Viața Nouă, ianuarie-martie 1961 (Anul 17, nr. 5001-5077)

1961-01-26 / nr. 5021

>% > Nr, Wf * vIAȚA DE PARTID Reparațiile de calitate - obiectiv principal al muncii de partid Cele 11 tractoare ale S.M.T.-ului Ze­­letin, regiunea Bacău, stăteau aliniate, reparate, vopsite, parcă erau noi. De­legații, sosiți pentru recepție, le-au cer­cetat cu mare atenție, pe unul di­n ele chiar l-au demontat să vadă dacă re­­parația a fos­t executată bine. E-n­ regulă pîn-aici. Să le vedem la probă. Daca­ o iau din loc eu­ a ciuda e clar. Urcă vi­ul­, minte, completă un alt recepționer. Delegații au luat pe rîn­­ toate trac­toarele și le-au supus la fel de lei de probe. Examenul reparațiilor, executate de Centrul mecanic Tecuci, a fost tre­cut cu succes. — O să vă scriem despre calitate, peste cîteva luni, chiar dle acolo de pe cîmp. ~~ O să auzim numai de bine, răs­punse zîmbind tov. Samoilă Munteanu, maistrul de la reparații. — Sînteți chiar atît de sigur de reu­șita reparațiilor? — Și de­­ data aceasta. Are vreun motiv, oare, tovarășul Munteanu să fie atît de sigur în afir­mațiile sale? Să vedem. Să cercetăm corespondența cu beneficiarii. Ei sînt cei mai buni controlori de calitate. A­­tunci cînd le place cum au fost serviți trimit scrisor­i de mulțumire. Și scriu cu foarte multă punctualitate și despre ceea ce nu ie-a plăcut, despre defec­țiuni. Corespondența, luată filă cu filă, a­­rată că din octombrie 1959 pînă­ la 13 mai 1960 nu s-au înregistrat decît două defecțiuni din vina Centrului mecanic Tecuci. De la 13 mai pînă în toamna lui 1960 nici o defecțiune. Luate în comparație aceste date cu cele înregis­trate în perioadă corespunzătoare a a­­nului 1959, se constată că defecțiunile și în același timp și reclamațiile, au scăzut cu 300 la sută. Iată un motiv care-i dă atîta siguranță tovarășului Samoilă Munteanu, maistru la repara­ții, prin mina căruia trec toate repa­rațiile la tractoare. Dar acesta este numai un motiv „mi­nor“ cum îl denumește el. El e sigur pe reparațiile care se execută în cen­trul mecanic și din alte puncte de ve­dere. Deși în ultima perioadă n-au mai primit redaca­ții totuși organizația de bază (al cărei secretar este tov. Samo­ilă Munteanu) a pus în discuția adu­nării membrilor săi problema ridicării calității reparațiilor la tractoare. — Nu trebuie să așteptăm reclama­ții și după aceea să ne sesizăm de lipsurile noastre, a spus în cadrul a­­d­unării comunistul Mircea Ștefănescu. Noi trebuie să fim cei mai exi­genți controlori, a completat un alt participant. Analiza făcută în cadrul adunării de partid a scos la iveală unele defecți­uni în organizarea muncii, unele ne­glijențe manifestate chiar din partea unor membri de partid. — Ce zici, tovarășe Paraschiv, dacă tractorul pleca cu piesele montate de­ a­ndoasele așa cum ai făcut dum­neata, nu-i așa că ne crăpa obrazul de rușine la toți? — Să învățăm cu toții din experi­ența tovarășului Ion Cobzaru, a spus Marin Munteanu. Ei lucrează ateni, își ajută oamenii cu care lucrează. Știți doar că Mircea Chelmu nu­­ se prea pricepea la reparații. Azi se sim­te că lucrează sub supravegherea to­varășului Cobzaru. Comuniștii au mai propus să se facă unele modificări în organizarea locului de muncă. Au constatat că reparația tractoarelor făcută pe brigadă lipsește pe mulți de răspunderea personală pentru lucrul executat. De aceea, au socotit nimerită organizarea a 5 echipe în cadrul brigăzii și au propus aceas­ta conducerii întreprinderii. Ba mai mult. Au propus ca atunci cind se fa­ce recepția de către beneficiar, cei, ca­re au executat recepția să fie de față. — Mai avem o meteahnă: „metoda“ muncii­­ în asalt in ultima decadă lunii. Să asigurăm ritmicitatea proce­a­sului tehnologic și vom îmbunătăți cu siguranță calitatea reparațiilor, a pro­pus inginerul comunist Gheorghe Cer­cel. Ritmicitatea este încă o problemă nerezolvată în Centrul mecanic Tecuci. Ea va trebui să stea încă în atenția organizației de partid. Ea va fi grab­nic rezolvată așa cum, tot în scopul ridicării calității, se rezolvă problema calificării profesionale, așa cum s-a asigurat o cuprindere largă a muncito­rilor la învățămîntul mediu. Despre calitatea reparațiilor se scrie și la gazeta de perete. Propagandistul Petrea Costică, de la cercul de econo­mie concretă, a dezbătut pe larg pro­blema calității reparațiilor. Agitatorii folosesc în convorbirile lor exemple concrete de mecanici care sînt exi­genți cu ei înșiși în problema cali­tății, așa cum sînt comuniștii Constan­tin Sevastre, Gheorghe Pîrvu, Panait Neruja și alții. Toate aceste acțiuni, metode ale muncii politice, îi dau cre­dința tov. Samoilă, Munteanu că tn viitoarea campanie agricolă nu vor primi nici o reclam­ație pentru repara­țiile­ executate. AUREL FLOREA iu familii Văzînd rezultatele bune obți­nute de membrii gospodăriilor colective din comună, mulți ță­rani muncitori din comuna I­i­ești raionul Galați, pășesc cu încredere în G.A.C. Numai in ultimele zile s­au înscris în cele 3 gospodării co­lective din comună un număr de peste 10 familii de muncitori. Printre aceștia țărani se numără tovarășii Dumitriu I­­­molie, Ionel Grosu, lăncu­­iu I­­reș și alții. Dumitru Leica corespondent tură ea este determinată de mai mulți factori. Practica de zi cu zi recomandă ca o sămînță să fie îngropată la o adîn­­cime de 10 ori mai mare decit grosi­mea bobului. Cu cit o sămînță va mai mică cu atît ea se va îngropa și mai la suprafață, iar cu cit sămînța va fi mai mare, se­ va­ îngropa mai a­­dinc. Exemplu: sămînță de mac se în­­groapă la­­ 1 cm., adîncime,­­iar sămîn­­ța de porumb la 6—11 cm. adîncime. In soluri nisipoase ușoare, sămînță se va îngropa mai adine, iar în soluri grele, argiloase, sămînță se va îngro­pa mai la suprafață. De exemplu, gri­ul se va însămînța într-un sol argilos la o adîncime de 4-5 cm., iar într-un sol luto-nisipos, la 6—8 cm. Atunci cînd solul este umed și re­ce vom însămînța semințele mai la suprafața solului și dimpotrivă într-un sol uscat îngroparea seminței de re­gulă se face mai adînc, pentru a-i crea condiții de încolțire. In soluri bine pregătite, mărunțite, sămînță se poate îngropa mai adinc, iar în cele slab pregătite sămînță se îngroapă mai în față. Cantitatea de sămînță la hectar Plantele cu creștere mare semănate la distanțe mari se vor însămînța cu o cantitate de sămînță mai mică la hec­tar, și invers. La plantele cu­­ semințe mici vom da la hectar o cantitate mai mică de sămînță pe cînd la plantele cu sămînță mare vom da sămînță mai multă la hectar. Plantele cu înfrățire redusă se seamănă mai des decit cele cu înfrățire bogată. Deci, se va da să­mînță mai multă la hectar. Plantele semănate pentru boabe se vor semăna mai rar decit cele p pentru furaje. Deci și cantitatea de sămînță va fi mai mică, la inul și cînepa pen­tru fuior, unde cantitatea de sămînță la ha. este dublă. Cu cît se întîrzie epoca de semănat cu atît se va da mai multă sămînță la­ ha. Exemplu, cerealele de toamnă iscate cantitatea de sămînță la hectar variază între 160—210 kg. la ha. A­­ceasta din cauză că există posibilități de îngheț, asfixiere etc. în timpu­l ier­nii. Clima rece ne va obliga să mărim norma de sămînță la ha. pe cînd un climat arid ne va obliga să consu­măm mai puțină sămînță la ha. Pe un sol fertil, bogat, plantele se vor­ semăna mai des, deci se va cosu­­m­a mai multă sămînță și invers. A­­ceasta din cauza bogăției de substanțe nutritive. Pe un teren slab pregătit va trebui să dăm mai multă sămînță la hectar, deoarece riscăm ca nu toate semințele să răsară; același lucru se întîmplă pe terenuri îmburuienite. Iată cîteva exemple de cantități de sămînță la hectar, la principalele cul­turi. Griul de toamnă se seamănă 160—200 kg. la ha., orz de toamnă, 140—160 kg. la ha., secară 120—150 kg. la ha., griu și orz de primăvară, 110— 160 kg. la ha., floarea-soarelui, 20—30 kg. la ha., porumb 12—20 kg. l a ha. etc. Controlul semănatului După ce s-a executat semănatul este necesar să facem recepția lucră­rii unde trebuie să ținem seamă de următoarele: dacă s-a respectat epoca de semănat, norma de sămînță la ha., uniformitatea­­ distribuirii pe fiecare tub, adîncimea de îngropare, distanța, și dacă s-au făcut greșuri tre­buie completate în primele zile de la răsăritul tinerelor plante. Intrucît semănatul este lucrarea cea mai importantă din cultura plantelor agricole, toate eforturile noastre tre­buie îndreptate în direcția respectării regulilor agrotehnice, ce se impun de această lucrare ținînd seama de con­dițiile locale unde se execută. Folosind din plin și rațional mij­loacele mecanizate, generalizînd în producție soiurile selecționate de înal­tă productivitate, executînd lucrările a­­gricole la un ridicat nivel agrotehnic, aplicînd in practică tot ce ne poate da știința cea mai înaintată, vom ob­ține o recoltă bogată la hectar. Fonduri sporite pentru continua regiunii dezvoltare­a (urmare din pag. 1­ a) a partidului și a statului nostru pentru continua ridicare a nivelului de viață a celor ce muncesc. Din totalul cheltuieli­lor 49,5 la sută sunt destinate pentru acțiuni social-culturale, iar 20,1 la sută pentru acțiuni economice. In planul economic și social-cultural se prevede printre altele ca în acest an, în orașele și satele regiunii să se con­struiască noi școli cu un total de peste 400 săli de clasă, să se înființeze încă 50 de cinematografe sătești și 1,5 biblio­teci comunale. Din fondul pentru investiții, în acest an urmează să se construiască în orașe­le regiunii încă 2.000 de apartamente, să se termine lucrările de alimentare cu apa a orașului Galați, să fie dată în funcțiune conducta Chiscani-Brăila etc. Sarcini importante revin și industriei locale care în 1961, trebuie să sporească volumul producției marfă cu 5.517.000 lei fața de anul trecut și să realizeze un beneficiu de 36.432.000 lei. Fonduri importante sunt alocate de asemenea pentru o mai bună gospodărire a orașe­lor și satelor, pentru continua dezvol­tare a agriculturii socialiste din regiu­nea noastră. Numeroși deputați, printre care tov. Vasile Bărbăcaru, Nicolae Suditu, V­a­­sile Popa, Nică Arghir, Iancu Patriche, au luat apoi cuvîntul pe marginea do­cumentelor prezentate. Scoțînd în evi­dență realizările importante obținute 000000000000000000000000000000­2000000000000C000000 anul trecut, vorbitorii s-au oprit și asu­pra unor aspecte negative din diferite sectoare de activitate, ce trebuie neapă­rat înlăturate, în scopul îndeplinirii cu succes a sarcinilor sporite din acest an. S-a subliniat necesitatea ca comitetele executive ale sfaturilor populare orășe­nești și secțiunile comerciale să acorde mai multă atenție respectării termenelor de dare în folosință a magazinelor de la parterul noilor blocuri, să continue ream­plasarea și specializarea unităților. Alte discuții s-au referit la faptul că unele întreprinderi de industrie locală nu-șî îndeplinesc în mod ritmic planul de producție, nu realizează beneficiile planificate. Alți deputați, care s-au ocupat de problemele agriculturii, au­­ arătat că sfaturile­­ populari raionale și organele agricole trebuie să se preocu­pe cu mai mult simț de răspundere de folosirea condițiilor locale în acțiunea de creștere a vitelor, de extindere a su­prafețelor irigate. Hot­ă­rîre­a adoptată de sesiune, prin care se aprobă bugetul local și planul de acțiuni economice și social-culturale pe anul în curs, prevede ca o reflectare concretă a discuțiilor și propunerilor făcute de deputați — și principalele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru continua dezvoltare a regiunii noastre. Cursuri profesionale Acum, un sezon de iarnă, activitatea agenției noastre .,ExporÜemn" este re­dusă. Ca urmare conducerea întreprin­derii îndrumată de organizația de bază a organizat ținerea unor cursuri de ins­truire termică-profesională, care vor du­ra de la 1­5 ianuarie pînă la 15 martie a. c. Tematica cursurilor prevede lecții teoretice și practice care vor fi r îmni­te in fața celor peste 100 de­­ uri­ați. Programul cursurilor este bine inter­mis pornind de la exploatarea forestie­rii, tehnologia lemnului, cunoașterea condițiior tehnice la material de cheres­tea, sortările în depozit și manipulațiile cît mai economicoase. Ca lectori sînt tovarășii ing. Niculescu, din partea centralei noastre din București și tova­răși cu munci de răspundere din cadrul întreprinderii. Horia Dimitrie salariat ..Exportlenm" Galați — ❖----­ Ș Âffi TEATRE: GALAȚI: Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „SICILIANA“. Teatrul muz­ical prezintă la orele 19,30 opereta „VOIEVODUL ȚIGANI­LOR“. BRAILA. Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „CASA DIN STR. COȘ­­BUC 10“. CINEMATOGRAFE GALAȚI : „M .Eminescu“ — h­aidu­­pul de pe Oremus; „M. Gorki“ —■ Cui­bul vulturilor; „Al. Vlahuții“ —­ Bădă­ranii; „Popular“­­ ■ Culisele varieteidul; „I. Creangă“ «- Palatul de cleștar; BRAILA; „11 Iunie“ — In ajun; „23 August“ — Torezo; „Muncitoresc“ — Lilly: FOCȘANI; „Flacăra“— Discipolul diavolului ; „Arta“,— Asasini din umbră; PANCTU: „Popular“ — Culisele varie­­tcului; TECUCI: „M. Eminescu“ — Hanul din Spessart . ..Haia Bifșiț“ — Mamelucul; EAUJÎEI: „I.L. Caragiale“ — Ivanna; BUJOR: „M. Eminescu“ — Tamango; ÎNSURĂȚEI: „N. Bălcescu­“ — Oameni sau mal­uri; MARAȘEȘTI: „Muncitoresc“ — Un cîntec străbate lumea; ODOBEȘTII „Victoria“ — De­parte de patrie; 11. DOR VLADIMIRES­­CU: — In pragul vieții. VT AfA IVTTI'A DIN TARILE U.R.S­S. Automatizarea în industria forestieră La exploatarea forestieră Verhov din regiunea Arhanghelsk, funcți­onează de 3 luni o linie semiau­tomată în flux pentru secționarea copacilor cu coroană. Productivi­tatea ei a și depășit nivelul pro­iectat și a atins 290—250 m. c. de material lemnos în 7 ore. Linia este deservită de 6 oameni care îndeplinesc toate operațiile înce­­pînd cu descărcarea copacilor a­­duși pe linia­ ferată, îngustă, tăie­rea și despicarea cioturilor și ter­minând cu sortarea buștenilor și a­­șezarea lor în stive. Linia de flux va permite ca a­­nul acesta să se reducă de 2,5 ori cheltuielile de muncă pentru pro­­ducerea fiecărei 1000 m.c. de ma­terial lemnos. Ea va permite de asemenea, realizarea unei produc­ții anuale record — 1600 m. c. de material lemnos de muncitor. Proiectul liniei semiautomate în flux a fost elaborat și realizat de colaboratorii Institutului de Cercetări al industriei din regiuni­le nordice. La această muncă participat și fostul șofer, inven­ta­a­tor Andrei Demidov, în prezent u­­nul din proiectanții principali ai institutului. Pentru elaborarea acestui pro­iect ei au fost propuși pentru Pre­miul Lenin pe anul 1981. R. S. CEHOSLOVACĂ in cursul anului 1981, vor fi construite la Krasnany, lingă Bratislava 251 apartamente pentru oamenii mun­cii. IN FOTOGRAFIE: Aspect de pe unul din aceste șantiere de locuințe. R. P. MONGOLA Succesele gospodăriilor agricole de stat La conferința republicană a lucră­torilor din gospodăriile agricole de stat, care a avut loc recent la Ulan- Bator, s-a arătat că în anii celui de-al treilea cincinal în R.P. Mongolă su­prafața însămințată în­ aceste gospodă­rii a crescut aproape de 4 ori, fiind în prezent de 280.000 hectare. A cres­cut producția la hectar a culturilor a­­gricole. Astfel, anul trecut producția globală de cereale a fost în gospodă­­­riile de stat de 208,000 tone. Datorită valorificării unor păminturi înțelenite și a creșterii producției la hectar, anul trecut producția de cerea­le marfă a fost cu 123.200 tone mai mare decât în anul 1957. Numărul to­tal al vitelor în gospodăriile agricole de stat a crescut în 1960 cu 39,6 la sută față de anul 1957. Din 1957, capacitatea parcului de tractoare din R.P. Mongolă a crescut de 3,5 ori, de combine — de 4,2 ori, a transportului auto — de 3,3 ori, iar numărul centralelor electrice a crescut de trei ori. La sfîrșitul anului 1965 însămînțate în gospodăriile suprafețele agricole de stat se vor ridica la 400.000 hecta­ R. P. POLONĂ Cadre calificate pentru economie In R.P. Polonă se acordă o mare a­­tenție pregătirii de cadre calificate pen­tru industrie și agricultură. In anii de după război în Polonia au fost deschise sute de școli profesionale și școli teh­nice în care cursurile sunt predate de cei mai buni specialiști, cu o înaltă ca­lificare. Statul alocă su­me mari pentru dezvoltarea învățămîntului profesional. Numai in cursul cincinalului trecut a­­ceste alocații au fost de 760 milioane de zloți. Actualul plan cincinal al R.P. Polone (1961—1965) prevede creșterea produc­ției industriale cu 50 la sută, a produc­ției agricole cu 20 la sută și a venitu­lui național cu 40 la sută. Pentru a se asigura un număr suficient de lucrători calificați în industrie și agricultură în anii 1961-1965 statul va aloca pentru dezvoltarea învățământului profesional 2,7 miliarde zloți. în acești ani se vor deschide peste 200 de școli noi. In 196­» în școlile profesionale vor învăța peste 1.000.000 de persoane. In școlile tehni­ce — 174 mii, iar în școlile tehnice de pe lingă întreprinderile industriale — peste, 100 mii. R. D. VIEtNAM Realizări în dezvoltarea comerțului In ultimul timp, In R. D. Vietnam s-au înregistrat progrese însemnate in dezvoltarea comerțului. In prezent, peste 60 la sută din vo­lumul global al vinzărilor de mărfuri industriale și peste 60 la sută din vin­­zările de produse agricole sunt efectua­te de unitățile comerciale de stat. întreprinderilor comerciale de stat le revine in momentul de față 93,05 la sută din volumul total al operațiilor comerciale, în comparație cu numai 527 la sută în anul 1957. Numărul magazinelor de stat și al cooperative­lor de aprovizionare și desfacere in comerțul cu amănuntul a crescut de la 1784 în 1957 la 6000 anul acesta. R. D. GERMANA Noul cargobot „Gera“ de 10.000 tone Recent flota comerciala a ISI). Ger­mane a fost completată cu noul cargo­­bot „Gera“ cu un deplasament de 10.000 tone construit la șantierul naval War­­nmr din Rostock — Warnemünde. In cu tind noua navă va pleca în prima sa cursă din portul Rostock în India. Vasul are o lungime de peste 150 de metri și a fost construit într-un timp record, d­e două ori mai repede decit cargobotu­l „Frieden“ primul din seria cargo­botu­rilor de 10.000 tone, construite la W­arnow. In 1960 șantierele navale din R.D. Germană au construit 15 noi vase cu um deplasament total (de 6.>.426 l.l\v. Prin­tre acestea se află petrolierele „Lu­tz­­kendorf“, „Schwarzh­eide“ și „Rositz“,­­precum și cargoboturile de 10.000 tone . ..Karl Marx Stadt“, Ernst-Moritz- Vnnlle‘ și „Schwerin“. In prezent flota comercia­lă a R.D. Germane vase de diferite ionii se­ dispune de­­>0 dc ’ M.I.P.C. — D.G.C.M.U.C.R. întreprinderea Construcții Montaj Chiscani Telefon 1267 Brăila vinde din stocurile disponibile următoarele: Materiale lemnoase recuperate pentru construc­ții, șină c. f. îngustă, organe de asamblare, mate­riale electro­tehnice, timplărie de lemn și metali­că, prefabricate din beton armat înlocuitor de cără­midă din diatomit, piese și rulmenți pentru auto­vehicule etc. : ... I ! Gospodării agricole colective | ♦ î |și producători individuali crescători de animale! ♦ Valorificați animalele crescute de dvs. la prețuri convenabile — folosind sistemul de contractări cu ♦ 1 statut, sau oferindu-le la achiziții.­­ ♦ In acest scop, luați legătura cu secția t t [UNK] i.R.i.c., de la sediul fiecărui raion ori cu achizitorii, sau a­­­­genții acesteia din fiecare comună.­­ Contractînd animalele cu statul, beneficiau­ de­­ prețuri maxime, de credite la contractare precum­­ și de alte avantaje. » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ : ( 1 re. FRATESTI ' Pat $-1 VINERI 27 IANUARIE 1961 Programul 1­5.00 : Radiojurnal ; 5.10 : Zori de zi ; 5.30 : Secția de gimnastică; 5.1­1: Cîntece ; 6.00 : Buletin de știri ;­­ 10: Valsuri ; 6.30 : Emisiunea pentru sate ; 6.45 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Radiojurnal ; 7.L> : Muzică ; * »0 Sfatul medicului ; 7.3.­ : Anunțuri și muzica ; 7.4.) : Muzică ’« 6.00 : Hm presa de astăzi ; 8.30 : Concert de di­m­­inea­ță ; 9.10 : Muzică ; 9.50: Prie­tena noastră cartea ; 9..>0 : 1» rujimuiuc, din opera „Cosi fan Vik­i“ de Mozart « 11.00 : Buletin de știri ; 11.03 : Melodii populare românești : 11.30 : Muzică ; 12.00 : Limba noastră ; 12.10 : Cvartet de coarde ; 12.4­0 : Cîntecul mum­ii ră­sună ; 13.00 : Buletin »le știri ; 15.00: Mari orchestre de muzică populară ; 13.35 : Vă prezentăm Fabrica de țevi sudate — reportaj ; 13.45 : Cotele a­­pelor Dunării ; 11.00 : Concert­e le mu­zică ușoară ; 14.35 : Suită simfonică ; 15.00 : Buletin de știri ; 15.05 : Reco­mandări din program ; 15.10: Muzică ; 15.40 : Din cîntecele și dansurile po­poarelor ; 16.1.­ :­­­orbește Moscova ; 16.45 : Cîntece ; 17.00 : Radiojurnal ; 17.15 : Program interpretat de violonce­listul Alfons Capitanovici ; 17.30 : Cn tăciune și­ im cărbune ; 18.00 : Muzică ; 18.20 : Curs de inițiere muzicală ; 19­00: Jurnalul satelor ; 19.30 : Muzică ; 20.00 : Radiojurnal ; 20.20 : Noapte bună, copii ; 20.30 : Din viața de con­cert a Capitalei ; 21.00 : Ce e mm in librării ;. 21.10 : Concert de­ muzică din operete ; 21.45 : Melodii populare ro­­mînești ; 22.00 :­­Radiojurnal ; 22.30­ — 205 ani de la nașterea lui Mozart ; 23.20: Album de valsuri ; 23.52—23.55: Buletin de știri. Programul 11 14.00 : Buletin de știri ; 14.03 : Re­comandări din program ; 11.08 : < iub­i Corul Radioteleviziunii ; 11.30 : Soliști și orchestre de muzică populară romî­­­nească ; 15.00 : Muzică ; 15.35 : Ac­tualitatea în țările socialiste ; 16.00 : Radiojurnal ; 16.15 : Muzică ; 16­.>0 : Curs de limba rusă ; 17.00 : (­intere ; 17.10: Muzică ; 17.30: Sfatul medi­cului ; 17.35 : Din istoria discului ; 17.50 :­­ironica economică ; 18.00 : Bu­letin de știri ; 18.05 : Program muzical; 18.35: Melodii de muzică ușoară; 10.00: Anunțuri, reclame și muzică ; 10 30 : Teatru la microfon : „Zăpadă In umil verii" de Cuan Tian King ; 21.13 : Mu­zică ; 21.30 : Radiojurnal ; 2) I•"» : (Concert de muzică din opere ; 22.30 : Din opera lui Alexandru Sahigbuur ; 22­ 10 . Muzică din filme : 23.00 . Ra­dioju­rnal ; 23.15 24.00 . Octet și coarde în Do major de George Értesen. — SmcTwtmvBm Stația meteorologică nunță timpul probabil :Galați .- Vremea închisă și umedă ,tem­porar va ningă, Vînt moderat la intensificări din nord. Temperatu­ra în ușoară scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 6 la mi­nus 9 grade, iar tina între minus 2 la minus­­ s grade. PUBLICITATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE Restaurantele cooperativelor de consum din Bujor, Berești, Făurei, însurăței, Cioara, Mărășești, Panciu și Vidra, prepară zilnic și pune la dispoziția consumatorilor un meniu fix compus din două feluri de mîncare la prețul de 4 lei.­­ Deservire ireproșabilă OOOXXCXXXXXXXXXMOWAXXXXXXXXMXXXXXXXXXXXIOOQUXIt IMPORTANT! Duminică 29 ianuarie 1961, orele 9,30 va avea loc în localul librăriei „Cartea Rusă“ din Galați, str. Republicii nr. 39. TRAGEREA LA SORȚI a premiilor oferite cumpărătorilor de biblioteci per­sonale. C.L.D.C. regionala Galați vă invită să partici­pați la această tragere. f)OOOOOOOOOOKXÍCOOOCOOOCCOOCQC3000CXXXXX>'XXXX)OöOO£ • SE EXTRAG­ 10 NUMERE IN LOC<(5ț§ • 0 Cilim D( PREMII IN LOC in­ 7 ^ 3 prem­// specia/e (A. B. C.)a tribrna­t prin tragere din urnă. • ll&cg mlÜiptc »

Next