Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)
1973-03-23 / nr. 12
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA! viata ANUL X! nr 12099) Vineri 23 MARTIE 1973 PAGINI 2LEI1 2 economica ACTUALITATEA --------------------------1 . NU AVEM VOCAŢIA RESEMNĂRII O DATA MAI MULT, evenimentele din ultima săptămînă au demonstrat că poporul român nu are vocaţia resemnării. Viscolul ce s-a năpustit în acest început de primăvară asupra unor vaste întinderi ale ţării nu a reuşit — aşa cum nu au reuşit altă dată inundaţiile sau alte vicisitudini — să ne paralizeze in resemnare, să ne srîngă ritmul efortului nostru de edificare, să ne răpească din timpul pe care l-am drămuit gospodăreşte în vederea realizării sarcinilor de mare răspundere ce ne stau in faţă. Forţa, tăria morală, unitatea unui popor pot fi, desigur, descifrate şi din activitatea cotidiană, firească a acestuia, dar ele ies cel mai pregnant in evidenţă în momentele grele. Aceste trăsături fundamentale s-au afirmat din nou, plenar, in zilele din urma cinci tineri sau vârstnici, bărbaţi sau femei au făcut, fără nici o ezitare, un front comun de luptă împotriva stihiilor. Aşa cum se arată în comunicatul Comandamentului central pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă şi ale viscolului, „pentru înlăturarea efectelor viscolului şi normalizarea rapidă a activităţii economico-sociale în toate judeţele, organele şi organizaţiile de partid, colectivele din întreprinderi şi conducerile acestora, unităţile militare şi întreaga populaţie aptă de muncă a acţionat zi şi noapte, dovedind o înaltă răspundere şi conştiinţă cetăţenească. Odată cu încetarea stării de necesitate, Comandamentul central adresează călduroase mulţumiri harnicei clase muncitoare , care s-a aflat permanent în fruntea acestor acţiuni, asigurind, totodată, desfăşurarea fără întreruperi a producţiei din fabrici şi uzine — ţărănimii şi celorlalţi lucrători din agricultură, care au muncit cu dîrzenie pentru a pune la adăpost şi a feri de urmărire viscolului avutul obştesc al cooperativelor şi al statului"1. Un exemplu elocvent al devotamentului şi spiritului de abnegaţie cu care au acţionat oamenii muncii în aceste zile îl constituie faptul că pretutindeni, în marile uzine ale ţării, activitatea s-a desfăşurat normal. Acest normal include , de exemplu, la Uzina 23 August din Capitală, cu un trafic zilnic de aproape 40 de vagoane de materii prime şi producţie finită — „amănuntul" că în locul celor 2000 de navetişti imobilizaţi de viscol în comunele lor, au trecut la strunguri şi la montaje tovarăşii lor din schimbul anterior care nu au conceput să părăsească uzina pină ce nu au sosit navetiştii. Astfel, a fost menţinută producţia, zilnic, la nivelul sarcinilor maximale. Tot normală — a fost activitatea şi într-o altă mare uzină bucureşteană — „Republica11, unde în toate zilele stării de necesitate s-a lucrat la parametrii maximali ai planului, ceea ce a permis ea, de la începutul lunii şi pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, să se producă peste plan 440 tone ţevi. Şi aici, mulţi oameni au lucrat cîte 16 ore fără întrerupere, iar sute de salariaţi şi-au făcut drum cu lopata în mînă spre hala trăgătoriei la rece pe care viscolul o izolase complet, lipsind-o de aprovizionarea materială. Sînt toate acestea doar cîteva amănunte din tabloul impresionant al dîrzeniei manifestate în aceste zile cînd angajamentul „Cincinalul înainte de termen“ nu s-a clătinat nici o clipă sub povara unor zile neprielnice. Și pentru că ne-am obișnuit să nu ne complăcem într-o stare de automulţumire, pentru că tindem întotdeauna spre mai mult şi spre mai bine, este cazul să ne amintim că victoriile din aceste zile ne-au dezvăluit nu numai resursele noastre inepuizabile de energie şi abnegaţie, ci şi posibilităţile ample de care dispunem pentru a ne perfecţiona continuu activitatea, a pune în valoare noi rezerve, a accelera ritmul dezvoltării noastre multilaterale, a înlocui efortul fizic cu inteligenţă, raţionalitate şi eficienţă. I Acţiuni pentru îmbunătăţirea raportului: EFORT - EFECTE CONDIŢIA ESENŢIALA a realizării şi depăşirii sarcinilor de producţie prevăzute în actualul cincinal o constituie îndeplinirea exemplară şi în condiţii de eficienţă sporită a vastului program de investiţii adoptat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului, program în cadrul căruia anul 1073 se înscrie ca an hotărîtor. Documentele dezbătute şi adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. subliniază semnificaţia majoră a îndeplinirii planului de investiţii, motivată şi in faptul că creşterile de producţie ce urmează a se obţine pînă la sfîrşitul cincinalului sînt condiţionate şi ele intrarea în funcţiune la termen a noilor capacităţi de producţie, de dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor existente. „Trebuie să fie clar — arăta tovarăşul secretar general, Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la închiderea lucrărilor recentei Plenare — că realizarea integrală a acestui program de investiţii condiţionează în mod hotărîtor înfăptuirea înainte de termen a cincinalului“. Potenţialul productiv al economiei, urmare a însemnatelor resurse materiale şi financiare destinate investiţiilor în această etapă, va fi considerabil sporit : numai în anul 1973 vor fi puse în funcţiune, în industrie 490 de capacităţi de producţie principale şi 46 capacităţi agrozootehnice mai însemnate, fondurile fixe ce vor fi date în exploatare în acest an, prezentînd o creştere de 21% faţă de cele planificate în anul precedent. In afară de dezvoltările de capacităţi ce se prevăd a se realiza în unităţile existente în cursul anului 1973, aceasta constituind o caracteristică principală, urmează a fi date în exploatare primele capacităţi în cadrul a numeroase noi platforme industriale sau obiective. Efortul însemnat pe care-l face patria noastră pentru realizarea programului de investiţii se justifică numai în măsura în care obiectivele ce se prevăd a se executa corespund unei nevoi reale a economiei, sunt concepute cu o tehnologie situată la nivelul mondial, au condiţii de a fi realizate cu costuri reduse şi la termenele planificate, ating parametrii tehnicoeconomici cu care s-a justificat eficienţa investiţiei într-o perioadă scurtă după punerea în funcţiune. dr. loan I. CIOLAN (Continuare in pag. 1) COMERŢ EXTERIOR DINAMIZAREA EXPORTURILOR Din experienţa C.I. L. — Cluj Documentele Plenarei c. c.al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie a.c. scot în evidenţă, pregnant, sarcinile de mare răspundere ce revin tuturor unităţilor economice pentru realizarea planului de export la nivelul maximal. Pe această temă, recent, a avut loc o dezbatere la Cluj, cu sprijinul Comitetului Judeţean P.C.R. la care au participat reprezentanţi a trei mari unităţi economice exportatoare: Combinatul de industrializare a lemnului, Centrala de piele şi încălţăminte şi Fabrica de tricotaje „Someşul“. In numărul de faţă publicăm unele concluzii privind activitatea de export a Combinatului ele industrializare a lemnului din Cluj. • Mutaţii in structura exporturilor EFICIENŢA EXPORTURILOR — aşa cum se subliniază în documentele de partid şi de stat — este direct condiționată de ponderea pe care o dețin în nomenclatorul mărfurilor ofertate pe plan ul. DETEŞAN (Continuare în pag. 9)