Universul - Capitala, martie 1947 (Anul 64, nr. 48-74)

1947-03-02 / nr. 49

Anni­ni «4-ta» ,’agbi Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. Ä, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Wwi* jteftMI pfSttlf tn ««nforai »pmfc­rlf IBtr, ©»1« P. T. T. Wir, M,41W/**f f nm­itei CI LI PIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3 30 13 PRIMA ETAPĂ A PĂCII Una. dsn ©araei« pemteu ©ar* Agresiunea hitleriwtă a ptttttt su*" prinde lumea, a fost (â tomBA ■wem© după primul. război mo»- 4 sal politica multor țări a evitat, jsitt'oă cu tot dinadinsul, co»tăetul im» nel­ățîle ©ari se precipitau și iStevonieaiu din ce in ce mai «#ne- S’a tritt. într*« WHifsferS, de iluzii, in ceaţa «pa* **ntel«r înşelătoare. Sta pus te­mei pe fame©»! vorbelor bine m ^esusite. «’a acordat credit tavwmsiunilor ipwralt« si preste. *r»t»A adie­vărului ©eior mal cute­­«Sioars ncadevâriri. IAmica întreagă a. fost, ţinută la credinta. unei solidarităţi in­­ternaţiomie care,, de fapt, na «xăstat şi securitatea colectivă despre care sta făcut atâta caz după primul război mondial şi ©ar© era raţiunea die a, fi a Ligii Naţiunilor, mi era decât o iluzie care s’a spulberat la prima atin­gere cu realitatea. Preţul pdăffit de întreaga tarne pentru această gravă eriwee a politic?! ij»'«U­!a.tio.rKiî©, din peri­oada dintre cele două războaie mondiale, a fowrt at­ât de durere» fiecă* eroarea ar fi o crimă dacă ea s'a­r mai rgpeă». Topoarele sunt sătule de Ibiriî. El* vor­ să ©unoiscâ realitate» și în cadrul ei să fie organizată (fecult'atie) lor eu Ştiinţa lor şi eu aprobarea, tor. Aş» se explică interesul deosebit ce *e dă pre­tutindeni d­eclaraţiunilor ©e »© fac de personalităţile 'politice ©ace conduc politica internaţi®' nală. Aşa se explică atettţiittiri încordată ă opiniei puiblice din toate ţările faţă de evoluţia efor­turilor ce se pun pentru netezi­­­rea drumului care duce spre în­ţelegere, colaborare şi securitate collativă. Popoarele vor o politică rea­listă­ întemeiată pe sinceritate şi adevăr şi practicată prin mij­loace realiste şi la lumina­ zilei-Interesul deosebit cu care au fost primit«, în timp'?! din urmă, iirtf ir vi« wurî! e acordat« de ge­­neraiissimul Stalin, ale cărui de* clarațiuni au fost atât de slave Si atât d* pdftcfee. confirmă, pe de o parte- itanpnriwnța p© ©ere lumea, întreagă o acordă proble­melor internaţionile şi pe d altă parte dorinţa ei de a cunoaşte toate elementele acestor proble­me, toate greutăţii« iar şi posib­­ităţi!« de viitor. Este tot atât de explicabil şi interesul cu care, desigur, a­ fost primită larga expunere făcută în Camera Comunelor de d. Bevin, ministrul de externe britanic. D. Emest Bevin a atns, în expunere» sa toate problemele internaţionale cari preocupă încă. In mod serios, marile puteri în­vingătoare ate naeismwUii şi de a căror soluţionare rapidă depinde in mar© parte securitatea, şi pa,­­eea viitoare. Degajăm, disba început, din a­­ceastă expunere pasagu­l« privi­toare I« tratatei« de pace înche­iate cu ţările conside­răt«­­forţe satelite­“ a­l» Gertaniei. Şi dega­jăm in deosebi, în ce ne priveşte, recunoaştere» categorică din par­tea ministrului de externe bri ta­ni© că „sateliţii din Balcani nu au avut altă alegere decât să ce­deze în faţa presiunei germane­. Noi ştim ce a însemnat această presiune, mai ales din ziua când ea a găsit, din nefericire, în in­teriorul tării compli­ci tatra ne©?­­sară. Noi ştim însă, in acela? timp, cu ce entuziasm poporul român s’a ală­tura­t marilor na­ţiuni cari luptau contra Germa­niei hitleriste, în zoua când au putut fi înlăturaţi cei cari l’au condus in război alături de Ger­mani».­­ Declaraţia miadstrului de ex­terne britanic. In această pri­vinţă, este un nou omagiu adus poporului român. D. Bevin a dat trataflitor­ do pac© încheiate, de curând la Paris, toată însemnă­tatea, pa iwre ele o au în viitoa­rea dezvoltare » relaţiilor inter­naţionale. D-sa a, anunţat apro­piat© lor mntificare şi a subliniat consecinţale p* ©are tfithiarwt vieţii m»#n»Se « va avea f® do­­mental «oonomic şi *t schimbu­rilor comerciale mi ţările semn«“ tar«. Provizoratul ©ar« a urm«)'; sem­nării armistiţiului şi toate obli­gaţiile ©are au decurs din «I şi pentru respectarea cărora Româ­nia a făcut şi continuă să facă rea“« eforturi!© necesare, au în­târziat revenirea la o viaţă nor­­mată în ra­porturile cu ţării* s răriae. Ratificarea tratat­ioi de pace, punând capăt acestui pro­vizorat, în toată această regiune sud-est europeană, se va putea porni cu stăruinţă la normaliza­rea acestor raporturi, consolidân­­du-se astfel, deocamdată, în a­­ceaist'â regiune, situaţia unor ţări a căror populaţiuv» nu aşteaptă decât înmulţirea posibilităţilor de a-şi desfăşura munca în cadrul moral şi material cuvenit popoa­relor libere. „Când tratatele vor fi ratifi­cate — « spus d. Barta — şi eu mă aştept ca ele să fie ratificate în­­virând — situaţia normală va fi lăsată să revină în aceste ţări şi relaţiile vor fi libere să se dezvolte pe o bază mult mai ra­ţională". Este în această afirmaţie mai micit decât exprimarea unei mo­ri rariţe: este afirmarea condiţiei însăşi a pacificării definitive a acestei regiuni europene. S’a par­curs astfel prima etapă a păcii generale, ceea ce pure în lumină optimistă restul drumului până la desăvârșirea ei. I. FERM­O F ŞTIINŢA SOVIETICĂ ŞI VITAMINELE Din ce se pot fabrica vitaminele? __ Vitaminei«? sufootent» indis­­fcetjsaUU e pentru o normală afuncțSftnara e proceselor vital«, nu găsesc. în hrarm netisrală dar JBiu «fT£i,ț.in niciuncia din catego­­rîSte obișnrudite ce srfmi la baze Jfomi&rîB «h­imeiiteâor (lalbimaine, grăsimi, h­im­rocarburi, eflem­enU­­rte or­ganice). Știința sovietică acorda un lm­­frres dexssebit studiului A?itemm€­­ior. Se fac rmmea'ose cercetări pentnu­ « le detecta și se pun, la punct procedee mere.! nemi p«n­­*ru fabrearea lor din diferit« *absta nțe. L VITAMINELE ŞI MIEREA Mierea de albine prezu­rată o fenpartianită deosebită pentru hu­ana omuM şi de aceea ea a fost suip­usă de nenumărate ori analizei pentru a se stabili ce fel de vitamine conţine­ La în­ceput se credea că ea conţine vi­­temim. C., deoar­ece s’a consta­tat că ea­ este un redactor al io­dului. In anul 1935 însă, expe­rienţele au dovedit că mierea conţine vitamina B- 2 şi o can­titate de acid ascorbic. Cu aju­torul unor metode microchimice şi mic­obiologice s-a comst­atat că proporţia diferitelor vitamine în miere variază du­pă­ izvorul de unde a fost culeasă şi­ dupâ can­titatea de polen. Incercându-sa a curăţa mierea de polen, s’a pr­ăbins la o totală eliberare a­­mi­­erei de vitamine- Mierea mai conţine urme de vitamine H., troici cantităţi de vitamine B­. I şi o anumită cantitate de vita­mine B — complex- Savanţii so­­­vietici au mai descoperit că mierea are o acţiune antihemo­­ragică graţie vitaminei K, pe cere o conţine. VITAMINELE XI TRANSPÎ* ' RAŢIA Compoziţia chimică « transpl* raţiei nu este cunoscută, încă !n întregime- Cauza este dificul­tate» de a culege acest lichid b’n­osic si influent» de o st® asupra chimiei sudorii supra­faţă­­■orpuliuí de pe care este ■ culeasă. Cunoaşterea ei este fo­arte importantă dacă vom ţine seana că în ţările tropicale omul pierde zilnic prin transpi­raţie 5-12 1. în caii nu se cu­­prind numai săruri, ci şi alte substanţe Experienţele din ul­tima vreme arată că sudoarea cuprinde vitamine, între altele Si vitamina C. Concentraţia vi­taminelor conţinute d«. sudoarea culeasă de pe piept diferă can- HStativ şi calitativ de aceea •» vitaminele­ conţinute de sudoa­rea culeasă de pe mâini. Iată. ®t" VITAMINELE Pi MALARIA Experienţele făcute asupra puilo- A găină arată că lipsa de vitamină H­ (biotina, nece­­sară creşterii) în sângele păsă­rii o fac« pa acea» o mai sen­sibilă la infecţia de malarie. La animalele­ inoculate cu parazitul malariei s’a observat că biotin­a H p concentrează in plasma lor mai ales acolo unde este numă­rul mare de paraziţi, vitamina revine , la proporţie normală, când infec­tia slăbeşte. VITAMINELE ŞI NUCILE Ir'l93S a fost publicată în IT Tft S. S. o comunicare privind vitam­inele din nuci- O mar» r Tit’jbate de vitamine C. se a­­flă în nuci, atunci când însă nu s’a format foaia şi miezul este îxhîS moale. O singură mică 1« greutate de 15 graîne conţine vitamina C. Intr’o cantitate de 2 oii mai mult decât, doza siî* nică necesară omiudui. Patiseriile care fac dulciuri din nuci verzi, distrug în genera!^ vitamina C. din «le; aceasta rămâne numai când ţinem nucile, în ■ apă caldă şi apoi le marinăm în oţet­ RELAŢIILE INTRE VITAMINE Acum câţiva ani s’a observat, la şoarecii albi însuşirea, de a sintetiza propria lor vitamină C­­Astfel, cu toate că în hrana lor lipsea acidul ascorbic — un e­­lement ce intră în compunerea vitaminei C. — conţinutul vita­minei C d­in ţesuturile lor rămâ­nea la acelaşi nivel. Această sin­teză era rezultatul absorbirii de către animale a unei cantităţi corespunzătoare de vitamine de alte categorii, dintre care cele mai importante sunt damina şi ridoflavina. Aceasta deschide un câmp larg de activitate pentru înlocuirea şi la oameni a unor vitamine atunci când în organis­mul omului se constată lipsa altor elemente corespunzătoare. Problema vitaminelor preo­cupă mult­ cercurile ştiinţifice sovietice. Producţia de vitamine în URSS pe anul 1946 a atins 20 miliarde de doze, el© devenind foarte populare Există la Mos­cova magazine speciale u­nde se vând vitamine, copii s-au învă­ţat cu ele şi e un lucru obişnuit pentru ei să-şi cumpere zilnic, singuri, bomboane vitaminizate cu polivi­tamine. (Agerpres). PROFESORUL OSTROVSKT cAITMin­ea­torul institutului tehno­­logic al­­ industriei a)iurenta.ro «cinetica, care produce ftUm©nte ritaminitate Ancheta dela economatul funcţionarilor publici La Fixvnomatul genera ! al­ func­ţionarilor publici e în curs o an*­chetă asupra felului in care «au făcut aprovizionările şi au fost mânuit® fondurile. Trp comisia «I« anchetă, fac part« nu nu­mai reprezentanţi ai ministerului Economiei naţional« ci şi deleganţi ai sindicatelor de salariaţi publici din Capitală. O dublă garanţie, deci, că afacerea nu va f muşamalizată şi că vino­vaţii vor fi descoperiţi şi sanc­ţionaţi aşa cum merită. F­conom­atele au o importanţă deosebită în acţiunea de susţi­nere a intereselor salariaţilor de toate categoriile. Ele au consti­tuit, pentru salariaţi, principalul mijloc de aprovizionare la pre­ţuri accesibile şi, deci, de luptă contra speculei. Oricât de mari ar fi fost sala­riile, ele nu ar fi putut, in ni,cnut caz, ajung© din urma, preţurile în continuă creştere. De aceia accentul acţiunei d© apărare a in­tereselor salariaţilor nu a căzut, asupra salariilor ei asupra eco­­nomatelor şi cant neoir. Prin ele. salariaţii puteau să se aprovizio­neze la preţuri­­reznoabile, fiind feriţi de jaful pe care il practică speculanţii bursei negre. Acolo unde economatele au fost cinc­ite şi estergic conduse, ele şi-au îndeplinit cu succes acest rol. S’a dovedit, în felul acesta, că principiul care stă la baza lor este sănătos şi poate constitui principala pârghie de sus­­ner© a intereselor salariaţilor. Se pare că la Economului Ge­neral al Fum-ţionarilor Publici i s'a făcut totul pentru a cwmnpru- I mH« această Poamă d© aprovizio­nare a funcţionarilor. Ancheta va stabili dacă e vorba numai de incompetenţa celor acum an­chetaţi sa.p dacă s’a urmărit — voit — nemulţumirea massei func­ţionarilor publici, în auml acesta, am av©a de a­ face eu o acţiune gravă de subminare a «forturilor «« *e foc pentru a înlătura efec­tele speculei şi a ajuta­ pe sala­riaţi să treacă, cu bine, prin p«­­i’ioada grea de azi. Cu sau fără ace«*« circum­stanţe agravante, vina celor care şi_au bătut ,joc di© nevoile func­ţionarilor publici e evidentă. Ei au lăsat, pe funcţionarii publici să se scoată în lipsuri cumplite, lipsuri care au luat, pentru mulţi din ei, aspecte dramatice. N©4­­provizionaţi suficient, ca alţi sa­lariaţi, prin eco­nomate — cu leafa lor modestă — fiindu-le imposi­bil să cumpere ra bursa, neagră alimentele şi îmbrăcămintea ne­cesară, ei au fost nevoiţi să-şi reducă la minim standardul de viaţă. Aceasta nu s-ar fi întâm­plat dacă Economatul general al funcţionarilor publici şi-ar fi fă­cut datoria. Responsa­bilitatea lipsurilor suferite de funcţionarii publici din Capitală cade deci asupra acelora care aveau obli­gaţia să-i aprovizioneze şi nu au făcut-o. Ei trebuie să-şi primeas­că pedeapsa. Aşa cum Economa­­tul General al funcţionarilor pu­­blici va­ trebui să fie organizat şi astfel condus încât să cores­pundă misiune: sare, AL. C. CONSTANTINESCU Washington, 28 (Rador),­­TM-Corestt9fld»nî«l Agenţiei „Reuter" transmite: Prosetif irtet» Trum»n a prezentat VCrteH Senatului C«t pM riepe terţei© t»e p®ee ■ cu Hait’a, Românip., Bulgaria fi Ungari», spre a ti ra.ifföeaií© d» acesta. Preşedintele Truman a transmis deasemne» un reptirt eu prWîre­­» acesta tratet® ce i a fost făcut d® câtre generalul Marshall, secret»TM! depertementulu­i de stet. la TRATATUL DE IICE CU ROMANIA TR­ATATU­L FRANCO-ENGLEZ MHWm S* 1HIH1K SEHAIULUI AMERICAN VA FI SEMNAT LA 4 MARTIE Paris, 28 (Rador). — In aplau­zele unanime, ale Adunării Na­ţionale, d. Georges Bidault, mi­nistrul de externe, a anunţat că socoteşte că va fi in măsură să semnete Marţi- 1 Martie, la Dun­kerque, tratatul de alianţă fran­co-englez. D. Herriot, care prezida, a mul­ţumit d-lui Bidault şi a adus elogii poporului britanic. Ocupându-se de problema ger­mană, d. Bidault a arătat că gu­vernul f­rancez s’a­­ieri a rat în favoarea soluţiei federaliste. „Socotim — a continuat d. Bi­dault — că problema frontierelor germane trebui considerată în ansamblul ei”. Comentând alianţa franco-bri­­tanică, d. Bidault a afirmat : „Vom merge şi mai departe decât această alianţă şi fiecare clauză din tratatul franco-etigiez va fi oferită marilor noştri aliaţi”, ★ ■Washington. 28 (Radost). — „Deocamdată, nu sunt în măsură să comentez, pactul franco-brita­­n­i­c”, — a decl­a,ra­t pup­ătorul d© cuvânt al departamentului de stat. In cercurile oficiale se predă că departamentul de stat aşteaptă să aibă tex­ul oficial al acordului înainte de a da vreun comunicat. Se adaugă, totuşi că­­ acordul est« socotit drept o nouă dovadă »"dorinţei legitime a Franţei şi a Angliei de a veghea ca să fiu se mai poată produce o nouă agre­siune din partea Germ­an­iei. CUPRINSUl TRATATULUI Paris, 28 (Rador). — Tră prin­cipalele dispoziţiuni din tratatul de alianţă franco-britanic . Tratatul va avea o durată de 50 ani. Punctele esenţiale sunt: 1. „Franţa şi Marea Britanie îşi iau angajamentul d© ar fixa de comun acord măsurile ce s’ar putea dovedi necesare dacă Ger­mania ar adopta o politică de a­­gresi­­une sau ar lua iniţiative c© ar putea să ameninţe securi­atia uneia dintre cele două ţări“. 2. „Dacă Franţa sau Marea Britanie s’ar găsi din nou anga­jate în ostilităţi lui Germania, cealaltă parte i-ar da imediat tot sprijinul său militar şi aceasta fie că os­ilităţile ar proveni din.' tr’o agresiune armată din partea Germaniei, fie­ că acţiunea ar fi hotărîtâ în comun sau ar fi apli­carea măsurilor purscrise de Con­siliul de Securitate al ONUi-lui”. 3. „Franţa şi Marea Britanie se vor consulta în vederea luării tuturor măsurilor necesar© în ca­zul când Germania nu şi-ar înde-­ plini obligaţiile ce i-au fost satt care îi vor fi impuse“.­­4. „Franţa şi Marea Britani© sa vor consulta cu privire la toate chestiunile economice care le in­teresează”. În afară de aceste clauze prin­cipale, există mai multe stipu­lation­­ indicând că acţiunea în­­treprin­să de Franţa şi Marea Britanie, în virtutea acestui tra­tat, va fi tot timpul menţinută în armonie cu obligaţiile ce de­curg din Charta Naţiunilor Unite Mai există unele chestiuni de amănunt, cărora nu li s’a dat o redactare definitivă. DARUL POPORULUI CEHOSLOVAC PENTRU REGIUNILE ÎNFOMETATE Guvernul Republicei cehoslo­vace a însărcinat într-una din ul­timele sale şedinţe ţinută sub preşedinţia d-lui preşedinte al consiliului Klement Gottirld, pe ministrul aprovizionării d. Va­clav Majer, să livreze în contul statului cehoslovac 1150 tone de alimente statului român. Aceasta donaţie este compusă din urmă­toarele alimente : 500 tone de zahăr, 700 tone de cartofi, 150 tone de bren­zeturi, şi alte alimente în valoare totală de 10 milioane coroane cehoslo­vace. Alimentele sunt destinate un ajutor populaţiei judeţelor române bântuite de secetă. Transportul, acestor alimente va fi efectuat în cel mai scurt­ timp în parte prin autocamb­ame, în parte prin căile ferate sau pe Dunăre. In afară de aceasta, gu­vernul republici cehoslovace a hotărît­ să înlesnească, României, importul, anumitor mărfuri de importanţă vitală care ar uşura atât situaţia regiunilor în sufe­rinţă cât şi situaţia producţiei industriale române. Presa cehoslovacă subliniază cu acest prilej sforţările guver­nului şi poporului român pen­tru ajutorarea regiunilor bântui­te de secetă şi aminteşte spriji­nul pe care România l-a­ dat e­­migranţilor cehoslovaci în timpul războiului, prec­um şi concursul pe care l-au dat transporturilor VNR.RA pentru Cehoslovacia în­drumate prin România în pri­mele luni de d­upă războiu. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ER! zeul d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej, asupra acordului de la Moscova In consiliul de miniştri de eri, prezidat de d. dr. Petr­u Gro­za, preşedintele consiliului de miniştri, rf. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, a făcut expozeul în legătură cu acordurile încheiate recent la Moscova. D-sa a arătat, în amă­nunt, marii­ avantagii cari ne re­vin prin înlesnirile ce ni se fac de către marea noastră vecină Om­inim Sovietică. Uzinele noastre sidenurgi­ce vor fi din plin aprovizionate cu ma­teriile prime necesare unei pro­ducţii normale. Având oţelul necesar, fonta, cocsul respectiv, .?« va mări şi I producţia, ajungându-se la o în­destulare normală a uzinelor noastre. Ai aceeaşi măsură se vor fur­niza şi textilele necesare. înlesnirile de plată cari ni se fac sunt, de asemene­a, foarte mari. La urmă s’a dat următorul co­municat : Vinuri, 3? Februarie c., la orele 11. a, avut lo c 1« Preşedintia fon. «Mi'uhu d« miniştri un Mwwllju prez.tint d© d. dr Petra Groza, preşedintele C(msdlhrtu) d« mini­ştri. S'au discutat şi rezolvat ches­­tiuni curente. Consiliul a luat sfârşit la orele 13,30. SOSIREA BARURILOR POPORULUI BULGAR PENTRU POPULAŢIA ÎNFOMETATĂ Solemnitatea de la Cameră Eri. la ora 12.30, a avu­t loc în cabinetul d-lui Mihail Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţi­lor, solemnitatea predarii daru­rilor trimise de poporul bulgar populaţiei româneşti din regiu­nile bântuite de secetă. D. Mezincescu, vorbind în nu­mele CARS-ului, a arătat că au sosit în­ gară zece Volgoane încar­cate cu 11.000 k­g. făină, grâu­, porumb, orez, marmeladă, 7.000 kg. fructe uscate, 5.000 kg. zahăr, îmbrăcăminte pentru copii, etc. Fiecare a dat ce a putut, după starea lui materială, vecinii noş­tri bulgari voind să ajute, cu toţii pe prietenii lor români din Mol­dova. Acest transport constitue o primă tranşă din totalul de opt­zeci da vagoane colectate de po­porul bulgar.­ ..Prin acest gest, — a încheiat d-sa — prietenia rom­âno-bulgară s’a aimentat, şi mai mulţi’. A vorbit «pai d. Mihail Sado­­vean­u, depănând amintiri din campania din 1913 în Bulgaria, pentru a arăta că prietenia ro­­mâno-b­ulgară s'a manifestat ne­­sdruruciniata şi în trecut. D. Sava Gaaiovschi­, vorbind despre semnificaţia darului Bul­gariei, a declarat că „poporul bulgar va împărţi fiecare o bucat­ă de pâine cu popor­il român. Pen­tru aceasta stă mărturie legătura acestor două popoare şi cu darul acesta se săvârşeşte o taină a în­frăţirii”. Seria cuvântărilor a fost­ în­cheiată de d. Nedelcev, delegat împreună cu d. Peer, de poporul bulgar pentru a preda darurile. D-sa a arătat legătura veche care a existat dintotdeauna între revoluţionarii bulgari şi români. Şi ajutorul pe care şi-l dădeau reciproc pentru a scăpa de prigo­nirile trecutelor regimuri „Nu avem nici o îndoială — a declarat d. Nedelcev — că priete­­nia româno-bulgară va fi trainică şi nimic nu va fi în stare să o tulbure. Cele 10 vagoane au sosit Vineri dimineaţa la ora 2.30 în gara Băneasa, însoţite de delegaţia „Frontului Patriotic” bulgar. Ele vor fi duse direct, în regiunile bântuite de secetă, unde d-niî Nedeleev şi Perf, ce doi delegaţi, le vor preda potpulaţiei nevoiaşe. tae pentru di­stribuirea zahărului Si­bsec­rCfaritul de stat al aprovi­zionării comunică următoarele: Astăzi, 1 Marti©, va începe' distri­buţia zahărului pentru populaţia din întreaga ţară, pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie 1 ‘A­ câte­v­a grame de persoană lunar pentru populaţia domiciliata in m­ediul ur­ban si câte 5o gram© de persoană lunar pentu populaţia, domiciliată în mediul rural. Raţiile pe tr©i luni vor fi deci 7­o gram© de per­soană pentru populaţia urbană şi 15o grame de persoană pentru populaţia rurală. In Capitală zahărul va fi distri­buit pe baza: bonului nr. 24o dubla din cartela, ac’uală -© p^în©, prin economate pentru toţi membrii eco. şi prin cooperariv* pen­tru toată populaţia neînscrisă în «conomate. Populaţia Capitalei n®înscri.să in economale va primi zahărul pe baza bonului arătat mai sus prin coope­rativele ce vor fi anunţate prin­­tr'en comunicat special /îl©!© și ordinea distribuirii vor fi stabilite de oficiul economic al primăriei municipiului București «i comunicat prin radio și picso­val abilitatea bonului nr. 246 va expira la 31 Aprilie 1947. In Provin­cie zahărul se va dis­tribui pa bara bonului nr. 2 zahăr din cartei» nouă, pentru toată populaţia urbană inclusiv membrii economa'etof r­om.riVafă în mediul urban si ne bază de tab«re nomi­nal» pentru testă populaţia rurală. Primele vagoane , alime­nte din Bulgaria pornesc astăzi spre regiunile însecetate Aseară, Vineri, a avut loc la C.A.R.S. o conferinţă, în cadrul că­reia s-a făcut repartiţia pe judeţe a primelor zece vagoane cu ali­mente şi îmbrăcăminte trimis© de poporul bulgar pentru copiii din regiunile însecetate. Au luat parte d-nii: Pendit Pet­­cov, secretarul Comitetului tie ac­ţiune pe tem ajutorare din Rusciuk ?i Hristo Nedelcov, inspectorul re­giuni:­ Rusciuk al Ministerului Po­liticei Sociale, d-na Elena Teohari Georgescu­, dr. Eduard Mezincescu, secretarul general al C.A.R.S.-iului, Or­ăst­iu Pircutsky, secretarul Lega­ţiei Re­ntriicei Populare Bulgare dia Romania, apeţi, inapectat Po­­doleanu, losifescu, B. Varvara, Lu­­paşcu de la, C.A.R..S., precum şi Paul Donic­i, repr­ezentantul presei bul­gare. S'a făcut­ lum­ă­toarea repartiţie: un vagon de ll.00o kg. alimente ,­ îmbrăcă­minte din partea Munici­piului Sofia şi altul de 1,4.090 kg. din partea oraşului Loveci, au fost destinate Capitalei Moldovei şi jud. Iaşi; un vagon de 7.000 kg. din par­tea localităţii Loveci, şi altul de la BasMigic pentru jud. Trei Scaune: un vagon de 8 000 kg. din partea oraşului Silvan, pentru jud. Fă­lciu; un vagon de aproa­pe 15.000 kg. din partea oraşelor Ruseiuk şi Tutra­­kan (Turtucarta) şi altul, din partea, oraşului Teteven pantm jud. Co­­vurlui; un vagon din partea ora­şului Stara Zagora, pentru jud. Bo­toşani; un vagon din partea ora­şului Goma Oriaho\­iţa pentru jud. R.­Samt; un vagon din partea o­­raşului Pă­rvomai, pentru jud. Vas­lui. Ca tont­ă soliei jud taed conducerii căilor ferate, aceste 10 vagoane vor fi expediate chiar in cursul ziii de astăzi, locului în drept. Distribuirea articolelor se va fac© de îndată. Astăzi, vor mai intra, prin puncte­ de frontieră Cardan, şi Negru Vodă alte zece vagoane. In total vor veni prin acest punct aproape 100 vagoane cu hrană şi îmbrăcăminte din partea disto­ni­­cului popor bulgar, care a răspuns cu entuziasm la chemarea condu­cătorilor săi de­ a a­juta poporul ro­mân, plin de recunoştință. Mr. W Onnldti * Martie JIM? 4 Pagini CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE 1 fSS pBSt^sS^S Propunerile Confederaţiei generale a muncii pentru reglementarea salariilor Declaraţiile d-lui Emilian An­gh­el­iu (AGERPRES) Eri după amiază a avut­ Ioc la Confederaţia Gene­rală a Muncii o conferinţă de presă, in cadrul căruia d. Emi­lian Angheliu, membru în biroul executiv, a expus măsurile pro­puse de Confederația Generală a Muncii pentru reglementarea sa­lariilor. MODUL ACTUAL DE SALA­RIZARE 1. Astăzi, orice salariat de la în­treprinderile particulare primeș­te un salariu total compus dinn două părți : a) Salariul de baza (salariul pe­­oră, plus toate procentule fixe lunare ); b) sarcinile sociale (toate «a­vantajele în natură sau bani date ocazional de patroni). 2. Diferența­ între salariul de bază și salariul total este foarte mare. Salariul de baza reprezin­tă 0,0%—40% din salariul total. Acest mod de salarizare dă naștere la următoarele situaţii: 1. Stimulentul salariatului de a veni la lucru este­ iluzoriu. Exem­plu: Dacă un lucrător textil­ist lipseşte o ora din fabrică, el nu pierde decât 520 lei (salariul, de bază). Insă pentru ora lipsită el are totuşi asigurat, 2286 lei (di­ferenţa, de la salariul de bază la salariul total, care reprezintă va­loarea sarcinilor sociale). 2. Stimulentul muncii în acord, este de asemenea iluzoriu, deoa­rece p pentru producţia normală este­ plătit cu salariul total, când surplusul de producţie îi este plă­tit, numai cu salariul de­ bază. 3. Diferenţa de salarizare între funcţiuni făcăndu-se numai re­­salariul de bază, care este între 20%—40% din salariul total, res­tul până la complectarea­ salariu­lui total fiind egală pentru toţi, salariaţii, face, ca deosebirea de salarizare intre necalificaţi şi calificaţi şi intre calificaţi şi alte funcţiuni superioare să dispară. 4. Diferenţa între ramuri de producţie, fiind limitată numai la salariul de bază, a dus la, o ne­­justă ierarhizare intre ele, in ce priveşte salarizarea. 5. Din cele arătate mai sus, reese daci o serie de dezavantaje pentru salariaţi,­­ dar care con­­stitue, avantaje pentru patroni, patronii, în preţul de cost pe care-l solicită la­ ministerul Eco­nomiei Raţionale, arat sume mai mari decât «ele determinat» de salariul total, deoarece ai mai adaogă şi unele prime s au avan­taje, date la­ o mică parte din salariaţi pe care însă le gene­ralizează, când este vorba de calculul preţului. PROPUNERI PENTRU NOUL MOD DE SALARIZAM! Având îi» vedere deficient*!« moMiN »cfd­wî de .«m­ai­ tare pW* mroero ca: 1. Salariu! de bază, păns toa­ta avantajele în natură sau în bani, să comstitue salariul total pe care să-l pornească salariatul in mod regulat pentru munca sa- Avantajele acestui mod de sala­rizare sunt: a) Calcularea reală a preţuri­lor de cost a produselor ; b) Posibilitatea de a s© preia o salarizare justă în cadrul ace­leiaşi ramuri de producţie, în ra­port cu munca şi răspunderea fiecărui salariat ; C)­­Stimularea măririi produc­ţiei, prin munca în acord, sala­riatul fiind plătit mai bine pen­tru sporul de producţie, decât pentru producţia normală ; (1) Plătirea orelor suplimen­tare în aceleaşi cordi lumi că şi plusul rea­liest prin munca im acord '• ci rrearea de condiții favora­bil« întăririi dsciplinei în muncă; f) Aşezarea in ordine a sala­rizării intre ramuri de produc­ţie după greutatea fiecărei ra­muri ; S) I« calcularea salariilor, ca urmare a notthni mod d© sala­rizare, ce va ţine seama H» toa­te ram­urile pe cari natron i I» acordă In mod «Tutuit. In viitor, tainurile nu vor depăşi raţia ofi­cial» pe care salariaţii o vor pri­mi tot «tu­tui­t. FISCALITATEA 1. Prin noul mod de salarizare, se impune modificarea cotelor fiscale de impuneri asupra sala­riilor, în aşa fel încât impozitul reţinut să nu depăşească, ca va­loare, actualele impuneri. 2. Totodată vă trebui ca, în spiritul platformei-pro­gram, să se obţină aplicarea impozitului re­gresiv la câştigurie realizate prin munca în acord şi ore suplimen­tare APROVIZIONAREA PRIN ECO­NOM A TE 1. Aprovizionarea salariaţilor prin ec­onomaie, după aplicarea noului mod de salarizare, să se facă numai la preţurile oficiale. 2. Menţinerea mai departe a degrevărilor de taxe fiscale la articolele distribuite prin econo­­roaie, (pânză, stofă, bocanci, ali­mente, etc.). 3. Acordarea mesei de prânz la cantină cu o reducere de 50%­ a preţului­­oficial de cost al alimen­telor. SITUAŢIA SALARIAŢILOR PUBLICI 1. Pentru a se a­junge la o îm­bunătăţire reală a situaţiei ma­teriale a salariaţilor publici, se impune urgenta organizare a apa­ratului ele stat, aceasta dând po­sibilitate statului de a­ suporta noui sarcini bugetare, cerute de acriastă îmbunătăţire. 2. Unificarea condiţiilor gene­­rale a tuturor statutelor de sa­lariaţi publici, luându-se ca bază ultimul statut al funcţionarilor publici. 3. Modificarea legii economa­­tului general al salariaţilor pu­blici, avându-se in ved©re o des­centralizare a acestui economat, care să asigure o mai bună apro­vizionare a tuturor categoriilor de salariaţi ai statului. 4. Elaborarea unei noui legi de pensionare a salariaţilor publici. 5. Măsuri hotărîte pentru o mai bună asistenţă socială, pe car® actuala formă de funcţionare a Institutului General de Amgin­tare a salariaţilor pe bîtel­ui » poate da: STABILIREA UNUI RAPORT1 MAI HIST INTRE SAL­ARI­­ SI PREŢURI Pentru a se asigura un raport mai just între salarii şi preţuri mişcarea sindicală va susţine cu tărie Guvernul, pentru realizarea, tuturor punctelor din platforma , program a Blocul­ui Partidelor, Democratice, privitoare la sector­­rul­ economic şi social.­­ Confederaţia Generală a Mun­cii este convinsă că un raport mai just între preţuri şi salarii precum şi îmbunătăţirea, situaţiei materiale, a întregului popor, nu este posibilă, fără o mobilizare a tuturor forţelor productive, pen­tru mărirea producţiei şi o luptă hotărîtă pentru refacerea econo­mică a ţării. — a încheiat d. Emilian Angheliu decla­raţiile d-sale. (Agerpres). milian RELUAREA SERVICIULUI POŞTAL AERIAN CU STRĂINĂTATEA EMfecţiunea s**eraW p T,T. adnee Ta runostiTffB publicului că pe ziua dp 1 Martie 1947 se reia serviciul de poştă aeriană cu ţările specificate mai­­jos, percepându-se următoarele suprataxe aeriene, în plus peste ta­xele poştale obişnuite, de fiecare unitate sau fracţiune ele 20 gr­­ei ; Cehoslovacia, IS0O; Argentina, 17.800; Belgia, 2 800; Brazilia, 15.100; Dane­marca­ 2.400; U. S. A., 10 000; Fran­ţa, 2000; Anglia 2000; Norvegia, 8100;­ Olanda, 2500; Polonia 2100; Suedia ,1300; Elveţia, 2200; U.R R.S., 1300; C­iguai, 17..500. In Bucureşti, aceste scrisori se de­­pun numai în cutiile speciale pen­tru poşta, aeriană sau la oficiile de sector, iar în provincie la oficiile poştale. Orice informaţiini suglimentare se pot obţine la­­toate oficiile trasi­­ale.. 1 MARTI­E. * * vTă­rți-$**ml m­wtitroiM*.

Next