Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)

1962-09-14 / nr. 5529

■A Nr. 5529 VIAȚA DE PARTID ÎNTRECEREA­ SOCIALISTA ÎN CENTRUL MUNCII POLITICE Anul trecut, colectivul Fabricii „Chimica“ Mărășești a obținut rezul­tate frumoase in producție. îndeplini­­rea indicatorilor de plan cu 25 zile Înainte de terminarea anului calen­daristic, presupunea obținerea unor succese și mai mari, în anul ce urma. Situația a fost insă alta. La sfîrșitul trimestrului­­ 1962 planul de produc­­ție era neîndeplinit, calitatea produ­selor suferise și ea, iar la prețul de cost se înregistrase o depășire de 399.000 lei. Sesizat de această situație, biroul organizației de bază a convo­cat adunarea generală de partid. Aici comitetul de sindicat, împreună cu conducerea fabricii, a prezentat un referat privind starea de lucruri existentă. Dezbaterile au scos la iveală cauzele care determinaseră neîndeplinirea planului de producție și depășirea prețului de cost. Așa, de exemplu, s-a arătat că întrecerea so­cialistă s-a desfășurat la întîmplare, că unele servicii însărcinate cu urmă­rirea planului de producție, nu și-au făcut pe deplin datoria. La toate aces­tea se adăugau și greutățile proveni­te din executarea unor lucrări pentru mărirea capacității de producție a a t­r­eia din secții. Aceste lipsuri — au spus mulți comuniști — puteau fi înlăturate încă de la începutul anu­lui, dacă organizațiile de partid pe secții desfășurau o muncă politică susținută și concretă. In scopul înlăturării lipsurilor sem­­nalate, adunarea generală de partid a adoptat o hotărîre, în conținutul căreia erau cuprinse sarcini concrete pentru toți comuniștii, conducerea întreprinderii, organizațiile sindicale și U.T.M. Acestea, îndrumate și spri­jinite de biroul organizației de par­ti­d, și-au întocmit planuri de măsuri. Pentru a urmări îndeplinirea măsuri­lor adoptate s-au repartizat sarcini fiecărui membru al biroului organi­zației de bază, tuturor membrilor și candidaților de partid. Iată, de exem­plu, Ion Turbinschi a primit sarcina să se ocupe de secția clei-piele. Ast­fel, organizația de partid de aici a fost ajutată să analizeze situația pla­nului de producție în trimestrul I, și să ia măsuri corespuzătoare. S-a in­tensificat munca politică în sprijinul organizării întrecerii socialiste pe e­chipe și oameni, precum și pentru îmbunătățirea sistemului de întraju­torare a celor rămași in urmă. La In­dicatia organizației de partid, condu­­cerea fabricii, împreună cu comitetul de sindicat au organizat cursuri de ca­lificare pentru operatorii chimiști și de ridicare a calificării pentru ceilal­ți muncitori, întrajutorarea a căpă­tat un rol și mai însemnat. In urma ajutorului primit din partea maistru­lui P. Pa­ha­rie, extractoratul II, Va­sile Filip, a devenit fruntaș în pro­ducție. Cunoștințele căpătate i-au dat posibilitatea ca în scurtă vreme să preia conducerea unei echipe. Ase­menea lui, muncitorii Nicolae Con­druț, Maria Dobranschi și multi alții devin fruntași în producție, consti­tuind adevărate exemple demne de urmat. Paralel cu ridicarea nivelului pro­fesional al muncitorilor, comitetele de sindicat au luat măsuri pentru îm­bunătățirea conținutului consfătuiri­lor de producție. Dezbaterea sarcini­lor de plan în consfătuirile de pro­ducție, precum cum s-au realizat și analizarea felului sarcinile din luna anterioară a înlesnit muncitorilor po­sibilitatea să cunoască, mai bine, spre ce obiectiv trebuie să-și îndrepte eforturile, îmbunătățirea conținutului consfătuirilor de producție a fost primul pas făcut în scopul mobilizării muncitorilor la realizarea planului de producție. Agitatorii, temeinic instru­iți cu problemele de producție, au or­ganizat convorbiri la locurile de muncă, gazetele de perete au publi­cat numeroase articole din experien­ța înaintată a echipelor și fruntașilor în producție. Un deosebit accent a fost pus pe agitația vizuală care a devenit mai concretă și mai mobiliza­toare. Ridicarea calificării muncitorilor și îmbunătățirea consfătuirilor de pro­ducție au creat condiții optime desfă­șurării întrecerii socialiste. Organi­zațiile de partid, la rîndul lor, au sprijinit comitetele de sindicat să organizeze temeinic întrecerea pe profesii, echipe și secții. Așa se explică faptul că întregul colectiv al fabricii se afla în luna mai cuprins în întrecerea socialistă. In aceste condiții s-au obtinut unele rezultate economice bune. Nu însă pe măsura posibilităților, Biroul or­ganizației de partid, și-a dat seama de acest lucru. Intr-una din ședințele de birou, conducerea tehnico-admi­­nistrativă și comitetul de sindicat au prezentat un referat privind felul cum au fost duse la îndeplinire sarcinile primite din partea adunării generale de partid. Cu această ocazie s-au ară­tat îmbunătățirile aduse procesului de producție, rezultatele obținute în întrecerea socialistă etc. Cum era și firesc n-au fost trecute cu vederea nici lipsurile- Concluzia desprinsă era aceea că comitetul de sindicat nu reușise încă să găsească un sistem mai eficace de urmărire a desfășură­rii întrecerii. In acest scop s-au în­tocmit grafice cu obiective concrete pentru fiecare atelier in­­ parte. S-a creat astfel posibilitatea ca întrece­rea socialistă să poată fi urmărită cu exactitate. In urma acestor îmbunătățiri între­cerea socialistă a luat un și mai mare avînt. Ca urmare, în primele șapte luni din acest an s-au putut recupera la prețul de cost 289.000 lei, planul de producție a fost realizat în pro­cent de 104 la sută, iar productivita­tea muncii a crescut cu 3,3 la sută. Așadar, cînd organizația de partid se preocupă îndeaproape de rezolva­rea problemelor de producție, rezul­tatele economice sînt dintre cele mai bune. Lipsurile existente în primul tri­mestru nu se vor repeta dacă orga­­nizația de partid va desfășura în con­tinuare o muncă politică concretă, mobilizatoare, în rîndul colectivului de muncitori. S. MANOLACHE Să asigurăm cît mai multe furaje! (Urmare din pag. 1)­­din comuna Balta Albă, raionul Fau­rei, au fost însilozate doar 1.170 tone, din 1.800 tone planificate. Conducerea gospodăriei (președinte Radu Custură) nu a tras, se vede treaba, învățăminte din anii trecuți, cinci di­n lipsa furaje­lor, și îndeosebi a celor însilozate, s-au­ obținut producții scăzute în zootehnie. Intr-un ritm nesatisfăcător se lu­crează la însilozat și la gospodăriile colective „Drumul belșugului“ și „Va­sile Roaîtă“ din comuna Uești, raio­nul Galați. Acestea mai aveau de în­silozat 835 tone și respectiv 470 de tone față de prevederi, în timp ce G. A. C. „Victoria socialismului" (din aceeași comună) a realizat în între­gime plănul. Fînurile să nu fie lăsate pe planul doi este cunoscută, din practică, im­portanța fînurilor în furajarea mima­telor. Ele completează foarte bine can­titățile de unități nutritive și albumină digestibilă, substanțe atît de necesare pentru sporirea productivității in zoo­tehnie, îndrumate de organizațiile de partid, multe gospodării colective din regiunea noastră se preocupă intens de asigu­rarea unor cantități suficiente de linuri. Bunăoară, gospodăria colectivă „Vic­toria noastră" din comuna Băile, ra­ionul Făurei, pe lingă fînurile obținute de pe suprafețele însămînțate (36 ha. lucerna și 15 ha. borceag), a cumpă­rat de la alte unități fîn de lucerna de pe o suprafață de 40 ha. Totodată, colectiva de aici are asigurate mari cantități de paie de ovăz, mazăre și fasole, cît și concentratele necesare. O bună experiență a acumulat in realizarea de mari rezerva de fînuri gospodăria colectivă din Plopi­. Acea­sta a depozitat Unul de lucernă de pa 120 ha și paiele rezultate după tre­ieratul lucernei de sămînță de pe 100 hectare. In alte unități, balanța furajeră sta­bilită pe anii 1962—1963 (pînă la noua recoltă) este deficitară la unele furaje, și îndeosebi la fînuri. De exemplu la G. A. C „1 Mai“ din comuna Țepi­, raionul Tecuci, este necesar să se a­­sigure pentru animale cantitatea de 435 tone de finuri, din care în prezent există numai 225 tone. E drept c­ă gospodăria colectivă a hotărît să pro­­prorure din regiunea Suceava 50 tone de fin, însă nici cu acesta nu se completează necesarul. Sporirea producției de lapte, car­ne și lină este condiționată nemij­locit de asigurarea furajelor nece­sare pentru o cît mai bună hrăni­­re a animalelor. Iată de ce în a­­ceastă perioadă, paralel cu recolta­tul culturilor târzii și pregătirea în­­sămîn'firilor, organele și organiza­țiile de partid, comitetele executi­ve ale sfaturilor populare și consi­liile agricole trebuie să desfășoare o intensă muncă în vederea însilo­­zării porumbului și a celorlalte re­surse vegetale, asigurării fînurilor și furajelor concentrate. La calcu­larea necesarului de furaje să se țină seama­ de creșterea efectivelor de animale și a productivității a­­cestora, asigurîndu-se nutrețul ne­cesar pină la noua recoltă din a­­nul viitor și chiar surplusuri de fu­raje. Campionatul regional de fotbal Etapa a V-a a turului campionatului regional de fotbal, disputată duminică, s-a soldat în general cu rezultate nor­male. Jocurile, fără să se ridice la un nivel tehnic superior, au fost echili­brate și au plăcut datorită felului în care echipele și-au apărat șansele. Derbiul echipelor brăilene, disputat pe stadionul „1 Mai“, a consemnat în final victoria meritată a formațiilor Laminorul și Dunărea în dauna fotba­liștilor de la Progresul­­ și Marina. Ambele formații, deși respectiv învin­gătoare la limită, au manifestat o re­marcabilă putere de luptă și o bună organizare a jocului. La Făurei, Mecanizatorul a confir­mat în întilnirea cu Muncitorul Ghidi­­geni forma bună pe care o deține reu­șind, să cîștige la un scor concludent. Pe linia bunei comportări din ul­tima vreme, Gloria C.F.R. Galați a întrecut la Făurei formația Celuloza Brăila, în urma unui joc foarte dis­putat. Au fost consemnate rezultate de e­­galitate în partidele Tractorul NSnești­­— Voința Focșani și Avîntul Bujor— Metalosport Galați. =♦ [UNK] [UNK]= GALAȚI : Muzeul de Istorie — secția mișcarea muncitoreasca ;­ construcția so­cialismului, str. Eliade Rădulescu nr. 30 deschis clinic Intre orele 12-20 (luni închis). Munui de aici, str. Republicii — deschis Silnic Intre orele 12-20 (luni închis). Muzeul de silințele naturii, Parcul M. Eminescu, deschis zilnic între orele 11-19, (luni închis), BRAILA , Muzeul de Istorie — Plaja V. I. Lenin nr. 2. deschis zilnic Intre ore­le 10-13 și 15-20 (luni închis). Muzeul de artă. Plaje V. I. Lenin nr. 1. deschis zilnic Intre orele 10-12 și 16-20, (luni închis), [le. FOCȘANI , Muzeul de Istorie și etnogia Bulevardul Republicii, deschis zilnic Intre orele g-I1 și 16-19 (luni închis); Muzeul de științele nat­ur­ii, șir, R, Marx, deschis silnic Intre orele 6-12 și 16-19­ (luni inchis). TECUCI : Muzeul raional mixt, str. 23 August 1944, nr. 27, deschis zilnic intre orele 10—12 și 16-19 (luni inchis). 1. Laminorul Brăila 5 5 0 0 16 3=10 9. Metalosport Galați 5 1­2 2 9 10= 4 și a n-a­. PANCIU : „Popular“ - Din 2. Ancora Galați 5 5 0 0 18 4=10 10. Victoria Gugești 5 1­2 2 6 9= 4 nou spre stele. ODOBEȘTI : „Victoria“­­3. Mecanizatorul Făurei 5 3 1­1 10 4= 7 ÎL Tractorul Nănești , 5 12 2 12 16= 4 Pînze purpurii. FAUREI : „I. L. Caragiale“ 4. Gloria CFR GAUU 5 3 1­1 12 8= 7 12. Tractorul Viziru § 1 1 3 7 11*­ 3 — filmul Raidul vărgat. BUJOR: „A­. Enli­st Marina Brăila 5 3­0 2 9 5= 6 13. Avîntu! Bujor 5 0.3­2 7 12= 3 neșcu“ — filmul Poveste sentimentală. 6. Progresul Brăila 5 3 0 2­9 H= 8 14. Muncitorul Ghidigeni 5 113 7 14= 3 TUDOR VLADIMIRE­SCU . Prima zi de 7. Dunărea Brăila 5 13 1 9 9= 5 15. Chimica Aăărășești 0 10 4 6 13=^ 2 pace. ÎNSURAJ­UL : „N. Bălcescu“ — fil­ 8. VwAHa Focșani 6 1­3 1 11 14= 5 10. Celuloza Brăila 6 0 14 4 14== 1 mal Acțiunea Cutia. Vedere din­ centrul orașului Brăila. Schimb de experiență De curînd, conducerea cinemato­grafului „1­ Iunie“ din Brăila a or­ganizat un schimb de experiență cu colectivele celorlalte cinematografe din oraș și cu colaboratorii cinematogra­felor din întreprinderile brăilene. Cu acest prilej s-a prezentat refe­ratul „Metode noi în munca de popu­larizare a filmelor“. La discuții au luat parte numeroși muncitori de la Uzina de utilaj greu „Progresul“, de la Uzina „Laminorul“, de la Combi­natul de industrializare a lemnului etc. S-a scos în evidență munca depusă pentru realizarea de abonamente ci­nematografice cu locuri fixate din timp în schema cinematografului. Utilă s-a dovedit realizarea de pa­nouri cinematografice în fabrici și scurtele prezentări de filme afișate la loc vizibil, în incinta întreprinderilor. Din discuții a reieșit necesitatea de a se organiza tot mai multe case volante pentru distribuirea biletelor în întreprinderi. Concluzia și totodată an­gajamentul colaboratorilor cinemato­grafici a fost : „Nici un muncitor în afara vizionării spectacolelor cinema­tografice valoroase". ION V. MARIN tehnician Din sălile tribunalelor Prinși în flagrant delict Intre foștii gestionari, Mihail Lem­­naru, de la depozitul mic-gros, apar­­ț [UNK]nînd O.C.L. „Alimentara“, Galați și Grigore Pa­stram­a­giu, de la unitatea nr. 124 O. C. L. „Alimentara“ s-a statornicit o veche „prietenie“. Intr-o zi, Mihail Lemnaru­ i-a destăinuit prietenului său un ghid ascuns: — Nea Grigore, am în depozit niște ulei comestibil, un­ butoi de vreo 200 litri. F. un plus care a ieșit la iveală în gestiune. M-ajuți să scap de ei ? Adică să-l vinzi consumatorilor la unitatea ta. — Se poate sa nu te ajut. Mihai ? Conform înțelegerii uleiul a fost transportat pentru „valorificare“ la u­­nitatea O.C.L. „Alimentara" condusă de Pastramagiu. „Afaceriștii" au avut însă „ghinion“. Tocmai în timpul vin­­zării, apare ca din păm­înt echipa de control. Cei doi afaceriști, prinși în fla­grant delict de delapidare și, neavînd încotro, au trebuit să dea socoteală. Așa că Mihai Lemnaru s-a ales cu 8 luni închisoare, iar, „prietenul“ său Pastramagiu cu 7 luni. Furt din avutul obștesc Cetățenii Marin Păun, comuna Mă­­stăcani, raionul Bujor, și Gheorghe Sava, comuna Pechea, raionul Ga­lați, din pescari amatori au unt pescari de profesie. Dar ca dere­să practice această meserie aveau nevoie de unelte. Așa că au plecat în căuta­rea lor. Și unde credeți că au mers ? La vreun magazin ca oamenii cinstiți? Nici vorbă. Direct la baltă. Cu multă „vigilență“ au intrat în apă, la un punct piscicol, și­ au scos un talion de 50 metri. De aici ,au transportat la G. A. S. Vădem secția Siret, unde l-au ascuns . Din nefericire, pentru ei, talionul cu pricina a fost „pescuit“ din ascunziș, iar amatorii de aventuri s-au pomenit în fața tribunalului raional Brăila. Pentru fapta rușinoasă pe care au comis-o — furt din avutul obștesc —■ inculpații Marin Păun și Gheorghe Sava au fost condamnați la cîte un an închisoare corecțională, fără drept de recurs. V. NETCU GALAȚI ; „M. Eminescu" — filmul O viața ; „Popular" — Vîrsta de aur a co­mediei ; „M. Creangă“ — filmul Două re­prize în iad ; „Al. Vlahuță“ — filmul Raze pe gheata, BRAILA; „1­ iunie" — filmul Celebrul 702 ; „23 August“ — filmul 713 cere ate­­rizarea ; „Popular" — Ulmul Scrisoare de la o necunoscuta; „Flacăra" — Tom de­gețelul. FOCȘANI ; „Flacăra“ — Ultima repriza; „Arta“ — filmul Șoferii iadului. TECUCI ; „M. Gorki“ - filmul Acade­micianul din Ascania ; „M. Eminescu“ — Profesor D. STANCIU 1­ 1 «HI S 5^ FH C 11 ^ 11 1, filmul Oameni sau maturi. MARAȘEȘTI : „Ec. Teodoroiu“ — filmul învierea (seria I VIATA NOU -----• — în Editura tehnică a apărut: CARTEA TENCUITORULUI ediția a II-a D. Șieabtenca — L Strenatti 192 pagini — 5,65 lei In carte sunt expuse cunoș­tințele teoretice și practice în domeniul lucrărilor da ieli, necesar muncitorilor tencu­ten­­cuitori pentru ridicarea califi­cării lor. Noua ediție a fost adusă la zi și îmbunătățită cu unult față de prima ediție. ADITIVI PENTRU COMBUS­­TIBILI DE MOTOARE 7. A. Sablina — A. A. Gureev Trad, din limba rusă, 160 pa­gini — 4 lei In carte se descrie experien­ța sovietică și de peste hotare în problema ameliorării calită­ții combustibililor de motoare, prin introducerea unor canti­tăți mici de diferiți aditivi, care contribuie la arderea mai bună a combustibilului in mo­toare. Cartea este destinată ingine­rilor și lucrătorilor din toate ramurile economiei naționale în care se folosesc­ combustibili pentru motoare. SIMBATA 15 SEPTEMBRIE 1952 Programul 1 5,00; Radiojurnal; 5,lo; Emisiunea pentru sate; 5,36; Secția de gimnastică; 5,40; Mici formații de muzică ușoară; 6,oo; Radiojur­nal; 6,lo; Valsuri interpretate de fanfară; 6,36; Jocuri populare romînești; 6,45; Sa­lut voios de pionier; 7,oo; Buletin de știri; 7,1o; Program de polci; 7,36; Sfa­tul medicului; 7,35; Anunțuri, muzică; 7,45; Cintece; 8,oo; Concert de dimineață; 8,36; Muzică populară romînească; 9,00; Roza vțnturilor 9,25; Muzică din operete, lo,oo; Buletin de știri; 10,08; Cintece pentru cei mici, 1o,2o; „Compozitorul săptămîni­i“ , (emisiunea a III-a), il.oo; Buletin de știri; 11,63; Din cîntecele și dansurile po­poarelor; 11,37; Muzică de cameră; 12,2o; Melodii distractive; 12,26; Album sportiv; 12,3o; Simfonia concertantă în Mi bemol major de Mozart; 13,oo; Buletin de știri; 13,63; Recomandări din program; 13,1o; Muzică populară romînească și a minori­tăților naționale; 13,46; Cotele apelor Du­nării; 14,00; Concert de prînz; 14,36; So­liști și orchestre de muzică populară ro­mînească; 15,00; Buletin de știri; 15,03; Concert distractiv; 15,45; Pagini din vo­lumul­­ „Cu limuzina in paradis" de scri­itorul italian Carlo Monteiea; 16,o6; Pre­lucrări de folclor de Viorel Doboș: 16,15; Vorbește Moscova; 16,45; Muzică ușoară romînească interpretată de tinerii noștri soliști; 17,00; Radiojurnal; 17,15; Frag­mente din opera „Trubadurul" de Verdi; 17,5o; Știința în slujba păcii; 18,6o; Es­trada artistului amator; 18,2o; Program muzical pentru fruntași în producție din industrie și agricultură; 19,6o; Buletin de știri; 19,6o; Suisori din țară; 16,12; Mo­mente muzicale de Schubert; 19,3o; Muzică de dans; 2o,oo; Program pentru iubitorii de romanțe; 26,3o; Muzică de dans; 21,15; Ce e nou in librării; 21,25; Canțonete și serenade; 22,oo; Buletin de știri; 22,20; Muzică de dans; 23,52—23,55; Buletin de Știri. Programul II 12,6o; Buletin de știri; 12,08; Recoman­dări din program; 12,15; „Ansambluri co­rale înființate în anii puterii populare" , 12,35; Cîntă Eugenia Frunză și Iosif Mi­­hu­, la laia^Ot;­­3,6o; Fragmente din ope­reta; 13,46; Muzică ușoară; 14,6o; Buletin de știri; 14,63; Ctntece și jocuri populare oltenești; 14,36; Valsuri de concert, 1p.oo; Piese concertante de compozitori sovie­tici; 15,30; Program de uverturi; 16,2o; Radiojurnal; 16,15; Muzică populară romî­nească; 16,3o; Muzică instrumentală; 17,oo; Muzică de estradă; 17,3o; Carnet de re­porter; 17,35; Anunțuri, reclame, muzică; 18,00; Buletin de știri; 18,05; Noi cîntece pionierești; 18,1o; Din cele mai cunoscute melodii populare romînești; 18,35; Muzică din opere; 19,2o; Cîntă orchestra de es­tradă a Radioteleviziunii; 19,36; Pe teme internaționale; 19,4a; Jocuri interpretate de fanfară; 26,oo; Muzică de dans; 26,3o; Noapte bună, copil; 26,4o; Interpret­ de odinioară: violonistul Grigoraș Dinicu; 21,6o; Radiojurnal; 21,15; Muzică de dans; 21,45; Album artistic; 22,2o; Muzică de dans; 22,3o; Arii antice interpretate de mezzosoprana Zara Doluhanova; 23,6o; Bu­letin de știri: 23,10—0,55; Muzică de dans. SIMBATA 15 SEPTEMBRIE 1962 19,6o; Jurnalul televiziunii; 19,15; La În­ceput de an școlar; 19,4o; In fața hărții; 19,5o; Canțonete, serenade și tangouri; 26,5p; Filmul documentar „Pictorul și epo­ca“, 21,4o; „Revista pierdută“ — film de varietăți. In încheiere. Ultimele știri. ------ Stația meteorologică Galați anun­ță timpul probabil ; Vreme instabilă cu cerul tempo­rar noros. Vînt potrivit CU inten­sificări din nord-vest. Temperatura în ușoară scădere, noaptea va fi Clipi­­n­a intre 12—14 grade, iar ăiar între 23-27 grade. Pag, 3-a întreprinderea­­­ de construcții orășenești — GALAȚI — cu sediul în Galați str. 1 Mai nr. 129 scoate la co­ncurs următoarele posturi: — 8 posturi maiștri principali — 19 posturi de maiștri Concursul se va ține la sediul întreprinderii, la data de 20 septembrie 1962. Condițiile sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959. O.N.T. „CARPAȚI“ a pus în vînzare BILETE CU PREȚ REDUS PENTRU TRATAMENT ȘI ODIHNA. PE TRIMESTRUL IV 1962 SERIILE ÎNCEP LA 22-26 SEPTEMBRIE 1962 Doritorii se vor adresa Agenției O.N.T. „Carpați“ Galați și Filialelor sale din Brăila și Focșani. gt* VINURILE DE REGIUNE • SUPERIOR. VINURI mm PMREi Mimat­otonel« Fetească* Riesling« Băbeasca ,­^admidtdha/dfaffisca^ COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ------------------------­în anul școlar 1962-1963 absolvenții școlilor de cultură generală se vor putea pregăti în : ȘCOALA TEHNICA DE ARHITECTURĂ ȘI CONSTRUCȚIA ORAȘELOR pentru următoarele specialități : I. TEHNICIENI CONSTRUCȚII (durata de școlari­­zare 3 ani) pentru specialitatea ; 1) arhitectură și con­strucția orașelor; 2) construcții civile și industriale; 3) instalații. II. TEHNICIENI TOPOGRAFI (durata de școlarizare 2 ani). III. DESENATORI TEHNICI (durata de școlarizare 1 an), specialitatea arhitectură și construcții. IV. LABORANȚI - ȘCOALA TEHNICA DE MUNCI­TORI CALIFICAȚI — (durata de școlarizare 2 ani). Examenul de admitere va avea loc la 25 septembrie a. c. — Informații la secretariatul școlii din București, B-dul G. Coșbuc nr. 24 — telefon 14.94.98. Muncitori, tehnicieni, ingineri. Pentru a fi la curent cu cele mai noi realizări ale tehnicii sovietice și mondiale, abonați-vă pentru anul 1963 la publicațiile sovietice care se adresează specialității dvs. cuprinse în „Catalogul presei sovietice 1963". Abonamentele se primesc la oficiile și factorii poștali, difuzorii de presa din într­eprinderi și instituții. —­­~~T|||......iT~IT|­~T"t------------

Next