Viața Nouă, iulie-septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6705-6782)

1966-07-22 / nr. 6723

> ANUL XXII PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional Nr. 6723 VINERI 22 IULIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI DIN REALIZĂRILE CONSTRUCTORILOR NOȘTRI Flamuri pe înălțimi Cinci a fost să încheie mon­tajul primului preincălzitor din sectorul furnale al Combinatu­lui siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați, cu o zi înainte, sudorul Ale­xandru Vetici s-a prezentat la comitetul de partid al grupului III de șantiere, de la I.C.M.S.G.: — Am nevoie de un drapel. Ștefan Vasil­iade, secretarul comitetului de partid, l-a între­bat nedumerit : — Pentru ce ai nevoie ? — O să vedeți mi­ne... A doua zi, și aceasta se in­­tîmpla la sfirșitul lunii iunie, pe cupola primului preîncălzi­­tor de aer, gata montat, la inăl­­țimea de 43 de metri, putea fi zărită fluturind flamura roșie. Alexandru V­etici cu sudorii din brigadă se angajaseră să cucerească această „cotă" in decurs de o lună. Și s-au ținut de cuvînt. Pentru aceasta aveau nevoie de drapel. Cota a fost cucerită. Aceste cuvinte sună, acum, destul de simplu. Dar până la atingerea ei, sudorii lui Alexandru Ve­­lici au trebuit să asambleze în sudură segmentele a 17 virale, cu un diametru de 9 metri și o greutate de 9 tone fiecare, să le monteze apoi, treaptă cu treaptă, pe fundație. — Angajamentul lui Velici, ne spunea inginerul Constantin Baltă, care conduce aci lucră­rile, a apărut la început, pen­tru unii, puțin cam... curajos. Nu pentru că nu se știa pute­rea de muncă a brigăzii de sudori. Operațiile de asamblare erau ținute însă în loc de în­­tîrzierea punerii în funcțiune a unei macarale de 40 tone forță. Dar, experiența anilor pe care Velici i-a dăruit, mai înainte, pe șantierele Hunedoarei, îm­binată cu sprijinul cadrelor tehnice, a înlăturat orice dubiu în legătură cu posibilitatea în­făptuirii angajamentului. Solu­ția : virale­le au f­ost preasam­­blate întîi la sol, grupate c­te 3 și astfel numărul ridicării lor cu macaraua s-a redus de la 17 , la 6. Intr-o discuție avută cu șeful serviciului C.T.C., inginerul Iancu Motea, acesta ne relata un alt atribut al priceperii și iscusinței de care dau dovadă sudorii de sub conducerea lui Alexandru Velici, calitatea su­perioară a lucrărilor. — Vreți să vedeți cordoane de sudură, adevărate „brode­rii“ de uniformitate ? Mergeți la preîncălzitoarele furnalului. Au fost făcute aci 31 de filme, cu aparatele de control, pe principiul gamagrafierii. Și din acestea, doar la unul singur au fost descoperite mici nepătrun­­deri de sudură. Al doilea preincălzitor va a­­tinge și el până la sfirșitul lu­nii înălțimea finală. — Ne-au montat cupola lă­cătușii lui Nicolae Fortozan și GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) La prețul de cost: 937000 lei economii In decursul a aproape 8 ani, colectivul întreprinderii de șan­tiere construcții—montaje — 1.5. C.M. Brăila a construit și pus în funcțiune un complex de unități pe platforma industrială a Chiscianilo­r. Valoarea investi­țiilor finalizate de constructori In acest timp s-a ridicat la suma de 4,5 miliarde lei, din care 2,2 miliarde lei numai lu­crări de construcții-montaj. Alături de modernele combi­nate de celuloză și hîrtie și de fibre artificiale, constructorii 1.5. C.M.-ului continuă să ridice in prezent noi obiective indus­triale : o fabrică de celuloză și hîrtie, una de cartoane, o cen­trală electrotermică și utilită­țile lor, unele din ele intrate în probe tehnologice. Punînd accent pe grăbirea rit­mului de execuție și valorificind experiența anilor precedenți, colectivul întreprinderii con­structoare a reușit să depășeas­că planul producției fizice, pe primul semestru din acest an, cu 19 la sută, iar­ pe cel al pro­ducției globale cu 1,8 la sută. Aceste depășiri sunt, în cea mai mare parte, rezultatul creșterii productivității muncii cu 3,7 la sută. Un alt important succes al constructorilor brăiiend și re­prezintă realizarea unei econo­mii cost, suplimentare la prețul de pe ansamblul antreprizei generale, de 957 000 lei, cifră ce depășește cu mult prevederile angajamentului luat în între­cerea socialistă. Lucrînd sub lozinca : „Fieca­re material, bine gospodărit și valorificat", constructorii au e­­conomisit la consumurile spe­cifice 226 m­c agregate de ba­lastieră, 78 tone ciment, 27 tone oțel beton, 58 m­c material lem­nos, 52 m c var pastă și 124 000 bucăți cărămizi. CBN. Pog. o l­l­ g: Biblioteca­­ componentă a vieții contemporane In cadrul Combinatului siderurgic din Gala­i se lucrea­ză la montarea virolelor de la kauperele furnalului de 1 700 m. c. Foto : P. POPA Lucrări de sistematizare și modernizare a Șantierului naval din Galați au La Șantierul naval din Galați început pregătirile pentru construirea unor noi și impor­tante obiective prevăzute în planul de sistematizare și mo­dernizare a întreprinderii. Prin­tre acestea se numără o hală de armare cu o suprafață de 8 000 mp, în care vor fi gru­pate o serie de ateliere. Prin centralizarea acestor ateliere se creează un flux continuu la ar­marea vaselor. In apropierea halei de lansare de la Dunăre, pe care se pot executa vase pină la 20 000 tone, se va con­strui hala de bloc-secții pentru vase mineraliere mari. Aceasta va avea o suprafață de peste 7 000 mp și va dispune de uti­laje de ridicat și transportat piese cu o greutate pină la 100 tone. De asemenea, este prevă­zut a se construi o nouă linie tehnologică de fasonat table și profile, o centrală de compre­­soare, stația trasa de 110 kw,, centrală termică și alte obiec­tive. Cînd la înfăptuirea măsurilor adoptate participă toți cetățenii — SATELE SUNT tot mai frumoase Una din principalele preocu­pări ale sfaturilor populare este gospodărirea și înfrumusețarea satelor, ridicarea nivelului edi­­litar-gospodăresc al tuturor co­munelor, înfăptuirea acestui important obiectiv presupune desfășura­rea unei activități planificate, organizate. Planul de măsuri, pe care l-am adoptat la înce­putul anului acesta, are la bază o analiză amănunțită a experienței dobîndite în anii trecuți, sugestiile și propune­rile făcute în adunările cetățe­nești și în întîlnirile deputați­lor cu alegătorii lor. In acest plan de măsuri s-a prevăzut ce lucrări de înfrumusețare se vor efectua, ce forțe si mijloa­ce se vor folosi, termene și res­ponsabilități precise. Este cunoscut faptul că după adoptarea unor hotărîri și mă­suri esențialul constă in orga­nizarea îndeplinirii acestora. Cum am procedat noi ? , In primul rînd, planul de mă­suri a fost făcut cunoscut tutu­ror sfaturilor populare, deputa­ților și cetățenilor. Un bun pri­lej pentru dezbaterea planului de măsuri privind înfrumuseța­rea și gospodărirea satelor au fost adunările populare des­fășurate în luna care a urmat sesiunii sfatului popular raio­nal din ianuarie a. c. De ase­menea, un punct principal în dările de seamă ale deputați­lor a fost felul cum se gospo­dăresc și se înfrumusețează sa­tele. Pe baza propunerilor, su­gestiilor deputaților și cetățe­nilor, sfaturile populare comu­nale și-au întocmit planuri de măsuri legate de activitatea concretă din satele respective. Stabilirea obiectivelor și preci­zarea sarcinilor a pătruns până în circumscripțiile sătești sau la comitetele cetățenești, în comitetele și comisiile de femei și alte organizații de masă. In felul acesta, înfrumusețarea și buna gospodărire a satelor și comunelor a devenit un obiec­tiv pe deplin cunoscut tuturor Cetățenilor. In organizarea îndeplinirii măsurilor adoptate, un rol im­portant ii are controlul. El a­­jută la cunoașterea și generali­zarea experienței bune, la descoperirea junsurilor, a lipsurilor și nea­cauzelor care le-au generat, la stabilirea mă­surilor pentru înlăturarea lor. Calitatea controlului, eficiența acestuia depinde de competen­ța celor care-l exercită, din operativitatea cu care este executat. Iată de ce, la prima instruire lunară a aparatului sfatului popular raional, precum și la instruirile cu președin­ții și secretarii sfaturilor popu­lare comunale, s-a dezbătut ho­tărârea privind înfrumusețarea și gospodărirea satelor, planul nostru de măsuri, adoptat în această privință. Cu acest pri­lej, s-a stabilit aria tematică privind controlul îndeplinirii fiecărui obiectiv în parte. Co­lectivele care au primit sarci­na să controleze felul cum se înfăptuiește planul de măsuri au fost întărite cu cadre de specialitate din serviciul de sistematizare, membri ai comi­siei permanente de gospodări­re, alți activiști din aparatul sfatului popular raional. De îndată ce s-a trecut la acțiune, s-a stabilit un sistem precis de informare a îndepli­nirii sarcinilor. Contribuții de­osebite au adus comisiile co­munale pentru recepționarea lucrărilor din circumscripțiile electorale. Din controalele periodice a reieșit însă că, deși planul­ de măsuri cuprindea principalele obiective privind înfrumuse­țarea și gospodărirea satelor, el nu era suficient de complet. Pe baza unor noi consultări a cetățenilor, a studiilor comisii­lor permanente s-a ajuns la concluzia că volumul lucrărilor poate fi mult mai mare și mai cuprinzător. Definitivarea aces­tui plan s-a făcut în ședința de comitet executiv din 21 apri­lie a. c.r cînd s-a ajuns la con­cluzia că valoarea lucrărilor executate prin acțiuni patriotice poate crește anul acesta de la 6,9 milioane lei, cit s-a realizat în 1965, la aproape 10 milioane lei. Caracterul realist al acestor noi prevederi reiese din rezul­tatele obținute. Astfel, pină la sfîrșitul lunii iunie a. c., s-au executat lucrări de înfrumuse­țare și bună gospodărire cu a­­proape două milioan­e lei mai mult decât în tot anul 1965. Atragerea maselor largi de cetățeni și deputați, a făcut ca acțiunile de înfrumusețare să se desfășoare pe o sferă mai PANAIT GHEORGHIU vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Făurei (Continuare în pag. a II-a) Din experiența­­'V­iu- V'V 'Cv.•V''' ' ' •’ ' f ■ sfaturilor populare După terminarea recoltatului, se menține un ritm corespunzător la celelalte culturi? După terminarea la vreme­a recoltării griului și secarei, ță­ranii cooperatori și mecaniza­torii din raionu­l Tecuci, îndru­mați de comitetul raional de partid, și-au îndreptat atenția spre grăbirea ritmului de efec­tuare a celorlalte lucrări agri­cole de sezon. La majoritatea cooperativelor agricole, treierișu­l este în toi. In urma măsurilor luate, bato­­zele și combinele sunt utilizate cu randament sporit, treierîn­­du-se zilnic cantități mai mari decit cele prevăzute. In scopul urgentării acestei importante lucrări, în unele unități munca la aici a fost organizată în două schimburi, asigurîndu-se astfel funcționarea neîntreruptă a ba­tozelor. De exemplu, la coope­rativa agricolă din comuna Țepu, chiar de la începutul tre­­ierișului a fost iluminată aria, s-au transportat și clădit în sto­guri snopii de grîu de pe o în­semnată suprafață și s-au orga­nizat echipe de treier din bri­găzile de cîmp. Aceste lucrări pregătitoare, ca și buna func­ționare a batozei de care răs­punde tractoristul Marin D. Fe­rtu de la S.M.T. Berheci, au permis ca zilnic să se treiere mari cantități de grîu. Bună­oară, în numai 24 ore (19 iulie orele 6—20 iulie, orele 6), cele două schimburi formate din ță­rani cooperatori din brigăzile de cîmp conduse de Ion V. Na­­zare și Vasilica Chiscop au treierat peste 34 000 kg de grîu. Bine se lucrează la treierat și la cooperativele agricole „V. I. Lenin" și „Zorile socialismu­lui" din comuna Cudalbi. In multe unități se lucrează intens și la eliberarea terenului de paie pentru a se crea con­diții bune tractoriștilor să exe­cute arături de vară. Membrii cooperativei agricole „16 Fe­bruarie" din Gorod au adunat paiele de pe 250 ha și le-au depozitat în parcul de furaje, cei din Drăgănești au eliberat o suprafață de 235 ha, iar cei din Negrilești peste 200 ha. Nu același lucru se poate spune însă despre modul în care se desfășoară această acțiune la cooperativa agricolă din Munteni. In seara de 20 iu­lie a.c., tov. inginer Ionel Niță, președintele unității ne spunea: „Am cărat paiele de pe 312 ha și am arat tot 312 ha". Este un lucru bun că arăturile se exe­cută imediat ce terenul a fost curățat. Insă, unde ar fi putut lucra în acea noapte tractoriș­tii, dacă de pe alte terenuri nu se transportaseră paiele și pleava ? Iată o întrebare la care se va putea răspunde nu­mai atunci când cele 80 de ate­laje ale cooperativei agricole vor fi folosite în așa fel, incit, pe lângă alte lucrări, să se execute și eliberarea terenului. La Umbrărești, de asemenea, mai sunt multe paie pe cîmp. Pină în seara zilei de 20 iulie s-a eliberat o suprafață de nu­mai 110 ha din 665 ha ce au fost cultivate cu grîu și secară. La aceeași dată se executaseră ogoare de vară pe 118 ha (di­ferența provine de la arăturile făcute după borceag și alte cul­turi). Consiliul de conducere al cooperativei agricole (președin­te tov. Dumitru Chirițoiu) tre­buie să privească cu mai multă atenție această acțiune, deoare­ce întârzierea eliberării terenu­lui influențează ritmul de lu­cru la arături. O mai bună fo­losire a atelajelor și tractoare­lor cu remorci pentru transpor­tul paielor de pe cîmp este ne­cesară și la cooperativele agri­cole „Voința"-Tecuci, Nărtești, Poiana, Țepu și altele. Este un lucru de necontestat că arăturile de vară contribuie într-o bună măsură la obține­rea de recolte sporite. Ținînd seamă de aceasta consiliul de conducere al cooperativei agri­cole „V. I. Lenin" din comuna Cudalbi a organizat astfel mun­ca incit tractoriștii din brigada lui Costică Chetreanu au avut in permanență teren liber pen­tru arat. Aceasta a permis ca pină acum să se execute ara­turi de vară pe o suprafață de peste 420 ha. Totuși, pe întregul pină la data de 20 iulie raion, a.c. s-au arat numai 5 661 ha din 22 800 ha planificate. Principa­la cauză a ritmului lent de lu­cru este aceea că eliberarea te­renului se desfășoară în multe unități cooperatiste cu­ înceti­neală (pe întregul raion s-au transportat paiele de pe numai 6 336 ha din 21 838 ha).. Așa stau lucrurile la cooperativa a­­gricolă „Drumul belșugului" din comuna Matca. Deși paiele au fost cărate de pe numai 140 ha din 679 ha cultivate cu grîu, totuși în ziua mai sus amintită la această lucrare nu a fost re­partizat nici un atelaj. Nu peste tot (și aceasta este o altă cauză a ritmului nesa­tisfăcător) tractoarele sunt folo­site cu întreaga capacitate la arături. Spre exemplu, la bri­gada lui Vasile Ariton de la S.M.T. Berheci, care deservește cooperativa agricolă din Năr­tești, nu se lucrează și noaptea la arat, iar la Țepu defecțiu­nile ivite la tractoare nu sunt înlăturate operativ. Măsuri con­crete pentru o mai judicioasă utilizare a tractoarelor trebuie luate și la cooperativele din Movileni ,Gohor, Ghidigeni, Furceni, Brăhășești, unde s-au arat suprafețe cuprinse între 40—80 ha față de 440—680 ha cit este planificat. In raionul Tecuci există con­diții ca lucrările agricole ac­tuale să se desfășoare intr-un ritm mai viu. Secerișul a dove­dit că atunci cind se organi­zează temeinic munca, lucrările se execută în termenul prevă­zut și la un nivel calitativ co­respunzător. C. TURTOI TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși, VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România și al întregului popor român, trans­mitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a ani­versări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, la ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucu­ră din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu­­ acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Po­lonă, intre Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului po­lonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea Continuă­ a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Cum se recoltează finul în raionul Panciu? In cadrul balanței furajere a cooperativelor agricole de pro­ducție situate în zonele de deal și munte, din raionul Panciu, finul natural ocupă un loc pre­ponderent. De cantitatea și cali­­tea finului care se recoltează, se prepară și depozitează, în perioada actuală, va depinde, în cea mai mare măsură, pro­ducția din fermele de taurine și ovine, precum și starea anima­lelor de muncă. Unitățile agricole cooperatis­te din raionul Panciu dețin su­prafața de 3 030 hectare lînea­­ță naturală, pe care iarba a a­­juns de mai bine de două săp­­tămîni la stadiul de recoltare. Pentru a constata ritmul de recoltare a finului, redacția zia­rului nostru a organizat, zilele trecute, un raid prin cîteva u­­nități din acest raion. Zilnic, lucrează 170 de cosași . Cea mai mare suprafață de finență naturală aparține țăra­nilor cooperatori din comuna Soveja — 1­037 hectare. Acțiu­nea de recoltare a ierbii în ve­derea preparării finului, sau pentru instiarare, a fost bine or­ganizată în ultima vreme, zil­nic mobilizîndu-se la executa­rea acestei importante lucrări 170—180 de cosași. Vicepreșe­dintele cooperativei agricole, tov. Vasile Bulea, manifestă, acum, mai multă preocupare pentru realizarea unei cantități cu­ mai mari de masă verde de pe fiecare unitate de suprafață. Cosașii au fost împărțiți în trei grupe și au început recol­tarea și prepararea valorosului furaj, concomitent, în 3 puncte : la „Răchitaș", „Rotunda" și „Lu­­necuș". O grupă de cosași este condusă de tov. Vasile Bulea, a doua de brigadierul Ilie Ian­cu, iar ultima de șefa de echipă Marina Chitroceanu. Deocamda­tă, la Soveja, la recoltarea fi­nului se realizează o viteză me­die zilnică de circa 35 hectare, cosindu-se, pină acum, iarba de pe mai bine de 300 hectare. — Pină acum, în unitatea noastră, spunea tov. Emil Veli­­can, președintele cooperativei agricole, la recoltatul finului n-am avut forțe suficiente. Pes­te cîteva zile însă, cînd vom termina recoltatul griului pe terenurile de la Mărășești, ne retragem la munte. A­­tunci vom avea un număr dublu de cosași și se va reali­za o viteză medie cu mult mai mare. Munca se va organiza și mai bine, mai ales că tov. ing. zootehnist și-a întrerupt... con­cediul, convins și el de necesi­tatea realizării la timp a aces­tei lucrări. În silozuri — 800 tone masă verde In zorii zilei pot fi văzuți pie­rind din Cîmpuri către puncte­le „Daimaci", „Vacota", „Piriul roșu" și „Lărguța" grupuri, gru­puri de cosași. Fînul natural re­prezintă și aici circa 70 la sută din balanța furajeră. Așa că, re­coltarea lui trebuie făcută la vremea cînd covorul ierbaceu se află „în floare" nicidecum cînd va rămine numai bețe. La a­­ceastă unitate conducerea acțiu­nii a fost preluată de tov. Costi­că Dogaru, secretarul comitetu­lui de partid. Cu 130 de cosași se recoltează zilnic iarba de pe mai bine de 30 de hectare. Săp­­tămina trecută, înainte de înce­perea recoltării griului de la punctul „Lăstăriș" (Valea Mă­­rășeștilor), cositul ierbii de pe finețe s-a făcut într-un ritm și mai susținut, însilozîndu-se în numai cîteva zile 800 de tone masă verde pentru iarnă. Pină la 5 august — data cînd, la Cîmpuri, recoltarea și strin­­gerea finului trebuie termina­tă — a mai rămas de cosit fînul de pe mai bine de 400 de hec­tare. Forțe sunt, rămine numai ca în această perioadă să fie cu­ mai bine dirijate către toate parcelele de finețe.­­După ajutorul primit, ingine­rul agronom Demonstene An­­dronache de la cooperativa a­­gricolă de producție Răcoasa s-a deplasat mai des pe teren și s-a convins că, intr-adevăr, iar­ba a ajuns la stadiul de recol­tare. Munca este acum mai bine organizată. Numărul de cosași este de peste 100 și s-au recol­tat mai bine de 200 ha cu fin). „încă nu s-a copt... iarba“ Recoltarea finului la coopera­tiva agricolă din Vizantea pe cele 117 hectare fîneață natura­lă încă nu s-a început. De ce ? Pentru că nu se cunoaște nici V. PIRLOG (Continuare în pag. a II-a) SITUAȚIA LA ZI a arăturilor de vară In unitățile agricole din re­giunea noastră, după datele centralizate la Consiliul agricol regional, în seara zilei de 21 iulie a. c., rezultă că pe ra­ioane și trusturi gostat s-au arat suprafețe reprezentând ur­mătoarele procente din planul arăturilor de vară: Denumirea Realizat Panciu 15,8 Focșani 12,0 Total cooperative agri­cole de producție Trustul Gostat Brăila­ 27,9 Luncă 72,7 Trustul Gostat Brăila- Terasă 32,7 Trustul Gostat Galați 28,5 Total G.A.L. 33,0 Total regiune 29,1 In afară de cooperativele a­­gricole din raioanele Brăila și Galați și de gospodăriile de stat din cele 3 trusturi, în co­operativele agricole de pro­ducție din celelalte raioane nu se realizează viteza zilnică pla­nificată la arături- iată, pro­centual, cît s-a realizat din vi­teza zilnică planificată în co­operativele agricole de pro­ducție pe raioane: Brăila — 146 la sută, Galați — 114 la suta, Panciu — 95 la sută, Foc­șani 60 la sută, Tecuci — 56 la sută, Făurei — 55 la sută, Bujor — 47 la sută. Alături de vară la G.A.S. Mărășești, raionul Panciu, raionului la sută Brăila 35,3 Făurei 34,5 Galați 27,4 Tecuci 25,1 Bujor 17,3

Next