Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-04 / nr. 7793

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7793 DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Drag­ tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte și îm­pliniri ale poporului român în constru­irea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecințe a­­supra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, care a colaborat pro­gramul de perspectivă al dezvoltării țării, de în­tărire continuă a bazei teh­­­nico-matheriale a noii orânduiri, de­ per­fecționare a relațiilor de producție a întregii organizări sociale — în ve­și­derea făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul îm­plinirii unui sfert de veac de la elibe­rarea țării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale pe­trecute în structura societății românești, în modul de viață al poporului, în e­­xistența națiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care po­porul român, liber și stăpîn pe destine­le sale, a înălțat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minu­nata capacitate de creație a clasei noas­tre muncitoare, a țărănimii și intelectua­­­l­ității și-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărâmul producției de bu­nuri materiale și spirituale, în îndepli­nirea­ cu succes a prevederilor planu­lui de stat, în creșterea avuției națio­nale. Partidul și guvernul au desfășu­rat o intensă activitate pentru îmbună­tățirea organizării economiei și spori­rea eficienței acesteia, pentru valorifi­carea tot mai largă a marilor res­urse ale orânduirii noastre socialiste, înălțat, pe întreg cuprinsul țării, S-au noi fabrici și uzine, școli și așezăminte de sănătate, lăcașuri de cultură și locuințe. Pe baza succeselor obținute în dezvol­tarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creșterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salarii­lor la principalele categorii de salari­ați. Pentru toate aceste succese de sea­mă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adre­sez, dragi compatrioți, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toții privirile spre anul 1970. In fața noastră stă da­toria de a pune în valoare la un nivel și mai înalt potențialul material și uman al societății, de a munci și mai intens pentru a duce mai departe opera de construcție socialistă — în interesul creșterii,bunăstării poporului, a­ înflo­ririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului și civilizației cere eforturi mari din partea fiecărui cetățeant. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noas­tră clasă muncitoare, țărănimea coo­peratistă, intelectualitatea, toți oame­nii muncii fără deosebire de naționali­tate, animați de un profund patriotism, de devotament nețărmurit pentru cau­za socialismului, vor cuceri noi victo­rii în măreața operă pe c­are o între­prind sub conducerea partidului, vor îndeplini și depăși planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd ast­fel condițiile pentru transpunerea în viață a programului trasat de Congre­sul al X-lea. In primele rânduri ale acestei clocotitoare activități, acolo un­de este mai greu, unde se cere mai mult efort și mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru ac­tiv de partid și de stat, cei aproape două milioane de comuniști din patria noastră. Stimați tovarăși. In acest an, partidul și statul nostru au desfășurat o intensă activitate inter­națională, aducîndu-și contribuția la efortul general pentru destindere și pace. A sporit și mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toa­te meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viața internațională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înțe­legere și colaborare , realitatea a con­firmat încă o dată justețea politicii ex­terne a țării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere cooperare între popoare. In pofida în­și cercărilor cercurilor imperialiste de la opri procesul progresist al evoluției so­cietății contemporane, popoarele își a­­firmă to­t mai imperios voința de a se dezvolta libere și stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace și înțelegere, pe baza deplinei egalități în drepturi ; opinia publică înaintată se ridică tot mai ho­­tărît Împotriva politicii de forță și do­minație, a dictatului și agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curen­tul favorabil înfăptuirii securității eu­ropene ; masele populare, numeroși oameni politici — inclusiv cercuri gu­vernante — se pronunță pentru o con­sfătuire consacrată realizării acestui de­ziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru în­făptuirea păcii generale. Desigu­r, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam și conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fie­cărei țări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru in­staurarea păcii pe toate continentele. Ca țară socialistă, România va con­tinua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu ce­­lelate state socialiste, va acționa con­secvent pentru unitatea sistemului so­cialist, a mișcării comuniste și munci­torești mondiale, a tuturor forțelor an­­ti­imperialiste. Țara noastră va conti­nua, totodată, să-și amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de rînduire social-politică, sporindu-și par­­­­ticiparea la schimbul internațional de valori, la dezvoltarea colaborării și coo­perării mondiale, pe baza principiilor suveranității și independenței naționa­le, egalității depline în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, avan­tajului reciproc, a respectului față de dreptul fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pășim cu încredere și optimism în noul an. Po­porului român îi sunt deschise mărețe perspective de muncă și creație, de­ pro­­gres și prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forțele progre­sului de pretutindeni, uriașul front an­­tiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru re­alizarea aspirațiilor înaintate ale ome­nirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare și pace ale popoarelor. Des­fășurarea evenimentelor creează pre­mise ca anul 1970 să marcheze noi în­făptuiri pe calea destinderii, a securi­tății în Europa și în lume. In aceste clipe solemne ale tradițio­nalei sărbători de Anul­ Nou, urez din toată inima, în numele conducerii par­tidului și statului, al meu personal, t­utur­or cetățenilor patriei noastre — muncitori, țărani, oameni de știință și cultură, femei și bărbați, tineri și vârst­nici, români, maghiari, germani și de alte naționalități — viață lungă, sănă­tate și fericire, împlinirea dorințelor, cît mai multe satisfacții personale, mari succese în munca închinată înflorii pa­triei, făuririi mărețului ei viitor co­munist ! La mulți ani, tovarăși și prieteni 1970 Am încercat o modalitate nouă în ancheta noastră, in­­tervievînd la întîm­­plare cîțiva oameni, făcîndu-i să se pri­vească puțin pe di­năuntru, să semneze „felicitări" o destinație să fie căror de data aceasta propria lor persoană. „ M-am apropiat de femeie care se plimba prin orășelul copiilor împreună cu o fetiță. Și ma­ma și fiica păreau foarte bine dispusa­­ în această miaza. Facem după-a­­ime­diat prezentările. — Sunt Ioana Oan­­cea — îmi spune noua interlocutoa­re _ șefă de lucrări la Institutul politeh­nic din Galați,­­ ca­tedra de microbiolo­gie. — Spuneți-mi eite ceva despre planuri­le dv. pentru despre dorințele 1970, pe care le voi fi realiza­te în acest an. .— M-ați luat cam­pe nepregătite, dar, în sfîrșit... Mă preo­cupă în prezent lu­crarea mea de doc­torat, întreg­ anul­a­torat, întreg anul a­cesta — se înțelege — îl voi consacra ana­lizei de calculelor, laborator, studiilor. Aș vrea să ajung mai repede la rezul­­­tat, să descopăr ca­racterele unor micro­organisme care mă interesează pe mine. — Aș vrea să fiu­ mai explicită... — Da. Tema mea pentru doctorat este „Metabolismul sub­stanțelor nefermen­­tescibile la drojdii. Unul din scopuri ar fi acela de a corecta­ pe cale naturală vi­nurile cu aciditate mare, de unde și le­gătura directă c­u producția de vinuri din județul în speță cu cea Galați, de pe dealurile terasate ale Bujorului. Ioana Oancea a luat la examenul de laborator zece cu felicitări. Dorința ei de a reuși și în con­tinuare este firească dar în același timp, dacă ne gîndim la rezultatele de pîriă RADU MACOVEI (Continuare în pag. a IlI-a). cum a Oamenii muncii din județul nostru au întîmpinat cu bucurie și optimism NOUL AN, 1970 C­lipa așteptată s-a mistuit în noi aducînd cu ea o nouă frintură de vreme, un An Nou­ — 1970. Am pășit cumpăna timpului cu cuvin­tele secretarului general al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, în inimă, îndemnîn­­du-ne brațele și sufletul să nu ostenească nicicînd în­tru propășirea României socialiste. Treapta finală a cincinalului are nevoie de dărui­rea noastră totală, de truda noastră neostenită. In limbajul concret al muncii Anul Nou 1970 se traduce prin noi eforturi orientate către înflorirea străbunelor plaiuri, pentru creșterea grînelor și a fabricilor noastre, a bunăstării tuturor. Împreună cu familiile, cu tovarășii de muncă am ridicat paharul cu asemenea gînduri în inimă și vor­bele n-au reușit singure să spună lumii d­te speran­țe legăm de acest An Nou, ce legămînt față de noi, de partid și de țară face la nașterea sa. Stă în firea oamenilor să dorească semenilor lor sănătate și multă fericire. De­ aceea prima urare pe care o avem pe buze acum, pe care ne-o facem in a­­ceste zile este „La mulți ani!" și o spunem din toată inima și ne îmbrățișăm convinși că acești anii nenu­mărați se află in stăpîni­rea noastră, a oamenilor che­mați să aducă pentru totdeauna fericirea pe pămîntul României, în puterea noastră și a fiilor noștri și a fiilor fiilor noștri. Nici o altă zi din an nu este întîmpinată cu atîta voie bună ca ziua de început. Cu voie bună­­ și opti­mism, încredere, nădejdi. Se află poate in toate a­­cestea împlinirea vorbelor aduse de glasurile urăto­rilor : „Semne bune anul­are, semne bune de belșug". Construcț­iii gigantului de foc ciocnesc pentru fericirea lor. (Relatări de la sărbătorirea Revelionului la familiilor lor, a Galațiului, C.S.G. și I.C.M.S.G., în interiorul ziarului. Pîrfire continuă șuvoiului de metal In timp ce majoritatea oamenilor muncii orașul de la Dunăre din au inUmpinat noul an 1970 ciocnind paharele cu li­coarea lui Bachus, sus pe platforma celei mai tinere cetăți de metal a patriei, peste 3 000 de si­derurgicii au deschis la cumpăna dintre am­ par­lea șuvoiului de metal din ultimul an al cincinalului. Pășind în 1970 cu do­rința fermă de a îndepli­ni în mod exemplar sar­cinile ce le revin pe no­ul an, siderurgiștii gălă­­țeni au vegheat încă din aceste prime zile ca de la agregatele siderurgi­ce să se obțină produc­ții sporite. Rezultatul , în zilele de 1, 2 și 3 ianu­arie a.c., cetatea oțelului de la Galați a produs peste 10 000 tone fontă, aproape 13 000 tone de oțel, 10 000 tone slo­­buri și peste 5 600 tone tablă groasă. In mod deosebit sunt remarcabile rezultatele oțelurilor și laminatorilor care au și înscris primele depășiri de plan : 500 tone oțel, aproape 400 tone sloburi și 800 tone tablă groasă. Bilanț rodnic în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și gospodărirea orașelor și satelor doar o etapă... j BARCEA, LIEȘTI, VIRLEZI FRUNTAȘE PE JUDEȚ Bilanțul anului 1969 a consem­nat încă un capitol important și rodnic, privind întrecerea patri­­­otică pentru gospodărirea și în­frumusețarea orașelor și satelor. Municipiile, orașele și comu­nele județului nostru au pus la baza întregii lor activități edili­tare și social-culturale pe 1969 Chemarea Consiliului popular al județului Galați către toate con­siliile populare, către toți oame­nii muncii din patria noastră, considerând obiectivele acestei chemări drept propriul lor pro­gram pentru înflorirea și pros­peritatea localităților județului. Ca urmare a unei intense ac­tivități organizatorice, a muncii perseverente depuse de consilii­le populare municipale, orășe­nești și comunale, de către depu­tați, sub directa îndrumare a Co­mitetului județean de partid, între­cerea patriotică pentru înfrumu­sețarea și gospodărirea localități­lor a cuprins pe toți cetățenii județului Așa a fost posibil ca angaja­­mentul luat de Consiliul popular județean de a se executa în 1969, prin muncă pa­triotică, lu­crări de înfrumusețare și gospo­dărire în valoare de 100 000­­ I00 lei să fie depășit cu aproape 22 000 000 lei, adică cu 21,8 la sută, iar valoarea economiilor re­alizate pe locuitor să fie de 207 lei pe județ, față de 109 lei re­alizată in 1963. Din această sumă a economii­lor, 74 milioane lei au fost rea­lizați de municipiile Galați și Tecuci, 4,1 milioane lei de orașele Berești și Tg. Bujor și 43,6 mi­lioane lei de comunele județului. Printre lucrările mai importan­te, ce au fost executate prin munca patriotică a cetățenilor, se numără construirea a 62 000 m­p trotuare din beton, execu­tați­­ în 43 de comune, față de 40 000 ui­p angajament, a 410 po­duri și podețe, plantarea a 214­­­00 pomi și arbuști, împădurirea 48 ha de teren impropriu pen­­­­tru agricultură, amenajarea a 588 ha vers.­, taluza­rea și conso­li­darea malurilor pe o su­prafață d­e 1 l­ Gn­9 .Q in p, con­struirea a 233 000­­ m 1 gar­duri r­oi, «R­*r.-rasarea și Intre­­­cerea a 101 baze sportive, precum și alte Lucrări de înfrumusețare. Rezultate deosebite au obținut locuitorii municipiului Tecuci, căruia Comisia Centrală pentru urmărirea și îndrumarea între­cerii patriotice i-a acordat focul­ui pe țară în rândul municipiilor cu o populație sub 50 000 locui­tori, iar orașului Berești i s-a acordat premiul V pe țară în rindul orașelor cu o populație sub 10 000 locuitori. Sintetizînd rezultatele întrece­rii patriotice organizate între co­munele județului, pe baza pro­punerilor Comisiei județene pen­tru urmărirea și îndrumarea în­trecerii patriotice, Biroul perma­nent al comitetului executiv al Consiliului popular județean a hotărî­t să acorde :* — prem­iul I pe județ comunei BARCSA — primar IULIAN LO­­V­IN : — premiul II pe județ comu­nei LIEȘ*TI — primar SANDU BUJOR: — premiul III pe județ comu­ne: VIRLF.II — primar GRF.OR­­GTIF. OVIDFNIF, care au obținut 3 365 , 2 903 și respectiv 2 390 puncte. Rezultate bune în îr.trecerea patriotica au obținut și comune­le Cosmești — 2 330 puncte, Dră­­gănești — 2 130 puncte și inde­pendența — 2 085 puncte. Succesele ob­­ luate în întrece­rea patriotică sunt garanții ter­me că în anii pe care l-am în­ceput se vor înregistra rezultate tot mai bune în înfrumusețarea și buna gospodărire a orașelor și satelor. Schimbul de onoare al siderurgiștilor — la datorie 1970 a aflat Combinatul side­rurgic cu toate focurile aprinse : focul furnalelor, al oțelăriei, al oamenilor. Reporterul nu a mai folosit ca altădată bloc-notesul, cînd consemna numele unor persoanaje necunoscute , pentru că schimbul de Revelion este un schimb de onoare.­­ La depozitul de materii prime, la aglomerare, la laminorul de tablă groasă, la Slebing, am văzut în miez de noapte vîrstnici și tineri ce așteptau trecerea ștafetei de la un an la altul. Să-i numim doar siderurgiști pe acești neobosiți tălmăcitori de elemente ? Inginerul jurnalist Ion Vasile, șeful de schimb, se afla lângă cea de a doua vatră de 1­700 m­­c. La drept vorbind, nu are nimic comun cu pro­meteii și cu titanii cu care ne-am obișnuit sa-i ase­mănăm în reportaje : dimpotrivă, — un om simplu cu o privire u­­șor ironică, greu de descusut. Aflu anevoie că a fost șase ani muncitor de rînd­ la Reșița și că de cind a terminat facultatea are o sumedenie de răspunderi (și un boboc de fată pe care o cheamă Dana). La miez de noapte și început de an, Ion Vasile cercetează încă o dată tabloul de comandă, formează un număr scurt de telefon, arun­că o vorbă peste umăr maistru­lui Marcel Semciuc, cu care ră­măsesem o clipă de vorbă. —Imi petrec astăzi cel de 9-lea Revelion lucrînd, mă ater­a­­ționează Semciuc, dar nu sunt singurul care realizez o aseme­nea. .. performanță. M-afi între­bat ce-mi doresc în 1970. Sănă­tate­­ și... să ne facem datoria cum se cuvine. Furnalele trebuia să dea 1,7 milioane tone fontă. Știți cum cu­ vine asta ? Ca să fiu sincer nu-mi pot imagina, altfel , dimensională, in altă stare decit cea cunoscută, cea cunoscuta. VIRGO­RGANUȘ (Continuare in pag. a il-a) Jb

Next