Universul - Provincie, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-80)

1947-04-03 / nr. 75

Awtdl­ml 64alGa­l)­x Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. FRĂMÂNTĂRILE DIN APUSUL EUROPEI In apusu­l Fu,rojtei au isbucnit •— in unele locuri — grave tul­burări Regiunile cele mai agita­te «in* Italia şi zona de ocupaţie engleză din Germania. In ace »te tocuri populaţia civilă a ieşit în **radă şi a manifestat violent. In Italia, germanii au indrăsnit să atace localurile ocupate de tru­pele engleze, să răstoarne maşini, •ft spargă geamuri. In Italia, au toc ciocniri violente între gru­pări adverse, ciocniri care se spli IM**să cu morţi şi ca răniţi. In localitatea Otoia del Colle, I. 4« fam de Bari, ţăranii italieni — Îpsîţi de lucru şi hrană — au grupat ferme şi au ars clădirea Club rarrt proprietarilor de moşii. In aceiaşi localitate, mulţimea a devastat sediile partidelor demo­crat-creş­t­in şi ..Tiorpo Qualan­­tino”. Şi în Germania Se vest şi In Italia, burburărie an drept cauză imediată, foamea. Dar dacă foa­mea­ scoate oamenii în stradă, di­recţia pe care o iau nemulţumiri­le misei este de natură pur poli­tică. Nim In Germania Se vest nici h» Italia n’am­ fost realizate schimbările democratice pe care populaţia le aşteptă de­pe urma prăbuşirii fascismului şi hitleris­­tmdnt Cât tâmp au mai existat reoserve alimentare, această men­ţinere la putere a dementelor compromise n’a determinat miş­cări violete, de mase. Acum, în aceste ţări nie apusului, bântue Şomajul şi foametea. In unele o­­raşe din Ruhr, se spune că nu mai sunt alimente decât pentru câteva ore. Oricât de drastice ar fi măsurile de îndreptare, o si- . ♦naţie atât de gravă nu poate fi j Schimbată de la o zii la alta. Mai ‘ Mea dacă nu sunt înlăturate cău­şele care au dus la această tra­gică situaţie. Populaţia, dă dovadă că ştie r s sunt aceste cauze, iată dec« Ruhr, manifestanţii cer înlă­turarea administraţiei germane formată din elemente ale fostu­lui regim hitlerist iar in Italia masele pretind să li se dea de lucru celor care şom­ază şi să se mărească salariile acelora care lucrează. Aceste revendicări a­l­e populaţiei de acolo nu vor putea fi satisfăcute până ce nu se vor petrece profunde schimbări poli­tice. De aceia e de prevăzut că agitaţiile de acum sunt numai în­ceputul unor lungi frământări care se vor întinde în toate re­giunile din apus unde, după sfâr­şitul războiului şi prăbuşirea re­gimurilor care au provocat şi purtat războiul, nu au fost in­staurate nici guverne],* şi n­ici măcar administraţia democrată voită de populaţie. Concluziile imediate ce pot fi trase din situaţia tulbure din vestul Europei sunt — pentru noi, cei din răsăritul continentu­lui — oarecum optimiste. Nu în sensul că avem posibilitatea de a constata că alte ţări — care n'au fost bântuite de secetă — o duc mult mai greu decât noi, aşa de greu încât lumea, chinuită de foame, a fost nevoită să iasă în stradă. Aceasta ar fi, desigur, o slabă consolare pentru cel care îndură, azi, lipsuri, aici. Marile frământări care se a­­mintă acolo dovedesc că lumea apuseană e departe de a-şi fi re­găsit echilibrul şi că o bună bu­cată de timp ea va fi preocupată de grava problemă a mizeriei în care se sbate populaţia de acolo. Pentru cercurile războinice care nădăjduiau să poată provoca un nou conflict mondial situaţia tul­bure din ţările vestului european constitue o mare deziluzie. Mul­ţimile pe care rămăşiţele hitle­ri­ste şi mussoliniine sperau să le capteze printr'o nouă propa­gandă reacţionară, se întorc, actim, contra lor. Ieşite în o steadă, masele din apus nu mai cer răz­boi, ci muncă şi pâine. Ele vor întronarea unor regimuri demo­crate care să le asigure munca şi pâinea.­­ Când frământării­ dintr’o ţară s’au aşezat pe acest teren al lup­tei populaţiei pentru dreptul fie­căruia la muncă şi la pâine, nu mai e pericol de război. Chiar lui Hitler şi lui Mussolini le-a trebuit — inte’o situaţie si­milară — un deceniu pentru a devia voinţa popoarelor şi a te împinge la război. După o atât de amară experienţă, e sigur că, azi, nu va mai fi posibilă o nouă minţire a aceloraşi popoare. Dimpotrivă frământarea lor va obliga pe toţi să vadă că adevă­rata dorinţă a mulţimilor e să li se asigure pacea şi bună­starea. Pacea, prin colaborarea intre popoare şi buna-stare, prin res­pectul muncii fiecăruia. Frământările din ţăriie vestu­lui european vor avea, astfel, inevitabile consecinţe asupra tu­turor tratat­ivelor internaţionale care urmăresc organizarea păcii şi restabilirea bunei­ stări în lume. Tulburările din Germania arată că nu va fi linişte acolo până nu se dă problemei poporu­lui german soluţia democrată voită de el. Aceeaşi soluţie s­perie şi poporul italian. Mai puţin de la un for internaţional, cât de la pro­priii săi conducători politici. Pentru perspectivele de mâine ale păcii, problemele pe care le ridică frământările din Germa­nia şi Italia sunt, astfel, elemente pozitive, cu tot aspectul lor tra­gic, de acum. Ele vor impune conducătorilor popoarelor solu­ţiile dorite de toţi aceia care vor, cu adevărat, ca pacea să dom­nească în lume şi — prin ea — să fie asigurată tuturor popoa­relor bună-starea după care nă­zuiesc, de atâta vreme. AL. C. CONSTANTINESCU .CONFERINŢA ADJUNCŢILOR SE OCUPA SE AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Peste 22o.ooo tone de aur se află in mâinile com­andamen­tului militar nordamerican­ ­ Moscova 31 (Rador). , Agenţia Ifţ»" comunică, , In ziua de 31 Martie, la confe­rinţa adjuncţilor miniştrilor de externe pentru chestiunile privi­toare la Geamtania, preşedintele Agenţiei Interaliate pentru Repa­­raţiu şi, d. Rueff, a răspuns la în­trebările ce i-au fost puse în ur­ma comunicării sale asupra des­făşurării livrărilor de reparaţii pentru ţările aliate din zonele occidentale de ocupaţie. Răspunsurile d-lui Rueff au procurat date complimentare a­­rătând cum aceste livrări nu sunt îndeplinite. Răspunzând la o întrebare a delegatului nordamerican d. Mur­­phi, d. Rueff a spus că distribui­rea echipamentului a 59 de între­prinderi de război germane remis în contul reparaţiilor de către Consiliul de control aliat către Agenţia pentru Reparaţii în No­­embrie 1946 nu a fost terminată nici până astăzi. Echipamentul a 16 uzine a fost distribuit abea în Martie anul acesta, în timp ce distribuirea echipamentului altor uzine va fi făcută în Aprilie. In­­ventăriile a şase uzine râu au fost primite. D. Rueff a subliniat că remite­re*, uzinelor germane este un proces extrem d­e încet. Procedu­rii distribuirii echipamentului in­dustrial cuprinde 51 de operaţiu­ni şi durează­­de la 18 la 24 luni. Delegatul sovietic, d. Vîşinski, e ridicat chestiunea motivelor ace­stei tărăgăniri. „După datele d-lui Rueff­­— a spus el — 1.546 întreprinderi urmează a fi remi­­se în contul reparaţiilor. Cu toa­te acestea, numai 143 întreprin­deri au fost desemnate pentru distribuire în tot acest timp, în timp ce şi mai puţine întreprin­deri şi­ numai 59 — au fost dis­tribuite de fapt. Cam­ sunt cauze­le eşecului livrărilor pentru re­paraţii ? Ce măsuri se vor lua pentru a accelera trasferarea c­­h­i­pam­erulu­l­ui către ţările ce ur­mează să-l primească ?” D. Rueff a subliniat că livrări­le pentru reparaţii sunt frustate de doi factori — politic şi admi­nistrativ. „Ce factori politici ex­plică faptul că până acum numai 59 din totalul de 1.546 de între­prinderi desemnate pentru repa­raţii au­­fost distribuite ?”, a în­trebat d. Vîşinski. D. Rueff nu a dat un răspuns limpede la această întrebare,­­ ci er a referit la faptul că nivelul in­dustrial al Germaniei nu a fost stabilit până acuma. După aceea, d. Vîșinski a rea­mintit că nivelul industrial al Germaniei a fost stabilt la sfâr­șitul lui Martie 1946. D. Rueff a admis acest fapt, dar nu a dat vre-o explicit plus, spunând numai că „folosi­rea cuvintelor politică şi politică, după cum îşi dă seama acuma, „este periculoasă pentru un mo­dest tehnician’’ după cum s’a des­cris. De­lgatul nordamerican, d. Murphi, a ridicat chestiunea au­rului capturat de trupele aliate în Germania. Mai multe declara­ţi­­i fost făcute cu privire la Com­un cari delegaţia Statelor U­­nite este în mod neîndoios inte­resată,­­ a spus el. Aceste decla­raţii au fost absolut greşite. Che­stiunea aurului nu este în compe­tenţa Agenţiei Interaliate pentru Reparaţii, dar ştiu că d. Rueff este membru al Com­siiei tripar­tite pentru distribuirea aurului. Poate că el poate să dea explica­ţii cu privire la actualele condi­­ţiuni în această privinţă. AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Explicaţiile d-lui Rueff au des­­văţuit că până astăzi mai există puncte obscure cu privire la au­rul capturat de trupele aliate în Germania, cât şi cu privire la cel ce a fost furat de hitlerişti şi as­cuns în băncile ţărilor neutre, întâi, acest aur nu a fost pus încă la dispoziţia comisiei tripar­tite compusă din reprezentanţi ai Statelor Unite, Angliei şi Fran­ţei, care, în conformitate cu ho­­tărîrile Conferinţei pentru Repa­raţii de la Paris, urmează să-l dis­­tribue între ţările interesate, şi rămâne la dispoziţia autorităţilor militare nordamericane. In al doilea rând, comisia tri­partită nu ştie nici măcar care este cantitatea acestui aur. In al treilea rând, nu mai de­parte decât acum două săptămâ­ni, această comisie, a adresat ţâ­rilor aliate formulare cu rugă­mintea de a comunica partea de aur pe care o pretind și nu mai departe decât la 30 Martie 1947, d. Rueff a trimis l­a diversele bănci unde acest aur urmează sâ fie strâns, semnătura sa spre a se deschide fonduri curente ale co­misiei tripartite. Până acum, cantitatea cea mai mare a acestui aur rămâne la dispoziţie autorităţilor militare nordamericane. Comandamentul nordamerean ar putea da un răs­puns mai exact la întrebarea d-lui Murphi, — a spus d. Rueff. ,,Eu nu dispun decât de date neoficiale, după cin­e ar fi apro­ximativ 220 tone de aur captu­rate în Germania. La acestea tre­­bue adăugat aurul depozitat în Băncile neutre, cu privire la ca­re s’au început si au continuat negocieri. INTERVENŢIA D-LUI VAŞINSKI In această privinţă, d. Va­­şinski a apus: „Avem impresia că comisia tr­ipartitu­ri are o idee exactă de cantitatea de aur capturată în Germania şi de au­rul ascuns de hitlerişti în băn­cile neutre ce acţionează pe baza ideilor personale pe care şi le face şi a notelor particula­re. De pildă aşi vrea să ştiu dacă este adevărat, după cum au a­­nunţat ziarele, că şapte tone din aurul capturat pe vremuri de hitlerişti sunt depozitate în Sue­dia şi 50 tone de asemenea aur în Elveţia. Comisia tripartită s’a interesat ca să verifice acesta date ? Are ea cunoştinţă de a­­ceste cifre ? Această chestiune mă interesează deoarece s’a citat aci cifra de 220 tone, dar poate cantitatea de aur este de 320 tone şi nu de 220 tone . Poate că este 170 şi nu de 220 .” Răspunzând la aceste Între­bări, d. Rueff a repetat că aurul găsit în Germania este concen­trat în zona nordamericană de ocupaţie şi că informaţiile cu privire la el pot fi furnizate nu­mai de comandantul nordame­­rican. In ce priveşte aurul din băn­cile neutre, singura sursă de in­formaţii cu privire la el sunt guvernele Franţei, Statelor Unite şi Marii Britanii, care au dus negocieri cu privire la acest aur. La fel ca, d. Vîşinski, am citit în ziare articole cu privire la aurul ce se găseşte în Elveţia, a spus d. Rueff. Suma pe care am menţionat-o corespunde faptelor, dar nu pot da o informaţie ofi­cială înainte ca acest aur să fi fost pus la dispoziţia comisiei tripartite. D. Vâşinski a observat în a­­ceastă privinţă că nu-l intere­sează aspecul formal al ches­tiunii, ci esenţă ei. Ce cantitate de aur a fost capturată de la ger­mani de către aliaţi ? „Dacă d- Rueff nu poate să răspundă la această întrebare pentru motivul că acest aur se găseşte în mâi­nile comandamentului militar nordamerican, poate că d. Mur­phi va răspunde la această în­trebare?”, a întrebat d. Vâ­­şinski. Dar d. Murphi nu a răspuns la această întrebare. Conferinţa adjuncţilor nu a reuşit până la sfârşit să lămu­rească chestiunea aurului captu­rat de trupele aliate din Germa­nia şi a zeflui ascuns de hite­­riști în băncile neutre. PROCURORUL A CERUT CONDAMNAREA LA MOARTE A LUI TISO Fraga, 31, (Agerpres). — Co­respondentul agenţiei „Tass”, transmite: Procesul trădătorilor Tiso, Mach şi Durkanski s’a terminat zilele trecute. După ce procurorul a cerut pedeapsa capitală pentru acuzaţi, apărarea a luat cuvântul, apoi, Tiso și Mach și-au spus ul­timul lor cuvânt. Verdictul este așteptat în a doua jumătate a lu­­nei Aprilie. BUGETUL GENERAL AL STATULUI VA FI VOTAT DUPĂ SĂRBĂTORI Proectul de lege al bugetului general al Statului, neputând fi votat în această sesiune, comisia financiară şi bugetară a adu­nării deputaţilor a hotărî­t să fie discutat şi votat după sărbători, într’o sesiune extraordinară. Până atunci bugetul statului v­a fi condus după principiul dou­ăspritzecimilor. □ 1 1 w 1960 EBI pW«« la numerar ««afona wtobfail Dir. G-Ie F. X T. Nr. III/131 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: Sindicatele ungare vin in ajutorul copiilor din România Budapesta, 31 (Rador). — U­­niunea sindicatelor ungare a ho­tărât să invite în Ungaria pe ti­nerii copii români ale căror fa­milii au avut de suferit de pe ur­ma­ secetei. Uniunea sindicatelor a cerut familiilor ungare care pot primi pe copii români să anunţe acest lucru. Ea a precizat că hotărîrea sa­ în această privinţă este mărturia recunoştinţei pentru ajutorul lat Ungariei de România în timpul penibilei epoci a inflaţiei. PAGUBELE Şl VICTIMELE FĂCUTE DE INUNDAŢII IN POLONIA Vanşov­a, 31, (Radar). — După evaluările oficiale, inundaţiile din Ultimene (tonă săptămâni au făcut 55 victime şi au pricinuit pagube In valoare de 5 miliarde zloţi. Situaţia evoluiază satisfăcător, mai ales în bazinul Vistulei, unde apele au început să se reragă. Comisia de afaceri străine a Camerei a adoptat proectul de lege pentru ratificarea tratatului de comerţ şi navigaţie cu U.R.S.S. Comisia de afaceri străine a Camerei a luat ori în discuţie proectul de lege prin care gu­vernul este autorizat a ratifica şi executa tratatul de comerţ şi navigaţie, între România şi U. R. S. S­ semnat la Moscow la 20 Februarie 1947. Şedinţa comisiei s’a ţinut sub preşidenţia d-lui Teodor Iordă­­chescu (P. S. D.), care, după ce a arătat principiile tratatului, a cerut comisiunei să-l adopte D. I. deja (F. P.), a citit tex­tul proectului de lege şi tratatul. D Eduard Racoviţă (P. N. L.) se pronunţa pentru votarea proectului. D. Miron Constantinescu (P­ C. R.) subliniază că tratatul conţine două aspecte deosebit de impor­tante pentru ţara noastră: el este primul tratat de comerţ şi navigaţie de la terminarea răz­boiului pe care ţara noastră îl încheie cu o mare putere, rapor­turile noastre cu U. R. S. S. că­pătând astfel o nouă bază de desvoltare; b) el prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, a­­vând la bază clauză naţiunei ce­lei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru alta, tratatul scoate în evidenţă că celelalte tratate comerciale din trecut ale ţării noastre cu marile puteri conţineau avantaje speciale pen­tru acestea şi dezavantaje pen­tru statul nostru. Superioritatea acestui tratat reiese din faptul că U. R. S. S., deşi e una din cele mai mari puteri ale lumei şi învingătoare, a semnat totuşi cu România, Stat mic şi Învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate cu aceasta. Au mai luat cuvântul d-nii : Leopold Filderman (P. S. D.) şi Andrei Oţetea (P. N. P.) care au arătat avantajele tratatului. Comisiunea, în unanimitate, a adoptat proectul de lege felici­tând guvernul pentru semnarea tratatului. Un nou bilet de 100.000 lei Banca Naţională pune de azi în circulaţie un nou bilet de loo,ooo lei, diferit din punct de vedere caracteristic de cel ac­­­ tual. , Decretul va apare azi în „Mo­­­­nitorul Oficial". A fost adoptat proectul de lege privitor la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor In şedinţa de noapte a Ca­merei Deputaţilor a fost adop­tat proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni privitoare la s­­a­bilirea preţurilor, tarifelor salariilor. Legea votată cuprinde unele dispoziţii de supleţe în privin­ţa fixării preţurilor, tarifelor şi salariilor. Senatorul american Pepper împotriva ajutorării Greciei şi Turciei New York, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass", transmite. In discursul său transmis de postul de radio New York, sena­torul Pepper (democrat de Flori­da) a cerut din nou guvernului Statelor Unite ale Ame­riceii să vină în ajutorul poporului greu înfometat, fără a se amesteca la afacerile politice şi militare ale Greciei şi Turciei. D. Fepper « condamnat cu energie propune­rea preşedintelui Truman care prevede ca Statele Unite să vină în ajutorul armatei greceşti de sub comanda unui rege care a pierdut încrederea maselor şi să Înăbuşe revolte eroicului popor grec. Subliniind că Marea Britanie a cheltuit milioane de dolari In Grecia fără să rezolve problema grecească, d-sa a întrebat cât va cost® Statele Unite realizarea programului de ajutorare a gu­vernului grec şi dacă el nu va duce la intervenţia în treburile Italiei, Franţei şi ale altor ţări Trecând la situaţia Turciei, d. Peppw a spus că nimeni nu cre­de că Armata Roşie ameninţă Turcia şi chiar dacă o asemenea ameninţare ar exista în mod real. Naţiunile Unite sunt cele care trebu­e să îndrepte această sta­re de lucruri, nu U. S. A. Sena­torul Pepper a declarat că, criza actuală atinge mai mult O. N. U.­­ul decât Grecia și Turcia. In încheere, d-sa s’a adresat poporului american, cerându-i să protesteze împotriva orientării actuale a guvernului, care aduce o atingere prestigiului Organiza­ţiei Națiunilor Unite. CONFERINŢA DELA INSPECTORATUL SANITAR AL CAPITALEI Noui măsuri împotriva tifosului exantematic Eri la prânz s’a ţinut la ins­pectoratul sanitar al Capitalei, o conferinţă specială prezidată de d. dr. E. Mezine escu, la care au participat medicii şefi de sec­­toare, şefii serviciilor centrale, medicii higienişti în frunte cu d-nii dr. E. Răzmeriţă, medic Şef şi dr. Ungureanu. S’a raportat asupra mersului e­­pidemiei de tifos exantimatic şi febră recurentă în Capitală şi s'a avizat asupra măsurilor urgente ce trebuesc să se ia pentru stă­vilirea întinderii acestui flagel. După ample discupuni, confe­rinţa a hotărât: Să se facă un călduros apel că­tre toţi medicii higienişti din Capitală să-şi dea concursul, să participe la opera de profilaxie atât imperios reclamată de îm­prejurări. Echipele speciale de medici să iasă imediat pe teren, să umble din casă în casă şi acolo unde vor fi găsite cazurile semnalate, pacienţii să se izolaţi. Apoi, d. dr. Răzmeriţă a adus la cunoştinţă că, dat fiind nece­sităţile, pe lângă cele vechi, exis­tente, s’au mai înfiinţat încă 3 secţii pentru contagioşi, două pe lângă spitalul B­er­cent, în clini­­cele foste la dispoziţia bolnavi­lor venerici şi una pe lângă spi­talul central de boli nervoase, aici urmând să fie internaţi nu­mai cei suspecţi de a fi contrac­tat boala. * Luându-se în discuţie chesti­unea sălilor de spectacole, s-a convenit a se renunţa, momen­tan, la închiderea lor, cu­ obli­gaţia însă pentru deţinătorii a­­cestor săli să mărească condiţi­­unile de higienă în cari sunt în­treţinute şî — totodată —, să în­fiinţeze câte o cameră specială de deparazitare a spectatorilor cu­ Praful D. D. T. De asemenea, s’a avizat asupra unor măsuri de deparazitare a mijloacelor de transport in co­mun. r' I 7 ’ * **• - - : ' I * x Pagini Mr. 75 Joi 1 Aprilie 1947 APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE HEEIÜ­! PRIMĂVARA A SOSIT Caișii în floare Şedin­tele de Luni dimineaţa Şedinţa de dimineaţă a fost deschisă la ora 11, sub preşedin­ţia d-lui Miiron Belea, vice-pre­­şedinte. Pe banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Radu Roşculeţ şi Mar-'m Florescu. D. V.V. PROTOPOPESCU (P.N. P.) se ridică într’o chestiune de regulamet cu privire la proec­tul de lege din iniţiativă parla­mentară depus de d-sa, relativ la exproprierea a două imobile ve­cine cu Academia de înalte stu­dii comerciale, pentru interes cultural, proect care nici până azi n’a fost trimis comisiei res­pective pentru studiu, deşi a fost luat în consideraţie de că­tre Camera. A fost totaş îndru­mat către biroul de coordonară B.P.D. D-sa cere să fie trimis, conform art. 70 din regulamentul Camerei. D. p­r­of. C. PARHON luând cu­vântul se ridică împotriva aces­tei păreri, arătând că această ex­propriere loveşte în văduva prof. dr. Nanu­ Muscel, D-sa precizea­ză că exproprierea ar constitui ceva neomenesc. In continuare d. prof. Parhon contestă interesul­­ cultural invocat de d. V. V. Pro­­topopescu și termină declarând că exproprierea ar fi o mons- J truozitate. * £­. V. V. PROTOPOPESCU în replică insistă ca să se proce­deze regulamentar, trimiţându-se proectul comisiei respective. D. dr. P. TOPA se alătură protestului ridicat de d. prof. C. Parhon, arătând că bine a fost instrumentat proectul de lega către biroul de coordonare BPD. In acelaş timp mai mulţi depu­taţi anunţă că-şi retrag semnă­tura de jpsa la prezentarea proec­­tului. D. STELIAN NIŢULESCU (P. C. R.) cere cuvântul şi insistă ca să fie aplicat regulamentul în li­tera Iul, fiindcă altfel se creiază precedente care ar fi dăunătoare drepturilor pe care acest regula­ment la acordă. D-sa arată că în comisiune dacă proectul nu întruneşte majoritatea pentru adoptare, el poate fi respins. De asemeni dacă proectul vine în faţa Camerei, el poate fi respins. Deci nu e nici o raţiune ca pro­ectul să urmeze altă cale decât cea regulamentară. D. MIRON BELEA precizează că, potrivit articolului 70 din re­gulamentul Camerei, proectul va fi înaintat comisiei respective. Şedinţa este ridicată la ora 11,30, cea viitoare fiind anun­ţată pentru după amiază la ora 16,30. LUCRĂRILE PARLAMENTULUI Şedinţa de Duminică Şedinţa de Duminică a Came­rei Deputaţilor s-a deschis la ora 10, sub preşedinţia d-lui Em. Tătărescu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: Al. Alexandrini, Octav Livezeanu, G. G. Vântu şi Romulus Zăroni. D. OCTAV LIVEZEANU, mi­nistrul informaţiilor citeşte Me­sajul Regal care însoţeşte proec­­tul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţuri­lor, tarifelor şi salariilor. Ca­mera aprobă urgenţa cerută.­­ Se intră apoi în ordinea de zi şi sunt adoptate următoarele proecte de legi : 1.­­­ pentru stabilirea condiţiunilor de valo­rificare a bunurilor care depă­şesc nevoile armatei;. 2. — pen­tru descinderea unor credite su­plimentare şi extraordinare pe seama mai multor departamente; 3. — deschiderea unui credit su­plimentar şi extraordinar; 4. — pentru deschiderea unui credit extraordinar special de 3 miliar­de 800.000.000 lei pe seama subsecretariatului aprovizionării, pentru confecţionarea şi împăr­ţirea cartelelor de alimente; 5.— pentru deschiderea unui credit special extraordinar pe seama ministerului educaţiei naţionale şi altul pentru ministerul de in­terne; 6. — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuielilor Regiei autonome a exploatărilor agricole, zootehnice şi industriilor agricole dele 1 Dec. 1946—31 Martie 1947; 7. — pen­tru autorizarea Epitropiei Sf. Spiridon (Iaşi) de a majora un împrumut la 1 miliard lei; 8. — pentru majorarea unui credit extraordinar special pe seama ministerului minelor şi petrolu­lui şi pentru deschiderea unor credite extraordinare pe seama ministerelor educaţiei naţionale şi interne. D. EM. TATARESCU Invită pe d-nici deputaţi membrii comisiu­­nilor bugetară-financiară şi arte să intre la lucru în comisiuni. Şe­dinţa este suspendată la ora 11.30. La redeschidere, ora 12.30, şedinţa este închisă, cea viitoare fiind anunţată pentru Luni, ora 9.30, cu privire la taxele fixate pentru localităţile climaterice, precizând că aceste taxe sunt prevăzute pen­tru hotelurile şi pensiunile de lux. Pentru invalizi, orfani, văduvi medici, personal sanitar şi grupuri sindicale, ca şi pentru cei care do­vedesc că n’au venituri mari, se vor acorda scutiri­ D. N. Costea (F. p.) cere minis­trului minelor să trimită petrol lampant in jud. Bihor, unde lip­seşte aproape cu desăvârşire şi unde a iebunenit şi tifosul exan­tematic. D- Mittemn Const. (F.P.) după ce arată că a făcut o întrebare mi­nistrului de război cu privire la felul cum au fost repartizate că­ruţele tip militar, la care n’a pri­mit hid­­um răspuns, cere fixarea­­unei date pentru o interpelare. D. Ion Lungu (­P. N. Ţ­) cere pentru azi fixarea interpelării în cazul inspectorului general Po­­deanu (Dolj), deoarece ministrul educaţiei naţionale n’a luat nici o măsură pentru pedepsirea abu­­zurilor făcute cu prilejul transfe­rărilor în învăţământul primar. D. Miron Niculescu, subsecretar la educaţia naţională, arată stadiul, în care se află anchetarea şi cere d-lui deputat să amâne interpela­rea. D Ion Lungu îşi menţine cere­rea. Se trece apoi la ordinea de zi ş­i şi sunt adoptate următoarele pro­ecte de lege : 1. pentru înfiinţar­e unei catedre de endocrinologie ,­i fac. de medicină Bucureşti; 2. pentru înfiinţarea unei catedre de fdiologie şi embriogemeză la fac. de medicină Iaşi; 3) înfiinţarea une catedre de ortopedie şi trumatolo­­gie şi a unei catedre de puericul­tură şi patologia noului născut la fac. de medicină Bucureşti şi pen­­tru înfurierea unei catedre de fi­ziologie şi fizică m­edicală la fac­­de medicină Iaşi. Incepân­du-se lucrările în remi­­siuni, şedinţa se suspendă­ Şedinţa se redeschide la ora 30,45. Sunt adoptate p­roect 1­ de legi : 1. pentru Înfiinţarea orchestrelor Fi­larmonice „Banat” (Timişoara) şi ,,Oltenia” (Cra­i­va ; 2 pentru scu­tirea taxelor de impozit la vânză­rile de gazolină, ţiţei şi gaz com­bustibil ; 3. pentru modificarea, și complectarea codului de procedura fiscală ; 4. majorarea quantu­mului garanțiilor prevăzute de legea Vă­milor ; 5. majorarea şi desfiinţarea unor faze și impozite percepute 1* Importul și exportul mărfurilor; 9. pentru reducerea la 1,3 a cotei unificate respective aplicate de văm l la importul unor materii prune și semifabricate, necesare unor indus­trii de bază; 7. pentru descinderea unui credit extraordinar specal în sumă de 118 milioane lei pe seama ministerului cultelor; 8 pentru ra­tificarea bugetului de­ venituri și cheltueli a Ligii Naţionale contra tuberculozei pe exerciţiul 1947—Uite precum şi a viramentelor de cred­ia efectuate în aceia? perioadă ; 9 pen­tru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltuielilor Ligii naţionale conta»» tuberculozei pe exerciţiul 1946­-47; 10. pentru ratificarea majorării bu­­getului de venituri şi cheltueli al Eforiei generale Sf. Spiridon-Iaşi ; 11. penru evaluarea veniturilor şi fi­xarea cheltuielilor Eforiei Sf S ni­­ridon (Iaşi) pe 1948—1947. 121 pei-'.ru evaluarea veniturilor şi fixarea c­hi­­tuielilor prevăzute in bugetul Regiei Autonome Comerciale sanitare Bucu­reşti pe 1946—47 ; 13. pentru n­odifi­­carea, art. 4 al legii 211 din 1946, privind amnistierea unor infracţiuni; 14. pentru amnistierea unor infrac­ţiuni prevăzute în codul silvic; 15. pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii privitoare la stabili­rea preţurilor, tarifelor şi sal­ari­lor. Şedinţa s-a ridicat la ora 24, cea viitoare fiind anunţată pentru azi, la ora 9,30. Şedinţa de Lu­ni după amiază Şedinţa a fost deschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vice­preşedinte. P­e banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Ali Alexandrini,­­ateohari Georgescu, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, Octav Orezeanu, Radu Roşcuieţ, Ion Pas, Romulus Zăroni, M. Florescu, Miron Nicu­­lescu şi C- Agiu. După b­etirea sumarului se trece la comunicări. D. V. Modoran (P.N.­Î ) face două comunicări pentru departa­mentul cultelor: 1) cu privire la prezenţa în fruntea protoeriei VÎESca a preotului David Bădări­­că, fost voluntar in războiul din Răsărit, cerând în acelaş timp şi dosarele privitoare la preoţii care au­ fost voluntari în acest război- 2) deci departamentul are cunoş­tinţă de activitatea prof. I. D. Şte­­f­anas­cu cere, în calitatea pe care o are la Sf. Patriarhie, tulbură atmosfera de înălţare a biserici. Cere dosarul cu neregulile de la mănăstirea Agapia şi cu decorarea fostului mareşal Antonescu de că­tre Patriarhie cu Crucea de Aur, consacrându-l drept campionul creştinătăţii, ambele fiind opera prof. I­­D. Ştefănescu. D. Vasile Iltoiu (P.N.L) cere ministerelor de interne şi lucrări publice luarea de măsuri pentru repararea uzinelor electrice din jud. Putna, în a doua comunicare d-sa an­tă situalia grea a şoselelor din aceliaş judeţ, cerând repararea lor şi a­ podurilor aruncate în cel de germani în retragere. D. G. G. Vântu, ministrul lucră­rilor publice răspunde arătând că se vor lua măsuri ca să fie repa­rată uzina electrică din Focşani. Cu privire la şosele şi poduri de» arată că au fost trecute în planul general de lucrări al ministerului. D. Al. Alexandrini, ministru de finanţe, depune mai multe pros­te de legi. D. Octav I.Ivozeanu ministrul Informaţiilor, răspunde unei co­municări făcute de d- l. Şaraga Mişcare in Diplomatie In „Monitorul Oficial” de eri au apărut înaltele decrete regale prin care se face următoarea mişcare în diplomaţie: D. Eugen Filoti este numit mi­nistru plenipotenţiar la Roma. D. Victor Brabeţianu este nu­mit Iministru Plenipotenţiar la Campenhaga. D. Mihail Cămărăşescu este numit ministru la Bruxelles. D. Radu Rusescu este numit ministru la Stokolmn. Deasemeni s’au făcut urmă­toarele înaintări in corpul di­plomatic : D. Duca Gheorghe actual prim­­ consilier de legaţie la gradul ministru plenipotenţiar cu N­. D-nii Mitosaru Mihail, Popescu Mircea, Gusst Edin. Gheorghe, Gen­­ei­­a Constantin, actuali prim secretar de legaţiune, de prim consilier de legaţiune. D-nii: Berciu Iancu, Buznea Ermnod­, D’ Alb­on Ion, Georgescu Vasile, actuali al 2-lea secretari de legaţiune, la gradul de prim secertar de legaţiune. D-nii: Mironescu Florin, Veden Anghel, Ciuntu Marcel, Giurca Ion, Mărculescu Mihail, Teiang Nicolae, Roiu Florin, Cosmetec Dimitrie, actuali secretari de re­­gațiune, la gradul de al 24ea secretar de legațiune. D. Lăzărescu Emil, actual al 2-lea consul, la garadul de con­sul. D-nii: Tasula Zottu Ioan, Ște­­fănescu Alexandru, Lupu Gh­­­orghe, Jurca Nîcolae, Stoian Du­mitru, actuali viceconsuli, I* gradul de al 2-lea consul.

Next