Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)

1947-02-02 / nr. 25

Assisi 4 ul 64"I®S! Pagini5®® LEI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: *.U N I V E R S UI“ 5. A, înscris sub nr. 160 Trib. Ilfov Taxat JHstrtelS ’$3&tât& în tttxmerajr emfam aprobării M?« CU Îs P­­T. T. Kr. S4.4&4/939v:^‘M».is OwiM«i * Februarie 1947 " 4 Pagini CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA fl ADMINISTRATIA! BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. «3**5 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.59 18. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 APARE SUB CONDUCE­REA UNUI­­COMITET DE DIRECȚIE PERIOADĂ CRITICĂ Situaţia alimentară a ţării se apropie de punctul cel mai critic: Istovirea ultimelor stocuri, cum şi a posibilităţilor de colectare. Ne referim, fireşte, la produsele care formează baza alimentaţiei crosului populaţiei: grâu, po­rumb, cartofi şi celelalte produse pa­ri fiabile. Ne-am putut ţine până acum din puţinii­ agonisit dintr-o producţie proprie put­er­nic deficitară şi din ceea ce au a­­dăuga­t păsuirile şi ajutoarele în natură ale Uniunii Sovietice, care, cel dintâi dintre puterile învingătoare, ne-a făcut să bene­ficiem în ceasuri de mare anan­ghie, de harul asistenţei sale ali­mentare, deşi ea însăşi d­u­ce lip - suri incontestabile şi are de în­treţinut regiuni întinse bântuite de secară şi de urmările războiu­lui. E lobul să subliniem ,ci şi con­tribuţia piniteneiască a micilor ţări vecine, nu deosebi livrările de porumb şi grâu ale Iugosla­viei, care a rupt din strictul ne­cesar populaţiei sale, ca să astu­pe goluri şi mai dureroase din potenţialul alimentar al ţării noastre. In chipul acesta am putut stră­bate perioadă cea mai grea a pernei. Satul a trfcnt Insă la fund şi începând din primăvară, toate speranţele noastre ttn reazemă pe posibilităţile de aprovizionare externă. In această privinţă s’au depus duligenţe fli» necesare. Tratativele In vederea achiziţionării unor importante cantităţi d­e increare de pe pieţele străine sunt in curs, grija guvernanţilor impăr­­ţindu-se între acoperirea necesi­tăţilor minimale de hrană şi asi­gurarea stocurilor de sămânţă pentru campania de primăvară. Vrednică de reţinut este consta­­ta­rea făcută de ministrul nostru de agricultură şi relevată de noi cu alt prilej, că însuşi Interesul ţăranului nostru — chiar din re­giunile pustiite de seceta — se îndreaptă cu o stăruinţă, dar di cu­ o perspicacitate demne de ad­mirat mai mult în direcţia procu­rării boabelor necesare unsă­­iân­ţări­lor decât a grăunţelor de rană. * El înţelegi să-şi impună pentru moment sacrificiul de si­­lipsind,ii - şi familia de cele ne­xt-« gurii, numai să i se dea pu­­i nţa să capete sămânţa cu care ,să-şi cultive ogorul şi cu rodul căruia să asigure hrana, de mâi­­e, a lui şi a ţării. Iată pilda vie pe car« ne-o dau In împrejurării« de azi, cum iuţi­­­rata, spiritul de prevedere şi de jertfă al plugarului român. Dacă şi păturile orăşeneşti — ne referim, fireşte, la anumite specimene şi categorii — ar fi pătrunse de acest fel. Înaltă con­ştiinţă civică, de acelaş simţ de omenie şi de solidaritate în su­ferinţă, dacă demonul risipei- al lăcomiei, al acaparării şi al plă­cerilor egoiste n’ar trona încă in viaţa şi In practicile unei bune pâini din citadinii noştri, aspec­tele nenorocirii noastre ar fi cu mult mai atenuate şi infinit mai suportabile, , Uităm însă prea uşor că sun­­tem­ o ţară istovită de război, care, pe lângă ev­im şi răspunde­rile postbelice, are de «»portat şi cei mai cumplită criză alimen­tară datorită celor doi ani con­secutivi de secetă. Gând sat» şi regiuni Întregi au uitat cum măi «rată un codru de pâine sau de mămăligă, ni se pare că niciodată comandamentul solidarităţii sociale n'a avut un înţeles mai viu şi mai convingă­tor ca în­ ceasul de faţă, un mo-m­ent mai potrivit şi mai hotărî­­t de afirmare practică. Din fericire, însă, s’au­ găsit şi la noi oameni şi instituţii, care să înţeleagă glasul acestei porun­ci elementare. Grupate sub egida a­celei organizaţi­uni cu adevărat salutare, cunoscute prin iniţia­lei« G. A. R. S., au făcut din mi­siune* lor operă de adevărat a­postalat. Graţie lor, acţiunea pentru ajutorare* regiunilor lo­vite de secetă * devenit o im­presionanţi realitate, care se o­­glindeşte viu în cifrele statistice pe care C.A.R.S.-Ul le comunică săptămânal. E de ajuns să su­bliniem că, pe lângă ajutoarele directe în alimente­, îmbrăcămin­te, încălţăminte, asistenţă medi­cală, distribuite la faţa locului, pe lângă întreţinerea sutelor din cantine, întrebuinţarea b­aţelor in­ câmpul muncii, transportul şi plasarea copiilor in regiunile mai puţin încercate, C.A.R.S.-ul a luat sub directa lui îngrijire peste 11.008 de copii din regiunile nă­păstuite. Şi aci, avem de relevat un fapt pe atât de mişcător pe cât de semnificativ. Cei care s’au gră­bit să sară în ajutorul acestei populaţii nefericite sunt munci­torii şi micii salariaţi. Ofranda lor în bani sau in natură a fost cea dintâi oferită, iar­­ oficiile C.AJRIS.-ulu­i din Capitală şi pro­vincie aceiaşi muncitori şi gospo­dari modeşti fac coadă ca să ia în casa lor copii din regiunile si­nistrate de secetă. l­a Sălaj şi Alba, populaţia a ieşit cu mic cu mare să întâmpi­ne trenurile cu copii din Moldo­va, oferind»-h» pachete cu ali­mente şi îmbrăcăminte, însăşi populaţia maghiară, care şi ea îşi are copiii ei flămânzi şi neno­rociţi din ţinuturile secuieşti, a participat cu tot sufletul şi cu o­­fratida cuvenită la această im­presionantă manifestare de soli­daritate iranană.­­ E adevărat, că această mişcare câştigă tot mai mult terfin în rândurile populaţiei din centrele mai puţin năpăstuite. Aceasta se poate urmări în mo­sul încasări­lor din contribuţiuni d­e un nume­rar. Cum însă cu bani nu se poa­te realiza mare lucru în condiţiu­­n­ile de azi ale pieţei, conducerea G.A.R.S.-ului ar fi mai mulţumi­tă să primească ajutoarele in na­tură: îmbrăcăminte, mat­er­ial de lucru, alimente, etc. In gospodă­ria chiar cea mai modestă se gă­sesc încă şi azi atâtea lucruri de care ne putem dispensa (o căciu­lă uzată, o cămaşe cârpită, o ban­dă, un pulover, o încălţăminte neferermiticioasă, o mică rezervă de mălai din raţiile economisite, puţină fasole sau cartofi), care, ajunse în casa nefericiţilor din regiunile lipsite, ar îmbrăca a­­tâlte®­ trupuri goale şi ar alina foamea atâtor guri flămânde. O­­ficiiile C.A.R.S.-ului­ aşteaptă bucuroase asemenea ofrande. R. IONESCU 0 IMPORTANTA ŞEDINŢA A COMITETULUI CENTRAL PENTRU AJUTORAREA REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ Joi 30 Ianuarie, la sediul central din Bd. Dacia 33, a avut loc şe­dinţa Comitetului pentru ajutora­rea regiunilor lovite de secetă, pre­zidată de d. Mihail Sadoveanu. La şedinţă au­­at parte: d. dr. Mezincesc­u, d. general Bădescu, d-na Rosetti, d-na Eugenia Râdă­­ceanu, d. prof. Combiescu, d-na Camtacuzino, d. dr. Cupega, d-na Vl­adesc­u - R­ăc 0­­sa, d. deputat Mo­­raru, d. prof. dir Răsmeriţă, d-na Tina Cle­jafi, d-na­ Ofelia Mano­le. Din raportul Secţiei de asistenţă prezentat de d-na Olga Woss­rees» că până acum au fost salvaţi din Moldova peste 14.000 copii şi pla­saţi in regiunile excedentare. Există 14 centre de triere pentru primirea copiilor, din care unu­ la la Iaşi pentru 1.000 copii şi altul ce urmează să se deschidă în Capi­tala pentru 300 copii. Zilnic trec prin gară 400—600 co­­pii în trenuri speciale puse la dis­poziţie de cfr. Judeţele care au primit cei mai mulţi copii din Moldova sunt : Constanţa, Sibiu, Turda, Cluj şi Severin . In prezent funcţionează 600 can­tine care hrănesc zilnic peste 60.000 persoane. In urma colectelor de Crăciun, aceste cantine sunt apro­­vizionate până la 1 Martie 1948. Ministerul muncii a dat dispozi­­ţiuni ca şcolile şi căminele de uce­nici precum şi Camera de muncă să susţină acţiunea CARS-ului. D. dr. Cuprea face un raport a­­supra cantinelor înfiinţate cu aju­torul Societăţii suedeze „Salvaţi copiii”. Se înfiinţează 100 cantine care vor primi 20.000 copii. Aceste cantine vor fi conduse de delegaţi ai CARS - ului în unire cu prefecţii şi medico-şefi din judeţ. D-na Cantacuzino, întoarsă din Franţa, arată că din iniţiativa d-sale a luat fiinţă la Paris un comitet format din figurile repre­zentative ale coloniei române şi personalităţi franceze cu topul de a se veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă. Această­ acţiu­ne a găsit un mare ecou şi este foarte mult susţinută strângându­­se mari sume de bani. A urmat raportul secţiei finan­ciare din care reese că până in prezent a intrat în casieria CARS- ului suma de 14.467.854.416 lei. Cheltuelile pentru întreţinerea ca­ntinelor şi tran­sporturi­lor copi­ilor se ridică la suma de lei 10.815.107.463. S’au luat apoi o serie de hotă­­rîri în legătură cu salvarea copiilor și plasarea, lor în familii din re­­giunile excedentare. Amânarea deschiderii Camerei deputaţilor Preşedinţia Camerei, în în­ţelegere cu Preşedinţia Consi­liului­­de Miniştri, propune ca reluarea lucrărilor Parlamen­tului să se amâne pe ziua de Marţi 11 Februarie, urmând ca D-nii d­eputaţi să fie înştiin­ţaţi de aceasta prin toate mij­loacele. TOATE N­ILE FERATE PRACTICABILE In urma energicelor măsuri , este practicabilă de eri pentru luare pentru deszăpezirea la­ toate traficurile de mărfuri si, m­iles, întreaga rețea C. F. R-1 călători. Sancţionarea cetăţenilor cari nu au curăţit zăpada Primăria muralei p­hill­ui Bucu­reşti face cunoscut că începând de la 1 Februarie crt., echipe de poliţişti vor cerceta p® te­ren, modul de aplicare a ordo­nanţei nr. 10 din 14 Ianuarie a. c., privind curăţirea zăpezii de pe trotuare, aplicând pe loc ma­ximum de amenda acelora cari se vor face vinovaţi de neres­­pect­area acestei ordonanţe. Recidiviştii vor fi ridicaţi ime­diat şi condamnaţi, pe lângă dublul amenzii şi la închisoare poliţienească. SUTE DE COPII DIN MOLDOVA SOSESC IN CAPITALĂ Apelul C. A. R. S.-uluî C. A. R S.­Vl face următorul apel: In Capitală au început să so­sească de ori 31 Ianuarie, sute de copii din Moldova aflându-se la Căminul de Triere înfiinţat de curând de către Comitetul Cen­tral al regiuniilor lovite de se­cetă in localul Institutului de higiena şi medicină preventivă. «în »hr. Leonie or.­i in spatele facultăţii de medicină. Toţi cei care doresc să împli­nească o datorie patriotici şi vor să ia un copil in îngrijirea lor, sunt rugaţi să s­e­ adreseze Înce­pând de Duminică, 7 Februarie, la Căminul de Triere la adresa de mai sus. ŞEDINŢA DE EU A CONSILIULUI RE­MNISTI« Alcătuirea delegaţiei române la semnarea tratatului de pace Kri­sta, ţinut lui consiliu de miniştri sub prezidenţia d-lui prim ministru dr. Petru Groza. După discuţia asupra mersu­lui aprovizionării şi altor ac­ţiuni cari vor ameliora greu­tăţile provenite din lipsurile cauzate de cei do­i ani sece­­toşi, consiliul de miniştri a so­luţionat unele lucrări curente. In vederea, semnării tratatu­lui de pace a fost fixată dele­gaţia care va pleca la ani 3 Fe­bruarie la Paris. Delegaţia alcătuită din d-nii: Gh. Tătărăscu, vicepreşedinte­le consiliului de miniştri şi mi­nistru de externe, prof. Lucre­­ţiu Pătrăşcanu, ministrul Jus­tiţiei, Şt. Voitec, ministrul edu­caţiei naţionale şi general Dă­­măceanu, ministru subsecretar de stat la ministerul de război. In legătură cu semnarea tra­tatului, care­­tot fi la 10 Fe­bruarie, orele 17 şi 15, consi­liul de miniştri a dispus ca parlamentul să ia vacanţă până Marţi 11 Februarie. In­ şedinţa de ani a consiliu­lui de miniştri care var ţine la orele 10, d. Gh. Tătărăscu, şeful delegaţiei române însăr­cinată să semneze tratatul de pace, va face un amplu expo­zeu în legătură cu acest în­semnat act. La urmă s-a dat următorul comuni­cr­: Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Astăzi ,31 Ianuarie a. c., ore­le 11 dimineaţa, a avut loc un consiliu de miniştri sub preşe­dinţia Domnului Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri. S’au rezolvat lucrări curente Şedinţa s'a ridicat la ora, 13.15. Tot In legătură cu şedinţa de ori a Consiliului de Miniştri, Pre­şedinţia, Consiliului comunică, în şedinţa Consiliului de Mini­­ştri din ziu­a de 31 Ianuarie 1947, Consiliul de Miniştri, la propu­nerea d-lui dr. Petru Groza, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, a desemnat membrii delegaţiei care să semneze în numele gu­vernului român tratatul de pace de la Paris în ziua­ de 10 Februa­rie 1947. Delegaţia sub prezidenţia, d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Minis­­trii al Afacerilor Streine, este formată din d-nin: prof. Lucreţiu Pătrăşcanu Ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec Ministrul Educa­ţiei Naţionale şi general adjutant de divizie D. Dămăceanu minis­tru Subsecretar de Stat la Mini­­sterul de Războiu. ZĂPADA MARE-PREVESTIRI BUNE Puţină meteorologie pe marginea actualităţii Luna Ianuarie 1947 se sfârşeşte după ce a înregistrat zăpezi sufi­ciente ca să acopere toate ogoa­rele ţării şi să asigure umezeală destulă pentru primăvara ce se apropie. Dacă facem o compara­ţie cu Ianuarie 1946, ne putem ■ da seama că anul trecut a înce­put cu o prevestire rea Pentru agricultură, o lună deficitară în precipitaţii. In adevăr, în Ianua­rie 1946 nu s’au înregistrat în mijlociu pe ţara întreagă, decât 17 mm. de apă — ceeace repre­zintă abia jumătate, din cantitatea de apă provenită din zăpezile ce­­cad în mod normal în ianuarie. Cititorilor noştri care doresc să se informeze corect asupra sece­tei din 1946 le recomandăm deo­sebit de­ interesantul studiu pu­blicat de d. dr. C. A. Dissescu în almanahul pe 1947 al „Ziaru­lui Ştiinţelor“. Anul 1947 începe deci sub bu­ne auspicii. Nu putem spune însă ce ne vor aduce lunile viitoare, deoarece meteorologia încă nu poate da proviziuna pe timp în­delungat. Doar meteor­ologii a­­matori (şi cu toţii suntem me­­­­teorologi amatori, fiecare cu teo­ria noastră, la care ţinm­ mult) se grăbesc să anunţe în fiecare iarnă, când gerul se înteţeşte, că s’a schimbat clima deoarece pământul îmbătrâneşte şi se ră­ceşte — iar câteva mile de căl­duri toride găsesc imediat expli­caţia într’o altă teorie : atmosfe­ra se încălzeşte­ din ce în ce mai mult din cauza vulcanilor, a ste­lelor căzătoare, etc. In realitate, clima nu se schimbă­ intr’un răs­timp atât de scurt cât o viaţă de om. Istoria planetei noastre cu­noaşte modificări­ de climat — dar aceste modificări s’au făcut în zeci şi sute de secole. Până astăzi, pământul a trecut prin patru epoci de ghiaţă şi noi trăim acum, după toate aparen­ţele, în perioada finală a ultimei epoci glaciare. O primăvară re­ce, o vară secetoasă, o iarnă as­pră, nu sunt decât abateri de la normal; aceste abateri nu nive­lează însă media seculară a i©r­­nei şi nu înseamnă o schimbare a­ climatului. IERNI EXCEPŢIONALE Cel­ mai aspru, ger cunoscut la noi pare să fi fost acela din 1929, când la Vatra Dorn­ei s’a înre­gistrat temperatura de minus 42 grade. Dar această temperatură n’a fost confirmată oficial şi de aceea recordul frigului pentru ţara noastră rămâne temperatura de minus 35,5 grade, înregistrată la Stri­hareţ în judeţul Olt, în iarna de pomină din 1893. Dacă răsfoim­ cronicile găsim că acum 500 şi ceva de ani, în 1438, iarna a fost atât de aspra în toată Europa încât cursurile de apă nu s’au desgheţat decât în Mai. Iar în iernile din 1577 şi 1695 nu s’a putut ieşi din casă trei săptămâni. După cum sunt ierni excepţio­nal de aspre, sunt­ şi ierni foarte calde. La noi, iarna 1924 a trecut aproape fără zăpadă şi iernile din­­1866 şi 1882 nu s’au deosebit cu nimic de primăvară. Lipsa înregistrărilor termome­trie® nu ne lasă să dăm prea multă crezare celor ce spun do­cumentele de acum câteva seco­le despre iernile călduroase de atunci. Amintim, drept o curiozi­tate, iarna din, 1421 când arbo­rii au înverzit în Februarie şi ci­reşii s’au copt în Aprilie, şi iar­na din 1759, când n’a fost nici îngheţ şi nici zăpădă. MICRON MERSUL VREMII Situaţia atmosferică !» România, la ora *. Maximul­­fearometric continental din Nordul Europei a acoperit şi ţara noastră. Timpul s’a menţinut neschimbat, cu cerul mai mult acoperit în Sudul şi Răsăritul ţării. Iar în Ardeal şi Banat, mai mult senili. A nins uşor în Moldova şi pe li­toral. Presiunea atmosferică, în creştere, a oscilat între 770 mm. la Sibiu si ISS la Constanţa, pe când tempera­tura a scăzut între —30 gr. la tara şi —11 gr. pe Bărăgan si pe litoral. In ultimele 24 ore, cerul a fost mai mult acoperit în Sudul ţării şi în Moldova iar în Transilvanii şi Banat a rămas mai mult senin. Nin­soare uşoară a căzut in Moldova şi nobrogen. Temperatura maximă de eri a a­­tins valorile limită de —s gr. la Reşiţa şi —16 gr. la Cluj, pe când temperatura cea mai coborită, din timpul nopţii, a înregistrat valori cuprinse între —31 gr. la Iaca­şi —11 gr. la P -Neamţ şi Tg. Ocna. BUCUREŞTI — BANEĂSA ora 13 Presiunea atmosferică, 771 mm. Cerul puţin noros. Temperatura ae­rului, —l­ gr. Umezeală 60'/. Vânt de la Est, cu 30 km. pe oră. Tempe­ratura maximă de ori a fost de —1 gr. în aer şi —1 gr pe sol , iar cea minimă, din timpul nopţii, a foborit între —13 gr. în aer şi pe sol. Grosimea stratului de zăpadă este de 40 cm. TIMPUL PROBABIL !DE A­ZI Presiunea atmosferică în creştere cu 1—3 mm Timpul se va menţine in general, neschimbat, cu cerul va­riabil şi mai mult senin, în jumă­tatea de Apus a ţării. Vântul va sufla de la Nord şi NV cu 1o—15 km. pe oră, în Răsăritul ţării şi dela Sud şi SE cu 5—10 km. pe oră în ju­mătatea de Apus a ţării. Temperatura în creştere. Noaptea gerul se va menţine şi va slăbi sim­ţitor in timpul miei. Ceată dimi­­neaţa, mai ales în Ardeal. Ninsoare Uşoară, cu totul locală, In Sudul ţării. DESZĂPEZIREA ŞOSELELOR Cu tot viscolul care continuă in numeroase regiuni ale ţării, di­recţiunea generali a drumurilor a depus toate, eforturile pentru a reda in circulaţie principalele şo­sele de mare trafic. In urma­ măsurilor luate prin utilizarea maşinilor de deszăpezit şi a­ echipelor de­ lucru civile şi militare s'a putut, redeschide, in­tr’un timp record, şoselele Bucu­­reşti,Braşov şi Ploeşti-Rm. Să­rat. Cu acest prilej, populaţia de pe traseu a dat un preţios concurs echipelor de lucru. In prezent se lucrează intens la deszăpezirea şoselelor Braşov-Si­biu, Rm. Sărat-Focşani-Bacău-Eo­­man, Bu­cureşti-Piteşti, Bucureşti- Alexandria şi­ Bucureşti-Olteniţa. Pentru verificarea modului cum s-au executat, măsurile luate pen­­tru deszăpezirea şoselelor, d. Gh Gh. Vîntu ministrul lucrărilor publice însoţit de d. ing. inspec­tor gener­a­l D. Câmbureanu, di­rectorul general a­l drumurilor, a făcut, o inspecţie pe şoseaua Bucu­­reşti-Pioeşti.­­ CU tot timpul defavorabil, se continuă cu, intensitate lucrările pentru înlăturarea zăpezilor de pe şosele Noui trupe franceze trimise in Indochina Alger 31 (Rodor). — Pe bordul vasului „La Ville d'Orari au fost îmbarcate trupe africane da şoc și motorizate, cu destinația Indochi­na via Marsilia. întrevedere Franasovici-Stafford Cripps Londra, 31, (Rador). — D Richard Franasovici, reprezen­tan­tul guvernului­­român la Londra, a avut .Tot după a­mia­ză o întrevedere cu sir Straf­ford Cripps, ministrul comer­țului. POPORUL BULGAR PORNEŞTE O CAMPANIE PENTRU AJUTORAREA ÎNFOMETAŢILOR DIN ROMÂNIA . Sofia, 31, (Age­rpres). -1­. Coires­­pondenti al agenţiei Agerpres” transmite: Potrivit hotărârii Consiliului de Miniştri all Bu­lgariei­. Ministerul Politicei Sociale a dispus­ înce­perea ca­m­paniei pentru ajutora­rea copiilor din Moldova înfome­tată. Astfel, sub auspiciile aces­tui depărtam­nt, s'a constituit un comitet central de ajutora..., care a stabilit la rândul sau următoa­rele: să se înceapă o acţiune be­nevolă din partea poporului bul­gar pentru strângerea de alimen­te, îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte materiale pentru a fi tri­mise coptelor din regiunile bân­tuite de secetă din România; să se constitue în toată ţara comi­tete de acţiune regionale de pla­să şi comunale, in ac­elaş scop; să se pornească o acţiune de lă­murire a poporului bulgar pen­tru colectarea cât mai urgentă de articole «remientare ca: untură,g carn,*, brânza, conserve, fructe uscate, etc., apoi încălţăminte şi haine, recur­gând­u-s® totodată şi la concursul organizaţiei de tine­ret a Septembriştilor, ca şi la concursul comitetelor tineretului democrat. In toate comunele din Bulga­ria, materialele colectate vor fi depuse la Primării sub suprave­gherea comitetului de ajutorare care ţine evidenţa lor, donatorii semnându-şi numele în registrul general al donatorilor. Comite­tele de plasă vor Îngriji de con­fecţionarea pachetelor pe care le vor trimite Inspectoratului Asis­tenţei Sociale din România». A­­cesta cu ajutorul Comitetului Regional de Ajutorare din Ro­mânia, va îngriji de expedierea imediată a pachetelor MetaMorului Bulgarie la Bucureşti, care le va preda Guvernului Român. Pentru transportul ajutoarelor, vor fi puse la dispoziţia acestei opere toata mijloacele în mod gratuit. ANIVERSAREA VICTORIEI DE LA STALINGRAD In istoria universală sunt lupte care au decis nu numai soarta unui popor, ci chiar a unui con­tinent — dacă nu a lumii întregi. Astfel la Marathon, în lupta dintre greci şi perşi, a fost sal­vatar nu nu­hai Elada, ci Europa, cu civilizaţia ei. De­ asemeni la Stalingrad, Ger­­mania hitler­istă care invadase Europa — ducind cu ea cru­zimea­ şi moartea ştiinţifică — a fost oprită de armata roşie, în numele omenirii. Cultura şi civilizaţia Europei, spiritul democrat al lumii întregi — aceste bunuri sufleteşti ale tu­turora — au fost salvate de energia oştirilor de sub comanda genera,­lissirmlul Stalin. Mâine, 2 Feb­ruarie, se implinesc paitrut ani rnjo­­cînd, la. Stalingrad, s’a pecetluit soarta războiului. De-atunci şi până as ţări şi­ succedează etapele în drumul spre pace. Ne apropierrf ţie ttt»­tima etapă. Poate aniversarea Stalingrafiflu­lui va grăbi lucrările pentru ptro­iectarea pocii­­i O mare fabrică în construcţie SITUAŢIA DIN PALESTINA IN DISCUŢIA CAMEREI COMUNELOR Londra 31 (Rador). — Luând cu­vântul Villerii in Camara Comune­lor la desbarsirea cu privire la Pa­lestina, Sir Oliver Stanley fost mi­nistru al coloniilor a spus între altele: „In­ ultimele săptămâni am tre­buit să facem faţă unor nouă pro­vocări, cumpănite temeinic ,şi exe­cutate cu grija. Dacă n­u este cu totul exact să se spună că guvernul a fost emi­­strâns să cedeze, nu este mai pu­ţin adevărat că în aparenţă fap­tele au dat această impresie. Sir Oliver Stanley a declarat mai departe că nu poate crede că activitatea teroriştilor ar putea să continue dacă, Agenţia Evreească, şefii ei , şi comunitatea evreească ar da un ajutor adevărat trupelor care caută să-i pună capăt.­­ .Aşteptăm de la d. ministru o de­claraţie care să dea nu numai Ca­merei, dar şi publicului speranţa că autoritatea noastră în Palestina va fi stabilită in aşa fel încât să fie în sta­re să pună capăt acestui val de crime şi violenţe. Dacă d. ministru nu poate să ne dea o asemenea asigurare— a în­cheiat fostul ministru al coloniilor din guvernul Churchill — el îşi va lua o mare răspundere. Situaţia actuală, mi mai poate continua şi dacă nu suntem in măsură să-i facem faţă, ea se va agrava în mod inevitabil şi până la urmă, ceea ce până acum a fost socotit drept ,,pământul făgăduinţei”, va deveni un iad sângeros pentru britanici,, ca şi pentru arabi şi evrei”. RĂSPUNSUL GUVERNULUI Lopd­ Info I* în şedinţa de Vineri a Came­rei Comunelor la diferite critici aduse guvernului pentru politica, sa în Palestina, d. Gretch Jones, ministrul dominicanelor a început prin a arăta că nu cunoaşte nici tun refuz de cooperare din partea autorităţilor evreaşţi, întreaga co­munitate şi-a strâns forţele pentau a ajuta. El a respins de asemenea acuza­­ţia că guvernul , ar fi­­fost abătut de pe calea justiţiei prin amenin­ţările teroriştilor faţă de oamenii răpiţi. ,,Tir. să desmint cu cea mai mare hotărîre acest lucru“, a de­­clarat Atj. Cu privire la apelul Ini Groper, d Greech Jon*s a spus că avo,ui ■ tul acestuia urma să obdină semnă­tura arestatului. El nu a putut aă facă acest lucru din cauza unor agitaţii în închisoare, dar cum a­­v­ocatul incunoştiinţase de acest lucru pe ofițerul comandant, aces­ta a socotit că trebue să­ acorde un răgaz. , . . . D. Churchill a intervenit între­bând: ,,Dacă Gronet­ refuză să semneze, însemnează că refuză sa facă apel?“ Șeful conservatorilor a precizat că nu este doritor de vărsare de sânge, dar ar vrea să fie urmate principiile. Ministrul dominioanelor a răs­puns că înaltu­l comisar poate e­­xercita prerogativa sa de graţiere sau comutarea pedepsei. • D. Creech Jones a arătat în conft­tinuare că guvernul a avut intre­­­ul sprijin al înaltului comisar şi al autorităţilor militare spre a­ aplica toate măsurile posibile pen­tru înlăturarea relelor comise d® terorişti şi pentru a restabili praiâ nea. Există o deplină înţelegeri între autorităţi, pentru a elimina terorismul Ar* vital să se obţină cooperarea jioa porului. Tărorîsmu! nu putea fi eliminat numai prin supr­esiun­eg, militară. D. Creech Jone* ntt a avut tints! să-Şi termine cuvântarea când s’a ajuns la sfârşitul dezbaterilor, fră consecinţă, dezbaterile au fost ar­mânate. Evacuarea familiilor şi copiilor şi a unor civil britanici din Palestina Londra, 31 (Bador). — In cercu­rile bine informate se crede că în curând se va ordona evacuarea fe­meilor şi copiilor britanici din Pa­lestina. Se­ mai crede ca evacuarea va începe Marţi 4 Februarie- Ierusalim, al (Bador). — In ca­drul măsurilor de securitate tot mai mari luate in Palestina, poli­ţia a făcut Vineri cercetări din casă in casă, întocmind liste de civili britanici. vranume Şi cantinele m­nntar sunt închise la Ierusalim, iar fe­meile din serviciile armate au Im consemnate în barăci. ■e* Ierusalim 31 (Radar). .... Dup­larea ordinului de evacuare a fe­meilor şi copiilor britanici, consu­lul general al Statelor Unite în Palestina a trimis o cablograma guvernului nordamerican ce fora in­strucţii cu privire la situaţia ce­tăţenilor nordam­ericani din Pa­les­tina. FAMILIA REGALĂ ENGLEZĂ A PLECAT , IN africa de sud , Londra 31 '(Rador).__ Consiliul de stat, compus din Ducele de­­Gloucester, Principesa Regală și Vi­pontele Lastell­es, a preluat principalele funcţiuni regale, la Londra, după ce Regele şi Regi­nă, împreună cu Principesele Eli­zabeth­ şi Margaret, au părăsit cu trenul capitala, plecând în via­­tarea Africei de Sud. O mulţime enormă a fost mar­­tora la plecare către Portsmouth, unde Maiestăţile Lor vor pleca Sâmbătă spre Capetown pe cel maî nou cuirasat britanic Yarib guard. Regele era in uniformă de mat­rinar. La Portsmouth, drapelele flu­tură şi marinarii au scris „WeL­come”, „Good Luck’’ şi ,,Gext save the King“ în zăpada care a­­coperă portul­. Pilim­ul ministru Clement AL, d­ec, era printre personalităţile distinse care au vătuit pe Mătersi­tăţile Lor la gara Waterloo. Căsătoria şi divorţul in Uniunea Sovietică Privind din exterior, căsătoria in Uniunea Sovietică nu se deo­sebeşte cu nimic de căsătoria în alte ţării: doi oameni se cunosc, apoi decid să se căsătorească, se curţină la ofiţerul stării civile, cei credincioşi fac şi cu tainia religi­oasă, i-şi înjghebează, o familie. Privind însă fondul lucrurilor, căsători­a în Uniunea Sovietică se deosebeşte profund de ceea ce constitue conţinutul ei. La teme­lia căsătoriei şi­ a familiei­ sovie­tice nu există şi­ nu poate exista nici un fel de calcul­ material. Nu se poate întâmpla în U.R.S.S. ca un tânăr să ia de soţie o fată pentru averea ei, sau o fată să se mărite cu cineva ,­pe motivul că acesta are o „situaţie”. Acest lucru nu se­ poate întâmpla pen­­tru că condiţiile în care­ trăesc oamenii so­vietic, chiar atunci, când au de luptat­ cu greutăţi, nu le fac griji pentru ziua­ de mâine. Omul sovietic ştie că oricând statul are nevoie de meseria lui, de­­forţele lui, că existenţa îi este asigurată­, că de el depinde­ să fie un om înstărit. Pe de altă parte, femeia sovietică are toate con­­diiţiiile pentru, a-şi putea asigura ea singură existenţa. Decii, căsă­toria pentru ea nu este un mij­loc de „a se aranja”. De aceea că­sătoria în U.R.S.S. are la bază exclusiv dragostea şi, stima dintre don oameni, care vor să parcurgă viaţa împreună. Se înţelege că o fămilie, ce se reazemă pe o ast­fel de temelie, este mult ma­i trainică, decât oricare altă fa­milie. . . , „ In ceea ce priveşte­ latura juri­dică,, ea constă în înr­egistrare­a faptului căsătoriei la ofiţerul stă­rii civile. Precum am mai arătat, cei ce vor, fac şi cununia reli­gioasă. In faţa legilor însă con­tează numai actul de cununie ci­vilă. Legea sovietică dă dreptul celor ce se căsătoresc, să decidă ei înş­işi în privinţa, pronumelui după căsătorie. Fie că fiecare soţ rămâne cu pronumele său de mai înainte, fie că unul dintre soţi ia pronumele celuilalt. Practic, în majoritatea cazurilor, soţia ia numele soţului. In tot­ cazul, ho­tărârea soţilor în­­această­­privin­ţă trebuie declarată la ofiţerul stării civile, şi el o trece în ac­tul de cununie. In, ceea ce priveşte obiceiul de a face nunta, adică petrecerea de după cuiuunie, acest obicei există în Uniunea Sovietică, ca­­ şi în alte părţi. Iar la ţară s’au păs­trat , toate tradiţiile populare, toate obiceiurile de nuntă, care dealtfel variază în diferite re­giuni şi republici. Statul sovietic manifestă o deosebită grijă pentru trăinicia familiei în U. R. S. S. In acest scop funcţionează legi şi insti­ttu­ţii spectate pentru protecţia ma­mei şi copilului. Atunci când so­ţul este transferat­ cu serviciul în altă parte, soţia, dacă are ser­­viciul în­tr’o altă instituţie, este­ transferată şi ea. Instituţiile au grijă să dea concedii soţiilor în acelaş timp, etc. In ce priveşte chestiunea di­­vorţul luii, este adevărat că legile sovietice adrrirt divorţul, atunci când motive serioase împiedică pe soţi să rămână împreună. Di­­vorţul însă nu se obţine uşor în­ U. R. S .S. Divorţul se face nu­mai prin instanţe judiciare, chiar atunci când ambii­­soţi sunt de acord să divorţeze. Taxa de di­vorţ este destul de mare, pe când cea de cununie, este deri­zorie. Acest lucru oglindeşte do­rinţa statului sovietic de­ a asi­gura copiior un mediu de fami­lie, de-a face ca aceştia să aibă pe amândoi părinţii. Atunci, to­tuşi când se pronunţă divorţul­, întâietatea în drepturi asupra copiilor i se dă mamei — dacă nu există motive speciale de a o lipsi de dr­ept asupra copiilor, ta­tăl­ rămânând obligat să suporte şi el partea sa de cheltuielii nea* tru întreţinerea copiilor. Trebuii însă subliniat că divorţul îpj Ut R. S. S. este un lucru rar, too*­mai daitor­ită faptului că familia sovietică, cum am arătat mai suis, este întemeiată pe baas pp» Ude ale potrivirii dintre oameni ale iubirii și înțelegerii recipiWaZ A BKROl&S (,.Graphiî Non'% •

Next