Viața Nouă, iulie-septembrie 1964 (Anul 20, nr. 6084-6162)

1964-07-22 / nr. 6102

Organ al Comitetului regional Mic și al Sfatului popular regional Galati. Nr. 6102 MIERCURI 22 IULIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Fiecare zi, fiecare om­, m ——­11 —mm ■ — a—t folosite din plin pe ogoare! Preocupare pentru bazei furajere Colectiviștii din regiunea Galați manifestă un interes deosebit pentru asigurarea bazei furajere necesare creșterii animalelor. Ei au semănat anul acesta peste 16.000 ha cu lucer­na, trifoi, sparceta, măzăriche de toamnă, iarbă de Sudan și sorg, pe­peni furajeri, dovleci și alte plante furajere și au insilozat mari canti­tăți de lucerna, secară masă verde, ierburi de baltă etc. In raioanele Focșani și Galati unde sunt deluroase care oferă condiții terenuri mai bune pentru dezvoltarea fînețelor naturale au fost recoltate pînă acum 1.200 ha, iar în Tecuci, Brăila și Fa­ure! 10.393 ha cu plante pentru vin. Creșterea producției și crearea de noi resurse pentru plante furajere s-a datorat in unele raioane și mă­surilor de irigare a unor mari supra­fețe de lucernă și balotarea recoltei rezultate și a borceagului, formării de brigăzi furajere specializate (cum este cazul raioanelor Făurei și Galați) defrișărilor de pășuni împădurite (la Focșani). In urma recoltării în regiune s-au cultivat ln miriști cca 15.200 ha cu plante furajere și s-au strîns peste 13.000 tone de pleavă. sporirea Folosind timpul bun de lucru In gospodăriile agri­cole de stat din Trus­tul Galati, recoltarea cerealelor — ca urma­re a intensificării rit­mului de lucru — se apropie de sfîrșit. Astfel, pină in ziua de 21 iulie a.c., se re­coltaseră griul și seca­ra de pe 11.350 hec­tare din cele aproape 14.000 ha cultivate, iar recoltarea orzului și a mazării s-a terminat pe 101 și respectiv 1.065 hectare. Lucrînd sub îndru­marea organizațiilor de partid, aplicind In­formal îndrumările con­ducerilor, mecanizato­­rii-combinieri și mun­citorii din G.A.S.-urile Bărboși, Brateșul și Va­meș au terminat pînă la aceeași dată recol­tarea păioaselor. Eliberînd la timp te­renurile de paie (care s-au­ balotat și depozi­tat) pe trust s-au exe­cutat alături pe 3.161 hectare miriște, din ca­re s-a însămînțat cu a­­mestecuri-porumb, flo­area soarelui, ovăz, măzăriche — o supra­față de aproape 1.100 hectare. Mai multă atenție arăturilor de vară Preocuparea consiliilor de condu­cere din gospodăriile agricole colec­tive pentru asigurarea unui volum mare de masă verde pînă la sfîrși­­tul toamnei se materializează prin măsurile luate de a se executa la timp arăturile de vară și însămîn­­țarea miriștilor cu porumb și alte plante furajere bogate in proteine. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, organizind bine munca în două schimburi, mecani­zatorii din raioanele Făurei și Brăila au reușit ca pînă zilele trecute să execute arături de vară pe 14.224 și respectiv 10.548 hectare miriști și să insămințeze 9.834 respectiv 4.738 ha cu plante furajere. In raionul Galați insă, cu toate că s-au arat 3.315 hec­tare, nu s-au însămînțat decit 850 hectare, circa 25,6 la sută, iar raionul Tecuci, cu toate că nu s-au in­arat decit 2.397 ha miriște, totuși s-au însămînțat 1.667 hectare cu po­rumb masă verde, adică aproape 50 la sută. Mai puțină grijă pentru executa­rea la timp a acestor lucrări mani­festă gospodăriile colective din raioanele Panciu, Focșani și Bujor, unde eliberarea terenurilor de paie se execută anevoios. Aceasta a făcut ca arăturile să se execute doar pe su­prafața de 1.998, 598 și 286 hectare din care s-au însămînțat 524, 300 și respectiv 113 hectare­ de vară ­..Loc natal ca atîtea alte mindre locuri/ Cită amintire îmi stârnești!/ Din ruini te-am înălțat și tocuri / Crești precum orașul din povești... Fantezie poetică ? Ca Și fantezie. Pentru că îndrăznind, pentru că numai avind o mare capacitate de a fabula, cei care au­ pus temelii diabile frumuseților ora­șului Galați au putut izbuti imaginea uimitoare a p­erefitului. Obișnuit se spune, trecut — prezent. Trecut, înseamnă sute de ani. Aceiași ani, mono­toni, grei, săraci în înfăptuiri. Trecut — fotografia de sus. Poetul a intuit bine, ruine. „Din ruini te-am inălțat și focuri"... Nu-i nimic retoric. Totul e adevăr, adevăr, adevăr. Prezent ? Prezent­­ înseamnă două decenii. Atit. „Crești precum orașul din povești"... Precum Feti-Frum­oșii din povești. Iarăși ADEVĂR. Verticală de soare și lumină. Mii și mii, zeci de mii de ferestre, îmbinare ingenioa­să de talend și hărnicie, de beton suplu, tăiat in geometrii anume. Mai mult ca ori­unde măiestria, talentul, hărnicia, spun prezent in centrul orașului. Centru ras pină la zidul roșu, ars, dărimat cină ne aflam la începutul celor două glorioase decenii ce s-au scurs. Acum ? Acum pre­zent. Imagini pe măsura prezentului epocii, a faptelor contemporane, socia­liste. Imaginea lui AZI scris cu literă ma­i de către popor, de către partid. ILIE TANASACHE polo :PAUL POPA Magazin renovat Recent pe strada Republicii din Galați, a fost redeschis, fiind com­plet renovat, și dotat cu utilaje moderne, magazinul Fondului plas­tic. Noua unitate pune la inde­­mîna celor interesați un sortiment de culori in ulei, bogat ule­iuri lichide, acuarele, plastilină, utilaje de pictură, imprimeuri ar­tistice, tablouri pentru urm­area in­terioarelor de locuit etc. De asemenea, magazinul s-a îmbogățit cu noi sortimente de mărfuri, cum sunt: Ceraculoz, vopsea ce se folosește in pictură o pe orice fel de material (sticlă, metal, lemn sau textil), cartoane preparate „Texo", lucrări­ță decorativă aplicată ca­ de ar­meda­lioane, centuri, butoni bărbătești, articole de artizanat, ceramică etc. Pentru școlile de toate gra­dele cât și pentru unitățile agrico­le socialiste interesate, magazinul pune la dispoziție mulaje de fruc­te și struguri aflați in cultura ță­rii noastre. Rezultate sub posibilități In aceste zile colectiviștii din raio­nul Focșani mobilizați de organizațiile de par­tid lucrează de zor la recolta­tul păioaselor — griu și secară. La data de 19 iulie a.c. în G.A.C.­­uri se recoltase suprafața de 5117 ha din 8.693 ha, ceea ce reprezintă cir­ca 60 la sută din suprafața cultivată. G. A.C.-urile din Gugești, Mărtineș­­ti, Urechești și Popești, ca urmare a organizării muncii în schimburi, folosirii fiecărei clipe prielnice de lu­­­cru au terminat de recoltat toată su­prafața cultivată. Rezultate asemănă­toare au obținut și colectiviștii din Hingulești, Obilești, Vulturu și Vîr­­teșcoi care au terminat recoltatul pe aproximativ 80—90 la sută din supra­ Odată cu recoltarea cerealelor, pe ogoarele regiunii noastre lucrările de întreținere a culturilor prășitoare se desfășoară susținut. După terminarea prașilei a doua, prașila a treia meca­nică și manuală a fost aplicată pe sosele ocupate cu porumb pentru boa­be pe 172.723 hectare din cele 206.655 hectare cultivate. Pe raioane, situația se prezintă astfel: în Făurei s-au prășit a 3-a oară 41.331 ha adică sută la sută, în Brăila 4] .040 ha adică 94 la sută, iar în Galați 30.573 hectare, echivalînd cu 83,9 la sută. In raioanele Focșani, Bujor, Tecu­ci și Panciu pînă la data de 19 iulie a.c. nu se aplicase cea de a treia pra­­șilă decit pe Suprafețe echivalînd cu 64,4, 66,1, 74,7 și respectiv 78,5 la față. Realizările obținute sunt totuși sub posibilități, deși în două din zilele săptămâni trecute a plouat. Și îna­inte, însă, pe raion datorită deficien­țelor manifestate în funcționarea ma­șinilor viteza zilnică nu atingea mai mult de 600 ha, față de 920 ha plani­ficate. Unele gospodării ca cele din Răstoaca, „Ogorul" Vulturu și Odo­­bești deși au recoltat mari suprafețe de cereale nu au organizat munca pentru efectuarea în paralel a arătu­rilor. Față de cele arătate, consiliile de conducere din gospodăriile colective trebuie să ia urgente măsuri menite să ducă la intensificarea ritmului de lucru, sută, situîndu-se sub media pe regi­une. Este bine cunoscut faptul că prașilă aplicată la vreme aduce spo­r­turi mari de recoltă. In raioanele a­­mintite ca rămase în urmă — mai a­­les că în ultima săptămînă a plouat timp de două zile — este necesar să se urgenteze executarea acestei lu­crări. Consiliile agricole raionale tre­buie să îndrume în așa tel munca consiliilor de conducere din gospo­dăriile agricole colective, incit pră și­la a treia să fie aplicată pe întreaga suprafață într-un timp scurt și să se treacă la executarea prașilei a 4-a, lucrare care de altfel în raioanele Brăila și Făurei se aplică intr-un ritm satisfăcător. La G A.C. „Scinteia" Barcea din raionul Tecuci recoltarea ce­realelor se execută cu intensitate. Prașila a treia să fie terminată grabnic Apartamente pentru viticultori La Cotești, raionul Focșani, se află în construcție un număr de 3 blocuri, însumînd 36 aparta­mente. Blocurile sînt destinate viticul­torilor care lucrează în cadrul gospodăriei agricole de stat Co­tești și sînt construite din fondu­rile instituției. Un al patrulea bloc, cu 12 a­­partamente, va începe să­ fie con­struit spre sfîrșitul acestui an. Sesiune tehnico-științifică In zilele de 24 și 25 iulie, la Brăila, se vor desfășura lu­crările unei sesiuni tehnico-științi­­fice pe tema: „Realizări obținute in construcția de mașini și pro­cedee tehnologice noi. In cinstea celei de a XX-a aniversări a eli­berării patriei noastre", este organizată de către Sesiunea de utilaj greu „Progresul“ Uzina și se va desfășura in sala de ședințe a clubului uzinei. După ce parti­cipanții la sesiune vor vizita u­­zina se va trece la audierea u­­nor referate. Dintre multiplele te­me ce se vor dezbate amintim: „Utilaj de compactat prin vibra­re", „Oțelul austenitic m­anga­­zios cu adaos de cupru in piese turnate și forjate", „Contribuții la studiul îmbunătățirii vopselelor marine, anticorozive și sative, folosite în R.P.R “ antivege­­etci Expresia hărniciei Volum sporit de transporturi Alături de celelalte industriale din regiune și întreprinderi colectivul de docheri, navigatori, tehnicieni și ingineri din portul Brăila, al D.R.N.C. Galați, muncerse cu însuflețire, sub îndrumarea și conducerea organiza­ției de partid pentru a obține, în în­­tîmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, rezultate cit mai bune in producție. întrecerea socialistă organizată în acest sens pe sectoare, brigăzi și e­­chipe, care a cuprins aproape întreg colectivul portului, a avut ca un prim rezultat îndeplinirea planului pe pri­mul semestru, cu 14 zile mai devreme. Pînă în prezent au fost manipulate peste sarcinile de plan, mai mult de 30.000 tone diferite mărfuri. De men­ționat că angajamentul luat în cinstea marii sărbători a fost prin aceasta depășit cu mai bine de 15.000 tone mărfuri. La baza realizărilor obținute sunt traducerea în practică a obiec­­­tivelor din planul de măsuri tehnice­­organizatorice, menite să conducă la sporirea productivității muncii și re­ducerea efortului fizic al docherilor, prin extinderea mecanizării și conti­nua îmbunătățire a condițiilor de muncă. Merită să fie subliniate, în a­­ceastă privință, mecanizarea opera­ției de descărcare a lemnului pentru P.A.L. și a celei de încărcare a pie­trei, care au sporit productivitatea muncii cu 40 la sută. Tot in scopul creșterii productivi­tății muncii și a extinderii capacității de operare în portul Brăila, s-a tre­cut la utilizarea rațională a spațiilor de depozitare, și a celor din maga­zii, prin paletizarea mărfurilor și fo­losirea intensivă a danelor de acosta­re în port. Folosirea macaralelor la întreaga lor capacitate, a constituit, de asemenea, pentru docheri o pâr­ghie importantă de creștere a produc­tivității muncii, prin scurtarea timpu­lui de operare a navelor. In perioada respectivă, timpul de operare a nave­lor maritime a fost scurtat cu 70 zile iar a­l celor fluviale cu 150 zile. îmbunătățirea permanentă a orga­nizării muncii prin preluarea schim­bului de pe locul de muncă la do­cheri, extinderea operațiunilor de transbord direct de la vagoane la navă și invers, prin care prețul de cost pe tona manipulată s-a redus cu 40 la sută, cât și alte măsuri au permis realizarea unei economii de peste 500.000 lei. Realizările de pînă acum, obținute de colectivul portului Brăila, sunt le­gate de hărnicia unor echipe de do­cheri ca cele conduse de Pavel Sirbu, Alexandru Caragață, Marin Tatu și Ion Leonte care s-au menținut, lună de lună, evidențiate în întrecere. Conducătorii auto, ca și mecanicii de întreținere din cadrul Autobazei Tecuci, aparținind întreprinderii re­gionale de transporturi auto Galați, mobilizați de­ către organizația de par­tid, au pornit de la începutul acestui an o largă acțiune de folosire cât mai deplină a capacităților de transport ale mijloacelor auto de care dispun, în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor luate in cinstea marii sărbători de la 23 Au­gust. Dovada eficacității măsurilor luate și a priceperii lor o constituie depă­șirea sarcinii de creștere a producti­vității muncii, pe primul semestru din acest an, cu 2,1 la sută. Prin aceasta colectivul autobazei a reușit să asi­gure­ realizarea angajamentelor luate în întrecere și chiar depășirea lor. De exemplu, de la începutul anului și pînă in prezent, planul de­ transport la indicii de bază, a fost depășit cu 152.000 tone kilometri convenționali, cu 124.000 tone kilometri și 100.000 călători kilometri. Pe autobază, cele mai bune rezul­tate și titlul de evidențiat in între­cere le-a obținut coloana auto con­dusă de tov. Petrache Manolache. Noi drumuri modernizate O contribuție însemnată la schim­barea înfățișării regiunii Galați în a­­nii puterii populare a adus-o și ac­țiunea de extindere și modernizare a drumurilor și construcția de poduri. Numai de la începutul acestui an, de pildă, s-au amenajat și asfaltat 6 km. de drumuri regionale între Foc­șani și Hanu, Conache și pe drumul Tișița-Panciu-Soveja, iar altele pe 3 km. sunt în curs de asfaltare. Aceas­tă realizare, obișnuită pentru actua­lul ritm de dezvoltare a regiunii, re­prezintă totuși un­­ volum aproape du­blu de drumuri asfaltate în compara­ție cu cei 5 km. de drumuri moderne care existau in regiune pînă în anul 1938 și totodată o creștere cu 1.500 m. față de planul anual de modernizări de drumuri. Este, de asemenea, în curs de exe­cuție un pod de beton armat de 80 m. lungime pe drumul regional Focșani —Vidra—Lepșa precum și alte obiec­tive asemănătoare de mai mică am­ploare, și se amenajează un mare număr de poduri alături de cele e­­xistente. Incepind din 1950 în regiune au fost moderniza­te 317 km. ■ drumuri naționale, prin grija Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor și 72 km. drumuri de interes regio­nal, intrînd in sfera de coordonare a Sfatului popular regional. Din a­­cestea 67 km sunt drumuri regionale iar restul raionale și comunale.­­Muncitorii șantierelor de drumuri folosesc pentru grăbirea ritmului de execuție a­ lucrărilor și reducerea prețului de cost, metoda de lucru în ciclul scurt, care permite utilizarea neîntreruptă a drumurilor și procura­rea pe plan local a materialelor de balastieră. * * • 9­4 * « I­­* » -***.*.^ *■*­ * M • TELEGRAMĂ Tovarășului W­LADYS­LAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CY RAN­KIEW­I­CZ Președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare Polone VARȘOVIA Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, in numele Comitetului Central al Partidului Muuncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine, al poporu­­­­lui romín și al nostru personal, vă transmitem dv, și prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtășește din toată inima bucuria poporului frate , polonez, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez intim­­pină această glorioasă aniversare cu noi și importante succese in dezvolta­rea multilaterală a patriei sale.­­Avem convingerea că relațiile de colaborare rodnică statornicite în­tre țările noastre socialiste, se vor dezvolta necontenit, spre binele po­poarelor român și polonez, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii sărbători naționale a R. P. Polone, vă urăm dragi tova­răși, dumneavoastră și întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperității și Înfloririi continue a Poloniei Socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Președintele Consiliului de Miniștri al Partidului muncitoresc Român al Republicii Populare Române Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine Cind intră în Galați, bătrina Du­năre uitim­eșt­e Țiglina și face un cot politicos, trece spre dreapta cro­­indu-și­ drum pe lingă sălciile insu­lei sedimentată aici din aluviunile Siretului și bazaltul cheiului cita­din­­că. Mult prea respectuos, fluviul, par­își dă seama de ceea ce au creat oamenii intre două domenii de relief diferite, intre împărăția sălci­­ilor și a salcim­ilor silvostepei, cres­cuți in­­teprînduială pe dealurile de loes și humă. Munții Măcinului, întinși cu cen­turile lor de granit in calea razelor de soare, au spre poarta Moldovei, o vedere nouă. Sute de ani, culmile Hercinicilor, cojite de ploi și crivăle, au văzut la Țiglina case mici, acoperite cu carton negru, cumpetie de fintină, apoi ici, colo ehe o mașină ce ridi­ca noa de colb galben, m­ecăcios, de pe drumeagurile periferiei Gala­­țiului. In anii din urmă munții au pri­vit curioși. Zumzetul macaralelor­ e­­lectrice, al troliilor, eșapamentele basculantelor și ale tractoarelor, a­­poi zidurile ridicate din strădaniile cărămidarilor i-a surprins. Pe sche­letele de beton, s-au ridicat laturi­le blocurilor. De la A la Z literele alfabetului au fost reluate de peste 70 ori. Acesta este numărul blocuri­lor construite. Aici locuiesc peste 15.000 de oameni. Un adevărat oraș modern ridicat pe verticală. De asta și de multe altele s-au minunat „bătr­ni milenari de pia­tră". Au apărut crescută ca pâinea bu­nă din griul Bărăganului, etaj pest­e etaj, magnifica turnuri desenin­d noaptea, pe apele Dunării, pătratele luminate ale ferestrelor ca nedeea fugară și neliniștită. Culmile Măcinului s-au obișnuit cu noul. "Nu-i prea stingace oare comparația in care am figura? fi er­eimul­ de altă dată in postura unui spectator? Ei ar dispune de argu­mente dacă ar putea vorbi. Blocuri­le se ridică in fiecare, zi pe cofra­je și panouri gata prefabricate, ca cite un etaj. O zi înseamnă o treaptă nouă spre soare. Construc­torii gălățeni au ridicat blocuri cu 10 etaje și sute de apartamente. De departe, de pe coverta unui vapor sau chiar mai departe, de la Topolog, vezi­, la Țiglina blocuri mo­derne, robuste și trainice, durate din beton, sticlă și reacții de chimie intr-o gigantică retortă. Pe terase ■ sunt mii de antene, de radio și tele­viziune. Pe acestea se văd in pre­mieră Her­cinicii, după asta știu ei care din blocuri au mai fost date in folosință.­­...Așadar, munca constructorilor, bucuria locatarilor e materializată la Țiglina ui­­ blocuri ce se ridică in soare. De jur împrejur e încă șan­tier. Intre blocuri pe aleile de as­falt aleargă motociclete. Verdeața gazonului, sticla colorată in albas­tru de la terase, cremul pereților și negrul asfaltului îs așezate cu grijă, fără simetrie, insă, ca pe pa­leta pictorului. Mina muncită a fie­rarului betonist sau cea crăpată a zidarului, a excavatoristului au lă­sat amprente ce s-au transformat in orașul pe care-l văd acum culmile Măcinului. Soarele se uită și el ca intr-o car­te. Ca pe două pagini. Se desparte Dunărea. Ici oraș de blocuri ridi­cate cu curaj peste sărăcăciosul de­cor al Țiglinei de odinioară, dinco­lo, bătrinile urme ale Hercinicilor. Untul socialist a creat pentru el și semenii lui tot ce r doi n-au gin­­dit vreodată nenumărate generații, ce-au trecut pe aici. A creat orașul nou, socialist. G. ȘTEFANESCU ȚIGLINA ’64 *: f ♦

Next