Universul - Capitala, martie 1947 (Anul 64, nr. 48-74)
1947-03-02 / nr. 49
Annini «4-ta» ,’agbi Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. Ä, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Wwi* jteftMI pfSttlf tn ««nforai »pmfcrlf IBtr, ©»1« P. T. T. Wir, M,41W/**f f nmitei CI LI PIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3 30 13 PRIMA ETAPĂ A PĂCII Una. dsn ©araei« pemteu ©ar* Agresiunea hitleriwtă a ptttttt su*" prinde lumea, a fost (â tomBA ■wem© după primul. război mo»- 4 sal politica multor țări a evitat, jsitt'oă cu tot dinadinsul, co»tăetul im» nelățîle ©ari se precipitau și iStevonieaiu din ce in ce mai «#ne- S’a tritt. într*« WHifsferS, de iluzii, in ceaţa «pa* **ntel«r înşelătoare. Sta pus temei pe fame©»! vorbelor bine m ^esusite. «’a acordat credit tavwmsiunilor ipwralt« si preste. *r»t»A adievărului ©eior mal cute«Sioars ncadevâriri. IAmica întreagă a. fost, ţinută la credinta. unei solidarităţi internaţiomie care,, de fapt, na «xăstat şi securitatea colectivă despre care sta făcut atâta caz după primul război mondial şi ©ar© era raţiunea die a, fi a Ligii Naţiunilor, mi era decât o iluzie care s’a spulberat la prima atingere cu realitatea. Preţul pdăffit de întreaga tarne pentru această gravă eriwee a politic?! ij»'«U!a.tio.rKiî©, din perioada dintre cele două războaie mondiale, a fowrt atât de durere» fiecă* eroarea ar fi o crimă dacă ea s'ar mai rgpeă». Topoarele sunt sătule de Ibiriî. El* vor să ©unoiscâ realitate» și în cadrul ei să fie organizată (fecult'atie) lor eu Ştiinţa lor şi eu aprobarea, tor. Aş» se explică interesul deosebit ce *e dă pretutindeni declaraţiunilor ©e »© fac de personalităţile 'politice ©ace conduc politica internaţi®' nală. Aşa se explică atettţiittiri încordată ă opiniei puiblice din toate ţările faţă de evoluţia eforturilor ce se pun pentru netezirea drumului care duce spre înţelegere, colaborare şi securitate collativă. Popoarele vor o politică realistă întemeiată pe sinceritate şi adevăr şi practicată prin mijloace realiste şi la lumina zilei-Interesul deosebit cu care au fost primit«, în timp'?! din urmă, iirtf ir vi« wurî! e acordat« de generaiissimul Stalin, ale cărui de* clarațiuni au fost atât de slave Si atât d* pdftcfee. confirmă, pe de o parte- itanpnriwnța p© ©ere lumea, întreagă o acordă problemelor internaţionile şi pe d altă parte dorinţa ei de a cunoaşte toate elementele acestor probleme, toate greutăţii« iar şi posibităţi!« de viitor. Este tot atât de explicabil şi interesul cu care, desigur, a fost primită larga expunere făcută în Camera Comunelor de d. Bevin, ministrul de externe britanic. D. Emest Bevin a atns, în expunere» sa toate problemele internaţionale cari preocupă încă. In mod serios, marile puteri învingătoare ate naeismwUii şi de a căror soluţionare rapidă depinde in mar© parte securitatea, şi pa,eea viitoare. Degajăm, disba început, din această expunere pasagul« privitoare I« tratatei« de pace încheiate cu ţările considerăt«forţe satelite“ al» Gertaniei. Şi degajăm in deosebi, în ce ne priveşte, recunoaştere» categorică din partea ministrului de externe bri tani© că „sateliţii din Balcani nu au avut altă alegere decât să cedeze în faţa presiunei germane. Noi ştim ce a însemnat această presiune, mai ales din ziua când ea a găsit, din nefericire, în interiorul tării complici tatra ne©?sară. Noi ştim însă, in acela? timp, cu ce entuziasm poporul român s’a alăturat marilor naţiuni cari luptau contra Germaniei hitleriste, în zoua când au putut fi înlăturaţi cei cari l’au condus in război alături de Germani». Declaraţia miadstrului de externe britanic. In această privinţă, este un nou omagiu adus poporului român. D. Bevin a dat trataflitor do pac© încheiate, de curând la Paris, toată însemnătatea, pa iwre ele o au în viitoarea dezvoltare » relaţiilor internaţionale. D-sa a, anunţat apropiat© lor mntificare şi a subliniat consecinţale p* ©are tfithiarwt vieţii m»#n»Se « va avea f® domental «oonomic şi *t schimburilor comerciale mi ţările semn«“ tar«. Provizoratul ©ar« a urm«)'; semnării armistiţiului şi toate obligaţiile ©are au decurs din «I şi pentru respectarea cărora România a făcut şi continuă să facă rea“« eforturi!© necesare, au întârziat revenirea la o viaţă normată în raporturile cu ţării* s răriae. Ratificarea tratatioi de pace, punând capăt acestui provizorat, în toată această regiune sud-est europeană, se va putea porni cu stăruinţă la normalizarea acestor raporturi, consolidându-se astfel, deocamdată, în aceaist'â regiune, situaţia unor ţări a căror populaţiuv» nu aşteaptă decât înmulţirea posibilităţilor de a-şi desfăşura munca în cadrul moral şi material cuvenit popoarelor libere. „Când tratatele vor fi ratificate — « spus d. Barta — şi eu mă aştept ca ele să fie ratificate învirând — situaţia normală va fi lăsată să revină în aceste ţări şi relaţiile vor fi libere să se dezvolte pe o bază mult mai raţională". Este în această afirmaţie mai micit decât exprimarea unei mori rariţe: este afirmarea condiţiei însăşi a pacificării definitive a acestei regiuni europene. S’a parcurs astfel prima etapă a păcii generale, ceea ce pure în lumină optimistă restul drumului până la desăvârșirea ei. I. FERMO F ŞTIINŢA SOVIETICĂ ŞI VITAMINELE Din ce se pot fabrica vitaminele? __ Vitaminei«? sufootent» indisfcetjsaUU e pentru o normală afuncțSftnara e proceselor vital«, nu găsesc. în hrarm netisrală dar JBiu «fT£i,ț.in niciuncia din categorîSte obișnrudite ce srfmi la baze Jfomi&rîB «himeiiteâor (lalbimaine, grăsimi, himrocarburi, eflemenUrte organice). Știința sovietică acorda un lmfrres dexssebit studiului A?itemm€ior. Se fac rmmea'ose cercetări pentnu « le detecta și se pun, la punct procedee mere.! nemi p«n*ru fabrearea lor din diferit« *absta nțe. L VITAMINELE ŞI MIEREA Mierea de albine prezurată o fenpartianită deosebită pentru huana omuM şi de aceea ea a fost suipusă de nenumărate ori analizei pentru a se stabili ce fel de vitamine conţine La început se credea că ea conţine vitemim. C., deoarece s’a constatat că ea este un redactor al iodului. In anul 1935 însă, experienţele au dovedit că mierea conţine vitamina B- 2 şi o cantitate de acid ascorbic. Cu ajutorul unor metode microchimice şi micobiologice s-a comstatat că proporţia diferitelor vitamine în miere variază după izvorul de unde a fost culeasă şi dupâ cantitatea de polen. Incercându-sa a curăţa mierea de polen, s’a prăbins la o totală eliberare amierei de vitamine- Mierea mai conţine urme de vitamine H., troici cantităţi de vitamine B. I şi o anumită cantitate de vitamine B — complex- Savanţii sovietici au mai descoperit că mierea are o acţiune antihemoragică graţie vitaminei K, pe cere o conţine. VITAMINELE XI TRANSPÎ* ' RAŢIA Compoziţia chimică « transpl* raţiei nu este cunoscută, încă !n întregime- Cauza este dificultate» de a culege acest lichid b’nosic si influent» de o st® asupra chimiei sudorii suprafaţă■orpuliuí de pe care este ■ culeasă. Cunoaşterea ei este foarte importantă dacă vom ţine seana că în ţările tropicale omul pierde zilnic prin transpiraţie 5-12 1. în caii nu se cuprind numai săruri, ci şi alte substanţe Experienţele din ultima vreme arată că sudoarea cuprinde vitamine, între altele Si vitamina C. Concentraţia vitaminelor conţinute d«. sudoarea culeasă de pe piept diferă can- HStativ şi calitativ de aceea •» vitaminele conţinute de sudoarea culeasă de pe mâini. Iată. ®t" VITAMINELE Pi MALARIA Experienţele făcute asupra puilo- A găină arată că lipsa de vitamină H (biotina, necesară creşterii) în sângele păsării o fac« pa acea» o mai sensibilă la infecţia de malarie. La animalele inoculate cu parazitul malariei s’a observat că biotina H p concentrează in plasma lor mai ales acolo unde este numărul mare de paraziţi, vitamina revine , la proporţie normală, când infectia slăbeşte. VITAMINELE ŞI NUCILE Ir'l93S a fost publicată în IT Tft S. S. o comunicare privind vitaminele din nuci- O mar» r Tit’jbate de vitamine C. se află în nuci, atunci când însă nu s’a format foaia şi miezul este îxhîS moale. O singură mică 1« greutate de 15 graîne conţine vitamina C. Intr’o cantitate de 2 oii mai mult decât, doza siî* nică necesară omiudui. Patiseriile care fac dulciuri din nuci verzi, distrug în genera!^ vitamina C. din «le; aceasta rămâne numai când ţinem nucile, în ■ apă caldă şi apoi le marinăm în oţet RELAŢIILE INTRE VITAMINE Acum câţiva ani s’a observat, la şoarecii albi însuşirea, de a sintetiza propria lor vitamină CAstfel, cu toate că în hrana lor lipsea acidul ascorbic — un element ce intră în compunerea vitaminei C. — conţinutul vitaminei C din ţesuturile lor rămânea la acelaşi nivel. Această sinteză era rezultatul absorbirii de către animale a unei cantităţi corespunzătoare de vitamine de alte categorii, dintre care cele mai importante sunt damina şi ridoflavina. Aceasta deschide un câmp larg de activitate pentru înlocuirea şi la oameni a unor vitamine atunci când în organismul omului se constată lipsa altor elemente corespunzătoare. Problema vitaminelor preocupă mult cercurile ştiinţifice sovietice. Producţia de vitamine în URSS pe anul 1946 a atins 20 miliarde de doze, el© devenind foarte populare Există la Moscova magazine speciale unde se vând vitamine, copii s-au învăţat cu ele şi e un lucru obişnuit pentru ei să-şi cumpere zilnic, singuri, bomboane vitaminizate cu polivitamine. (Agerpres). PROFESORUL OSTROVSKT cAITMineatorul institutului tehnologic al industriei a)iurenta.ro «cinetica, care produce ftUm©nte ritaminitate Ancheta dela economatul funcţionarilor publici La Fixvnomatul genera ! al funcţionarilor publici e în curs o an*chetă asupra felului in care «au făcut aprovizionările şi au fost mânuit® fondurile. Trp comisia «I« anchetă, fac part« nu numai reprezentanţi ai ministerului Economiei naţional« ci şi deleganţi ai sindicatelor de salariaţi publici din Capitală. O dublă garanţie, deci, că afacerea nu va f muşamalizată şi că vinovaţii vor fi descoperiţi şi sancţionaţi aşa cum merită. Fconomatele au o importanţă deosebită în acţiunea de susţinere a intereselor salariaţilor de toate categoriile. Ele au constituit, pentru salariaţi, principalul mijloc de aprovizionare la preţuri accesibile şi, deci, de luptă contra speculei. Oricât de mari ar fi fost salariile, ele nu ar fi putut, in ni,cnut caz, ajung© din urma, preţurile în continuă creştere. De aceia accentul acţiunei d© apărare a intereselor salariaţilor nu a căzut, asupra salariilor ei asupra economatelor şi cant neoir. Prin ele. salariaţii puteau să se aprovizioneze la preţurireznoabile, fiind feriţi de jaful pe care il practică speculanţii bursei negre. Acolo unde economatele au fost cincite şi estergic conduse, ele şi-au îndeplinit cu succes acest rol. S’a dovedit, în felul acesta, că principiul care stă la baza lor este sănătos şi poate constitui principala pârghie de susner© a intereselor salariaţilor. Se pare că la Economului General al Fum-ţionarilor Publici i s'a făcut totul pentru a cwmnpru- I mH« această Poamă d© aprovizionare a funcţionarilor. Ancheta va stabili dacă e vorba numai de incompetenţa celor acum anchetaţi sa.p dacă s’a urmărit — voit — nemulţumirea massei funcţionarilor publici, în auml acesta, am av©a de a face eu o acţiune gravă de subminare a «forturilor «« *e foc pentru a înlătura efectele speculei şi a ajuta pe salariaţi să treacă, cu bine, prin p«i’ioada grea de azi. Cu sau fără ace«*« circumstanţe agravante, vina celor care şi_au bătut ,joc di© nevoile funcţionarilor publici e evidentă. Ei au lăsat, pe funcţionarii publici să se scoată în lipsuri cumplite, lipsuri care au luat, pentru mulţi din ei, aspecte dramatice. N©4provizionaţi suficient, ca alţi salariaţi, prin economate — cu leafa lor modestă — fiindu-le imposibil să cumpere ra bursa, neagră alimentele şi îmbrăcămintea necesară, ei au fost nevoiţi să-şi reducă la minim standardul de viaţă. Aceasta nu s-ar fi întâmplat dacă Economatul general al funcţionarilor publici şi-ar fi făcut datoria. Responsabilitatea lipsurilor suferite de funcţionarii publici din Capitală cade deci asupra acelora care aveau obligaţia să-i aprovizioneze şi nu au făcut-o. Ei trebuie să-şi primească pedeapsa. Aşa cum Economatul General al funcţionarilor publici va trebui să fie organizat şi astfel condus încât să corespundă misiune: sare, AL. C. CONSTANTINESCU Washington, 28 (Rador),TM-Corestt9fld»nî«l Agenţiei „Reuter" transmite: Prosetif irtet» Trum»n a prezentat VCrteH Senatului C«t pM riepe terţei© t»e p®ee ■ cu Hait’a, Românip., Bulgaria fi Ungari», spre a ti ra.ifföeaií© d» acesta. Preşedintele Truman a transmis deasemne» un reptirt eu prWîre» acesta tratet® ce i a fost făcut d® câtre generalul Marshall, secret»TM! depertementului de stet. la TRATATUL DE IICE CU ROMANIA TRATATUL FRANCO-ENGLEZ MHWm S* 1HIH1K SEHAIULUI AMERICAN VA FI SEMNAT LA 4 MARTIE Paris, 28 (Rador). — In aplauzele unanime, ale Adunării Naţionale, d. Georges Bidault, ministrul de externe, a anunţat că socoteşte că va fi in măsură să semnete Marţi- 1 Martie, la Dunkerque, tratatul de alianţă franco-englez. D. Herriot, care prezida, a mulţumit d-lui Bidault şi a adus elogii poporului britanic. Ocupându-se de problema germană, d. Bidault a arătat că guvernul francez s’aieri a rat în favoarea soluţiei federaliste. „Socotim — a continuat d. Bidault — că problema frontierelor germane trebui considerată în ansamblul ei”. Comentând alianţa franco-britanică, d. Bidault a afirmat : „Vom merge şi mai departe decât această alianţă şi fiecare clauză din tratatul franco-etigiez va fi oferită marilor noştri aliaţi”, ★ ■Washington. 28 (Radost). — „Deocamdată, nu sunt în măsură să comentez, pactul franco-britanic”, — a decla,rat pupătorul d© cuvânt al departamentului de stat. In cercurile oficiale se predă că departamentul de stat aşteaptă să aibă texul oficial al acordului înainte de a da vreun comunicat. Se adaugă, totuşi că acordul est« socotit drept o nouă dovadă »"dorinţei legitime a Franţei şi a Angliei de a veghea ca să fiu se mai poată produce o nouă agresiune din partea Germaniei. CUPRINSUl TRATATULUI Paris, 28 (Rador). — Tră principalele dispoziţiuni din tratatul de alianţă franco-britanic . Tratatul va avea o durată de 50 ani. Punctele esenţiale sunt: 1. „Franţa şi Marea Britanie îşi iau angajamentul d© ar fixa de comun acord măsurile ce s’ar putea dovedi necesare dacă Germania ar adopta o politică de agresiune sau ar lua iniţiative c© ar putea să ameninţe securiatia uneia dintre cele două ţări“. 2. „Dacă Franţa sau Marea Britanie s’ar găsi din nou angajate în ostilităţi lui Germania, cealaltă parte i-ar da imediat tot sprijinul său militar şi aceasta fie că osilităţile ar proveni din.' tr’o agresiune armată din partea Germaniei, fie că acţiunea ar fi hotărîtâ în comun sau ar fi aplicarea măsurilor purscrise de Consiliul de Securitate al ONUi-lui”. 3. „Franţa şi Marea Britanie se vor consulta în vederea luării tuturor măsurilor necesar© în cazul când Germania nu şi-ar înde- plini obligaţiile ce i-au fost satt care îi vor fi impuse“.4. „Franţa şi Marea Britani© sa vor consulta cu privire la toate chestiunile economice care le interesează”. În afară de aceste clauze principale, există mai multe stipulation indicând că acţiunea întreprinsă de Franţa şi Marea Britanie, în virtutea acestui tratat, va fi tot timpul menţinută în armonie cu obligaţiile ce decurg din Charta Naţiunilor Unite Mai există unele chestiuni de amănunt, cărora nu li s’a dat o redactare definitivă. DARUL POPORULUI CEHOSLOVAC PENTRU REGIUNILE ÎNFOMETATE Guvernul Republicei cehoslovace a însărcinat într-una din ultimele sale şedinţe ţinută sub preşedinţia d-lui preşedinte al consiliului Klement Gottirld, pe ministrul aprovizionării d. Vaclav Majer, să livreze în contul statului cehoslovac 1150 tone de alimente statului român. Aceasta donaţie este compusă din următoarele alimente : 500 tone de zahăr, 700 tone de cartofi, 150 tone de brenzeturi, şi alte alimente în valoare totală de 10 milioane coroane cehoslovace. Alimentele sunt destinate un ajutor populaţiei judeţelor române bântuite de secetă. Transportul, acestor alimente va fi efectuat în cel mai scurt timp în parte prin autocambame, în parte prin căile ferate sau pe Dunăre. In afară de aceasta, guvernul republici cehoslovace a hotărît să înlesnească, României, importul, anumitor mărfuri de importanţă vitală care ar uşura atât situaţia regiunilor în suferinţă cât şi situaţia producţiei industriale române. Presa cehoslovacă subliniază cu acest prilej sforţările guvernului şi poporului român pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă şi aminteşte sprijinul pe care România l-a dat emigranţilor cehoslovaci în timpul războiului, precum şi concursul pe care l-au dat transporturilor VNR.RA pentru Cehoslovacia îndrumate prin România în primele luni de după războiu. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ER! zeul d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej, asupra acordului de la Moscova In consiliul de miniştri de eri, prezidat de d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, rf. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, a făcut expozeul în legătură cu acordurile încheiate recent la Moscova. D-sa a arătat, în amănunt, marii avantagii cari ne revin prin înlesnirile ce ni se fac de către marea noastră vecină Ominim Sovietică. Uzinele noastre sidenurgice vor fi din plin aprovizionate cu materiile prime necesare unei producţii normale. Având oţelul necesar, fonta, cocsul respectiv, .?« va mări şi I producţia, ajungându-se la o îndestulare normală a uzinelor noastre. Ai aceeaşi măsură se vor furniza şi textilele necesare. înlesnirile de plată cari ni se fac sunt, de asemenea, foarte mari. La urmă s’a dat următorul comunicat : Vinuri, 3? Februarie c., la orele 11. a, avut lo c 1« Preşedintia fon. «Mi'uhu d« miniştri un Mwwllju prez.tint d© d. dr Petra Groza, preşedintele C(msdlhrtu) d« miniştri. S'au discutat şi rezolvat chestiuni curente. Consiliul a luat sfârşit la orele 13,30. SOSIREA BARURILOR POPORULUI BULGAR PENTRU POPULAŢIA ÎNFOMETATĂ Solemnitatea de la Cameră Eri. la ora 12.30, a avut loc în cabinetul d-lui Mihail Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, solemnitatea predarii darurilor trimise de poporul bulgar populaţiei româneşti din regiunile bântuite de secetă. D. Mezincescu, vorbind în numele CARS-ului, a arătat că au sosit în gară zece Volgoane încarcate cu 11.000 kg. făină, grâu, porumb, orez, marmeladă, 7.000 kg. fructe uscate, 5.000 kg. zahăr, îmbrăcăminte pentru copii, etc. Fiecare a dat ce a putut, după starea lui materială, vecinii noştri bulgari voind să ajute, cu toţii pe prietenii lor români din Moldova. Acest transport constitue o primă tranşă din totalul de optzeci da vagoane colectate de poporul bulgar. ..Prin acest gest, — a încheiat d-sa — prietenia româno-bulgară s’a aimentat, şi mai mulţi’. A vorbit «pai d. Mihail Sadoveanu, depănând amintiri din campania din 1913 în Bulgaria, pentru a arăta că prietenia româno-bulgară s'a manifestat nesdruruciniata şi în trecut. D. Sava Gaaiovschi, vorbind despre semnificaţia darului Bulgariei, a declarat că „poporul bulgar va împărţi fiecare o bucată de pâine cu poporil român. Pentru aceasta stă mărturie legătura acestor două popoare şi cu darul acesta se săvârşeşte o taină a înfrăţirii”. Seria cuvântărilor a fost încheiată de d. Nedelcev, delegat împreună cu d. Peer, de poporul bulgar pentru a preda darurile. D-sa a arătat legătura veche care a existat dintotdeauna între revoluţionarii bulgari şi români. Şi ajutorul pe care şi-l dădeau reciproc pentru a scăpa de prigonirile trecutelor regimuri „Nu avem nici o îndoială — a declarat d. Nedelcev — că prietenia româno-bulgară va fi trainică şi nimic nu va fi în stare să o tulbure. Cele 10 vagoane au sosit Vineri dimineaţa la ora 2.30 în gara Băneasa, însoţite de delegaţia „Frontului Patriotic” bulgar. Ele vor fi duse direct, în regiunile bântuite de secetă, unde d-niî Nedeleev şi Perf, ce doi delegaţi, le vor preda potpulaţiei nevoiaşe. tae pentru distribuirea zahărului SibsecrCfaritul de stat al aprovizionării comunică următoarele: Astăzi, 1 Marti©, va începe' distribuţia zahărului pentru populaţia din întreaga ţară, pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie 1 ‘A câteva grame de persoană lunar pentru populaţia domiciliata in mediul urban si câte 5o gram© de persoană lunar pentu populaţia, domiciliată în mediul rural. Raţiile pe tr©i luni vor fi deci 7o gram© de persoană pentru populaţia urbană şi 15o grame de persoană pentru populaţia rurală. In Capitală zahărul va fi distribuit pe baza: bonului nr. 24o dubla din cartela, ac’uală -© p^în©, prin economate pentru toţi membrii eco. şi prin cooperariv* pentru toată populaţia neînscrisă în «conomate. Populaţia Capitalei n®înscri.să in economale va primi zahărul pe baza bonului arătat mai sus prin cooperativele ce vor fi anunţate printr'en comunicat special /îl©!© și ordinea distribuirii vor fi stabilite de oficiul economic al primăriei municipiului București «i comunicat prin radio și picsoval abilitatea bonului nr. 246 va expira la 31 Aprilie 1947. In Provincie zahărul se va distribui pa bara bonului nr. 2 zahăr din cartei» nouă, pentru toată populaţia urbană inclusiv membrii economa'etof rom.riVafă în mediul urban si ne bază de tab«re nominal» pentru testă populaţia rurală. Primele vagoane , alimente din Bulgaria pornesc astăzi spre regiunile însecetate Aseară, Vineri, a avut loc la C.A.R.S. o conferinţă, în cadrul căreia s-a făcut repartiţia pe judeţe a primelor zece vagoane cu alimente şi îmbrăcăminte trimis© de poporul bulgar pentru copiii din regiunile însecetate. Au luat parte d-nii: Pendit Petcov, secretarul Comitetului tie acţiune pe tem ajutorare din Rusciuk ?i Hristo Nedelcov, inspectorul regiuni: Rusciuk al Ministerului Politicei Sociale, d-na Elena Teohari Georgescu, dr. Eduard Mezincescu, secretarul general al C.A.R.S.-iului, Orăstiu Pircutsky, secretarul Legaţiei Rentriicei Populare Bulgare dia Romania, apeţi, inapectat Podoleanu, losifescu, B. Varvara, Lupaşcu de la, C.A.R..S., precum şi Paul Donici, reprezentantul presei bulgare. S'a făcut lumătoarea repartiţie: un vagon de ll.00o kg. alimente , îmbrăcăminte din partea Municipiului Sofia şi altul de 1,4.090 kg. din partea oraşului Loveci, au fost destinate Capitalei Moldovei şi jud. Iaşi; un vagon de 7.000 kg. din partea localităţii Loveci, şi altul de la BasMigic pentru jud. Trei Scaune: un vagon de 8 000 kg. din partea oraşului Silvan, pentru jud. Fălciu; un vagon de aproape 15.000 kg. din partea oraşelor Ruseiuk şi Tutrakan (Turtucarta) şi altul, din partea, oraşului Teteven pantm jud. Covurlui; un vagon din partea oraşului Stara Zagora, pentru jud. Botoşani; un vagon din partea oraşului Goma Oriaho\iţa pentru jud. R.Samt; un vagon din partea oraşului Părvomai, pentru jud. Vaslui. Ca tontă soliei jud taed conducerii căilor ferate, aceste 10 vagoane vor fi expediate chiar in cursul ziii de astăzi, locului în drept. Distribuirea articolelor se va fac© de îndată. Astăzi, vor mai intra, prin puncte de frontieră Cardan, şi Negru Vodă alte zece vagoane. In total vor veni prin acest punct aproape 100 vagoane cu hrană şi îmbrăcăminte din partea distonicului popor bulgar, care a răspuns cu entuziasm la chemarea conducătorilor săi de a ajuta poporul român, plin de recunoştință. Mr. W Onnldti * Martie JIM? 4 Pagini CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE 1 fSS pBSt^sS^S Propunerile Confederaţiei generale a muncii pentru reglementarea salariilor Declaraţiile d-lui Emilian Angheliu (AGERPRES) Eri după amiază a avut Ioc la Confederaţia Generală a Muncii o conferinţă de presă, in cadrul căruia d. Emilian Angheliu, membru în biroul executiv, a expus măsurile propuse de Confederația Generală a Muncii pentru reglementarea salariilor. MODUL ACTUAL DE SALARIZARE 1. Astăzi, orice salariat de la întreprinderile particulare primește un salariu total compus dinn două părți : a) Salariul de baza (salariul peoră, plus toate procentule fixe lunare ); b) sarcinile sociale (toate «avantajele în natură sau bani date ocazional de patroni). 2. Diferența între salariul de bază și salariul total este foarte mare. Salariul de baza reprezintă 0,0%—40% din salariul total. Acest mod de salarizare dă naștere la următoarele situaţii: 1. Stimulentul salariatului de a veni la lucru este iluzoriu. Exemplu: Dacă un lucrător textilist lipseşte o ora din fabrică, el nu pierde decât 520 lei (salariul, de bază). Insă pentru ora lipsită el are totuşi asigurat, 2286 lei (diferenţa, de la salariul de bază la salariul total, care reprezintă valoarea sarcinilor sociale). 2. Stimulentul muncii în acord, este de asemenea iluzoriu, deoarece p pentru producţia normală este plătit cu salariul total, când surplusul de producţie îi este plătit, numai cu salariul de bază. 3. Diferenţa de salarizare între funcţiuni făcăndu-se numai resalariul de bază, care este între 20%—40% din salariul total, restul până la complectarea salariului total fiind egală pentru toţi, salariaţii, face, ca deosebirea de salarizare intre necalificaţi şi calificaţi şi intre calificaţi şi alte funcţiuni superioare să dispară. 4. Diferenţa între ramuri de producţie, fiind limitată numai la salariul de bază, a dus la, o nejustă ierarhizare intre ele, in ce priveşte salarizarea. 5. Din cele arătate mai sus, reese daci o serie de dezavantaje pentru salariaţi, dar care constitue, avantaje pentru patroni, patronii, în preţul de cost pe care-l solicită la ministerul Economiei Raţionale, arat sume mai mari decât «ele determinat» de salariul total, deoarece ai mai adaogă şi unele prime s au avantaje, date la o mică parte din salariaţi pe care însă le generalizează, când este vorba de calculul preţului. PROPUNERI PENTRU NOUL MOD DE SALARIZAM! Având îi» vedere deficient*!« moMiN »cfdwî de .«mai tare pW* mroero ca: 1. Salariu! de bază, păns toata avantajele în natură sau în bani, să comstitue salariul total pe care să-l pornească salariatul in mod regulat pentru munca sa- Avantajele acestui mod de salarizare sunt: a) Calcularea reală a preţurilor de cost a produselor ; b) Posibilitatea de a s© preia o salarizare justă în cadrul aceleiaşi ramuri de producţie, în raport cu munca şi răspunderea fiecărui salariat ; C)Stimularea măririi producţiei, prin munca în acord, salariatul fiind plătit mai bine pentru sporul de producţie, decât pentru producţia normală ; (1) Plătirea orelor suplimentare în aceleaşi cordi lumi că şi plusul realiest prin munca im acord '• ci rrearea de condiții favorabil« întăririi dsciplinei în muncă; f) Aşezarea in ordine a salarizării intre ramuri de producţie după greutatea fiecărei ramuri ; S) I« calcularea salariilor, ca urmare a notthni mod d© salarizare, ce va ţine seama H» toate ramurile pe cari natron i I» acordă In mod «Tutuit. In viitor, tainurile nu vor depăşi raţia oficial» pe care salariaţii o vor primi tot «tutuit. FISCALITATEA 1. Prin noul mod de salarizare, se impune modificarea cotelor fiscale de impuneri asupra salariilor, în aşa fel încât impozitul reţinut să nu depăşească, ca valoare, actualele impuneri. 2. Totodată vă trebui ca, în spiritul platformei-program, să se obţină aplicarea impozitului regresiv la câştigurie realizate prin munca în acord şi ore suplimentare APROVIZIONAREA PRIN ECONOM A TE 1. Aprovizionarea salariaţilor prin economaie, după aplicarea noului mod de salarizare, să se facă numai la preţurile oficiale. 2. Menţinerea mai departe a degrevărilor de taxe fiscale la articolele distribuite prin econoroaie, (pânză, stofă, bocanci, alimente, etc.). 3. Acordarea mesei de prânz la cantină cu o reducere de 50% a preţuluioficial de cost al alimentelor. SITUAŢIA SALARIAŢILOR PUBLICI 1. Pentru a se ajunge la o îmbunătăţire reală a situaţiei materiale a salariaţilor publici, se impune urgenta organizare a aparatului ele stat, aceasta dând posibilitate statului de a suporta noui sarcini bugetare, cerute de acriastă îmbunătăţire. 2. Unificarea condiţiilor generale a tuturor statutelor de salariaţi publici, luându-se ca bază ultimul statut al funcţionarilor publici. 3. Modificarea legii economatului general al salariaţilor publici, avându-se in ved©re o descentralizare a acestui economat, care să asigure o mai bună aprovizionare a tuturor categoriilor de salariaţi ai statului. 4. Elaborarea unei noui legi de pensionare a salariaţilor publici. 5. Măsuri hotărîte pentru o mai bună asistenţă socială, pe car® actuala formă de funcţionare a Institutului General de Amgintare a salariaţilor pe bîtelui » poate da: STABILIREA UNUI RAPORT1 MAI HIST INTRE SALARI SI PREŢURI Pentru a se asigura un raport mai just între salarii şi preţuri mişcarea sindicală va susţine cu tărie Guvernul, pentru realizarea, tuturor punctelor din platforma , program a Blocului Partidelor, Democratice, privitoare la sectorrul economic şi social. Confederaţia Generală a Muncii este convinsă că un raport mai just între preţuri şi salarii precum şi îmbunătăţirea, situaţiei materiale, a întregului popor, nu este posibilă, fără o mobilizare a tuturor forţelor productive, pentru mărirea producţiei şi o luptă hotărîtă pentru refacerea economică a ţării. — a încheiat d. Emilian Angheliu declaraţiile d-sale. (Agerpres). milian RELUAREA SERVICIULUI POŞTAL AERIAN CU STRĂINĂTATEA EMfecţiunea s**eraW p T,T. adnee Ta runostiTffB publicului că pe ziua dp 1 Martie 1947 se reia serviciul de poştă aeriană cu ţările specificate maijos, percepându-se următoarele suprataxe aeriene, în plus peste taxele poştale obişnuite, de fiecare unitate sau fracţiune ele 20 grei ; Cehoslovacia, IS0O; Argentina, 17.800; Belgia, 2 800; Brazilia, 15.100; Danemarca 2.400; U. S. A., 10 000; Franţa, 2000; Anglia 2000; Norvegia, 8100; Olanda, 2500; Polonia 2100; Suedia ,1300; Elveţia, 2200; U.R R.S., 1300; Ciguai, 17..500. In Bucureşti, aceste scrisori se depun numai în cutiile speciale pentru poşta, aeriană sau la oficiile de sector, iar în provincie la oficiile poştale. Orice informaţiini suglimentare se pot obţine latoate oficiile trasiale.. 1 MARTIE. * * vTărți-$**ml mwtitroiM*.