sovietice, de Guvernul Sovietic, de Armata Roşie eliberatoare şi de genialul lor conducător. — începând cu 23 August 1944 şî până azi la Conferinţa de Pace, nenumărate sunt dovezile de prietenie şi ajutor nepreţuit date de poporul sovietic şi de conducătorii săi, în.fruntea de Excelenţa poporului român în lupta pentru înfrângerea fascismului şi câştigarea drepturilor democratice, pentru redobândirea Ardealului de Nord, pentru JL văatvi *-■'1 8 CAASlJ.'U’StlJIV.SAt tl 1VJ^ 1 Co cultural şi pentru apărarea suveranităţii naţionale, însufleţirea cu care au sărbătorit azi intelectualii, muncitorii şi ţăranii patriei noastre prietenia cu Uniunea Sovietică ne întăreşte în hotărîrea noastră de a desăvârşi cunoaşterea realizărilor culturale, economice şi sociale ale poporului sovietic, de a întări prietenia dintre popoarele noastre şi de a sprijini mai departe, cu toate forţele, lupta împotriva resturilor fasciste, duşmane ale libertăţii poporului român», ale păcii, culturii şi progresului. Suntem încredinţaţi că vom aduce astfel aportul nostru la cauza comună a securităţii şi prosperităţii popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Vă urăm, Excelenţă, o viaţă lungă, pentru propăşirea Uniunii Sovietice, pentru pacea şi progresul lumii. Trăiască prietenia românosovietică. Trăiască Generalisimul Stalin. Preşedintele A, I, L, IT, S,„ Prof. Dr. C. I. PARHON“ -rTi 3-.'"t-»; r-'trtr DECLARAŢIE D-LUI DEVIN IN CAMERA COMUNELOR Poziţia externă a Marei Bitanii.—Rezultatele Conferinţei de pac® Londra, 22 (Rador).— D. Brosat Bevin, ministrul de externe al Marei Britanii, în discursul ţinut Marţi în Camera Comunelor şi în care s'a ocupat, atât de politica externă, cât şi de conferinţa părţii, a declarat: „Războiul mondial Nr. 2 a pricinuit o atât de marerăsturnare, cea mai mare răsturnare văzută până acum de lume, ceea ce de fapt înseamnă că toată lumea trebue să găsească o nouă stabilizare pe temelii cuprinzătoare, dacă vrem să prevenim o altă catastrofă. Problemele ce trebue rezolvate în Europa sunt legate cu cele ale Orientului Mijlociu şi ale Extremului Orient, şi în acelaşi timp trebue să ţinem seamă de renaşterea naţionalismului in toată lumea şi, recunoscându-l, să-l conducem într-o organizaţie mondială, căci altfel ar putea deveni o primejdie pentru un alt conflict”. D. Bevin a spus că toată problema reconstrucţiei lumii în prezent este cu totul diferită de cea după ultimul război mondial. „Pentru cauza securităţii viitorului, cele două principale naţiuni agresive ale lumii, care sunt duhorite, trebue ţinut© sub control mai departe şi trebue continuată ocuparea, pentru a le împiedica de a începe o nouă agresiune. De aceea, ca rezultat al discuţiilor care au avut loc la Potsdam, noi procedăm de la circomferenţă în loc să procedăm dela centru şi aceasta aduce atâta antagonism şi greutăţi în©ât opera este făcută extrem de grea şi cere răbdare, toleranţă şi o continuă îndepărtare de război. Una dintre cele mai mari greşeli pe care făuritorii păcii le-au făcut după războiul trecut a fost ignorarea poziţiei Rusiei. Dacă această greşală nu ar fi fost comisă, mult mai multă încredere ar fi putut fi stabilită în răsi timpul dintre cele două războaie, mai ales daca şi Statele Unite ar fi intrat in Liga Naţiunilor. Se poate crede sigur că într’un asemenea caz, războiul mondîal Nr» 2 ar fi putut fi evitat, dar eu «rer, eu aşa cum procedăm, înţelegerea va veni şi nu va fi greşala guvernului britanic dacă nu va veni» EKTRIHUI FRONT Qeupânâsse de Extremul Orient, d. Bevin a spus: „Admirăm administraţia instituită în Japonia de generalul MacArthur şi de consiliul său şi progresul realizat către stabilirea unor instituţii şi practici democratice în acea ţară. In mod practic, demilitarizarea Japoniei este completă. Sarcina ce se pune de aci, înainte este să se asigure că japonezii nu au nici resursele, nici dorința, de a porni din nou pe calea agresiunii. Dorim mult să încheiem o pace durabilă cu Japonia, şi va fi de ajutor dacă poporul japonez este gata şi dispus să pună în practică ideile democratice ale acestei nouă Constituţii’’. Referindu-se la China, d. Kevin a subliniat că Statele Unite au adoptat o măsură foarte înţeleaptă trimiţând acolo pe generalul Marshall spre a se ajunge la o împăciuire. Desigur că nu este vina generalului Marshall dacă marile sale sforţări nu au fost până acum încununate de succes. „El a fost înţelept şirăbdător şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă în încercarea de a aduce părţile laolaltă pentru realizarea unei reglementări sperând că sfaturile înţelepete se vor impune până la urmă”. Ministrul de externe britanic a reamintit apoi declaraţi® sa că în ce priveşte Indonesia, guvernul britanic va face tot ce ii stă în putinţă pentru a se realiza o reglementare. Anglia a acţionat cu vigoare în această direcţie. El speră că sosirea comisiei generale olandeze va duce i® o reglementare finală. .Trupele noastre ar fi părăsit definitiv Indonesia I» 30 Noembrie (aplauze) şi am toate speranţele că până la acea dată se va fi realizat o reglementare”. ORIENTUL MIJLOCIU „Ţinem cu toată tăria să evităm orice ar putea să creeze bănuiala sau dificultăţi cu alte ţări. In această privinţă, aşi vrea să reamintesc oamerii că, Canalul Suez a fost deschis navigaţiei lumii întregi in condiţii egale şi aceasta este statutul pe care suntem hotăriţi să-l menţinem. Avem şi alte interese şi acea regiune Şi nu trebue să se uite că această regiune este vitală, pentru pacea lumii, chiar ţările de acolo aşteaptă de la noi ajutor în desvoltarea Orientului Mijlociu Este o parte esenţială a politicii generate a guvernului britanic să respecte, să susţină , să desvolte independenţa acestor ţări Ae©St lucru este înţeles in toate ţările interesate”. RELAŢIILE CU PERSIA . Cu privire la Persia, d. Bevin a spus: .La Moscova, m’am luptat cu hotărîre pentru a se ajunge la o înţelegere în ce priveşte Persia. Mi-am dat seama că Persia se găseşte într-o poziţie periculoasă, dat fiind că interesele marilor puteri se întâlnesc acolo şi doresc cu tărie ca guvernele mai mici să nu cadă niciodată victime vreunei deosebiri de vederi între cele trei ţări mai mari. In consecinţă, este un regret faptul că sugestiile pe care le-am făcut în cursul conferinţei de la Moscova nu au fost adoptate. Pe de altă parte, interesele bitanice acolo sunt acelea ale tCâMi utilizatori de numeroase braţe de muncă şi noi am luat măsuri la sensul ca in ce priveşte lucrătorii folosiţi de către interesele britanice, nivelul de trai să fie la un nivel mulţumit®i şi tarişe. Să fim patroni model. Vom respecta legle de muncăprevăzute de guvernul persan şi am dat instructe precise ca să m se producă nici un amestec iri treburile guvernului. Dorim să vadem unitatea şi menţinerea independenţei persane ferite de orice ameste străin, să vedem progrei sând constant către un nivel mai ridicat de trai. Dacă acest lucru este respectat de toate ţările, aceasta regiune va fi ţinută in la fara oricărui conflict posibil”. L| POLITICA ENOliZA m FATA ORICIA ff Cu privire la politica englezii faţă de Grecia, ministrul de externe a spus : 11 ) .„Grecia a fost obiectul unei presiuni, şi al unui atac propagagandistic nemaipomenit. Am eaSă aplicat altădată că guvernul brutmianic a socotit tot timpul că este esenţial să existe atât alegeri, câti şi un plebiscit cu privire la cheshiuiinea monarhiei. Dela această atitudine nu ne-am abătut. Sunt absolut sigur că in această pruvinţă am corespuns dorinţelori poporului grec. Regretăm foarte mult că la alegeri nu au luat parte’te toate partidele. Acest obicei de a se boicota alegerile nu este un , obicei prea bun. (Râsete). Sugestia că toate acestea s’a« făcut cu vârfurile baionetelor britanice pentru a se impune Po»porului grec un regim pe car« nu îl dorea nu rezistă nici mă* f car la o examinare de o clipiri Toată lumea știa de ce suntem în Grecia — și știe deasemenea, că noi. dorim să plecăm de acolo ,(l de îndată ce se va putea. Am fă* cut tot ce am putut mai bine ! pentru a recreea Grecia ca stata Nu putem uita niciodată că, in Europa centrală, sudică și răsări teană, Grecia era singurul aliat *A Commonwealthului britanic în* triun moment când existau relaţii amicale intre alţii şi Germania nazistă. Grecia a trebuit să sufere greul atacului dat de? I —zki a fost invadată de germani. Socoteam că chiar şi simplagrestitudine cerea ca ea să fie lăsată să revină la o desvoltare paşnică. Ori, lucrul acesta nu s’a întâmplat. Dacă ar fi fost aşa, în Grecia ar exista o situaţie mult mai echilibrată. Dacă planul original de alegeri fără război civil ar fi fost adus la îndeplinire, Grecia ar fi făcut astăzi uin progres mai mare către refacere. , Am căutat prin observatori internaţionali să realizăm cea mai bună și curată alegere posibilă. (Continuare la Ultima Oră) &m*? ), în aşteptarea 1- P. & Patriarh a sosit la Iaşi, cu trenul special, care va duce delegaţia română la Moscova, P. S. Episcopii ai Kievului şi Odesei, împreună cu o delegaţie de clerici ruşi. Aha, Iaşi, plecarea I. P. S. Patriarh la Moscova, va prilejui însufleţite manifestări de prietenie pentru Biserica şi poporul rus. Ari legătură cu această călătorie P. S. Episcop Justinian Vasluianu, vicarul mitropoliei Moldovei, ne-a făcut următoarele declaraţii : Toţi membrii delegaţiei, la frunte cu I. P. S. Patriarh Nicodim, suntem fericiţi că Sf. Sinod ne-a onorat cu o atât de importantă misiune şi că dorinţa Bisericii noastre de a se face o vizită înalt Prea Sfinţitului Alexei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din URSS, cum şi Chiriarchilor din Kiev, Leningrad etc., a fost împărtăşită cu multă bucurie de conducătorii Bisericii Ortodoxe din URSS — adăugându-se sprijinul conducătorilor poporului român şi U.RS.S.ului, care ne-au pus la dispoziţie mijloacele de transport. Tuturor le datorăm cea mai vie recunoştinţă. In fruntea delegaţiei este însuşi I. P. S. Patriarh Nicodim, Patriarh nu numai prin Înalta demnitate bisericească, ci şi prin vârsta înaintată cu care i-a dăruit Dumnezeu şi care n'a pregetat să facă o călătorie atât de lungă şi obositoare, înalt Prea Sfinţia Sa este atât de dornic să revadă Kievul şi toatelocurile pe unde şi-a petrecut anii studenţiei, cum şi de a cunoaşte pe Patriarhul Alexei, cu care nădâjdueşte să lege o bună prietenie şi o sinceră colaborare pentru binele celor două Biserici şi al celor două popoare vecine unul cu altul, . Din delegaţie fac parte: P. S. Episcop Nicolae Popovici de la Oradea Mare, cel mai tânăr ierarh din Ardeal şi exponent al Ardealului eliberat, de la graniţa de Vest, cu ca cel mai tânăr dintre ierarhii moldoveni şi exponent al Bisericii de la graniţa de Răsărit şi preotul Ion Vască, preşedintele Uniunii Preoţilor Democraţi, ca exponent al Clerului Ortodox din România. Toţi suntem animaţi de cele mai curate sentimente de prietenie faţă de Biserica Ortodoxă a popoarelor din URSS. Compunerea delegaţiei a dat naştere la multe discuţiuni. Recunosc că ea are un caracter simbolic. Deslegarea nu se poate căpăta decât printr’o analogie a stărilor de lucruri din ţara noastră până la 23 August cu legenda ţării unde tinerii îşi uciseseră toţi bătrânii ca să poată conduce singuri ţara. Un singur bătrân a fost ascuns din faţa morţii. Când peProgramm primim şi tovîbirjt delegaţiei Bisericii române la Moscova a fost întocmit cu aprobarea guvernului central al URS S. Programul cuprinde câteva manifestări de amploare religioasă, la care va lua parte delegaţia română. I. P. S patriarh Nicodim ca, fost student al Academiei teologice din Kiev, posedând bine limba rusă. porul vecin a cerut laatral funia de nisip împrumutată bătrânul a putut da răspunsul. Politica dusă în ultimii 30 de ani in ţara noastră a ucis toate legăturile atât de vechi, atât de bătrâne cu poporul rus. In cursul acestor 30 de ani de ură şi vrajbă faţă de poporul rus, ne-au murit mai toţi bătrânii şi înţelepţii neamului, unii din cauza vârstei, iar alţii ucişi de tinerii ce doreau să conducă singuri ţara in alianţa altor prietenii decât cele vechi şi fireşti. Din nou se caută bătrânii, care cunosc drumurile şi locurile prieteniilor vechi, Patriarhul Ţării cel mai bătrân demnitar al Statului Român, chemat de Biserica, care şi l-a păstrat ca pe bătrânul din legendă, şi-a luat pe cei mai tineri dintre Chiriarchi şi a pornit la drum cu funiile trecutului să le inoade cu capetele rămase la vecin restabilind legăturile unei prietenii de veacuri, şi redând astfel Bisericii Ortodoxe Româneşti făgaşul ei firesc de viaţă. Dar, să transpunem legenda la firul istoric. Ştiut este de toţi că viaţa Bisericii Ortodoxe Române Începe cu întrebuinţarea limbii slavone la serviciile religioase. Primele cărţi de ritual sunt tipărite in limba slavonă. Cele mai multe au fost tipărite la Kiev, el fiind primul punct de legătură intre Biserica noastră și cea rusă. Ds aci au venit și primele tipografii pentru Principatele Române pentru tipărituri in limba slavonă, iar mai târziu pentru tipărituri in limba română păstrându-se alfabetul slavon, care s’a folosit până acum 100 de ani. Al doilea centru cultural religios de legătură intre Biserica noastră și Biserica rusă a fost Moscova. Primul act istoric il constitue actul solemn al creerii Scaunului Patriarhal al Rusiei din anul 1533 — semnat și de Mitropolitul Moldovean Gheorghe Movilă, care a asistat la solemnităţile ce au avut loc cu acest prilej. De aci înainte legăturile sunt aşa de strânse că Mitropoliţii Moldoveiiau parte regulat la consfătuirile şi chiar la conflictele chiriarchilor ruşi. Asemenea legături s’au păstrat şi s’au continuat până acum trei decenii O dovadă o avem in I. S. Patriarh, care şi-a făcut studiile la Kiev, legând multe prietenii cu teologii ruşi. In prezent suntem preocupaţi de pregătirea primelorelemente necesare legăturilor de prietenie la viitor. S’au luat măsuri ca la Seminarul Teologic din Iaşi să se introducă limba rusă în locul limbei germane. Iar pentru Întărirea şi desvoltarea relaţiunilor bisericeşti inter-ortodoxe în special cu Bisericile slave, am propus Sf. Sinod înfiinţarea catedrei de slavistică şi istoria bisericilor slave, la Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea din Iaşi. Cu acest preţios trecut şi cu aceste daruri reciproce ce şi-au făcut cele două biserici, este de la sine înţeles că viitoarea legătură de prietenie şi colaborare dintre Biserica Ortodoxă Română, şi Biserica Ortodoxă din UPSS, va avea un larg câmp de desfâşurarea lucrului lor şi că temeliile ei vor fi atât de solide încât va putea suporta un edificiu de muncă oricât de grandios. Recunoaştem că dacă vrem să cimentăm cu adevărat prietenia dintre noi, trebue să ajungem a cunoaşte Biserica şi poporul sovietic. Şi aceasta nu este uşor. Dacă cele trei decenii de aţâţare şi calomnie, de ignoranţă şi rea credinţă, mai cu seamă cu privire la Biserica din URSS, cunoaşterea nu este uşoarăFiecare are datoria să contribue la această cunoaştere. Biserica noastră trebue să-şi dea contribuţia la această cunoaştere, care est© grea nu numai pentru că toate piedicile trecutului trebuesc înlăturate, ci şi pentrucă in Uniunea Sovietică s’au petrecut şi continuă a se desfăşura evenimente unice în istoria lume. O lume nouă s’a clădit acolo, principii noui de convieţuire intre oameni şi forme sociale superioare au fost create. Toate acestea trebuesc cunoscute, dacă voim ca prietenia, pe care o dovedeşte Biserica şi tot poporul român să fie cu adevărat trainică şi adâncă. Cu aceste gânduri şi călăuziţi de cele mai curate sentimente de dragoste , şi prietenie, mergem la sora noastră mai mare intru ortodoxie şi la conducătorii ei cu care nădăjduim să restabilim legături tot atât de binefăcătoare şi de trainice pentru lambele Biserici, ca şi cele ale trecutului de care v’am amintit, numai in treacăt. Dovada dragostei cu care a fost primită cererea vizitei noastre, o constitue prezenţa la Iaşi a delegaţiei Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietică trimisă in Întâmpinarea noastră. Subsecretarul de Stat de la Ministerul Cultelor din URSS, Mitropolitul Odesei, Vicarul Mitropoliei Kievului şi Secretarul Patriarhului Alexei, de trei zile vizitează bisericile şi mănăstirile Mitropoliei Moldovei mergând pe drumurile Marelui Stareţ (Continuare la pag. 2~a) Declaraţiile P. S. Episcop Justinian Vasluianu * li» *: I. P. S. PATRIARH NIMM PLEACĂ SPRE MOSCOVA m Scrisori dela prizonierii români vor fi radiodifuzate de postul Moscow Bucureşti, 22 (Agerpres).— Pos-1 scrisori adresate ds prizonierii tul de radio Moscova anunţă că românii mdelor şi cunoscutii-off începând dela 25 Octombrie, In . emisiunea dela ora 21 se vor citi tlln Romania. v * * ^ REORGANIZAREA AVIAŢIEI CIVILE Pe data de 17 octombrie cu direcţiunea aviaţiei civile din subsecretariatul de Stat al aerului a trecut în cadrul ministerului comunicaţiilor şi lucrărilor publice, tnde este organizată pe baze noui, ca direcţiune generală a aviaţiei civile. Noua direcţiune generală v® fi condusă de de comandor aviator Eugen Pădure şi va fi ajutată de un consiliu consultativ, în care vor fi reprezentate ministerele, comunicaţiilor, finanţelor şi războiului. Noua direcţiune generală, prin cele 5 direcţii componente, se va ocupa de asigurarea condiţiilor de deschidere a nouilor linii aeriene interne, de incheerea convenţiilor aeriene cu celelalte tari, de procurarea, fabricarea şi întreţinere® materialului de zbor, de asigurarea construcţiilor şi întreţinerii aerodromurilor, de desvoltarea protecţiei navigaţiei aeriene prin mijloacele cele mai moderne (radiogoruometrie, radar etc.). Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, noua direcţiune generală va colabora cu institutele meteorologic, aerotechnic, care la aceiaşi dată au intrat în cadrul manisterului comunicaţiilor. Direcţiunea generală a aviaţiei civile se va preocupa in mod deosebit, de lărgirea, perspectivelor de viitor ale avieţiei noastre, coordonând activitatea societăţilor de propagandă aviatică, depunând eforturi pentru îndrumarea tineretului spre aviaţie, careva trebui să-şi culeagă cadrele din rândul masselor largi ale poporului român. Distribuirea titlurilor de pproprietarire şi serbarea zilei prieteniei româno-sovietice la Tutova Bârlad 22 (Agerpres), — In cursul zilei de Duminică, oraşul Bârlad a trăit momente de înălţătoare bucurie cu prilejul distribuirii titlurilor de proprietate acordate ţăranlor din judeţul Tutova, şi al sărbătoririi zalei Prieteniei Româno-Soietice. La această sărbătoare au participat d. ministru P. Constanti - nescu-Iaşi şi d-na Mia Constantinescu-Iaşi, cari au sosit de la Bucureşti Însoţiţi de d. prof. Petre Dragosseu, inspector general al Învăţământului secundar şi părintele Zahara Mântulescu, director general in ministerul Cultelor. La ora 9 dimineaţa, d. ministru Constantinescu-Iaşi şi Însoţitorii împreună cu marea massă a ..cetăţenilor tutoveni, au participat la deschiderea sărbâtorirei zilei Prie-teniei Româno-Sovietice, care s’a făcut prin botezul uneia din arterele principale ale oraşului, str. Regală, căreia, i s’a dat numele de ..Bulevardul V. M. Molotov”. După oficierea unui serviciu divin d. Marcel Demetrescu, preşedintele IARLUS-ului secţia. Bârlad, Paul J Constantinsson, primarul orașului Bârlad, »n rostit câte o cuvântare ocazională,' _ _. ■ • Asistența a luat apoi parte la slujba religioasă dela catedrala orașului, de unde s’a îndreptat către cipittirul eroilor sovietici din oraşul Bârlad unde s’a oficiat â® asemeni o slujbă religioasă şi unde s’au depus coroane. ■ D. general ■ Dimitriu Ş. d. ccd. Bălăşescu, au rostit cuvântări in cari au reluat prietenia veche care a existat intre poporul român şi cel sovietic. întreaga, asistenţă a păstrat un minut de reculegere pentru • slava eroilor sovietici căzuţi pe pământul românesc. ÎMPĂRŢIREA TITLURILOR DE PROPRIETATE ■ «§ La ora 11 dimineaţa s’a decebte meetingul organizat de BP.D., in cadrul căruia s’au distribuit primele titluri de proprietate din câ.'e 19.000 titluri de proprietate acordate plugarilor din ■ jud. • Tutova prin reforma agrară. Meetingul a fost deschis d. Pânzaru preşedintele com.P.D. Bârlad, care a adus 1a populaţiei tutovene înalţilor ~:'‘ peţi şi reprezentanţi ai guvernu’'luî.