Viața Nouă, ianuarie-martie 1961 (Anul 17, nr. 5001-5077)
1961-01-26 / nr. 5021
>% > Nr, Wf * vIAȚA DE PARTID Reparațiile de calitate - obiectiv principal al muncii de partid Cele 11 tractoare ale S.M.T.-ului Zeletin, regiunea Bacău, stăteau aliniate, reparate, vopsite, parcă erau noi. Delegații, sosiți pentru recepție, le-au cercetat cu mare atenție, pe unul din ele chiar l-au demontat să vadă dacă reparația a fost executată bine. E-n regulă pîn-aici. Să le vedem la probă. Daca o iau din loc eu a ciuda e clar. Urcă viul, minte, completă un alt recepționer. Delegații au luat pe rîn toate tractoarele și le-au supus la fel de lei de probe. Examenul reparațiilor, executate de Centrul mecanic Tecuci, a fost trecut cu succes. — O să vă scriem despre calitate, peste cîteva luni, chiar dle acolo de pe cîmp. ~~ O să auzim numai de bine, răspunse zîmbind tov. Samoilă Munteanu, maistrul de la reparații. — Sînteți chiar atît de sigur de reușita reparațiilor? — Și de data aceasta. Are vreun motiv, oare, tovarășul Munteanu să fie atît de sigur în afirmațiile sale? Să vedem. Să cercetăm corespondența cu beneficiarii. Ei sînt cei mai buni controlori de calitate. Atunci cînd le place cum au fost serviți trimit scrisori de mulțumire. Și scriu cu foarte multă punctualitate și despre ceea ce nu ie-a plăcut, despre defecțiuni. Corespondența, luată filă cu filă, arată că din octombrie 1959 pînă la 13 mai 1960 nu s-au înregistrat decît două defecțiuni din vina Centrului mecanic Tecuci. De la 13 mai pînă în toamna lui 1960 nici o defecțiune. Luate în comparație aceste date cu cele înregistrate în perioadă corespunzătoare a anului 1959, se constată că defecțiunile și în același timp și reclamațiile, au scăzut cu 300 la sută. Iată un motiv care-i dă atîta siguranță tovarășului Samoilă Munteanu, maistru la reparații, prin mina căruia trec toate reparațiile la tractoare. Dar acesta este numai un motiv „minor“ cum îl denumește el. El e sigur pe reparațiile care se execută în centrul mecanic și din alte puncte de vedere. Deși în ultima perioadă n-au mai primit redacații totuși organizația de bază (al cărei secretar este tov. Samoilă Munteanu) a pus în discuția adunării membrilor săi problema ridicării calității reparațiilor la tractoare. — Nu trebuie să așteptăm reclamații și după aceea să ne sesizăm de lipsurile noastre, a spus în cadrul adunării comunistul Mircea Ștefănescu. Noi trebuie să fim cei mai exigenți controlori, a completat un alt participant. Analiza făcută în cadrul adunării de partid a scos la iveală unele defecțiuni în organizarea muncii, unele neglijențe manifestate chiar din partea unor membri de partid. — Ce zici, tovarășe Paraschiv, dacă tractorul pleca cu piesele montate de andoasele așa cum ai făcut dumneata, nu-i așa că ne crăpa obrazul de rușine la toți? — Să învățăm cu toții din experiența tovarășului Ion Cobzaru, a spus Marin Munteanu. Ei lucrează ateni, își ajută oamenii cu care lucrează. Știți doar că Mircea Chelmu nu se prea pricepea la reparații. Azi se simte că lucrează sub supravegherea tovarășului Cobzaru. Comuniștii au mai propus să se facă unele modificări în organizarea locului de muncă. Au constatat că reparația tractoarelor făcută pe brigadă lipsește pe mulți de răspunderea personală pentru lucrul executat. De aceea, au socotit nimerită organizarea a 5 echipe în cadrul brigăzii și au propus aceasta conducerii întreprinderii. Ba mai mult. Au propus ca atunci cind se face recepția de către beneficiar, cei, care au executat recepția să fie de față. — Mai avem o meteahnă: „metoda“ muncii în asalt in ultima decadă lunii. Să asigurăm ritmicitatea proceasului tehnologic și vom îmbunătăți cu siguranță calitatea reparațiilor, a propus inginerul comunist Gheorghe Cercel. Ritmicitatea este încă o problemă nerezolvată în Centrul mecanic Tecuci. Ea va trebui să stea încă în atenția organizației de partid. Ea va fi grabnic rezolvată așa cum, tot în scopul ridicării calității, se rezolvă problema calificării profesionale, așa cum s-a asigurat o cuprindere largă a muncitorilor la învățămîntul mediu. Despre calitatea reparațiilor se scrie și la gazeta de perete. Propagandistul Petrea Costică, de la cercul de economie concretă, a dezbătut pe larg problema calității reparațiilor. Agitatorii folosesc în convorbirile lor exemple concrete de mecanici care sînt exigenți cu ei înșiși în problema calității, așa cum sînt comuniștii Constantin Sevastre, Gheorghe Pîrvu, Panait Neruja și alții. Toate aceste acțiuni, metode ale muncii politice, îi dau credința tov. Samoilă, Munteanu că tn viitoarea campanie agricolă nu vor primi nici o reclamație pentru reparațiile executate. AUREL FLOREA iu familii Văzînd rezultatele bune obținute de membrii gospodăriilor colective din comună, mulți țărani muncitori din comuna Iiești raionul Galați, pășesc cu încredere în G.A.C. Numai in ultimele zile sau înscris în cele 3 gospodării colective din comună un număr de peste 10 familii de muncitori. Printre aceștia țărani se numără tovarășii Dumitriu Imolie, Ionel Grosu, lăncuiu Ireș și alții. Dumitru Leica corespondent tură ea este determinată de mai mulți factori. Practica de zi cu zi recomandă ca o sămînță să fie îngropată la o adîncime de 10 ori mai mare decit grosimea bobului. Cu cit o sămînță va mai mică cu atît ea se va îngropa și mai la suprafață, iar cu cit sămînța va fi mai mare, se va îngropa mai adinc. Exemplu: sămînță de mac se îngroapă la 1 cm., adîncime,iar sămînța de porumb la 6—11 cm. adîncime. In soluri nisipoase ușoare, sămînță se va îngropa mai adine, iar în soluri grele, argiloase, sămînță se va îngropa mai la suprafață. De exemplu, griul se va însămînța într-un sol argilos la o adîncime de 4-5 cm., iar într-un sol luto-nisipos, la 6—8 cm. Atunci cînd solul este umed și rece vom însămînța semințele mai la suprafața solului și dimpotrivă într-un sol uscat îngroparea seminței de regulă se face mai adînc, pentru a-i crea condiții de încolțire. In soluri bine pregătite, mărunțite, sămînță se poate îngropa mai adinc, iar în cele slab pregătite sămînță se îngroapă mai în față. Cantitatea de sămînță la hectar Plantele cu creștere mare semănate la distanțe mari se vor însămînța cu o cantitate de sămînță mai mică la hectar, și invers. La plantele cu semințe mici vom da la hectar o cantitate mai mică de sămînță pe cînd la plantele cu sămînță mare vom da sămînță mai multă la hectar. Plantele cu înfrățire redusă se seamănă mai des decit cele cu înfrățire bogată. Deci, se va da sămînță mai multă la hectar. Plantele semănate pentru boabe se vor semăna mai rar decit cele p pentru furaje. Deci și cantitatea de sămînță va fi mai mică, la inul și cînepa pentru fuior, unde cantitatea de sămînță la ha. este dublă. Cu cît se întîrzie epoca de semănat cu atît se va da mai multă sămînță la ha. Exemplu, cerealele de toamnă iscate cantitatea de sămînță la hectar variază între 160—210 kg. la ha. Aceasta din cauză că există posibilități de îngheț, asfixiere etc. în timpul iernii. Clima rece ne va obliga să mărim norma de sămînță la ha. pe cînd un climat arid ne va obliga să consumăm mai puțină sămînță la ha. Pe un sol fertil, bogat, plantele se vor semăna mai des, deci se va cosuma mai multă sămînță și invers. Aceasta din cauza bogăției de substanțe nutritive. Pe un teren slab pregătit va trebui să dăm mai multă sămînță la hectar, deoarece riscăm ca nu toate semințele să răsară; același lucru se întîmplă pe terenuri îmburuienite. Iată cîteva exemple de cantități de sămînță la hectar, la principalele culturi. Griul de toamnă se seamănă 160—200 kg. la ha., orz de toamnă, 140—160 kg. la ha., secară 120—150 kg. la ha., griu și orz de primăvară, 110— 160 kg. la ha., floarea-soarelui, 20—30 kg. la ha., porumb 12—20 kg. l a ha. etc. Controlul semănatului După ce s-a executat semănatul este necesar să facem recepția lucrării unde trebuie să ținem seamă de următoarele: dacă s-a respectat epoca de semănat, norma de sămînță la ha., uniformitatea distribuirii pe fiecare tub, adîncimea de îngropare, distanța, și dacă s-au făcut greșuri trebuie completate în primele zile de la răsăritul tinerelor plante. Intrucît semănatul este lucrarea cea mai importantă din cultura plantelor agricole, toate eforturile noastre trebuie îndreptate în direcția respectării regulilor agrotehnice, ce se impun de această lucrare ținînd seama de condițiile locale unde se execută. Folosind din plin și rațional mijloacele mecanizate, generalizînd în producție soiurile selecționate de înaltă productivitate, executînd lucrările agricole la un ridicat nivel agrotehnic, aplicînd in practică tot ce ne poate da știința cea mai înaintată, vom obține o recoltă bogată la hectar. Fonduri sporite pentru continua regiunii dezvoltarea (urmare din pag. 1 a) a partidului și a statului nostru pentru continua ridicare a nivelului de viață a celor ce muncesc. Din totalul cheltuielilor 49,5 la sută sunt destinate pentru acțiuni social-culturale, iar 20,1 la sută pentru acțiuni economice. In planul economic și social-cultural se prevede printre altele ca în acest an, în orașele și satele regiunii să se construiască noi școli cu un total de peste 400 săli de clasă, să se înființeze încă 50 de cinematografe sătești și 1,5 biblioteci comunale. Din fondul pentru investiții, în acest an urmează să se construiască în orașele regiunii încă 2.000 de apartamente, să se termine lucrările de alimentare cu apa a orașului Galați, să fie dată în funcțiune conducta Chiscani-Brăila etc. Sarcini importante revin și industriei locale care în 1961, trebuie să sporească volumul producției marfă cu 5.517.000 lei fața de anul trecut și să realizeze un beneficiu de 36.432.000 lei. Fonduri importante sunt alocate de asemenea pentru o mai bună gospodărire a orașelor și satelor, pentru continua dezvoltare a agriculturii socialiste din regiunea noastră. Numeroși deputați, printre care tov. Vasile Bărbăcaru, Nicolae Suditu, Vasile Popa, Nică Arghir, Iancu Patriche, au luat apoi cuvîntul pe marginea documentelor prezentate. Scoțînd în evidență realizările importante obținute 0000000000000000000000000000002000000000000C000000 anul trecut, vorbitorii s-au oprit și asupra unor aspecte negative din diferite sectoare de activitate, ce trebuie neapărat înlăturate, în scopul îndeplinirii cu succes a sarcinilor sporite din acest an. S-a subliniat necesitatea ca comitetele executive ale sfaturilor populare orășenești și secțiunile comerciale să acorde mai multă atenție respectării termenelor de dare în folosință a magazinelor de la parterul noilor blocuri, să continue reamplasarea și specializarea unităților. Alte discuții s-au referit la faptul că unele întreprinderi de industrie locală nu-șî îndeplinesc în mod ritmic planul de producție, nu realizează beneficiile planificate. Alți deputați, care s-au ocupat de problemele agriculturii, au arătat că sfaturile populari raionale și organele agricole trebuie să se preocupe cu mai mult simț de răspundere de folosirea condițiilor locale în acțiunea de creștere a vitelor, de extindere a suprafețelor irigate. Hotărîrea adoptată de sesiune, prin care se aprobă bugetul local și planul de acțiuni economice și social-culturale pe anul în curs, prevede ca o reflectare concretă a discuțiilor și propunerilor făcute de deputați — și principalele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru continua dezvoltare a regiunii noastre. Cursuri profesionale Acum, un sezon de iarnă, activitatea agenției noastre .,ExporÜemn" este redusă. Ca urmare conducerea întreprinderii îndrumată de organizația de bază a organizat ținerea unor cursuri de instruire termică-profesională, care vor dura de la 15 ianuarie pînă la 15 martie a. c. Tematica cursurilor prevede lecții teoretice și practice care vor fi r îmnite in fața celor peste 100 de uriați. Programul cursurilor este bine intermis pornind de la exploatarea forestierii, tehnologia lemnului, cunoașterea condițiior tehnice la material de cherestea, sortările în depozit și manipulațiile cît mai economicoase. Ca lectori sînt tovarășii ing. Niculescu, din partea centralei noastre din București și tovarăși cu munci de răspundere din cadrul întreprinderii. Horia Dimitrie salariat ..Exportlenm" Galați — ❖---- Ș Âffi TEATRE: GALAȚI: Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „SICILIANA“. Teatrul muzical prezintă la orele 19,30 opereta „VOIEVODUL ȚIGANILOR“. BRAILA. Teatrul de Stat prezintă la orele 20 piesa „CASA DIN STR. COȘBUC 10“. CINEMATOGRAFE GALAȚI : „M .Eminescu“ — haidupul de pe Oremus; „M. Gorki“ —■ Cuibul vulturilor; „Al. Vlahuții“ — Bădăranii; „Popular“ ■ Culisele varieteidul; „I. Creangă“ «- Palatul de cleștar; BRAILA; „11 Iunie“ — In ajun; „23 August“ — Torezo; „Muncitoresc“ — Lilly: FOCȘANI; „Flacăra“— Discipolul diavolului ; „Arta“,— Asasini din umbră; PANCTU: „Popular“ — Culisele varietcului; TECUCI: „M. Eminescu“ — Hanul din Spessart . ..Haia Bifșiț“ — Mamelucul; EAUJÎEI: „I.L. Caragiale“ — Ivanna; BUJOR: „M. Eminescu“ — Tamango; ÎNSURĂȚEI: „N. Bălcescu“ — Oameni sau maluri; MARAȘEȘTI: „Muncitoresc“ — Un cîntec străbate lumea; ODOBEȘTII „Victoria“ — Departe de patrie; 11. DOR VLADIMIRESCU: — In pragul vieții. VT AfA IVTTI'A DIN TARILE U.R.SS. Automatizarea în industria forestieră La exploatarea forestieră Verhov din regiunea Arhanghelsk, funcționează de 3 luni o linie semiautomată în flux pentru secționarea copacilor cu coroană. Productivitatea ei a și depășit nivelul proiectat și a atins 290—250 m. c. de material lemnos în 7 ore. Linia este deservită de 6 oameni care îndeplinesc toate operațiile începînd cu descărcarea copacilor aduși pe linia ferată, îngustă, tăierea și despicarea cioturilor și terminând cu sortarea buștenilor și așezarea lor în stive. Linia de flux va permite ca anul acesta să se reducă de 2,5 ori cheltuielile de muncă pentru producerea fiecărei 1000 m.c. de material lemnos. Ea va permite de asemenea, realizarea unei producții anuale record — 1600 m. c. de material lemnos de muncitor. Proiectul liniei semiautomate în flux a fost elaborat și realizat de colaboratorii Institutului de Cercetări al industriei din regiunile nordice. La această muncă participat și fostul șofer, inventaator Andrei Demidov, în prezent unul din proiectanții principali ai institutului. Pentru elaborarea acestui proiect ei au fost propuși pentru Premiul Lenin pe anul 1981. R. S. CEHOSLOVACĂ in cursul anului 1981, vor fi construite la Krasnany, lingă Bratislava 251 apartamente pentru oamenii muncii. IN FOTOGRAFIE: Aspect de pe unul din aceste șantiere de locuințe. R. P. MONGOLA Succesele gospodăriilor agricole de stat La conferința republicană a lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat, care a avut loc recent la Ulan- Bator, s-a arătat că în anii celui de-al treilea cincinal în R.P. Mongolă suprafața însămințată în aceste gospodării a crescut aproape de 4 ori, fiind în prezent de 280.000 hectare. A crescut producția la hectar a culturilor agricole. Astfel, anul trecut producția globală de cereale a fost în gospodăriile de stat de 208,000 tone. Datorită valorificării unor păminturi înțelenite și a creșterii producției la hectar, anul trecut producția de cereale marfă a fost cu 123.200 tone mai mare decât în anul 1957. Numărul total al vitelor în gospodăriile agricole de stat a crescut în 1960 cu 39,6 la sută față de anul 1957. Din 1957, capacitatea parcului de tractoare din R.P. Mongolă a crescut de 3,5 ori, de combine — de 4,2 ori, a transportului auto — de 3,3 ori, iar numărul centralelor electrice a crescut de trei ori. La sfîrșitul anului 1965 însămînțate în gospodăriile suprafețele agricole de stat se vor ridica la 400.000 hecta R. P. POLONĂ Cadre calificate pentru economie In R.P. Polonă se acordă o mare atenție pregătirii de cadre calificate pentru industrie și agricultură. In anii de după război în Polonia au fost deschise sute de școli profesionale și școli tehnice în care cursurile sunt predate de cei mai buni specialiști, cu o înaltă calificare. Statul alocă sume mari pentru dezvoltarea învățămîntului profesional. Numai in cursul cincinalului trecut aceste alocații au fost de 760 milioane de zloți. Actualul plan cincinal al R.P. Polone (1961—1965) prevede creșterea producției industriale cu 50 la sută, a producției agricole cu 20 la sută și a venitului național cu 40 la sută. Pentru a se asigura un număr suficient de lucrători calificați în industrie și agricultură în anii 1961-1965 statul va aloca pentru dezvoltarea învățământului profesional 2,7 miliarde zloți. în acești ani se vor deschide peste 200 de școli noi. In 196» în școlile profesionale vor învăța peste 1.000.000 de persoane. In școlile tehnice — 174 mii, iar în școlile tehnice de pe lingă întreprinderile industriale — peste, 100 mii. R. D. VIEtNAM Realizări în dezvoltarea comerțului In ultimul timp, In R. D. Vietnam s-au înregistrat progrese însemnate in dezvoltarea comerțului. In prezent, peste 60 la sută din volumul global al vinzărilor de mărfuri industriale și peste 60 la sută din vinzările de produse agricole sunt efectuate de unitățile comerciale de stat. întreprinderilor comerciale de stat le revine in momentul de față 93,05 la sută din volumul total al operațiilor comerciale, în comparație cu numai 527 la sută în anul 1957. Numărul magazinelor de stat și al cooperativelor de aprovizionare și desfacere in comerțul cu amănuntul a crescut de la 1784 în 1957 la 6000 anul acesta. R. D. GERMANA Noul cargobot „Gera“ de 10.000 tone Recent flota comerciala a ISI). Germane a fost completată cu noul cargobot „Gera“ cu un deplasament de 10.000 tone construit la șantierul naval Warnmr din Rostock — Warnemünde. In cu tind noua navă va pleca în prima sa cursă din portul Rostock în India. Vasul are o lungime de peste 150 de metri și a fost construit într-un timp record, de două ori mai repede decit cargobotul „Frieden“ primul din seria cargoboturilor de 10.000 tone, construite la Warnow. In 1960 șantierele navale din R.D. Germană au construit 15 noi vase cu um deplasament total (de 6.>.426 l.l\v. Printre acestea se află petrolierele „Lutzkendorf“, „Schwarzheide“ și „Rositz“,precum și cargoboturile de 10.000 tone . ..Karl Marx Stadt“, Ernst-Moritz- Vnnlle‘ și „Schwerin“. In prezent flota comercială a R.D. Germane vase de diferite ionii se dispune de>0 dc ’ M.I.P.C. — D.G.C.M.U.C.R. întreprinderea Construcții Montaj Chiscani Telefon 1267 Brăila vinde din stocurile disponibile următoarele: Materiale lemnoase recuperate pentru construcții, șină c. f. îngustă, organe de asamblare, materiale electrotehnice, timplărie de lemn și metalică, prefabricate din beton armat înlocuitor de cărămidă din diatomit, piese și rulmenți pentru autovehicule etc. : ... I ! Gospodării agricole colective | ♦ î |și producători individuali crescători de animale! ♦ Valorificați animalele crescute de dvs. la prețuri convenabile — folosind sistemul de contractări cu ♦ 1 statut, sau oferindu-le la achiziții. ♦ In acest scop, luați legătura cu secția t t [UNK] i.R.i.c., de la sediul fiecărui raion ori cu achizitorii, sau agenții acesteia din fiecare comună. Contractînd animalele cu statul, beneficiau de prețuri maxime, de credite la contractare precum și de alte avantaje. » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ : ( 1 re. FRATESTI ' Pat $-1 VINERI 27 IANUARIE 1961 Programul 15.00 : Radiojurnal ; 5.10 : Zori de zi ; 5.30 : Secția de gimnastică; 5.11: Cîntece ; 6.00 : Buletin de știri ; 10: Valsuri ; 6.30 : Emisiunea pentru sate ; 6.45 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Radiojurnal ; 7.L> : Muzică ; * »0 Sfatul medicului ; 7.3. : Anunțuri și muzica ; 7.4.) : Muzică ’« 6.00 : Hm presa de astăzi ; 8.30 : Concert de dimineață ; 9.10 : Muzică ; 9.50: Prietena noastră cartea ; 9..>0 : 1» rujimuiuc, din opera „Cosi fan Viki“ de Mozart « 11.00 : Buletin de știri ; 11.03 : Melodii populare românești : 11.30 : Muzică ; 12.00 : Limba noastră ; 12.10 : Cvartet de coarde ; 12.40 : Cîntecul mumii răsună ; 13.00 : Buletin »le știri ; 15.00: Mari orchestre de muzică populară ; 13.35 : Vă prezentăm Fabrica de țevi sudate — reportaj ; 13.45 : Cotele apelor Dunării ; 11.00 : Concerte le muzică ușoară ; 14.35 : Suită simfonică ; 15.00 : Buletin de știri ; 15.05 : Recomandări din program ; 15.10: Muzică ; 15.40 : Din cîntecele și dansurile popoarelor ; 16.1. :orbește Moscova ; 16.45 : Cîntece ; 17.00 : Radiojurnal ; 17.15 : Program interpretat de violoncelistul Alfons Capitanovici ; 17.30 : Cn tăciune și im cărbune ; 18.00 : Muzică ; 18.20 : Curs de inițiere muzicală ; 1900: Jurnalul satelor ; 19.30 : Muzică ; 20.00 : Radiojurnal ; 20.20 : Noapte bună, copii ; 20.30 : Din viața de concert a Capitalei ; 21.00 : Ce e mm in librării ;. 21.10 : Concert de muzică din operete ; 21.45 : Melodii populare romînești ; 22.00 :Radiojurnal ; 22.30 — 205 ani de la nașterea lui Mozart ; 23.20: Album de valsuri ; 23.52—23.55: Buletin de știri. Programul 11 14.00 : Buletin de știri ; 14.03 : Recomandări din program ; 11.08 : < iubi Corul Radioteleviziunii ; 11.30 : Soliști și orchestre de muzică populară romînească ; 15.00 : Muzică ; 15.35 : Actualitatea în țările socialiste ; 16.00 : Radiojurnal ; 16.15 : Muzică ; 16.>0 : Curs de limba rusă ; 17.00 : (intere ; 17.10: Muzică ; 17.30: Sfatul medicului ; 17.35 : Din istoria discului ; 17.50 :ironica economică ; 18.00 : Buletin de știri ; 18.05 : Program muzical; 18.35: Melodii de muzică ușoară; 10.00: Anunțuri, reclame și muzică ; 10 30 : Teatru la microfon : „Zăpadă In umil verii" de Cuan Tian King ; 21.13 : Muzică ; 21.30 : Radiojurnal ; 2) I•"» : (Concert de muzică din opere ; 22.30 : Din opera lui Alexandru Sahigbuur ; 22 10 . Muzică din filme : 23.00 . Radiojurnal ; 23.15 24.00 . Octet și coarde în Do major de George Értesen. — SmcTwtmvBm Stația meteorologică nunță timpul probabil :Galați .- Vremea închisă și umedă ,temporar va ningă, Vînt moderat la intensificări din nord. Temperatura în ușoară scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 6 la minus 9 grade, iar tina între minus 2 la minus s grade. PUBLICITATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE Restaurantele cooperativelor de consum din Bujor, Berești, Făurei, însurăței, Cioara, Mărășești, Panciu și Vidra, prepară zilnic și pune la dispoziția consumatorilor un meniu fix compus din două feluri de mîncare la prețul de 4 lei. Deservire ireproșabilă OOOXXCXXXXXXXXXMOWAXXXXXXXXMXXXXXXXXXXXIOOQUXIt IMPORTANT! Duminică 29 ianuarie 1961, orele 9,30 va avea loc în localul librăriei „Cartea Rusă“ din Galați, str. Republicii nr. 39. TRAGEREA LA SORȚI a premiilor oferite cumpărătorilor de biblioteci personale. C.L.D.C. regionala Galați vă invită să participați la această tragere. f)OOOOOOOOOOKXÍCOOOCOOOCCOOCQC3000CXXXXX>'XXXX)OöOO£ • SE EXTRAG 10 NUMERE IN LOC<(5ț§ • 0 Cilim D( PREMII IN LOC in 7 ^ 3 prem// specia/e (A. B. C.)a tribrnat prin tragere din urnă. • ll&cg mlÜiptc »