Universul - Provincie, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-80)
1947-04-03 / nr. 75
Awtdlml 64alGal)x Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. FRĂMÂNTĂRILE DIN APUSUL EUROPEI In apusul Fu,rojtei au isbucnit •— in unele locuri — grave tulburări Regiunile cele mai agitate «in* Italia şi zona de ocupaţie engleză din Germania. In ace »te tocuri populaţia civilă a ieşit în **radă şi a manifestat violent. In Italia, germanii au indrăsnit să atace localurile ocupate de trupele engleze, să răstoarne maşini, •ft spargă geamuri. In Italia, au toc ciocniri violente între grupări adverse, ciocniri care se spli IM**să cu morţi şi ca răniţi. In localitatea Otoia del Colle, I. 4« fam de Bari, ţăranii italieni — Îpsîţi de lucru şi hrană — au grupat ferme şi au ars clădirea Club rarrt proprietarilor de moşii. In aceiaşi localitate, mulţimea a devastat sediile partidelor democrat-creştin şi ..Tiorpo Qualantino”. Şi în Germania Se vest şi In Italia, burburărie an drept cauză imediată, foamea. Dar dacă foamea scoate oamenii în stradă, direcţia pe care o iau nemulţumirile misei este de natură pur politică. Nim In Germania Se vest nici h» Italia n’am fost realizate schimbările democratice pe care populaţia le aşteptă depe urma prăbuşirii fascismului şi hitleristmdnt Cât tâmp au mai existat reoserve alimentare, această menţinere la putere a dementelor compromise n’a determinat mişcări violete, de mase. Acum, în aceste ţări nie apusului, bântue Şomajul şi foametea. In unele oraşe din Ruhr, se spune că nu mai sunt alimente decât pentru câteva ore. Oricât de drastice ar fi măsurile de îndreptare, o si- . ♦naţie atât de gravă nu poate fi j Schimbată de la o zii la alta. Mai ‘ Mea dacă nu sunt înlăturate căuşele care au dus la această tragică situaţie. Populaţia, dă dovadă că ştie r s sunt aceste cauze, iată dec« Ruhr, manifestanţii cer înlăturarea administraţiei germane formată din elemente ale fostului regim hitlerist iar in Italia masele pretind să li se dea de lucru celor care şomază şi să se mărească salariile acelora care lucrează. Aceste revendicări ale populaţiei de acolo nu vor putea fi satisfăcute până ce nu se vor petrece profunde schimbări politice. De aceia e de prevăzut că agitaţiile de acum sunt numai începutul unor lungi frământări care se vor întinde în toate regiunile din apus unde, după sfârşitul războiului şi prăbuşirea regimurilor care au provocat şi purtat războiul, nu au fost instaurate nici guverne],* şi nici măcar administraţia democrată voită de populaţie. Concluziile imediate ce pot fi trase din situaţia tulbure din vestul Europei sunt — pentru noi, cei din răsăritul continentului — oarecum optimiste. Nu în sensul că avem posibilitatea de a constata că alte ţări — care n'au fost bântuite de secetă — o duc mult mai greu decât noi, aşa de greu încât lumea, chinuită de foame, a fost nevoită să iasă în stradă. Aceasta ar fi, desigur, o slabă consolare pentru cel care îndură, azi, lipsuri, aici. Marile frământări care se amintă acolo dovedesc că lumea apuseană e departe de a-şi fi regăsit echilibrul şi că o bună bucată de timp ea va fi preocupată de grava problemă a mizeriei în care se sbate populaţia de acolo. Pentru cercurile războinice care nădăjduiau să poată provoca un nou conflict mondial situaţia tulbure din ţările vestului european constitue o mare deziluzie. Mulţimile pe care rămăşiţele hitleriste şi mussoliniine sperau să le capteze printr'o nouă propagandă reacţionară, se întorc, actim, contra lor. Ieşite în o steadă, masele din apus nu mai cer război, ci muncă şi pâine. Ele vor întronarea unor regimuri democrate care să le asigure munca şi pâinea. Când frământării dintr’o ţară s’au aşezat pe acest teren al luptei populaţiei pentru dreptul fiecăruia la muncă şi la pâine, nu mai e pericol de război. Chiar lui Hitler şi lui Mussolini le-a trebuit — inte’o situaţie similară — un deceniu pentru a devia voinţa popoarelor şi a te împinge la război. După o atât de amară experienţă, e sigur că, azi, nu va mai fi posibilă o nouă minţire a aceloraşi popoare. Dimpotrivă frământarea lor va obliga pe toţi să vadă că adevărata dorinţă a mulţimilor e să li se asigure pacea şi bunăstarea. Pacea, prin colaborarea intre popoare şi buna-stare, prin respectul muncii fiecăruia. Frământările din ţăriie vestului european vor avea, astfel, inevitabile consecinţe asupra tuturor tratativelor internaţionale care urmăresc organizarea păcii şi restabilirea bunei stări în lume. Tulburările din Germania arată că nu va fi linişte acolo până nu se dă problemei poporului german soluţia democrată voită de el. Aceeaşi soluţie sperie şi poporul italian. Mai puţin de la un for internaţional, cât de la propriii săi conducători politici. Pentru perspectivele de mâine ale păcii, problemele pe care le ridică frământările din Germania şi Italia sunt, astfel, elemente pozitive, cu tot aspectul lor tragic, de acum. Ele vor impune conducătorilor popoarelor soluţiile dorite de toţi aceia care vor, cu adevărat, ca pacea să domnească în lume şi — prin ea — să fie asigurată tuturor popoarelor bună-starea după care năzuiesc, de atâta vreme. AL. C. CONSTANTINESCU .CONFERINŢA ADJUNCŢILOR SE OCUPA SE AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Peste 22o.ooo tone de aur se află in mâinile comandamentului militar nordamerican Moscova 31 (Rador). , Agenţia Ifţ»" comunică, , In ziua de 31 Martie, la conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe pentru chestiunile privitoare la Geamtania, preşedintele Agenţiei Interaliate pentru Reparaţiu şi, d. Rueff, a răspuns la întrebările ce i-au fost puse în urma comunicării sale asupra desfăşurării livrărilor de reparaţii pentru ţările aliate din zonele occidentale de ocupaţie. Răspunsurile d-lui Rueff au procurat date complimentare arătând cum aceste livrări nu sunt îndeplinite. Răspunzând la o întrebare a delegatului nordamerican d. Murphi, d. Rueff a spus că distribuirea echipamentului a 59 de întreprinderi de război germane remis în contul reparaţiilor de către Consiliul de control aliat către Agenţia pentru Reparaţii în Noembrie 1946 nu a fost terminată nici până astăzi. Echipamentul a 16 uzine a fost distribuit abea în Martie anul acesta, în timp ce distribuirea echipamentului altor uzine va fi făcută în Aprilie. Inventăriile a şase uzine râu au fost primite. D. Rueff a subliniat că remitere*, uzinelor germane este un proces extrem de încet. Procedurii distribuirii echipamentului industrial cuprinde 51 de operaţiuni şi dureazăde la 18 la 24 luni. Delegatul sovietic, d. Vîşinski, e ridicat chestiunea motivelor acestei tărăgăniri. „După datele d-lui Rueff— a spus el — 1.546 întreprinderi urmează a fi remise în contul reparaţiilor. Cu toate acestea, numai 143 întreprinderi au fost desemnate pentru distribuire în tot acest timp, în timp ce şi mai puţine întreprinderi şi numai 59 — au fost distribuite de fapt. Cam sunt cauzele eşecului livrărilor pentru reparaţii ? Ce măsuri se vor lua pentru a accelera trasferarea chipamerulului către ţările ce urmează să-l primească ?” D. Rueff a subliniat că livrările pentru reparaţii sunt frustate de doi factori — politic şi administrativ. „Ce factori politici explică faptul că până acum numai 59 din totalul de 1.546 de întreprinderi desemnate pentru reparaţii aufost distribuite ?”, a întrebat d. Vîşinski. D. Rueff nu a dat un răspuns limpede la această întrebare, ci er a referit la faptul că nivelul industrial al Germaniei nu a fost stabilit până acuma. După aceea, d. Vîșinski a reamintit că nivelul industrial al Germaniei a fost stabilt la sfârșitul lui Martie 1946. D. Rueff a admis acest fapt, dar nu a dat vre-o explicit plus, spunând numai că „folosirea cuvintelor politică şi politică, după cum îşi dă seama acuma, „este periculoasă pentru un modest tehnician’’ după cum s’a descris. Delgatul nordamerican, d. Murphi, a ridicat chestiunea aurului capturat de trupele aliate în Germania. Mai multe declaraţii fost făcute cu privire la Comun cari delegaţia Statelor Unite este în mod neîndoios interesată, a spus el. Aceste declaraţii au fost absolut greşite. Chestiunea aurului nu este în competenţa Agenţiei Interaliate pentru Reparaţii, dar ştiu că d. Rueff este membru al Comsiiei tripartite pentru distribuirea aurului. Poate că el poate să dea explicaţii cu privire la actualele condiţiuni în această privinţă. AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Explicaţiile d-lui Rueff au desvăţuit că până astăzi mai există puncte obscure cu privire la aurul capturat de trupele aliate în Germania, cât şi cu privire la cel ce a fost furat de hitlerişti şi ascuns în băncile ţărilor neutre, întâi, acest aur nu a fost pus încă la dispoziţia comisiei tripartite compusă din reprezentanţi ai Statelor Unite, Angliei şi Franţei, care, în conformitate cu hotărîrile Conferinţei pentru Reparaţii de la Paris, urmează să-l distribue între ţările interesate, şi rămâne la dispoziţia autorităţilor militare nordamericane. In al doilea rând, comisia tripartită nu ştie nici măcar care este cantitatea acestui aur. In al treilea rând, nu mai departe decât acum două săptămâni, această comisie, a adresat ţârilor aliate formulare cu rugămintea de a comunica partea de aur pe care o pretind și nu mai departe decât la 30 Martie 1947, d. Rueff a trimis la diversele bănci unde acest aur urmează sâ fie strâns, semnătura sa spre a se deschide fonduri curente ale comisiei tripartite. Până acum, cantitatea cea mai mare a acestui aur rămâne la dispoziţie autorităţilor militare nordamericane. Comandamentul nordamerean ar putea da un răspuns mai exact la întrebarea d-lui Murphi, — a spus d. Rueff. ,,Eu nu dispun decât de date neoficiale, după cine ar fi aproximativ 220 tone de aur capturate în Germania. La acestea trebue adăugat aurul depozitat în Băncile neutre, cu privire la care s’au început si au continuat negocieri. INTERVENŢIA D-LUI VAŞINSKI In această privinţă, d. Vaşinski a apus: „Avem impresia că comisia tripartituri are o idee exactă de cantitatea de aur capturată în Germania şi de aurul ascuns de hitlerişti în băncile neutre ce acţionează pe baza ideilor personale pe care şi le face şi a notelor particulare. De pildă aşi vrea să ştiu dacă este adevărat, după cum au anunţat ziarele, că şapte tone din aurul capturat pe vremuri de hitlerişti sunt depozitate în Suedia şi 50 tone de asemenea aur în Elveţia. Comisia tripartită s’a interesat ca să verifice acesta date ? Are ea cunoştinţă de aceste cifre ? Această chestiune mă interesează deoarece s’a citat aci cifra de 220 tone, dar poate cantitatea de aur este de 320 tone şi nu de 220 tone . Poate că este 170 şi nu de 220 .” Răspunzând la aceste Întrebări, d. Rueff a repetat că aurul găsit în Germania este concentrat în zona nordamericană de ocupaţie şi că informaţiile cu privire la el pot fi furnizate numai de comandantul nordamerican. In ce priveşte aurul din băncile neutre, singura sursă de informaţii cu privire la el sunt guvernele Franţei, Statelor Unite şi Marii Britanii, care au dus negocieri cu privire la acest aur. La fel ca, d. Vîşinski, am citit în ziare articole cu privire la aurul ce se găseşte în Elveţia, a spus d. Rueff. Suma pe care am menţionat-o corespunde faptelor, dar nu pot da o informaţie oficială înainte ca acest aur să fi fost pus la dispoziţia comisiei tripartite. D. Vâşinski a observat în această privinţă că nu-l interesează aspecul formal al chestiunii, ci esenţă ei. Ce cantitate de aur a fost capturată de la germani de către aliaţi ? „Dacă d- Rueff nu poate să răspundă la această întrebare pentru motivul că acest aur se găseşte în mâinile comandamentului militar nordamerican, poate că d. Murphi va răspunde la această întrebare?”, a întrebat d. Vâşinski. Dar d. Murphi nu a răspuns la această întrebare. Conferinţa adjuncţilor nu a reuşit până la sfârşit să lămurească chestiunea aurului capturat de trupele aliate din Germania şi a zeflui ascuns de hiteriști în băncile neutre. PROCURORUL A CERUT CONDAMNAREA LA MOARTE A LUI TISO Fraga, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass”, transmite: Procesul trădătorilor Tiso, Mach şi Durkanski s’a terminat zilele trecute. După ce procurorul a cerut pedeapsa capitală pentru acuzaţi, apărarea a luat cuvântul, apoi, Tiso și Mach și-au spus ultimul lor cuvânt. Verdictul este așteptat în a doua jumătate a lunei Aprilie. BUGETUL GENERAL AL STATULUI VA FI VOTAT DUPĂ SĂRBĂTORI Proectul de lege al bugetului general al Statului, neputând fi votat în această sesiune, comisia financiară şi bugetară a adunării deputaţilor a hotărît să fie discutat şi votat după sărbători, într’o sesiune extraordinară. Până atunci bugetul statului va fi condus după principiul douăspritzecimilor. □ 1 1 w 1960 EBI pW«« la numerar ««afona wtobfail Dir. G-Ie F. X T. Nr. III/131 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: Sindicatele ungare vin in ajutorul copiilor din România Budapesta, 31 (Rador). — Uniunea sindicatelor ungare a hotărât să invite în Ungaria pe tinerii copii români ale căror familii au avut de suferit de pe urma secetei. Uniunea sindicatelor a cerut familiilor ungare care pot primi pe copii români să anunţe acest lucru. Ea a precizat că hotărîrea sa în această privinţă este mărturia recunoştinţei pentru ajutorul lat Ungariei de România în timpul penibilei epoci a inflaţiei. PAGUBELE Şl VICTIMELE FĂCUTE DE INUNDAŢII IN POLONIA Vanşova, 31, (Radar). — După evaluările oficiale, inundaţiile din Ultimene (tonă săptămâni au făcut 55 victime şi au pricinuit pagube In valoare de 5 miliarde zloţi. Situaţia evoluiază satisfăcător, mai ales în bazinul Vistulei, unde apele au început să se reragă. Comisia de afaceri străine a Camerei a adoptat proectul de lege pentru ratificarea tratatului de comerţ şi navigaţie cu U.R.S.S. Comisia de afaceri străine a Camerei a luat ori în discuţie proectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica şi executa tratatul de comerţ şi navigaţie, între România şi U. R. S. S semnat la Moscow la 20 Februarie 1947. Şedinţa comisiei s’a ţinut sub preşidenţia d-lui Teodor Iordăchescu (P. S. D.), care, după ce a arătat principiile tratatului, a cerut comisiunei să-l adopte D. I. deja (F. P.), a citit textul proectului de lege şi tratatul. D Eduard Racoviţă (P. N. L.) se pronunţa pentru votarea proectului. D. Miron Constantinescu (P C. R.) subliniază că tratatul conţine două aspecte deosebit de importante pentru ţara noastră: el este primul tratat de comerţ şi navigaţie de la terminarea războiului pe care ţara noastră îl încheie cu o mare putere, raporturile noastre cu U. R. S. S. căpătând astfel o nouă bază de desvoltare; b) el prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, având la bază clauză naţiunei celei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru alta, tratatul scoate în evidenţă că celelalte tratate comerciale din trecut ale ţării noastre cu marile puteri conţineau avantaje speciale pentru acestea şi dezavantaje pentru statul nostru. Superioritatea acestui tratat reiese din faptul că U. R. S. S., deşi e una din cele mai mari puteri ale lumei şi învingătoare, a semnat totuşi cu România, Stat mic şi Învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate cu aceasta. Au mai luat cuvântul d-nii : Leopold Filderman (P. S. D.) şi Andrei Oţetea (P. N. P.) care au arătat avantajele tratatului. Comisiunea, în unanimitate, a adoptat proectul de lege felicitând guvernul pentru semnarea tratatului. Un nou bilet de 100.000 lei Banca Naţională pune de azi în circulaţie un nou bilet de loo,ooo lei, diferit din punct de vedere caracteristic de cel ac tual. , Decretul va apare azi în „Monitorul Oficial". A fost adoptat proectul de lege privitor la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor In şedinţa de noapte a Camerei Deputaţilor a fost adoptat proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni privitoare la sabilirea preţurilor, tarifelor salariilor. Legea votată cuprinde unele dispoziţii de supleţe în privinţa fixării preţurilor, tarifelor şi salariilor. Senatorul american Pepper împotriva ajutorării Greciei şi Turciei New York, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass", transmite. In discursul său transmis de postul de radio New York, senatorul Pepper (democrat de Florida) a cerut din nou guvernului Statelor Unite ale Americeii să vină în ajutorul poporului greu înfometat, fără a se amesteca la afacerile politice şi militare ale Greciei şi Turciei. D. Fepper « condamnat cu energie propunerea preşedintelui Truman care prevede ca Statele Unite să vină în ajutorul armatei greceşti de sub comanda unui rege care a pierdut încrederea maselor şi să Înăbuşe revolte eroicului popor grec. Subliniind că Marea Britanie a cheltuit milioane de dolari In Grecia fără să rezolve problema grecească, d-sa a întrebat cât va cost® Statele Unite realizarea programului de ajutorare a guvernului grec şi dacă el nu va duce la intervenţia în treburile Italiei, Franţei şi ale altor ţări Trecând la situaţia Turciei, d. Peppw a spus că nimeni nu crede că Armata Roşie ameninţă Turcia şi chiar dacă o asemenea ameninţare ar exista în mod real. Naţiunile Unite sunt cele care trebue să îndrepte această stare de lucruri, nu U. S. A. Senatorul Pepper a declarat că, criza actuală atinge mai mult O. N. U.ul decât Grecia și Turcia. In încheere, d-sa s’a adresat poporului american, cerându-i să protesteze împotriva orientării actuale a guvernului, care aduce o atingere prestigiului Organizaţiei Națiunilor Unite. CONFERINŢA DELA INSPECTORATUL SANITAR AL CAPITALEI Noui măsuri împotriva tifosului exantematic Eri la prânz s’a ţinut la inspectoratul sanitar al Capitalei, o conferinţă specială prezidată de d. dr. E. Mezine escu, la care au participat medicii şefi de sectoare, şefii serviciilor centrale, medicii higienişti în frunte cu d-nii dr. E. Răzmeriţă, medic Şef şi dr. Ungureanu. S’a raportat asupra mersului epidemiei de tifos exantimatic şi febră recurentă în Capitală şi s'a avizat asupra măsurilor urgente ce trebuesc să se ia pentru stăvilirea întinderii acestui flagel. După ample discupuni, conferinţa a hotărât: Să se facă un călduros apel către toţi medicii higienişti din Capitală să-şi dea concursul, să participe la opera de profilaxie atât imperios reclamată de împrejurări. Echipele speciale de medici să iasă imediat pe teren, să umble din casă în casă şi acolo unde vor fi găsite cazurile semnalate, pacienţii să se izolaţi. Apoi, d. dr. Răzmeriţă a adus la cunoştinţă că, dat fiind necesităţile, pe lângă cele vechi, existente, s’au mai înfiinţat încă 3 secţii pentru contagioşi, două pe lângă spitalul Bercent, în clinicele foste la dispoziţia bolnavilor venerici şi una pe lângă spitalul central de boli nervoase, aici urmând să fie internaţi numai cei suspecţi de a fi contractat boala. * Luându-se în discuţie chestiunea sălilor de spectacole, s-a convenit a se renunţa, momentan, la închiderea lor, cu obligaţia însă pentru deţinătorii acestor săli să mărească condiţiunile de higienă în cari sunt întreţinute şî — totodată —, să înfiinţeze câte o cameră specială de deparazitare a spectatorilor cu Praful D. D. T. De asemenea, s’a avizat asupra unor măsuri de deparazitare a mijloacelor de transport in comun. r' I 7 ’ * **• - - : ' I * x Pagini Mr. 75 Joi 1 Aprilie 1947 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE HEEIÜ! PRIMĂVARA A SOSIT Caișii în floare Şedintele de Luni dimineaţa Şedinţa de dimineaţă a fost deschisă la ora 11, sub preşedinţia d-lui Miiron Belea, vice-preşedinte. Pe banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Radu Roşculeţ şi Mar-'m Florescu. D. V.V. PROTOPOPESCU (P.N. P.) se ridică într’o chestiune de regulamet cu privire la proectul de lege din iniţiativă parlamentară depus de d-sa, relativ la exproprierea a două imobile vecine cu Academia de înalte studii comerciale, pentru interes cultural, proect care nici până azi n’a fost trimis comisiei respective pentru studiu, deşi a fost luat în consideraţie de către Camera. A fost totaş îndrumat către biroul de coordonară B.P.D. D-sa cere să fie trimis, conform art. 70 din regulamentul Camerei. D. prof. C. PARHON luând cuvântul se ridică împotriva acestei păreri, arătând că această expropriere loveşte în văduva prof. dr. Nanu Muscel, D-sa precizează că exproprierea ar constitui ceva neomenesc. In continuare d. prof. Parhon contestă interesul cultural invocat de d. V. V. Protopopescu și termină declarând că exproprierea ar fi o mons- J truozitate. * £. V. V. PROTOPOPESCU în replică insistă ca să se procedeze regulamentar, trimiţându-se proectul comisiei respective. D. dr. P. TOPA se alătură protestului ridicat de d. prof. C. Parhon, arătând că bine a fost instrumentat proectul de lega către biroul de coordonare BPD. In acelaş timp mai mulţi deputaţi anunţă că-şi retrag semnătura de jpsa la prezentarea proectului. D. STELIAN NIŢULESCU (P. C. R.) cere cuvântul şi insistă ca să fie aplicat regulamentul în litera Iul, fiindcă altfel se creiază precedente care ar fi dăunătoare drepturilor pe care acest regulament la acordă. D-sa arată că în comisiune dacă proectul nu întruneşte majoritatea pentru adoptare, el poate fi respins. De asemeni dacă proectul vine în faţa Camerei, el poate fi respins. Deci nu e nici o raţiune ca proectul să urmeze altă cale decât cea regulamentară. D. MIRON BELEA precizează că, potrivit articolului 70 din regulamentul Camerei, proectul va fi înaintat comisiei respective. Şedinţa este ridicată la ora 11,30, cea viitoare fiind anunţată pentru după amiază la ora 16,30. LUCRĂRILE PARLAMENTULUI Şedinţa de Duminică Şedinţa de Duminică a Camerei Deputaţilor s-a deschis la ora 10, sub preşedinţia d-lui Em. Tătărescu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: Al. Alexandrini, Octav Livezeanu, G. G. Vântu şi Romulus Zăroni. D. OCTAV LIVEZEANU, ministrul informaţiilor citeşte Mesajul Regal care însoţeşte proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Camera aprobă urgenţa cerută. Se intră apoi în ordinea de zi şi sunt adoptate următoarele proecte de legi : 1. pentru stabilirea condiţiunilor de valorificare a bunurilor care depăşesc nevoile armatei;. 2. — pentru descinderea unor credite suplimentare şi extraordinare pe seama mai multor departamente; 3. — deschiderea unui credit suplimentar şi extraordinar; 4. — pentru deschiderea unui credit extraordinar special de 3 miliarde 800.000.000 lei pe seama subsecretariatului aprovizionării, pentru confecţionarea şi împărţirea cartelelor de alimente; 5.— pentru deschiderea unui credit special extraordinar pe seama ministerului educaţiei naţionale şi altul pentru ministerul de interne; 6. — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuielilor Regiei autonome a exploatărilor agricole, zootehnice şi industriilor agricole dele 1 Dec. 1946—31 Martie 1947; 7. — pentru autorizarea Epitropiei Sf. Spiridon (Iaşi) de a majora un împrumut la 1 miliard lei; 8. — pentru majorarea unui credit extraordinar special pe seama ministerului minelor şi petrolului şi pentru deschiderea unor credite extraordinare pe seama ministerelor educaţiei naţionale şi interne. D. EM. TATARESCU Invită pe d-nici deputaţi membrii comisiunilor bugetară-financiară şi arte să intre la lucru în comisiuni. Şedinţa este suspendată la ora 11.30. La redeschidere, ora 12.30, şedinţa este închisă, cea viitoare fiind anunţată pentru Luni, ora 9.30, cu privire la taxele fixate pentru localităţile climaterice, precizând că aceste taxe sunt prevăzute pentru hotelurile şi pensiunile de lux. Pentru invalizi, orfani, văduvi medici, personal sanitar şi grupuri sindicale, ca şi pentru cei care dovedesc că n’au venituri mari, se vor acorda scutiri D. N. Costea (F. p.) cere ministrului minelor să trimită petrol lampant in jud. Bihor, unde lipseşte aproape cu desăvârşire şi unde a iebunenit şi tifosul exantematic. D- Mittemn Const. (F.P.) după ce arată că a făcut o întrebare ministrului de război cu privire la felul cum au fost repartizate căruţele tip militar, la care n’a primit hidum răspuns, cere fixareaunei date pentru o interpelare. D. Ion Lungu (P. N. Ţ) cere pentru azi fixarea interpelării în cazul inspectorului general Podeanu (Dolj), deoarece ministrul educaţiei naţionale n’a luat nici o măsură pentru pedepsirea abuzurilor făcute cu prilejul transferărilor în învăţământul primar. D. Miron Niculescu, subsecretar la educaţia naţională, arată stadiul, în care se află anchetarea şi cere d-lui deputat să amâne interpelarea. D Ion Lungu îşi menţine cererea. Se trece apoi la ordinea de zi şi şi sunt adoptate următoarele proecte de lege : 1. pentru înfiinţare unei catedre de endocrinologie ,i fac. de medicină Bucureşti; 2. pentru înfiinţarea unei catedre de fdiologie şi embriogemeză la fac. de medicină Iaşi; 3) înfiinţarea une catedre de ortopedie şi trumatologie şi a unei catedre de puericultură şi patologia noului născut la fac. de medicină Bucureşti şi pentru înfurierea unei catedre de fiziologie şi fizică medicală la facde medicină Iaşi. Incepându-se lucrările în remisiuni, şedinţa se suspendă Şedinţa se redeschide la ora 30,45. Sunt adoptate proect 1 de legi : 1. pentru Înfiinţarea orchestrelor Filarmonice „Banat” (Timişoara) şi ,,Oltenia” (Craiva ; 2 pentru scutirea taxelor de impozit la vânzările de gazolină, ţiţei şi gaz combustibil ; 3. pentru modificarea, și complectarea codului de procedura fiscală ; 4. majorarea quantumului garanțiilor prevăzute de legea Vămilor ; 5. majorarea şi desfiinţarea unor faze și impozite percepute 1* Importul și exportul mărfurilor; 9. pentru reducerea la 1,3 a cotei unificate respective aplicate de văm l la importul unor materii prune și semifabricate, necesare unor industrii de bază; 7. pentru descinderea unui credit extraordinar specal în sumă de 118 milioane lei pe seama ministerului cultelor; 8 pentru ratificarea bugetului de venituri și cheltueli a Ligii Naţionale contra tuberculozei pe exerciţiul 1947—Uite precum şi a viramentelor de credia efectuate în aceia? perioadă ; 9 pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor Ligii naţionale conta»» tuberculozei pe exerciţiul 1946-47; 10. pentru ratificarea majorării bugetului de venituri şi cheltueli al Eforiei generale Sf. Spiridon-Iaşi ; 11. penru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor Eforiei Sf S niridon (Iaşi) pe 1948—1947. 121 pei-'.ru evaluarea veniturilor şi fixarea chituielilor prevăzute in bugetul Regiei Autonome Comerciale sanitare Bucureşti pe 1946—47 ; 13. pentru nodificarea, art. 4 al legii 211 din 1946, privind amnistierea unor infracţiuni; 14. pentru amnistierea unor infracţiuni prevăzute în codul silvic; 15. pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii privitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salarilor. Şedinţa s-a ridicat la ora 24, cea viitoare fiind anunţată pentru azi, la ora 9,30. Şedinţa de Luni după amiază Şedinţa a fost deschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vicepreşedinte. Pe banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Ali Alexandrini,ateohari Georgescu, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, Octav Orezeanu, Radu Roşcuieţ, Ion Pas, Romulus Zăroni, M. Florescu, Miron Niculescu şi C- Agiu. După betirea sumarului se trece la comunicări. D. V. Modoran (P.N.Î ) face două comunicări pentru departamentul cultelor: 1) cu privire la prezenţa în fruntea protoeriei VÎESca a preotului David Bădărică, fost voluntar in războiul din Răsărit, cerând în acelaş timp şi dosarele privitoare la preoţii care au fost voluntari în acest război- 2) deci departamentul are cunoştinţă de activitatea prof. I. D. Ştefanascu cere, în calitatea pe care o are la Sf. Patriarhie, tulbură atmosfera de înălţare a biserici. Cere dosarul cu neregulile de la mănăstirea Agapia şi cu decorarea fostului mareşal Antonescu de către Patriarhie cu Crucea de Aur, consacrându-l drept campionul creştinătăţii, ambele fiind opera prof. ID. Ştefănescu. D. Vasile Iltoiu (P.N.L) cere ministerelor de interne şi lucrări publice luarea de măsuri pentru repararea uzinelor electrice din jud. Putna, în a doua comunicare d-sa antă situalia grea a şoselelor din aceliaş judeţ, cerând repararea lor şi a podurilor aruncate în cel de germani în retragere. D. G. G. Vântu, ministrul lucrărilor publice răspunde arătând că se vor lua măsuri ca să fie reparată uzina electrică din Focşani. Cu privire la şosele şi poduri de» arată că au fost trecute în planul general de lucrări al ministerului. D. Al. Alexandrini, ministru de finanţe, depune mai multe proste de legi. D. Octav I.Ivozeanu ministrul Informaţiilor, răspunde unei comunicări făcute de d- l. Şaraga Mişcare in Diplomatie In „Monitorul Oficial” de eri au apărut înaltele decrete regale prin care se face următoarea mişcare în diplomaţie: D. Eugen Filoti este numit ministru plenipotenţiar la Roma. D. Victor Brabeţianu este numit Iministru Plenipotenţiar la Campenhaga. D. Mihail Cămărăşescu este numit ministru la Bruxelles. D. Radu Rusescu este numit ministru la Stokolmn. Deasemeni s’au făcut următoarele înaintări in corpul diplomatic : D. Duca Gheorghe actual prim consilier de legaţie la gradul ministru plenipotenţiar cu N. D-nii Mitosaru Mihail, Popescu Mircea, Gusst Edin. Gheorghe, Geneia Constantin, actuali prim secretar de legaţiune, de prim consilier de legaţiune. D-nii: Berciu Iancu, Buznea Ermnod, D’ Albon Ion, Georgescu Vasile, actuali al 2-lea secretari de legaţiune, la gradul de prim secertar de legaţiune. D-nii: Mironescu Florin, Veden Anghel, Ciuntu Marcel, Giurca Ion, Mărculescu Mihail, Teiang Nicolae, Roiu Florin, Cosmetec Dimitrie, actuali secretari de regațiune, la gradul de al 24ea secretar de legațiune. D. Lăzărescu Emil, actual al 2-lea consul, la garadul de consul. D-nii: Tasula Zottu Ioan, Ștefănescu Alexandru, Lupu Ghorghe, Jurca Nîcolae, Stoian Dumitru, actuali viceconsuli, I* gradul de al 2-lea consul.