Viața Nouă, ianuarie-martie 1963 (Anul 19, nr. 5623-5698)
1963-01-26 / nr. 5643
Nr. 564 Munca de educație comunistă în rîndurile studenților în centrul atenției conducerii Institutului, a biroului organizației de partid și a acelora care răspund direct de munca educativă, a stat încă de la începutul anului universitar, adoptarea unui plan de măsuri eficient care să cuprindă forme variate de educație comunistă a studenților. Una din sarcinile importante care s-au stabilit prin acest plan și care este urmărită îndeaproape de toate cadrele didactice, este realizarea educației comuniste a studenților, în primul rînd în cadrul fiecărei discipline de studiu, în procesul expunerii prelegerilor și a conducerii serinariilor. Numeroși conferențiari, lectori și asistenți cum sunt: Bujoreanu David, Rusescu Corneliu, Olari Vladimir, Brezeanu Ioan, A. Gavriliu, V. Fundula și alții, transpunind în viată prețioasele cunoștințe dobîndite în cadrul învățămîntului ideologic, urmăresc formarea la studenți a concepției materialiste prin lecțiile și seminariile pe care le susțin; ele subliniază permanent superioritatea științei și tehnicii sovietice, contribuind astfel la cimentarea conștiinței socialiste a studenților. Noi am asigurat anul acesta pentru fiecare grupă sau an de studiu responsabili competenți din punct de vedere educativ și profesional, care să poată fi un ajutor efectiv, zi de zi, în îndrumarea formarea profilului moral al studenșitului de tip nou. In prezent funcționează ca îndrumători 42 de cadre didactice care se ocupă cu competență și pasiune de educația comunistă a studenților. Pentru a-i iniția mai ales pe studenții din anii I și II cu metode raționale de studiu, cadrele didactice îndrumătoare de grupă și ani, cu sprijinul catedrei de pedagogie, au elaborat , și expus în fata acestora, unele referate metodice cu titlul: „Cum să audiem cursurile și să luăm notițe“, „Tehnica studiului individual al studentului fruntaș", „Munca și odihna studenților“ etc., care au avut o înrîurire favorabilă asupra pregătirii profesionale a studenților. Cadrele didactice, îndrumătoare de grupe și ani, au acordat un substanțial ajutor și în orientarea tematicii cercurilor de inițiere științifică în sensul legării ei în mai mare măsură de viață, de practică. Pe această bază, în cercurile științifice au fost elaborate și au suscitat dezbateri interesante referatele: „Destrămarea accentuată a sistemului colonial al imperialismului in etapa a treia a crizei generale a capitalismului", „Figuri de botanicii remint ți aportul lor în dezvoltarea științei“ ete. Munca politico-educativă cu studenții nu se mărginește însă numai la posibilitățile pe care le oferă activitatea didactică și științifică. Pe baza planului comun de măsuri s-au organizat periodic informări și lecții politice care au fost prezentate de membrii biroului organizației de partid, cadre didactice de la catedra de științe sociale și alți lectori și asistenți, bine pregătiți din punct de vedere ideologic. Propagandiștii pun un accent deosebit pe studenților cu cunoașterea înarmarea politicii partidului nostru, a realizărilor regimului democrat-popular, a problemelor importante actuale ale situației internaționale etc. îndrumătorii de grupă, cadrele didactice au organizat vizitarea cu studenții din anii I, a muzeelor, monumentelor istorice și a principalelor întreprinderi industriale din orașul și regiunea Galati. Sub conducerea acestora un mare număr de studenți au vizitat secția mișcarea muncitorească din cadrul Muzeului regional de istorie, luînd cunoștință de lupta eroică a muncitorimii gălățene, dusă împotriva odiosului regim burghezo-moșieresc. O înrîurire mare asupra studenților au exercitat și conferințele pe teme de educație, ținute de cadre didactice de prestigiu, de medici, juriști etc. Așa au fost conferințele: „Despre prietenie și tovărășie", „Despre profilul moral al studentului de tip nou", „Morala religioasă și rolul ei social-reacționar“, „Profesorul în trecut și astăzi", „Profesiunea didactică—izvor de satisfacții în muncă", „Apărarea avutului obștesc, îndatorire patriotică a fiecărui cetățean“ etc., precum și simpozioanele „Viața și opera lui Maiakovski", „Figuri luminoase de savanți romini“ , Gh. Țiteica, E. Racoviță și alții. Cu sprijinul catedrei de filologie, periodic se organizează seri literare și ședințe festive ale Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu“ unde studenții recită din poezia clasică și contemporană romînească sau propriile lor creații. Decanatele facultăților, pe baza unui plan, se îngrijesc și de organizarea unor întîlniri ale studenților cu oameni de știință din capitală sau alte centre universitare. Pe această linie recent studenții facultății de știinte naturale au audiat două expuneri extrem de interesante, susținute de prof. univ. Cărăușu Sergiu de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași. O bogată activitate educativă se desfășoară și în căminele studențești. La stațiile de radioamplificare din cămine s-au organizat emisiunile ..Cuvîntul profesorului către studenți", „Magazin studențesc“ etc., în cadrul cărora sînt prezentate cele mai frumoase îndemnuri, este generalizată experiența pozitivă și condamnată în același timp delăsarea în studiu manifestată de unii studenți. Pentru deprinderea studenților cu specificul și cerințele activității unui cadru didactic ce va lucra în școlile sătești, biroul organizației de partid a îndrumat comitetul U.T.M. și consiliul asociației studenților din institut să acorde o atenție sporită organizării și îndrumării formațiilor artistice, în care să fie atrași studenții, în funcție de aptitudinile lor. Institutul dispune de două brigăzi artistice de agitație, o echipă de teatru, de dansuri, formație orchestrală și corală etc., care dau spectacole atit în cadrul institutului, cit și în satele regiunii. Pînă în prezent studenții institutului au susținut programe artistice pe tema consolidării G.A.C în comunele Foltești, Tulucești și Tudor Vladimirescu la care au participat sute de colectiviști. Mobilizînd întregul colectiv didactic la intensificarea muncii de educație comunistă a studenților, prin aplicarea celor mai variate forme și procedee noi am reușit să exercităm o influență bună asupra activității profesionale a acestora. Prezentarea în proporție de peste 98 la sută a studenților la examenele din această sesiune este o dovadă elocventă a celor subliniate mai sus. C. MARINESCU prorector, Institutul pedagogic de 3 ani Galați Tractoare reparate la timp Mecanizatorii de la S.M.T. Tecuci, continuă să muncească cu multă monă, la pregătirea tractoarelor, și mașinilor agricole pentru muncile agricole de primăvară. Pînă la data de 17 ianuarie anul curent ei au terminat și recepționat 98 de tractoare, 95 semănători, 156 de pluguri de tractoare,, 16 grape cu discuri și alte mașini agricole. Măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea stațiunii sunt garanții că pînă la data de 15 februarie, a.c., așa după cum este angajamentul, întregul parc de tractoare și mașini agricole ale S.M.T. Tecuci, vor fi gata pregătite pentru a se deplasa pe ogoarele înfrățite ale gospodăriilor colective din cuprinsul raionului. ION CARDA.Ștractorist Azi și mîine in sălile de sport BOX Mîine incepînd de la ora 10, sala asociației sportive P.A.L. din Brăila va găzdui întrecerile finale ale fazei pe oraș a campionatului R.l .R. de juniori precum și întîlnirile campionatului republican individual de calificare al seniorilor. TENIS DE MASĂ La Tecuci tstăzi de la ora 17 și mîine de la ora 9 în sala clubului Intersfrîîcal se desfășoară o nouă etapă în cadrul campionatului R.P.R. individual faza raională. ȘAH Astăzi la orele 17 și mîine de la ora 8 la Galați continuă întrecerile din cadrul optimilor campionatului R.P.R. individual. In cadrul campionatului R.P.R. pe echipe mixte — faza pe oraș — la Galați se dispută etape: Știința-Ancora jocurile primei (ora 10 sala clubului ,studenților), Sănătatea-Vointa (ora 10 sala clubului C.F.R.) și Victoria-Constructorul, (ora 10, sala Asociației sportive Constructorul, Bloc A ( Țiglina). Astăzi și ordine în toate localitățile din regiune se desfășoară întreceri interesante in cadrul primei etape a spartachiadei de iarnă a tineretului. La Galati, Brăila, Focșani, Tecuci și Panciu sunt programate întreceri de frînte, haltere, gimnastică, șah și tenis de masă. Profitînd de vremea favorabilă, astăzi și mîine consiliile raionale U.C.F.S. Făurei, Bujor, Brăila, Focșani, Panciu precum și C.S.C. Galați și Brăila organizează concursuri de schi, patinaj și săniuțe. Știri sportive . Pînă in prezent, la întrecerile de șah, frunte, haltere, gimnastică, tenis de masă, patinaj și săniuțe organizate în cadrul spartachiadei de iarnă a tineretului în orașul Galați au participat peste 13.500 tineri și tinere. Rezultate burne au obținut asociațiile Victoria T.R.C.L., Constructorul siderurg, Viitorul, Speranța, Flacăra, Tractorul și altele. Intre 2 și 6 februarie a.c. se va desfășura în București un turneu de selecție la box pentru formarea lotului reprezentativ al R.P.R. Din regiunea noastră vor participa sportivii Cojan Ștefan, Băleanu Nicolae, Felea Teodor, Mitrea Tache, Rusu Cornea și Grigore Enache. VIAȚA NOUA ificiualitatea /bVIZÜNl SOVIETICĂ IN FOTOGRAFIE : Ședința de lucru a pictorilor din Buriația. O metodă de mărire a rezistenței oțelului Omul de știință Mihail Bernștein din Moscova a propus o metodă care permite mărirea de 1,5—2 ori a rezistenței oțelului. Oțelurile carbon ieftine, prelucrate după această metodă, pot rivaliza cu cele mai bune oțeluri aliate. Metoda se bazează pe faptul că fierul introdus intr-un cîmp magnetic își modifică ușor dimensiunile in funcție de fiecare modificare a acestui cîmp. Inventatorul a așezat oțelul intr-un puternic cimp magnetic,, de cîteva mii de Oersted. Cristalele oțelurii au început să se miște și să se fărămițeze transformîndu-se în cele din urmă intr-o pulbere. Oțeul devenind mult mai rezistent, și-a păstrat elasticitatea și plasticitatea. .Mașinile produse din oțelul prelucrat după metoda lui Bornștein devin ma ușoare și mai rapide, podurile și turnurile de televiziune — mai ușoare, iar tractoarele și combinele — mai rezistente. Lanțurile nesfîrșite de munți, cîmpii brăzdate de rîuri, lacuri, păduri imense, argintiul Bairal — așa arată din avion R. S. S. A. Mongolia Buriată, căreia i se mai spune și perla Siberiei Răsăritene. Această republică în care altădată se aduceau unelte rudimentare și mărfuri ieftine a devenit în anii puterii sovietice o republică industrială. Cărbunele, aurul, diferite minereuri, mașini, vase, material lemnos, textile, blănuri sunt cîteva produse din cele pe care Mongolia Buriată le pune la dispoziția țării sau le exportă în străinătate. Paralel cu industria s-a dezvoltat și cultura. Astăzi teatrele din Buriația prezintă piesele dramaturgilor universali. Operele literare sunt editate în limba buriată într-un tiraj mare. In Mongolia Buriată funcționează 700 de școli elementare, 16 școli medii si două institute. CRUCIȘATE ORIZONTAL: 1. Narațiune epică în proză, de întindere mare, cu conținut complex, care reflectă evenimente, episoade etc., c.le vieții în dezvoltare. — Preparat cosmetic. 2 Termen consacrat în muzică, pentru a denumi, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. — Proverbul spure că îi stă bine cu drumul. 3. Locul unde se păstrează, banii — CU trebuie. 4. Terenuri de sport. — Prisăvar. 5. Instrument utilizat la desen. — Magazii intr-un port in care se depozitează cereale și alte mărfuri. 6. Sperează la războiul de țesut. — Tabla de materii a unei cărți sau unei reviste. — Traian Vasilescu. 7. Procedeu artistic datorită căruia se poate reda în pictură iluzia celor trei dimensiuni ale obiectelor, a distanței dintre ochi și obiecte și a reliefului acestora. — Cal dobrogean. S. Lipsiți de farmec.— Plăci piatră, subfiride de marmoră etc, pentru pardosit sau pentru căptușitul zidurilor. 9. Perioade de timp. — Surprinzător, deosebit. 10. Numele unui dans spaniol. — Alifie.— Ocean (abr.) — Posedil Substanțe care grăbbesc sau încetinesc reacție chimică, fără ca ea înînsăși să fie modificată. 12. Acvilă, vultur. — Document acordat pentru o invenție etc. VERTICAL: 1. Instalație complexă folosită la imprimarea ziarelor și publicațiilor de mare tiraj. — Veche imitate de măsură a capacităților. 2 Compoziție muzicală ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră, în care subiectul conține note vesele, adesea cu nuanță de satiră. Specie de griu rezistentă care se cultivă în regiunile muntoase. 3. Instituție în care sunt expuse obiecte de interes artistic, istoric sau științific. — Instrument optic (pl.). 4. Nume bărbătesc. — A se încălzi la soare. — Măsură de suprafață. 5. Rîuri algeriene. — Refren la cintecele populare. 6. Vid de crenguță! — Cojoace de nea. 7. In foc de la revedere. — Păsări mici și vioaie, cu ciocul puternic, penele colorate și cîntecul asemănător cu a canarilor. — Din zbor . 8. Ținuturi (odinioară). — Țesătură groasă de mătase, cu reflexe lucioase, ondulate. 9. Care dovedește judecată adincit, seriozitate. — Act In Roma antică prin care cei numiți Într-o magistratură arătau activitatea trecută și programul activității viitoare (pl.). 10. Abia adormit. — Abia atins. Oval. 11. A .utila o instituție, o întreprindere etc., cu cele necesare bunei desfășurări a activității sau a procesului de producție. ■— Mărime matematică asociată unei mărimi fizice. 12. Rareori. — Amestec de aluminiu cu un oxid al unui metal, întrebuințat in sudură. E. STAN Dezlegarea carpului „Spartachiada" apărut simbătă 19 ianuarie 1963. Crosă — săniuș — ramură — ceară — as — schi — orar —sta —alpină — s — tenis — oo — șut — ilic — v —lu — nu— Ren —tineri — r — n — iarnă — masă — as — viteză — a — din — satiră — Voința — Dorin — arătătoare — a. CALEIDOSCOP = Automobil fără carburator la Uzina de autoturisme din Gorki a fost creat un automobil cu motor fără carburator. La noul automobil, pentru alimentarea motorului cu combustibil în loc de carburator se folosește un dispozitiv electronic. Aceasta a permis sporirea cu 20 la sută a puterii motorului fabricat în serie și a asigurat un dozaj precis al alimentării motorului cu benzină. .........ess----------------- = NOTA JALBA OILOR Cu cîteva zile în urmă, noi, oile gospodăriei agricole colective din Mărășești număram cîteva sute. Acum simeni cîteva sute fără 26. Ne veți întreba de ce vorbim așa. Iată de ce. A venit iarna și pe meleagurile noastre. S-a făcut simțită mai ufóst in ultimul timp, după ce mai întii la radio s-a anunț... că temperatura este în continuă scădere. Nu știm dacă tovarășii din conducerea gospodăriei colective (respectiv tovarășii președinte și Tonelor Ion Staicul, Doliu, vicepreședinte) au luat în serios avertizările, dar este cert un lucru și anume că treburile la stîna noastră au rămas ca mai înainta. Ași că înghețul ne-a găsit pe noi, oile, complet nepregătite, doar cu luna pe noi, care chiar dacă este ea tigaie prea mult cald nu ne tine. Intr-una din aceste zile cind din cauza frigului ne ajunsese cuțitul la os, ne-am strîns în saivan și am încercat să ne încălzim, dar zadarnice au fost încercările noastre. Bătea vîntul printre noi, mai abitir ca pe valea Siretului. Ciobanii, bunii noștri prieteni, ne luau în brațe, ne mutau din loc în loc, dar moartea a început să-și recruteze primele victime. Bilanțul pînă dimineața a fost căci 26 surate se destul de negru, transformaseră în sloiuri de gheață. Probabil că tovarășii din consiliul de conducere al G.A.C. nu cunosc că la cursurile agrozootehnice se învață cîte ceva și despre noi. In cărți scrie negru pe alb, că oile, iarna, atunci cînd temperatura scade prea mult sunt scoase din saivane și adăpostite in locuri ferite de geruri și ninsori. Noi cele cîteva sute de oi fără 26, suntem bucuroase foarte c-am rămas în viață, dar vrem să știm cine plătește oalele sparte, pardon, suratele noastre moarte. „Semnează“, „Cele cîteva sute de oi fără 26“ Pentru conformitate, G. SIMION P.S. Unii tovarăși susțin că am avut mare noroc că vîntul a bătut dintr-o parte și nu din față. Dacă bătea din față, cică am fi murit toate. Deci trebuie să mulțumim celor ce-au făcut saivanul. Dar cu justificările acestea ieftine credem că tot nu vor scăpa de răspundere. UZINA DE REPARAȚII GALAT Briul G. Coșbuc nr. 262 ANGAJEAZĂ: UN MAISTRU STRUNGAR în condițiile prevăzute de H. C. M. 1053:1960 Relații suplimentare se pot lua de la Serv. administrativ-personal al uzinei. ❖ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]<> ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«.♦o* LOTO CENTRAL La tragerea Loto Central din 23 ianuarie 1963 au fost extrase următoarele numere : T1 31 89 81 75 88 87 40 61 45 Premii speciale : A 40 61 31 B 87 45 43 C 75 89 81 Fond. de premii 731.374 lei. COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA ..MILCOV“ OPOBEȘTI, raionul Focșani execută pentru populație:♦ __ încălțăminte de comandă , reparații. — confecții de comandă pentru bărbați și femei. — lucrări fotografice. . PENTRU PUBLICITATE adresați-vă în scris administrației ziarului ,Viața nouă", str. Ravel Tcacenco nr. 20 Telefon 1300. S.M.T. Jirlău, raionul Făurei regiunea Galați angajează de urgență 2 CONTABILI Solicitanții trebuie să fie absolvenți ai unei școli medii. S.M.T. Jirlău se află lângă Gara Jirlău la 16 km de Făurei pe linia ferată Făurei-Tecuci, -o--o -- -o--o--o--«- « Pag. 3-a GALAȚI . Teatrul de Stat prezintă la orele 19,30 piesa „Doamna ministru". La Teatrul muzical are loc la orele 19,30 spectacolul de operetă „Silvia“. BRAILA . Teatrul de Stat prezintă la orele 19,30 piesa „Pygmalion“. cu GALAȚI : M. Eminescu“ — filmul Omul obiectivul ; „M. Gorki“ - filmul Hamlet ; „I. Creangă“ — filmul Pt4r*> pleacă în Sierra ; „Popular44 — Povestiri vesele; „Al. Vlahuță14 — filmul Lazarillo de Tormes, BRAILA: „11 Iunie 44 — Teroare tv munți; „23 August 44 - filmul Ultima dătă. 146 ; „Popular** — O slujbă sigură ; .Flacăra 44 — Cind comedia era rege. OCȘANI ; „Flacăra“ — Copilul și roșul ; „Arta“ — Permisie pe țărm. TE* 3UCI ; „Maxim Gorki“ — filmul Contile de Monte Cristo (seria I); „M. Eminescu“ - Alarmă pe insulă. MARAȘEȘTI ; „Ec. Teodoroiu“ — Săptămîna filmului sovietic — Planeta furtunilor. PANCIU: „Popular“ — Săptămîna filmului pentru tineret și fericită Ant. BUJOR : „M. Eminescu“ — Săptămîna filmului pentru pace și prietenie între popoare — Foc în linia a 11-a. ODOBEȘTI : „Victoria*4 -Celebrul 702. TUDOR VLADIMIRESCU, filmul In noaptea de ajun. FĂUREI : „I. L. Caragiale“ — Săptămîna filmului penta Dace și prietenie între popoare — Flăcări și flori. ÎNSURĂȚEI : „N. Bălcescu” filmul Romeo Julieta și întunericul. DUMINICĂ 27 IANUARII 1963 Programul I 6.00. Zi de odihnă cu voie bună; 6.3o. Pese orchestrale; 7.oo. Buletin de știri; 7.1o. Concert de dimineață; 8.oo. Sumarul presei centrale; 8.1o. Școala și viața; 8.3o. Dansuri de estradă; 9.oo. Bucureștii de altădată; 9.3o. Teatru la microfon pentru copii; 16.36. Ansambluri artistice de amatori; 11.oo. Muzică populară romînească; 11.30. Vorbește Moscova; 12.o6. Arii din opere; 12.37. Orchestre de muzică ușoară; 13.00. Buletin de știri; 13.65. Recomandări din program; 13.1o. De toate? pentru toți; 13.46. Cotele apelor Dunării; 14.oo. Melodii populare romînești; 14.4o. Interpreti de muzică ușoară; 15.26. Muzică de balet; 13.27. Soliști de muzică populară romînească; 16.13. Cîntă formația Los Paraguayos; 16.4o. Jocuri populare romînești; 17.00. Din viata satelor patriei; 17.4o. George Enescu — interpret; 18.oo. Muzică de estradă; 1 13.26. Muzică populară românească; 18.49. Scene vesele din operete; 19.30. Radiojurnal; 19.33. Melodii... melodii...; 26.oo. Teatru la microfon : „Cora bia cu un singur pasager*4 de Dan Tar chilă; 21.07. Muzică de dans; 22.6o. Buletin de știri; 22.25. Muzică de dans; 22.56. Simfonia a Vll-a în Do majorele Franz Schubert; 23.56—23.55. Ultimele știri. Programul II 7.00. Cîntă fanfara reprezentativă a Armatei; 7.3o. Program de cîntece; 7.56. Radiojurnal; 8.6o. Muzică ușoară; 8.3o. Clubul voioșiei; 8.5o. Anunțuri, muzică; 3.00. Muzică populară romînească; 9.30. Concursul „Cine știe ne scrie"; 9.5o.Jocuri populare romînești; lo.oo. Muzică din opere; lo.3o. Revista presei stăine; k.3o. Muzică distractivă; ll.oo. Concert simfonic dedicat celei de a 80-a aniversări a compozitorului Igor Stravinsky; 13.o6. Concert de prînz; 14.o6. Buletin de știri; 11.05. Cîntă Violeta Villas; 14.36. Satira și umorul; 15.15. Din cîntecele și dansurile popoarelor; 16.o6. Oameni și fapte; 16.03. Muzică corală romînească; 16.36. Simfonia spaniolă de Lalo; 17.15. Pagini din poezia clasică romînească; 17.23. Muzică ușoară; ÎS.op. Radiojurnal; 18.63. File de calendar; 18.5o. Fantezie de Gerd Nalschinski; 39.00. Program de romanțe; 19.36. Muzică din operete; 2o.oo. Radiojurnal; 26.63. Muzică ușoară; 26.3o. Melodii populare românești; 20.45. Muzică de dans; 21.45. Literatura și muzica 22.oo. Muzică de dans; 22.28. Muzică de cameră de Haydn; 23. bo*. Buletin de știri; 23.Io—24.oo. Aluzie:!.. de dans. DUMINICA 27 IANUARIE 1963 8 5c. Gimnastica la domiciliu; S.oo. Emisiunea pentru copii și tineretul școlar; 16.3o. Rețeta gospodinei; 11.oo. Emisiunea pentru sate; 19.oo. Jurnalul televiziunii; 19.15. Visuri de circ; 13.4o. Filmul artistic: „Permisie la țărm“; 21. 65. De la „Fetița olandeză“ la „Mister X“ dim muzica lui Emeric Kalman; In încheiere: Buletin de știri. idht. l|mea. Stația meteorologică Galați anunță timpul probabil : Vreme geroasă, cu cer schimbător, ninsoare trecătoare. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura, noaptea va fi cuprinsă între minus 17 la minus 19 grade, iar ziua între minus 10 la minus 14 grade.