Universul - Capitala, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-96)
1947-04-02 / nr. 75
Anul 4 al 64-lea Pasini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ».UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA 91 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. FRĂMÂNTĂRILE DIN APUSUL EUROPEI la apusul Europei au isbucnit — tot, unele locuri — grave tulburări. Regiunile cele mai agitata spnt Italia şi zona de ocupaţie engleză din Germania. In aceste locuri populaţia civilă a ieşit în stradă şi a manifestat violent. In Ruhr, germanii au îndrăsnit să atace Localurile ocupate de trupele engleze, să răstoarne maşini, să spargă geamuri. In Italia, au loc ciocniri violente între grupuri adverse, ciocniri care se soldează cu morţi şi cu răniţi. In localitatea Gioa del Collé, la 40 km, de Bari, ţăranii italieni — lipsiţi de lucru şi hrană — au ocupat ferme şi au ars clădirea tlupului proprietarilor de moşii. In aceiaşi localitate, mulţimea a devastat sediile partidelor democrat-creştin şi ,,Uamo Qutalun«u«”. Şi în Germania de vest şi în Italia, tulburările au drept cauză imediată foamea. Dar dacă foamea scoate oamenii în stradă, direcţia pe care o iau nemulţumirile masei este de natură pur politică. Nikci în, Germania de vest nici în Italia n’au fost realizate schimbările democratice pe care populaţia le aşteptă de pe urma prăbuşirii fascismului şi hitlerismufiuL Cât tâmp au mai existat rezerve alimentare, această menţinere la putere a elementelor compromise n’a determinat mişcări violente, de mase. Acum, în aceste ţări oile apusului, bântuie şomajul şi foametea. In unele orrşe din Ruhr, se spune că nu mai sunt alimente, decât pentru câteva ore. Oricât de drastice ar fa măsurile de îndreptare, o situaţie atât de gravă nu poate fi schimbată de la o zi la alta. Mai ales dacă nu sunt înlăturate cauzele care au dus la această tragică situaţie. Populaţia dă dovadă că ştie care sunt aceste cauze. Iată dece In Ruhr, manifestanţii cer înlăturarea administraţiei germane , formată din elemente ale fostului regim hitlerist iar in Italia masele pretind să li se dea de lucru celor care şomează şi să se mărească salariile acelora care lucrează Aceste revendicări ale populaţiei de acolo nu vor putea fi satisfăcute până ce nu se vor petrece, profunde schimbări politice. De aceia e de prevăzut că agitaţiile de acum sunt numai începutul unor lungi frământări care se vor întinde în toate regiunile din apus unde, după sfârşitul războiului şi prăbuşirea regimurilor care au provocat şi purtat războiul, nu au fost instaurate nici guvernele şi ni nici măcar administraţia democrată vortă de populaţie. Concluziile imediate ce pot fi trase din situaţia tulbure din vestul Europei sunt — pentru noi, cel din răsăritul continentului — oarecum optimiste. Nu în sensul că avem posibilitatea de a constata că alte ţări — care n’au fost bântuite de secetă, — o duc mult mai greu decât noi, aşa de greu încât lumea, chinuită de foame, a fost nevoită să iasă în stradă Aceasta ar fi, desigur, o slabă consolare pentru cei carie îndură azi, lipsuri, aici. Marile frământări care se atuintă acolo dovedesc că lumea apuseană e departe de a-şi fi regăsit echilibrul şi că o bună bucată de timp ea va fi preocupată de grava problemă a mizeriei în care se sbate populaţia de acolo. Pentru cercurile războinice care nădăjduiau să poată provoca un nou conflict mondial situaţia tulbure din ţările vestului european , constitue o mare deziluzie. Mulţimile pe care rămăşiţele hitleriste şi mussoliniene sperau să le capteze printr’o nouă propagandă reacţionară, se întorc, acum, contra lor. Ieşite în stradă, masele din apus nu mai cer război, ci muncă şi pâine. Ele vor antronarea unor regimuri democrate care să le asigure munca şi pâinea. Când frământările dintre ţari s’au aşezat pe acest teren al luptei populaţiei pentru dreptul fiecăruia la muncă şi la pâine, nu mai e pericol de război. Chiar lui Hitler şi lui Mussolini le-a trebuit — într-o situaţie similară — un deceniu pentru a devia voinţa popoarelor şi a se împinge la război. După o atât de amară experienţă, e sigur că, azi, nu va mai fi posibilă o nouă minţire a aceloraşi popoare. Dimpotrivă, frământarea lor va obliga pe toţi să vadă că adevărata dorinţă a mulţimilor e să li se asigure pacea şi bunăstarea. Pacea, prin colaborarea între popoare şi buna-stare, prin respectul muncii fiecăruia. Frământările din ţările vestului european vor avea, astfel, inevitabile consecinţe asupra tuturor tratativelor internaţionale care urmăresc organizarea păcii şi restabilirea bunei stări în lume. Tulburările din, Germania arată că nu va fi linişte acolo până nu se dă problemei poporului german soluţia democrată voită de el. Aceeaşi soluţie o cere şi poporul italian. Mai puţin de la un for internaţional, cât de la propriii săi conducători politici. Pentru perspectivele de mâine ale păcii, problemele pe care le ridică frământările din Germania şi Italia sunt, astfel, elemente pozitive, cu tot aspectul lor tragic, de acum. Ele vor impune conducătorilor popoarelor soluţiile dorite de toţi aceia care vor, cu adevărat, ca pacea să domnească în lume şi — prin ea — să fie asigurată tuturor popoarelor bună-starea după care năzuiesc, de atâta vreme. AL. C. CONSTANTINESCU nn»w num I — »!■—0~ r CONFERINŢA ADJUNCŢILOR SE OCUPĂ DE AM CAPTURAT IN GERMANIA Peste 22o.ooo tone de aur se află in mâinile comandamentului militar nordamerican , Moscova 31 (Rador). — Agenţia glass’’ comunică, in ziua de 31 Martie, la conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe pentru chestiunile privi- Ioare la Germania, preşedintele Agendei Interaliate pentru Reparaţii dni, d. Rueff, a răspuns la întrebările ce i-au fost puse în urma comunicării sale asupra desfăşurării livrărilor de reparaţii pentru ţările aliate din zonele occidentale de ocupaţie. Răspunsurile d-lui Rueff au procurat date complimentare arătând cum aceste livrări nu sunt îndeplinite. Răspunzând la o întrebare a delegatului nordamerican d. Murphi, d. Rueff a spus că distribuirea echipamentului a 59 de întreprinderi de război germane remis la contul reparaţiilor de către Consiliul de control aliat către Agenţia pentru Reparaţii în Noenbrie 1946 nu a fost terminată nici până astăzi. Echipamentul a 16 uzine a fost distribuit abea în Martie anul acesta, în timp ce distribuirea echipamentului altor uzina va fi făcută în Aprilie. Inventăriile a şase uzine nu au fost primite. D. Rueff a subliniat că remiterea uzinelor germane este un proces extrem de încet. Procedura distribuirii echipamentului industrial cuprinde 51 de operaţiuni şi durează de la 18 la 24 luni.. Delegatul sovietic, d. Vîşinski, a ridicat chestiunea motivelor acestei tărăgăniri. „După datele d-lui Rueff — a spus el — 1.546 întreprinderi urmează a fi remise în contul reparaţiilor. Cu toate acestea, numai 143 întreprinderi au fost desemnate pentru distribuire în tot acest timp, în timp ce şi mai puţine întreprinderi — numai 59 — au fost distribuite de fapt. Cam sunt cauzele eşecului livrărilor pentru reparaţii ? Ce măsuri se vor lua pentru a accelera trasferarea echipalmentului către ţările ce urmează să-l primească ?” D. Rueff a subliniat că livrările pentru reparaţii sunt frustate de doi factori — politic şi administrativ. „Ce factori politici explică faptul că până acum numai 59 din totalul de 1.546 de întreprinderi desemnate pentru reparaţii au fost distribuite ?”, a întrebat d. Vîşinski. D. Rueff nu a dat un răspuns limpede la această întrebare, ci sa referit la faptul că nivelul industrial al Germaniei nu a fost stabilit până acuma. După aceea, d. Vîșinski a reamintit că nivelul industrial al Germaniei a fost stabilt la sfârșitul lui Martie 1946. D. Rueff a admis acest fapt, dar nu a dat vre-o exHir-' pîus, spunând numai că „folosirea cuvintelor politică şi politic”, după cum îşi dă seama acuma, „este parriculoasă pentru un modest tehnician” după cum s’a descris. Delgatul nordamerican, d. Murphi, a ridicat chestiunea aurului capturat de trupele aliate în Germania. Mai multe declaraţi au fost făcute cu privire la sur, în care delegaţia Statelor Unite este în mod neîndoios interesată, de spus el. Aceste declaraţii au fost absolut greşite. Chestiunea aurului nu este în competenţa Agenţiei Interaliate pentru Reparaţii, dar ştiu că d. Rueff este membru al Comisiei tripartite pentru distribuirea aurului. Poate că el poate să dea explicaţii cu privire la actualele condiţiuni în această privinţă. AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Explicaţiile d-lui Rueff au desvăluit că până astăzi mai există puncte obscure cu privire la aurul capturat din trupele aliate în Germania, cât şi cu privire la cel ce a fost furat de hitlerişti şi ascuns în băncile ţărilor neutre, întâi, acest aur nu a fost pus încă la dispoziţia comisiei tripartite compusă din reprezentanţi ai Statelor Unite, Angliei şi Franţei, care, în conformitate cu hotărîrile Conferinţei pentru Reparaţii de la Paris, turnează să-l distribuie între ţările interesate, şi rămâne la dispoziţia autorităţilor militare nordamericane. In al doilea rând, comisia tripartită nu ştie nici măcar care este cantitatea acestui aur. In al treilea rând, nu mai departe decât acum două săptămâni, această comisie, a adresat ţărilor aliate formulare cu rugămintea de a comunica partea de aur pe care o pretind şi nu mai departe decât la 30 Martie 1947, d. Rueff a trimis la diversele bănci unde acest aur urmează să fie strâns, semnătura sa spre a se deschide fonduri curente ale comisiei tripartite. Până acum, cantitatea de mai mare a acestui aur rămâne la dispoziţie autorităţilor militare nordamericane. Comandamentul nordamercan ar putea da un răspuns mai exact la întrebarea d-lui Murphi, — a spus d. Rueifif. ,,Eu nu dispun decât de date neoficiale, după care ar fi aproximativ 220 tone de aur capturate în Germania. La acestea trebue adăugat aurul depozitat în Băncile neutre, cu privire la care s’au început şî au conitinuat negocieri. INTERVENŢIA D-LUI VAŞINSKI In această privinţă, d. Vîşinski a spus: „Avem impresia că comisia tripartită nu are o idee exactă de cantitatea de aur capturată în Germania şi de aierul ascuns de hitlerişti în băncile neutre ce acţionează pe baza ideilor personale pe care şi le face şi a notelor particulare. De pildă aşi vrea să ştiu dacă este adevărat, după cum au anuunţat ziarele, că şapte tone din aurul capturat pe vremuri de hitlerişti sunt depozitate în Suedia şi 50 tone de asemenea aur în Elveţia. Comisia tripartită s’a interesat ca să verifice aceste date ? *Are ea cunoştinţă de aceste cifre ? Această chestiune mă interesează deoarece s’a citat aci cifra de 220 tone, dar poate cantitatea de aur este de 320 tone şi nu de 220 tone ? Poate că este 170 şi nu de 220 ?” Răspunzând la aceste întrebări, d. Rueff a repetat că aurul găsit în Germania este concentrat în zona nordamericană de ocupaţie şi că informaţiile cu privire la el pot fi furnizate numai de comandantul nordamerican. In ce priveşte aurul din băncile neutre, singura sursă de informaţii cu privire la el sunt guvernele Franţei, Statelor Unite şi Marii Britanii, care au dus negocieri cu privire la acest aur. La fel ca d. Vîşinski, am citit în ziare articole cu privire la aurul ce se găseşte în Elveţia, a spus d. Rueff. Suma pe care am menţionat-o corespunde faptelor, dar nu pot da o informaţie oficială înainte ca acest aur să fi fost pus la dispoziţia comisiei tripartite. D. Vâşinski a observat în această privinţă că nu-l interesează aspecul formal al chestiunii, ci esenţa ei. Ce cantitate de aur a fost capturată de la germani de către aliaţi ? „Dacă d. Rueff nu poate să răspundă la această întrebare pentru motivul că acest aur se găseşte în mâinile comandamentului militar nordamerican, poate că d. Murphi va răspunde la această întrebare?”, a întrebat d. Vâşinski. Dar d. Murphi nu a răspuns la această întrebare. Conferinţa adjuncţilor nu a reuşit până la sfârşit să lămurească chestiunea aurului capturat de trupele aliate din Germania şi a celui ascuns de hitleriști în băncile neutre. PROCURORUL A CERUT CONDAMNAREA LA MOARTE A Lui TISO Praga, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass”, transmite: Procesul trădătorilor Tiso, Mach şi Durkanski s’a terminat zilele trecute. După ce procurorul a cerut pedeapsa capitală pentru acuzaţi, apărarea a luat cuvântul, apoi, Tiso și Mach şi-au spus ultimul lor cuvânt. Verdictul este așteptat în a doua jumătate a bunei Aprilie. BUGETUL GENERAL AL STATULUI VA FI VOTAT DUPĂ SĂRBĂTORI Procetul de lege al bugetului general al Statului, neputând fi votat in această sesiune, comisia financiară şi bugetară a adunării deputaţilor a hotărît să fie discutat şi votat după sărbători, într’o seziune extraordinară. Până atunci bugetul statului va fi condus după principiul douăsprezecimilor. 1000 Iaxil Taxa poștala plătită la numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. Nr. 14.41/939 Sindicatele ungare vin in ajutorul copiilor din România Budapesta, 31 (Rador). — Uniunea sindicatelor ungare a hotărât să invite în Ungaria pe tinerii copii români ale căror fantifici au avut de suferit de pe urma secetei. Uniunea sindicatelor a cerut famililor ungare care pot primi pe copii români să anunţe acest lucru. Ea a precizat că hotărîrea sa în această privinţă este mărturia recunoştinţei pentru ajutorul dat Ungariei de România în timpul penibilei epoci a inflaţiei. PAGUBELE ŞI VICTIMELE FĂCUTE DE INUNDAŢII IN POLONIA Varşovia, 31, (Radar). — După evaluările oficiale, inundaţiile din ultimele diouă săptămâni au făcut 55 victime şi au pricinuit pagube în valoare de 5 miliard© zloţi. Situaţia evoluiază satisfăcător, mai ales în bazinul Vistulei, unde apele au început să se reragă. Comisia de afaceri straine a Camerei a adoptat proectul de lege pentru ratificarea tratatului de comerţ şi navigaţie cu U.R.S.S. Comisia de afaceri străine a Camerei a fuiaccri în discuţie proectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica şi execute tratatul de comerţ şi navigaţie, între România şi U. R. S. S. semnat la Moscova la 20 Februarie 1947. Şedinţa comisiei s’a ţinut sub preşidenţia d-lui Teodor Iordăchescu (P. S. D.), care după ce a arătat principiile tratatului, a cerut comisiunei să-l adopte D. I. Cleja (F. P.), a citit textul proectului de lege şi tratatul. D. Eduard Racoviţă (P. N. L.) se pronunţa pentru votarea proectului., D. Miron Constantinescu (P. C R.) subliniază că tratatul conţine două aspecte deosebit de importasate pentru ţara noastră: a) este primul tratat de comerţ şi navigaţie de la terminarea războiului pe care ţara noastră îl încheie cu o mare putere, raporturile noastre cu U. R. S. S. căpătând astfel o nouă bază de desvoltare; b) el prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, având la bază Clauză moţiunei celei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru alta, tratatul scoate în evidenţă că celelalte tratate comerciale din trecut ale ţării noastre cu marile puteri conţineau avantaje speciale pentru acestea şi dezavantaje pentru statul nostru. Superioritatea acestui tratat reiese din faptul că U. R. S. S., deşi e una din cele mai mari puteri ale lumei şi învingătoare, a semnat totuşi cu România. Stat mic şi învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate cu aceasta. Au mai luat cuvântul d-nii: Leopold Filderman (P. S. D.) şi Andrei Oţet6® (1. N. P.) care au arătat avantajele tratatului. Comisiunea, în unanimitate, a adoptat proectul de lege felicitând guvernul pentru semnarea tratatului. Un nou bilet de 100.000 lei Banca Naţională pune de azi în circulaţie un nou bilet de loo,ooo lei, diferit din punct de vedere caracteristic de cel ac- Iual. Decretul va apare azi în „Moratorul Oficial”. A fost adoptat proectul de lege privitor la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor In şedinţa de noapte a Camerei Deputaţilor a fost adoptat proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni privitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Legea votată cuprinde unele dispoziţii de supleţe în privinţa fixării preţurilor, tarifelor şi salariilor. Senatorul american Pepper împotriva ajutorării Greciei şi Turciei New York, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass”, transmite: In discursul său transmis de postul de radio New York, senatorul Pepper (democrat de Florida) a cerut din nou guvernului Statelor Unite ale Americei să vină în ajutorul poporului greu înfometat, fără a se amesteca în afacerile politice şi militare ale Greciei şi Turciei. D. Pepper a condamnat cu energie propunerea preşedintelui Truman, car© prevede ca Statele Unite să vină în ajutorul armatei greceşti de sub comanda unui rege care a pierdut încrederea maselor şi să înăbuşe revolta eroicului popra grec. Subliniind că Marea Britanie a cheltuit milioane de dolari în Grecia fără să rezolve problema grecească, d-sa a întrebat cât va costa Statele Unite realizarea programului de ajutorare a guvernului grec şi dacă el nu va duce la intervenţia în treburii© Italiei, Franţei şi ale altor ţări Trecând la situaţia Turciei, d. Peppir a spus că nimeni nu crede că Armata Boşi© ameninţă Turcia şi chiar dacă o asemenea ameninţare ar exista în mod real, Naţiunile Unite sunt cele care trebuie să îndrepte această stare d© lucruri, nu U. S. A. Senatorul Pepper a declarat că, criza actuală atinge mai mult O. N. U.ul decât Grecia şi Turcia.In încheere, d-sa s’a adresat poponului american, cerându-i să protesteze împotriva orientării actuale a guvernului, car© aduc© o atingere prestigiului Organizației Națiunilor Unite. CONFERITA DELA INSPECTORATUL SANITAR AL CAPITALEI Noui măsuri împotriva tifosului exantematic Eri la prânz s’a ţinut la inspectoratul saniitar al Capitalei, o conferinţă specială prezidată de d. dr. E. Mezâncescu, la care au participat medicii şefi de sectoare, şefii serviciilor centrale, •medicii higienişti în frunte cu d-nii dr. E. Răzmeriţă, medic Şef şi dr.‘ Ungureanu. S’a raportat asupra mersului epidemiei de tifos exantimatic şi febră recurentă în Capitală şi s’a avizat asupra măsurilor urgente ce trebuesc să se ia pentru stăvilirea întinderii acestui flagel. După ample discuţiuni, conferinţa a hotărât: Să se facă un calduros apel către toţi medicii igienişti din Capitală să-şi dea concursul, să participe la opera de profilaxie atât imperios reclamată de împrejurări. Echipele speciale de medici să iasă imediat pe teren, să umble din casă în casă şi acolo unde vor fi găsite cazurile semnalate, pacienţii să fie izolaţi. Apoi, d. dr. Răzmeriţă a adus la cunoştinţă că, dat fiind necesităţile, pe lângă cele vechi, existente, s’au mai înfiinţat încă 3 secţii pentru contaffioşi, două pe lângă spitalul Berceni, în clinicele foste la dispoziţia bolnavilor venerici şi una pe lângă spitalul central de boli nervoase, aici urmănd să fie internaţi numai cei suspecţi de a fi contractat boala.• Luăndu-se în discupe chestiunea sălilor de spectacole, s-a convenit a se renunţa, momentan, la închiderea lor, cu obligaţia însă pentru depnătorii acestor săli să mărească condiţiunile de higiena în cari sunt întreţinute şi — totodată — să înfiinţeze câte o cameră specială de deparazitare a spectatorilor cu Praful D. D. T. De asemenea, s’a avizat asupra unor măsuri de deparazitare a mijloacelor de transport în comun. Nr. 75 Miercuri 2 Apriie 1941!4 . Pagini APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE PRIMAVARA A SOSIT Caișii în floare Şedinţele de Luni dimineaţa Şedinţa de dimineaţă a fost deschisă la ora 11, sub preşedinţia d-lui Miron Beileai, viice-preşedinte. Re banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Radu Roşculeţ şi Marin Florescu. D. V.V. PROTOPOPESCU (P.N. P.) se ridică într’o chestiune de regulamet cu privire la proectul de lege din iniţiativă parlamentară depus de d-sa, relativ la exproprierea a două imobile vecin© cu Academia de înalte studii comerciale, pentru interes cultural, proect care nici până azi n’a fost trimis comisiei respective pentru studiu, deşi a fost luat în consideraţie de către Cameră. A fost totuş îndrumat către biroul de coordonare B.P.D. D-sa cere să fie trimis, conform art. 70 din regulamentul Camerei. D. prof. C. PARHON luând cuvântul se ridică împotriva acestei păreri.., arătând că această expropriere loveşte în văduva prof. dr. Nanu Muscel. D-sa precizează că exproprierea ar constitui ceva neomenesc. In continuare d. prof. Parban contestă interesul cultural invocat de d. V. V. Protopopescu și termină declarând că exproprierea ar fi o monstruozitate. D. V. V. PROTOPOPESCU în replică insistă ca să se procedeze regulamentar, trimiţându-se proectul comisiei respective. D. dr. P. TOPA se alătură protestului ridicat de d. prof. C. Parhon, arătând că bine a fost instrumentat proectul de lege către biroul de coordonare BPD. In acelaş timp mai mulţi deputaţi anunţă că-şi retrag semnătura depusă la prezintarea proectului. D. STEILIAN NIŢULESCU (P. C. R.) cere cuvântul și insistă casă fie aplicat regulamentul în litera lui, fiindcă altfel se creiază precedente care ar fi dăunătoare drepturilor pe care acest regulament la acordă. D-sa arată că în comisiune dacă proectul nu întruneşte majoritatea pentru adoptare, el poate fi respins. De asemeni dacă proectul vine în faţa Camerei, el poate fi respins. Deci nu e nici o raţiune ca proectul să urmeze altă cal© decât cea regulamentară. 1 D. MIRON BELEA precizează că, potrivit articolului 70 din regulamentul Camerei,, proectul va fi înaintat comisiei respective. Şedința este ridicată la ora 11,30, cea viitoare fiind arantată pentru după amiază la ora 16,30. LUCRĂRILE PARLAMENTULUI Şedinţa de Duminică Şedinţa de Duminică a Camerei Deputaţilor s-a deschis la ora 10, sub preşedinţia d-lui Em. Tătărescu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: Al. Alexandrini, Octav Livezeanu, G. G. Vântu şi Romulus Zăroni. D. OCTAV LIVEZEANU, ministrul informaţiilor citeşte Mesajul Regal care însoţeşte proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Camera aprobă urgenţa cerută. Se intră apoi în ordinea de zi şi sunt adoptate următoarele proecte de legi: 1. — pentru stabilirea condiţiunilor de valorificare a bunurilor care depăşesc nevoile armatei; 2. — pentru deschiderea unor credite suplimentare şi extraordinare pe seama mai multor departamente; 3. — deschiderea unui credit suplimentar şi extraordinar; 4. — pentru deschiderea unui credit extraordinar special de 3 miliarde 800.000.000 lei pe seama subsecretariatului aprovizionării* pentru confecţionarea şi împărţirea cartelelor de alimente; 5.— pentru deschiderea unui credit speciali extraordinar pe seama ministerului educaţiei naţionale şi altul pentru ministerul de interne; 6. — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuielilor Regiei autonome a exploatărilor agricole, zootehnice şi industriilor agricole dele 1 Dec. 1946—31 Martie 1947; 7. — pentru autorizareaEpitropiei Sf. Spiridon (Iaşi) de a majora un împrumut la 1 miliard lei; 8. — pentru majorarea unui credit extraordinar special pe seama ministerului minelor şi petrolului şi pentru deschiderea unor credite extraordinare pe seama ministerelor educaţiei naţionale şi interne. D. EM. TATARESCU Invită pe d-ni deputaţi membrii comisiunilor bugetară-financiară şi arte să intre la lucru în comisiuni. Şedinţa este suspendată la ora 11.30. La redeschidere, ora 12.30, şedinţa este închisă, cea viitoare fiind anunţată pentru Luni, ora 9.30, cu privire la taxele fixate pentru localităţile climaterice, precizând că aceste taxe sunt prevăzute pentru hotelurile şi pensiunile de lus. Pentru invalizi, orfani, văduva, medici, personal sanitar şi grupuri sindicale, ca şi pentru cei care dovedesc că n’au venituri mari, se vor acorda scutiri. D. N. Costea (F. P ) cere ministrului minelor să trimită petrol lampant în jud. Bihor, unde lipseşte aproape cu desăvârşire şi unde a izbuncnit şi tifosul exantematic. D- Mitroiu Const. (F.P.) după ce arată că a făcut o întrebare ministrului de război cu privire la felul cum au fost’ repartizate căruţele tip militar, la Care i’a primit nici un răspuns, cere fixarea, unei date pentru o interpelare. D. Ion Lungu (P. N. Ţ.) cere pentru azi fixarea interpelării In cazul inspectorului general Podeanu (Dolj), deoarece ministrul educaţiei naţionale n’a luat nici o măsură pentru pedepsirea abuzurilor făcute cu prilejul transferărilor în învăţământul primar. D. Miron Niculescu, subsecretar la educaţia naţională, arată stadiul în care se află anchetarea Şi cere d-lui deputat să amâne interpelarea. D- Ion Lungu îşi menţine cererea. Se trece apoi la ordinea de zici şi sunt adoptate următoarele proecte de lege : 1. pentru înfiinţarea unei catedre de endocrinologie la fac. de medicină Bucureşti; 2) pentru înfiinţarea unei catedre de biologie şi embrie,geneză la fac. de medicină Iaşi; 3) înfiinţarea unei catedre de ortopedie şi trumatologie şi a unei catedre de puericultura şi patologia noului născut la fac de medicină Bucureşti şi pentru înfiinţarea unei catedre de fiziologie şi fizică medicală la facde medicină Iaşi. Incepându-se lucrările în comi- Biuri. şedinţa se suspendă Şedinţa se redeschide la ora 50,4®. Sunt adoptate proectell de legi: 1. pentru înfiinţarea orchestrelor Filarmonice ..Banat” (Timişoara) şi ..Oltenia” (Craiova ; 2. pentru scutirea taxelor de impozit la vânzările de gazolină, ţiţei şi gaz combustibil ; 3. pentru modificarea şi complectarea codului de procedură fiscală ; 4. majorarea quantumului garanţiilor prevăzute de legea vânzilor; 5. majorarea şi desfiinţarea unor faze şi impozite percepute la importul şi exportul mărfurilor; 6. pentru reducerea la 1/3 a cotei unificate respective aplicate de vămi la importul, unor materii prime și semifabricate, necesare unor industrii de bază; 7. pentru descinderea unui credit extraordinar special de sumă de 116 milioane lei pe seama ministerului cultelor; 8. pentru ratificarea bugetului de venituri şi cheltueli a Ligii Naţionale conta» tuberculozei pe exerciţiul 1949—19« precum şi a viramentelor de credit« efectuate în aceiaş perioadă ; pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor Ligii naţionale conte» tuberculozei pe exerciţiul 194®—« 110. pentru ratificarea majorării 1ugetului de venituri și cheltueli «l Eforiei generale Sf. Spiridon-Xail ( II. pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor Eforiei Sf. Spiridon (Iași) pe 1946—1947. 12) pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor prevăzute în bugetul Regiei Autonome Comerciale sanitare București, pe 1946—47 ; 13. pentru modificarea art. 4 al legii 211 din 194„ privind amnistierea unor infracțiuni; 14. pentru amnistierea unor infraaeţiiuni prevăzute în codul silvic16. pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii privitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor,. Şedinţa s-a ridicat la ora 24, oea viitoare fiind anunţată pentru azi, la ora 9,30. Şedinţa de Luni după amiază Şedinţa a fost deschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vicepreşedinte Re banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Al Alexandrini, Teohari Georgescu, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, Octav Livezeanu, Radu Roşculeţ, Ion Pas, Romulus Zăroni, M. Fiorescu, Miron Niculescu şi C- Agiu După cetirea sumarului se trece la comunicări. D. V. Modoran (P.N.Ţ) face două comunicări pentru departamentul cultelor: 1) cu privire la prezenţa în fruntea protoeriei Vlaşca a preotului David Bădărică, fost voluntar în războiul din Răsărit, cerând în acelaş timp şi dosarele privitoare la preoţii care au fost voluntari în acest război- adică departamentul are cunoştinţă de activitatea prof. I. D. Ştefănescu care, în calitatea pe care o are la Sf. Patriarhie, tulbură atmosfera de înălţare a biserici. Cere dosarul cu neregulile, de la mănăstirea Agapia şi cu decorarea fostului mareşal Atoonescu de către Patriarhie cu Crucea de Aur, consacrându-i drept campionii creştinităţii, ambele fiind opera prof. ID. Ştefănescu. D. Vasile Titoiu IP.N.L) cere ministerelor de Interne şi lucrări publice luarea de măsuri pentru repararea uzinelor electrice din jud. Putna In a doua comunicare d-sa arată situaţia grea a şoselelor din acelaş judeţ, cerând repararea lor şi a podurilor aruncate în aer de germani in retragere-D. G. G. Vântu, ministrul lucrăririlor publice răspunde arătând că se vor lua măsuri ca să fie reparată uzina electrică din Focşani. Cu privire la şosele şi poduri dl-sa arată că au fost trecute în, planul gineral de lucrări al ministerului, D- Al. Alexandrini, ministru de finanţe, depun© mai multe proaste d© legi. D. Octav Livezeanu ministrul informaţiilor, răspunde unei comunicări făcute de d. A. Sarag. Mişcare in Diplomaţie In „Monitorul Oficial” de ori au apărut înaltele decrete regale prin care se face următoarea mişcare în diplomaţie : D. Eugen Filoti este numit ministru plenipotenţiar la Roma. D. Victor Brabeţianu este numit ministru plenipotenţiar la Campenhaga. D. Mihail Cămărăşescu este numit ministru la Bruxelles. D. Radu Rusescu este numit ministru la Stokolin. Deasemenî s’au făcut următtoarele înaintări în corpul diplomatic : D. Duca Gheorghe actual prim consilier de legaţie la gradul ministru plenipotenţiar cl. N. Dinu Mătăsaru Mihail, Popescu Mircea, Gussi Edmn. Gheorghe, Gavrila Constantin, actuali prim secretar de legaţiune, de prim consilier de legaţiune. D-niii Berciu Iancu, Buzne* Emmnoil, D’Albon Ion, Georgescu Vasile, actuali al 2-lea secretari de legaţiune, la gradul de prima secertar de legaţiune. D-nii: Mironescu Florin, Voicu Anghel, Ciuntu Marcel, Ghirca Ion, Mărculescu Mihail, Toifila Nicolae, Roiu Florin, Cosmescu Dimitrie, actuali secretari de reegaţiune, la gradul de al 2-am secretar de legaţiune. D. Lăzărescu Emil, actuali al 2-lea consul, la garadul de cvlf. Sul. D-nd: Tasula Zottu loan, JStefănescu Alexandru, Lupu GwgS ’'t orghe, Jurca Nicolae, Stirian EMgmitru, actuali viceconsuli, gradul de al 2-lea consul.