Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)
1947-02-02 / nr. 25
Assisi 4 ul 64"I®S! Pagini5®® LEI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: *.U N I V E R S UI“ 5. A, înscris sub nr. 160 Trib. Ilfov Taxat JHstrtelS ’$3&tât& în tttxmerajr emfam aprobării M?« CU Îs PT. T. Kr. S4.4&4/939v:^‘M».is OwiM«i * Februarie 1947 " 4 Pagini CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA fl ADMINISTRATIA! BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. «3**5 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.59 18. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 APARE SUB CONDUCEREA UNUICOMITET DE DIRECȚIE PERIOADĂ CRITICĂ Situaţia alimentară a ţării se apropie de punctul cel mai critic: Istovirea ultimelor stocuri, cum şi a posibilităţilor de colectare. Ne referim, fireşte, la produsele care formează baza alimentaţiei crosului populaţiei: grâu, porumb, cartofi şi celelalte produse pari fiabile. Ne-am putut ţine până acum din puţinii agonisit dintr-o producţie proprie puternic deficitară şi din ceea ce au adăugat păsuirile şi ajutoarele în natură ale Uniunii Sovietice, care, cel dintâi dintre puterile învingătoare, ne-a făcut să beneficiem în ceasuri de mare ananghie, de harul asistenţei sale alimentare, deşi ea însăşi duce lip - suri incontestabile şi are de întreţinut regiuni întinse bântuite de secară şi de urmările războiului. E lobul să subliniem ,ci şi contribuţia piniteneiască a micilor ţări vecine, nu deosebi livrările de porumb şi grâu ale Iugoslaviei, care a rupt din strictul necesar populaţiei sale, ca să astupe goluri şi mai dureroase din potenţialul alimentar al ţării noastre. In chipul acesta am putut străbate perioadă cea mai grea a pernei. Satul a trfcnt Insă la fund şi începând din primăvară, toate speranţele noastre ttn reazemă pe posibilităţile de aprovizionare externă. In această privinţă s’au depus duligenţe fli» necesare. Tratativele In vederea achiziţionării unor importante cantităţi de increare de pe pieţele străine sunt in curs, grija guvernanţilor impărţindu-se între acoperirea necesităţilor minimale de hrană şi asigurarea stocurilor de sămânţă pentru campania de primăvară. Vrednică de reţinut este constatarea făcută de ministrul nostru de agricultură şi relevată de noi cu alt prilej, că însuşi Interesul ţăranului nostru — chiar din regiunile pustiite de seceta — se îndreaptă cu o stăruinţă, dar di cu o perspicacitate demne de admirat mai mult în direcţia procurării boabelor necesare unsăiânţărilor decât a grăunţelor de rană. * El înţelegi să-şi impună pentru moment sacrificiul de silipsind,ii - şi familia de cele next-« gurii, numai să i se dea pui nţa să capete sămânţa cu care ,să-şi cultive ogorul şi cu rodul căruia să asigure hrana, de mâie, a lui şi a ţării. Iată pilda vie pe car« ne-o dau In împrejurării« de azi, cum iuţirata, spiritul de prevedere şi de jertfă al plugarului român. Dacă şi păturile orăşeneşti — ne referim, fireşte, la anumite specimene şi categorii — ar fi pătrunse de acest fel. Înaltă conştiinţă civică, de acelaş simţ de omenie şi de solidaritate în suferinţă, dacă demonul risipei- al lăcomiei, al acaparării şi al plăcerilor egoiste n’ar trona încă in viaţa şi In practicile unei bune pâini din citadinii noştri, aspectele nenorocirii noastre ar fi cu mult mai atenuate şi infinit mai suportabile, , Uităm însă prea uşor că suntem o ţară istovită de război, care, pe lângă evim şi răspunderile postbelice, are de «»portat şi cei mai cumplită criză alimentară datorită celor doi ani consecutivi de secetă. Gând sat» şi regiuni Întregi au uitat cum măi «rată un codru de pâine sau de mămăligă, ni se pare că niciodată comandamentul solidarităţii sociale n'a avut un înţeles mai viu şi mai convingător ca în ceasul de faţă, un mo-ment mai potrivit şi mai hotărît de afirmare practică. Din fericire, însă, s’au găsit şi la noi oameni şi instituţii, care să înţeleagă glasul acestei porunci elementare. Grupate sub egida acelei organizaţiuni cu adevărat salutare, cunoscute prin iniţialei« G. A. R. S., au făcut din misiune* lor operă de adevărat apostalat. Graţie lor, acţiunea pentru ajutorare* regiunilor lovite de secetă * devenit o impresionanţi realitate, care se oglindeşte viu în cifrele statistice pe care C.A.R.S.-Ul le comunică săptămânal. E de ajuns să subliniem că, pe lângă ajutoarele directe în alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, asistenţă medicală, distribuite la faţa locului, pe lângă întreţinerea sutelor din cantine, întrebuinţarea baţelor in câmpul muncii, transportul şi plasarea copiilor in regiunile mai puţin încercate, C.A.R.S.-ul a luat sub directa lui îngrijire peste 11.008 de copii din regiunile năpăstuite. Şi aci, avem de relevat un fapt pe atât de mişcător pe cât de semnificativ. Cei care s’au grăbit să sară în ajutorul acestei populaţii nefericite sunt muncitorii şi micii salariaţi. Ofranda lor în bani sau in natură a fost cea dintâi oferită, iar oficiile C.AJRIS.-ului din Capitală şi provincie aceiaşi muncitori şi gospodari modeşti fac coadă ca să ia în casa lor copii din regiunile sinistrate de secetă. la Sălaj şi Alba, populaţia a ieşit cu mic cu mare să întâmpine trenurile cu copii din Moldova, oferind»-h» pachete cu alimente şi îmbrăcăminte, însăşi populaţia maghiară, care şi ea îşi are copiii ei flămânzi şi nenorociţi din ţinuturile secuieşti, a participat cu tot sufletul şi cu ofratida cuvenită la această impresionantă manifestare de solidaritate iranană. E adevărat, că această mişcare câştigă tot mai mult terfin în rândurile populaţiei din centrele mai puţin năpăstuite. Aceasta se poate urmări în mosul încasărilor din contribuţiuni de un numerar. Cum însă cu bani nu se poate realiza mare lucru în condiţiunile de azi ale pieţei, conducerea G.A.R.S.-ului ar fi mai mulţumită să primească ajutoarele in natură: îmbrăcăminte, material de lucru, alimente, etc. In gospodăria chiar cea mai modestă se găsesc încă şi azi atâtea lucruri de care ne putem dispensa (o căciulă uzată, o cămaşe cârpită, o bandă, un pulover, o încălţăminte neferermiticioasă, o mică rezervă de mălai din raţiile economisite, puţină fasole sau cartofi), care, ajunse în casa nefericiţilor din regiunile lipsite, ar îmbrăca atâlte® trupuri goale şi ar alina foamea atâtor guri flămânde. Oficiiile C.A.R.S.-ului aşteaptă bucuroase asemenea ofrande. R. IONESCU 0 IMPORTANTA ŞEDINŢA A COMITETULUI CENTRAL PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ Joi 30 Ianuarie, la sediul central din Bd. Dacia 33, a avut loc şedinţa Comitetului pentru ajutorarea regiunilor lovite de secetă, prezidată de d. Mihail Sadoveanu. La şedinţă auat parte: d. dr. Mezincescu, d. general Bădescu, d-na Rosetti, d-na Eugenia Râdăceanu, d. prof. Combiescu, d-na Camtacuzino, d. dr. Cupega, d-na Vladescu - Răc 0sa, d. deputat Moraru, d. prof. dir Răsmeriţă, d-na Tina Clejafi, d-na Ofelia Manole. Din raportul Secţiei de asistenţă prezentat de d-na Olga Wossrees» că până acum au fost salvaţi din Moldova peste 14.000 copii şi plasaţi in regiunile excedentare. Există 14 centre de triere pentru primirea copiilor, din care unu la la Iaşi pentru 1.000 copii şi altul ce urmează să se deschidă în Capitala pentru 300 copii. Zilnic trec prin gară 400—600 copii în trenuri speciale puse la dispoziţie de cfr. Judeţele care au primit cei mai mulţi copii din Moldova sunt : Constanţa, Sibiu, Turda, Cluj şi Severin . In prezent funcţionează 600 cantine care hrănesc zilnic peste 60.000 persoane. In urma colectelor de Crăciun, aceste cantine sunt aprovizionate până la 1 Martie 1948. Ministerul muncii a dat dispoziţiuni ca şcolile şi căminele de ucenici precum şi Camera de muncă să susţină acţiunea CARS-ului. D. dr. Cuprea face un raport asupra cantinelor înfiinţate cu ajutorul Societăţii suedeze „Salvaţi copiii”. Se înfiinţează 100 cantine care vor primi 20.000 copii. Aceste cantine vor fi conduse de delegaţi ai CARS - ului în unire cu prefecţii şi medico-şefi din judeţ. D-na Cantacuzino, întoarsă din Franţa, arată că din iniţiativa d-sale a luat fiinţă la Paris un comitet format din figurile reprezentative ale coloniei române şi personalităţi franceze cu topul de a se veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă. Această acţiune a găsit un mare ecou şi este foarte mult susţinută strângânduse mari sume de bani. A urmat raportul secţiei financiare din care reese că până in prezent a intrat în casieria CARS- ului suma de 14.467.854.416 lei. Cheltuelile pentru întreţinerea cantinelor şi transporturilor copiilor se ridică la suma de lei 10.815.107.463. S’au luat apoi o serie de hotărîri în legătură cu salvarea copiilor și plasarea, lor în familii din regiunile excedentare. Amânarea deschiderii Camerei deputaţilor Preşedinţia Camerei, în înţelegere cu Preşedinţia Consiliuluide Miniştri, propune ca reluarea lucrărilor Parlamentului să se amâne pe ziua de Marţi 11 Februarie, urmând ca D-nii deputaţi să fie înştiinţaţi de aceasta prin toate mijloacele. TOATE NILE FERATE PRACTICABILE In urma energicelor măsuri , este practicabilă de eri pentru luare pentru deszăpezirea la toate traficurile de mărfuri si, miles, întreaga rețea C. F. R-1 călători. Sancţionarea cetăţenilor cari nu au curăţit zăpada Primăria muralei phillui Bucureşti face cunoscut că începând de la 1 Februarie crt., echipe de poliţişti vor cerceta p® teren, modul de aplicare a ordonanţei nr. 10 din 14 Ianuarie a. c., privind curăţirea zăpezii de pe trotuare, aplicând pe loc maximum de amenda acelora cari se vor face vinovaţi de nerespectarea acestei ordonanţe. Recidiviştii vor fi ridicaţi imediat şi condamnaţi, pe lângă dublul amenzii şi la închisoare poliţienească. SUTE DE COPII DIN MOLDOVA SOSESC IN CAPITALĂ Apelul C. A. R. S.-uluî C. A. R S.Vl face următorul apel: In Capitală au început să sosească de ori 31 Ianuarie, sute de copii din Moldova aflându-se la Căminul de Triere înfiinţat de curând de către Comitetul Central al regiuniilor lovite de secetă in localul Institutului de higiena şi medicină preventivă. «în »hr. Leonie or.i in spatele facultăţii de medicină. Toţi cei care doresc să împlinească o datorie patriotici şi vor să ia un copil in îngrijirea lor, sunt rugaţi să se adreseze Începând de Duminică, 7 Februarie, la Căminul de Triere la adresa de mai sus. ŞEDINŢA DE EU A CONSILIULUI REMNISTI« Alcătuirea delegaţiei române la semnarea tratatului de pace Krista, ţinut lui consiliu de miniştri sub prezidenţia d-lui prim ministru dr. Petru Groza. După discuţia asupra mersului aprovizionării şi altor acţiuni cari vor ameliora greutăţile provenite din lipsurile cauzate de cei doi ani secetoşi, consiliul de miniştri a soluţionat unele lucrări curente. In vederea, semnării tratatului de pace a fost fixată delegaţia care va pleca la ani 3 Februarie la Paris. Delegaţia alcătuită din d-nii: Gh. Tătărăscu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministru de externe, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, Şt. Voitec, ministrul educaţiei naţionale şi general Dămăceanu, ministru subsecretar de stat la ministerul de război. In legătură cu semnarea tratatului, caretot fi la 10 Februarie, orele 17 şi 15, consiliul de miniştri a dispus ca parlamentul să ia vacanţă până Marţi 11 Februarie. In şedinţa de ani a consiliului de miniştri care var ţine la orele 10, d. Gh. Tătărăscu, şeful delegaţiei române însărcinată să semneze tratatul de pace, va face un amplu expozeu în legătură cu acest însemnat act. La urmă s-a dat următorul comunicr: Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Astăzi ,31 Ianuarie a. c., orele 11 dimineaţa, a avut loc un consiliu de miniştri sub preşedinţia Domnului Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri. S’au rezolvat lucrări curente Şedinţa s'a ridicat la ora, 13.15. Tot In legătură cu şedinţa de ori a Consiliului de Miniştri, Preşedinţia, Consiliului comunică, în şedinţa Consiliului de Miniştri din ziua de 31 Ianuarie 1947, Consiliul de Miniştri, la propunerea d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a desemnat membrii delegaţiei care să semneze în numele guvernului român tratatul de pace de la Paris în ziua de 10 Februarie 1947. Delegaţia sub prezidenţia, d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrii al Afacerilor Streine, este formată din d-nin: prof. Lucreţiu Pătrăşcanu Ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec Ministrul Educaţiei Naţionale şi general adjutant de divizie D. Dămăceanu ministru Subsecretar de Stat la Ministerul de Războiu. ZĂPADA MARE-PREVESTIRI BUNE Puţină meteorologie pe marginea actualităţii Luna Ianuarie 1947 se sfârşeşte după ce a înregistrat zăpezi suficiente ca să acopere toate ogoarele ţării şi să asigure umezeală destulă pentru primăvara ce se apropie. Dacă facem o comparaţie cu Ianuarie 1946, ne putem ■ da seama că anul trecut a început cu o prevestire rea Pentru agricultură, o lună deficitară în precipitaţii. In adevăr, în Ianuarie 1946 nu s’au înregistrat în mijlociu pe ţara întreagă, decât 17 mm. de apă — ceeace reprezintă abia jumătate, din cantitatea de apă provenită din zăpezile cecad în mod normal în ianuarie. Cititorilor noştri care doresc să se informeze corect asupra secetei din 1946 le recomandăm deosebit de interesantul studiu publicat de d. dr. C. A. Dissescu în almanahul pe 1947 al „Ziarului Ştiinţelor“. Anul 1947 începe deci sub bune auspicii. Nu putem spune însă ce ne vor aduce lunile viitoare, deoarece meteorologia încă nu poate da proviziuna pe timp îndelungat. Doar meteorologii amatori (şi cu toţii suntem meteorologi amatori, fiecare cu teoria noastră, la care ţinm mult) se grăbesc să anunţe în fiecare iarnă, când gerul se înteţeşte, că s’a schimbat clima deoarece pământul îmbătrâneşte şi se răceşte — iar câteva mile de călduri toride găsesc imediat explicaţia într’o altă teorie : atmosfera se încălzeşte din ce în ce mai mult din cauza vulcanilor, a stelelor căzătoare, etc. In realitate, clima nu se schimbă intr’un răstimp atât de scurt cât o viaţă de om. Istoria planetei noastre cunoaşte modificări de climat — dar aceste modificări s’au făcut în zeci şi sute de secole. Până astăzi, pământul a trecut prin patru epoci de ghiaţă şi noi trăim acum, după toate aparenţele, în perioada finală a ultimei epoci glaciare. O primăvară rece, o vară secetoasă, o iarnă aspră, nu sunt decât abateri de la normal; aceste abateri nu nivelează însă media seculară a i©rnei şi nu înseamnă o schimbare a climatului. IERNI EXCEPŢIONALE Cel mai aspru, ger cunoscut la noi pare să fi fost acela din 1929, când la Vatra Dornei s’a înregistrat temperatura de minus 42 grade. Dar această temperatură n’a fost confirmată oficial şi de aceea recordul frigului pentru ţara noastră rămâne temperatura de minus 35,5 grade, înregistrată la Strihareţ în judeţul Olt, în iarna de pomină din 1893. Dacă răsfoim cronicile găsim că acum 500 şi ceva de ani, în 1438, iarna a fost atât de aspra în toată Europa încât cursurile de apă nu s’au desgheţat decât în Mai. Iar în iernile din 1577 şi 1695 nu s’a putut ieşi din casă trei săptămâni. După cum sunt ierni excepţional de aspre, sunt şi ierni foarte calde. La noi, iarna 1924 a trecut aproape fără zăpadă şi iernile din1866 şi 1882 nu s’au deosebit cu nimic de primăvară. Lipsa înregistrărilor termometrie® nu ne lasă să dăm prea multă crezare celor ce spun documentele de acum câteva secole despre iernile călduroase de atunci. Amintim, drept o curiozitate, iarna din, 1421 când arborii au înverzit în Februarie şi cireşii s’au copt în Aprilie, şi iarna din 1759, când n’a fost nici îngheţ şi nici zăpădă. MICRON MERSUL VREMII Situaţia atmosferică !» România, la ora *. Maximulfearometric continental din Nordul Europei a acoperit şi ţara noastră. Timpul s’a menţinut neschimbat, cu cerul mai mult acoperit în Sudul şi Răsăritul ţării. Iar în Ardeal şi Banat, mai mult senili. A nins uşor în Moldova şi pe litoral. Presiunea atmosferică, în creştere, a oscilat între 770 mm. la Sibiu si ISS la Constanţa, pe când temperatura a scăzut între —30 gr. la tara şi —11 gr. pe Bărăgan si pe litoral. In ultimele 24 ore, cerul a fost mai mult acoperit în Sudul ţării şi în Moldova iar în Transilvanii şi Banat a rămas mai mult senin. Ninsoare uşoară a căzut in Moldova şi nobrogen. Temperatura maximă de eri a atins valorile limită de —s gr. la Reşiţa şi —16 gr. la Cluj, pe când temperatura cea mai coborită, din timpul nopţii, a înregistrat valori cuprinse între —31 gr. la Iacaşi —11 gr. la P -Neamţ şi Tg. Ocna. BUCUREŞTI — BANEĂSA ora 13 Presiunea atmosferică, 771 mm. Cerul puţin noros. Temperatura aerului, —l gr. Umezeală 60'/. Vânt de la Est, cu 30 km. pe oră. Temperatura maximă de ori a fost de —1 gr. în aer şi —1 gr pe sol , iar cea minimă, din timpul nopţii, a foborit între —13 gr. în aer şi pe sol. Grosimea stratului de zăpadă este de 40 cm. TIMPUL PROBABIL !DE AZI Presiunea atmosferică în creştere cu 1—3 mm Timpul se va menţine in general, neschimbat, cu cerul variabil şi mai mult senin, în jumătatea de Apus a ţării. Vântul va sufla de la Nord şi NV cu 1o—15 km. pe oră, în Răsăritul ţării şi dela Sud şi SE cu 5—10 km. pe oră în jumătatea de Apus a ţării. Temperatura în creştere. Noaptea gerul se va menţine şi va slăbi simţitor in timpul miei. Ceată dimineaţa, mai ales în Ardeal. Ninsoare Uşoară, cu totul locală, In Sudul ţării. DESZĂPEZIREA ŞOSELELOR Cu tot viscolul care continuă in numeroase regiuni ale ţării, direcţiunea generali a drumurilor a depus toate, eforturile pentru a reda in circulaţie principalele şosele de mare trafic. In urma măsurilor luate prin utilizarea maşinilor de deszăpezit şi a echipelor de lucru civile şi militare s'a putut, redeschide, intr’un timp record, şoselele Bucureşti,Braşov şi Ploeşti-Rm. Sărat. Cu acest prilej, populaţia de pe traseu a dat un preţios concurs echipelor de lucru. In prezent se lucrează intens la deszăpezirea şoselelor Braşov-Sibiu, Rm. Sărat-Focşani-Bacău-Eoman, Bucureşti-Piteşti, Bucureşti- Alexandria şi Bucureşti-Olteniţa. Pentru verificarea modului cum s-au executat, măsurile luate pentru deszăpezirea şoselelor, d. Gh Gh. Vîntu ministrul lucrărilor publice însoţit de d. ing. inspector general D. Câmbureanu, directorul general al drumurilor, a făcut, o inspecţie pe şoseaua Bucureşti-Pioeşti. CU tot timpul defavorabil, se continuă cu, intensitate lucrările pentru înlăturarea zăpezilor de pe şosele Noui trupe franceze trimise in Indochina Alger 31 (Rodor). — Pe bordul vasului „La Ville d'Orari au fost îmbarcate trupe africane da şoc și motorizate, cu destinația Indochina via Marsilia. întrevedere Franasovici-Stafford Cripps Londra, 31, (Rador). — D Richard Franasovici, reprezentantul guvernuluiromân la Londra, a avut .Tot după amiază o întrevedere cu sir Strafford Cripps, ministrul comerțului. POPORUL BULGAR PORNEŞTE O CAMPANIE PENTRU AJUTORAREA ÎNFOMETAŢILOR DIN ROMÂNIA . Sofia, 31, (Agerpres). -1. Coirespondenti al agenţiei Agerpres” transmite: Potrivit hotărârii Consiliului de Miniştri all Bulgariei. Ministerul Politicei Sociale a dispus începerea campaniei pentru ajutorarea copiilor din Moldova înfometată. Astfel, sub auspiciile acestui depărtamnt, s'a constituit un comitet central de ajutora..., care a stabilit la rândul sau următoarele: să se înceapă o acţiune benevolă din partea poporului bulgar pentru strângerea de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte materiale pentru a fi trimise coptelor din regiunile bântuite de secetă din România; să se constitue în toată ţara comitete de acţiune regionale de plasă şi comunale, in acelaş scop; să se pornească o acţiune de lămurire a poporului bulgar pentru colectarea cât mai urgentă de articole «remientare ca: untură,g carn,*, brânza, conserve, fructe uscate, etc., apoi încălţăminte şi haine, recurgându-s® totodată şi la concursul organizaţiei de tineret a Septembriştilor, ca şi la concursul comitetelor tineretului democrat. In toate comunele din Bulgaria, materialele colectate vor fi depuse la Primării sub supravegherea comitetului de ajutorare care ţine evidenţa lor, donatorii semnându-şi numele în registrul general al donatorilor. Comitetele de plasă vor Îngriji de confecţionarea pachetelor pe care le vor trimite Inspectoratului Asistenţei Sociale din România». Acesta cu ajutorul Comitetului Regional de Ajutorare din România, va îngriji de expedierea imediată a pachetelor MetaMorului Bulgarie la Bucureşti, care le va preda Guvernului Român. Pentru transportul ajutoarelor, vor fi puse la dispoziţia acestei opere toata mijloacele în mod gratuit. ANIVERSAREA VICTORIEI DE LA STALINGRAD In istoria universală sunt lupte care au decis nu numai soarta unui popor, ci chiar a unui continent — dacă nu a lumii întregi. Astfel la Marathon, în lupta dintre greci şi perşi, a fost salvatar nu nuhai Elada, ci Europa, cu civilizaţia ei. De asemeni la Stalingrad, Germania hitleristă care invadase Europa — ducind cu ea cruzimea şi moartea ştiinţifică — a fost oprită de armata roşie, în numele omenirii. Cultura şi civilizaţia Europei, spiritul democrat al lumii întregi — aceste bunuri sufleteşti ale tuturora — au fost salvate de energia oştirilor de sub comanda genera,lissirmlul Stalin. Mâine, 2 Februarie, se implinesc paitrut ani rnjocînd, la. Stalingrad, s’a pecetluit soarta războiului. De-atunci şi până as ţări şi succedează etapele în drumul spre pace. Ne apropierrf ţie ttt»tima etapă. Poate aniversarea Stalingrafiflului va grăbi lucrările pentru ptroiectarea pociii O mare fabrică în construcţie SITUAŢIA DIN PALESTINA IN DISCUŢIA CAMEREI COMUNELOR Londra 31 (Rador). — Luând cuvântul Villerii in Camara Comunelor la desbarsirea cu privire la Palestina, Sir Oliver Stanley fost ministru al coloniilor a spus între altele: „In ultimele săptămâni am trebuit să facem faţă unor nouă provocări, cumpănite temeinic ,şi executate cu grija. Dacă nu este cu totul exact să se spună că guvernul a fost emistrâns să cedeze, nu este mai puţin adevărat că în aparenţă faptele au dat această impresie. Sir Oliver Stanley a declarat mai departe că nu poate crede că activitatea teroriştilor ar putea să continue dacă, Agenţia Evreească, şefii ei , şi comunitatea evreească ar da un ajutor adevărat trupelor care caută să-i pună capăt. .Aşteptăm de la d. ministru o declaraţie care să dea nu numai Camerei, dar şi publicului speranţa că autoritatea noastră în Palestina va fi stabilită in aşa fel încât să fie în stare să pună capăt acestui val de crime şi violenţe. Dacă d. ministru nu poate să ne dea o asemenea asigurare— a încheiat fostul ministru al coloniilor din guvernul Churchill — el îşi va lua o mare răspundere. Situaţia actuală, mi mai poate continua şi dacă nu suntem in măsură să-i facem faţă, ea se va agrava în mod inevitabil şi până la urmă, ceea ce până acum a fost socotit drept ,,pământul făgăduinţei”, va deveni un iad sângeros pentru britanici,, ca şi pentru arabi şi evrei”. RĂSPUNSUL GUVERNULUI Lopd Info I* în şedinţa de Vineri a Camerei Comunelor la diferite critici aduse guvernului pentru politica, sa în Palestina, d. Gretch Jones, ministrul dominicanelor a început prin a arăta că nu cunoaşte nici tun refuz de cooperare din partea autorităţilor evreaşţi, întreaga comunitate şi-a strâns forţele pentau a ajuta. El a respins de asemenea acuzaţia că guvernul , ar fifost abătut de pe calea justiţiei prin ameninţările teroriştilor faţă de oamenii răpiţi. ,,Tir. să desmint cu cea mai mare hotărîre acest lucru“, a declarat Atj. Cu privire la apelul Ini Groper, d Greech Jon*s a spus că avo,ui ■ tul acestuia urma să obdină semnătura arestatului. El nu a putut aă facă acest lucru din cauza unor agitaţii în închisoare, dar cum avocatul incunoştiinţase de acest lucru pe ofițerul comandant, acesta a socotit că trebue să acorde un răgaz. , . . . D. Churchill a intervenit întrebând: ,,Dacă Gronet refuză să semneze, însemnează că refuză sa facă apel?“ Șeful conservatorilor a precizat că nu este doritor de vărsare de sânge, dar ar vrea să fie urmate principiile. Ministrul dominioanelor a răspuns că înaltul comisar poate exercita prerogativa sa de graţiere sau comutarea pedepsei. • D. Creech Jones a arătat în confttinuare că guvernul a avut intreul sprijin al înaltului comisar şi al autorităţilor militare spre a aplica toate măsurile posibile pentru înlăturarea relelor comise d® terorişti şi pentru a restabili praiâ nea. Există o deplină înţelegeri între autorităţi, pentru a elimina terorismul Ar* vital să se obţină cooperarea jioa porului. Tărorîsmu! nu putea fi eliminat numai prin supresiuneg, militară. D. Creech Jone* ntt a avut tints! să-Şi termine cuvântarea când s’a ajuns la sfârşitul dezbaterilor, fră consecinţă, dezbaterile au fost armânate. Evacuarea familiilor şi copiilor şi a unor civil britanici din Palestina Londra, 31 (Bador). — In cercurile bine informate se crede că în curând se va ordona evacuarea femeilor şi copiilor britanici din Palestina. Se mai crede ca evacuarea va începe Marţi 4 Februarie- Ierusalim, al (Bador). — In cadrul măsurilor de securitate tot mai mari luate in Palestina, poliţia a făcut Vineri cercetări din casă in casă, întocmind liste de civili britanici. vranume Şi cantinele mnntar sunt închise la Ierusalim, iar femeile din serviciile armate au Im consemnate în barăci. ■e* Ierusalim 31 (Radar). .... Duplarea ordinului de evacuare a femeilor şi copiilor britanici, consulul general al Statelor Unite în Palestina a trimis o cablograma guvernului nordamerican ce fora instrucţii cu privire la situaţia cetăţenilor nordamericani din Palestina. FAMILIA REGALĂ ENGLEZĂ A PLECAT , IN africa de sud , Londra 31 '(Rador).__ Consiliul de stat, compus din Ducele deGloucester, Principesa Regală și Vipontele Lastelles, a preluat principalele funcţiuni regale, la Londra, după ce Regele şi Regină, împreună cu Principesele Elizabeth şi Margaret, au părăsit cu trenul capitala, plecând în viatarea Africei de Sud. O mulţime enormă a fost martora la plecare către Portsmouth, unde Maiestăţile Lor vor pleca Sâmbătă spre Capetown pe cel maî nou cuirasat britanic Yarib guard. Regele era in uniformă de matrinar. La Portsmouth, drapelele flutură şi marinarii au scris „WeLcome”, „Good Luck’’ şi ,,Gext save the King“ în zăpada care acoperă portul. Pilimul ministru Clement AL, dec, era printre personalităţile distinse care au vătuit pe Mătersităţile Lor la gara Waterloo. Căsătoria şi divorţul in Uniunea Sovietică Privind din exterior, căsătoria in Uniunea Sovietică nu se deosebeşte cu nimic de căsătoria în alte ţării: doi oameni se cunosc, apoi decid să se căsătorească, se curţină la ofiţerul stării civile, cei credincioşi fac şi cu tainia religioasă, i-şi înjghebează, o familie. Privind însă fondul lucrurilor, căsătoria în Uniunea Sovietică se deosebeşte profund de ceea ce constitue conţinutul ei. La temelia căsătoriei şi a familiei sovietice nu există şi nu poate exista nici un fel de calcul material. Nu se poate întâmpla în U.R.S.S. ca un tânăr să ia de soţie o fată pentru averea ei, sau o fată să se mărite cu cineva ,pe motivul că acesta are o „situaţie”. Acest lucru nu se poate întâmpla pentru că condiţiile în care trăesc oamenii sovietic, chiar atunci, când au de luptat cu greutăţi, nu le fac griji pentru ziua de mâine. Omul sovietic ştie că oricând statul are nevoie de meseria lui, deforţele lui, că existenţa îi este asigurată, că de el depinde să fie un om înstărit. Pe de altă parte, femeia sovietică are toate condiiţiiile pentru, a-şi putea asigura ea singură existenţa. Decii, căsătoria pentru ea nu este un mijloc de „a se aranja”. De aceea căsătoria în U.R.S.S. are la bază exclusiv dragostea şi, stima dintre don oameni, care vor să parcurgă viaţa împreună. Se înţelege că o fămilie, ce se reazemă pe o astfel de temelie, este mult mai trainică, decât oricare altă familie. . . , „ In ceea ce priveşte latura juridică,, ea constă în înregistrarea faptului căsătoriei la ofiţerul stării civile. Precum am mai arătat, cei ce vor, fac şi cununia religioasă. In faţa legilor însă contează numai actul de cununie civilă. Legea sovietică dă dreptul celor ce se căsătoresc, să decidă ei înşişi în privinţa, pronumelui după căsătorie. Fie că fiecare soţ rămâne cu pronumele său de mai înainte, fie că unul dintre soţi ia pronumele celuilalt. Practic, în majoritatea cazurilor, soţia ia numele soţului. In tot cazul, hotărârea soţilor înaceastăprivinţă trebuie declarată la ofiţerul stării civile, şi el o trece în actul de cununie. In, ceea ce priveşte obiceiul de a face nunta, adică petrecerea de după cuiuunie, acest obicei există în Uniunea Sovietică, ca şi în alte părţi. Iar la ţară s’au păstrat , toate tradiţiile populare, toate obiceiurile de nuntă, care dealtfel variază în diferite regiuni şi republici. Statul sovietic manifestă o deosebită grijă pentru trăinicia familiei în U. R. S. S. In acest scop funcţionează legi şi instittuţii spectate pentru protecţia mamei şi copilului. Atunci când soţul este transferat cu serviciul în altă parte, soţia, dacă are serviciul într’o altă instituţie, este transferată şi ea. Instituţiile au grijă să dea concedii soţiilor în acelaş timp, etc. In ce priveşte chestiunea divorţul luii, este adevărat că legile sovietice adrrirt divorţul, atunci când motive serioase împiedică pe soţi să rămână împreună. Divorţul însă nu se obţine uşor în U. R. S .S. Divorţul se face numai prin instanţe judiciare, chiar atunci când ambiisoţi sunt de acord să divorţeze. Taxa de divorţ este destul de mare, pe când cea de cununie, este derizorie. Acest lucru oglindeşte dorinţa statului sovietic de a asigura copiior un mediu de familie, de-a face ca aceştia să aibă pe amândoi părinţii. Atunci, totuşi când se pronunţă divorţul, întâietatea în drepturi asupra copiilor i se dă mamei — dacă nu există motive speciale de a o lipsi de drept asupra copiilor, tatăl rămânând obligat să suporte şi el partea sa de cheltuielii nea* tru întreţinerea copiilor. Trebuii însă subliniat că divorţul îpj Ut R. S. S. este un lucru rar, too*mai daitorită faptului că familia sovietică, cum am arătat mai suis, este întemeiată pe baas pp» Ude ale potrivirii dintre oameni ale iubirii și înțelegerii recipiWaZ A BKROl&S (,.Graphiî Non'% •