Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-03-31 / nr. 7866

f > L * V % < Prolatori din toate țările, uniți-vă­ ANUL XXVI - Nr. 7866 MARȚI 31 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI INDUSTRIA JUDEȚULUI GALAȚI A ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL Reflectind hotărirea cu care, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, colectivele de muncă din întreprinderi s-au angrenat in lup­ta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, IERI, PE TOTALUL INDUSTRIEI JUDEȚULUI NOS­TRU, PLANUL TRIMESTRIAL LA PRODUCȚIA GLOBALĂ SI MARFA VINDUTA SI ÎNCASATA­ A FOST REALIZAT. Faptul că, deși superioare net rezultatelor ob­ținute în perioada corespunzătoare a anului pre­cedent, sarcinile actualului trimestru au fost de­vansate, dovedește eficiența măsurilor luate pen­tru perfecționarea necontenită a organizării pro­ducției și muncii, efectul pozitiv al perseverenței cu care comitetele de direcție din întreprinderi au acționat pentru asigurarea unor condiții op­time pentru desfășurarea ritmică a procesului de producție. Dintre unitățile cărora apropiatul sfîrșit de tri­mestru le rezervă satisfacția unor realizări su­perioare menționăm : Șantierul naval Galați, U­­zina Laminorul de tablă, Uzina mecanică nava­lă, I.S.C.L., întreprinderea textilă Galați etc. O remarcă specială se cuvine colectivului de la Combinatul siderurgic din Galați care, tot în cursul zilei de ieri a raportat îndeplinirea - îna­inte de termen - a principalilor indicatori de plan. După cum ne declara ieri tovarășul Gheorghe Neațu, secretarul comitetului Combinat, există certitudinea de partid de la ca situația pe în­tregul trimestru să consemneze atît la indicatorii valorici cit și la cei fizici, depășiri superioare ci­frelor prevăzute în angajamente. Astfel, la pro­ducția globală și marfă planul va fi depășit cu 10,6 milioane lei și respectiv 12,3 milioane lei iar în unități fizice producțiile suplimentare se vor ridica la 5 500 tone fontă, 6 600 tone oțel și 6 000 tone tablă groasă. îndeplinirea exemplară a planului de produc­ție a creat premisa unei îndepliniri ritmice și a planului de livrări, fapt care face ca în momen­tul de față contractele față de beneficiarii ex­terni să fie deja integral satisfăcute. Referindu-se la perspectivă, tovarășul Neațu aprecia că realizările din acest prim trimestru al anului, rod al entuziasmului cu care toți munci­torii, inginerii și tehnicienii Combinatului au lup­tat pentru obținerea unor producții superioare, reflectă capacitatea tot mai înaltă a colectivu­lui de a răspunde marilor sarcini ce îi sunt trasate și creează, în același timp o bază economică de­osebit de favorabilă pentru activitatea de vii­tor. In afara sporurilor de producție raportate de C.S.G., numeroase alte întreprinderi au anunțat existența unor posibilități certe de depășire a planului fizic la o serie de sortimente din rîn­­dul cărora menționăm : 126 tone firmă trasă, 300 m­c prefabricate beton, 25 tone fire bumbac, 10 000 mp țesături bumbac, etc. In fața industriei gălățene stau în acest an sarcini deosebit de importante în special pe li­nia ridicării calitative a procesului de producție și a creșterii eficienței activității economice. Re­alizările obținute până acum constituie o premisă importantă pentru îndeplinirea cu succes a aces­tor sarcini, un imbold pentru perfecționarea ne­contenită a activității productive. Modificări în orarul navelor de călători Incepînd de la 1 aprilie a.c. pentru navele de călă­tori de pe relația Galați— Grindu intră în vigoare o­­rarul de vară. Din Galați spre Grindu navele vor pleca la orele 5­­ și 14,30, iar sosirile în Galați de la Grindu vor avea loc la ore­le 6,45 și respectiv 17,45. Tot de la 1 aprilie vor fi repuse în cursă navele ra­pide de călători, cu urmă­torul orar : Plecări din Ga­lați spre Brăila la orele 7,20 și 11, iar sosiri la Ga­lați de la Brăila la orele 8,15 și 12,10. Spre Tulcea—Chilia nava rapidă va pleca la ora 8,25 iar spre Tulcea—Sulina la orele 13,30. Sosirile în Ga­lați de la Sulina la orele 10,40, iar de la Chilia la orele 16,35. POVESTEA UNEI EXCURSII Pionierii din Galați și Tecuci — cei mai destoi­nici și mai activi mem­bri ai Caselor pionierilor din cele două municipii — au luat parte la sfîr­­șitul săptămînii la o excursie pe­trecute Valea Prahovei atît de mult umblată și tot pe de mult cunoscută.. atit La întoarcere autocarele cu cei peste 200 de pionieri au părăsit panglica de asfalt care se strecoară pe sub poalele Bucegi­­lor albiți de nea și, prin Țara Birsei, s-au întors la Galați trecînd prin pasul Oituz. Așa s-ar într-o informație consemna eveni­mentul de la sfîrșitul ÎNSEMNĂRI DE REPORTER săptămînii trecute pre­gătit cu grijă de Con­siliul județean al pionie­rilor și asigurat cu multă risipă de fantezie de către Agenția O.N.T. Ga­lați. Sinaia și-a ascuns fru­musețile. Ceața se lea­gănă peste văi. Plouă mărunt și mult. Totuși muntele e munte , ori­­cînd pe orice vreme are ce arăta, cu ce se făli. Pionierul Romeo Pervolo­­vici din clasa a VII-a de la Școala generală nr. 6 din Galați e numai ochi, se minunează și chema­rea naturii îl inspiră. Schițele se adună în C. MIHAILESCU (Continuare in pag. a II-a) 1 in pag. a III-a Lenin Și știința DUMINICĂ PE ȘANTIERELE MUNCII PATRIOTICE La înfrumusețarea Galațiului t ! sa-și aducă contribuția toți cetățenii! t­o t­t Primăvara a pus din nou în atenția și preocupările cotidiene ale gălățenilor înfrumusețarea municipiului. Despre problemele de gospodă­rire impuse de anotimpul primă­verii, o primă apreciere ne-a ofe­rit-o tovarășul Alecu Stan, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular municipal Galați.­­ In ultimii ani, municipiul nostru a făcut serioase progrese în direcția gospodăririi și înfru­musețării. O contribuție valoroa­să a adus-o an de an participa­rea largă a oamenilor muncii la acțiunile de muncă patriotică Anul acesta Consiliul municipal Galați și-a propus, avînd ca mijloc de orientare experiența anilor trecuți, să folosească con­tribuția largă a cetățenilor la lucrări de mare eficiență. In a­­cest scop sintem­ în posesia u­­nui plan bine analizat, la întoc­mirea căruia au fost solicitați să-și aducă contribuția conducă­tori de întreprinderi și instituții, președinții comitetelor de loca­tari și ceilalți factori de răspun­dere, care și-au asumat obliga­ția ca împreună cu colectivele pe care le reprezintă să e­­xecute o serie de lucrări. Astăzi (duminică 29 martie) sunt orga­nizate pe cuprinsul municipiului 49 șantiere de muncă voluntar­­patriotică la care participă în acțiunea de înfrumusețare și gospodărire un număr de 15 500 oameni. Am vizitat împreună cu interlocutorul nostru o par­te din șantierele de muncă voluntar-patriotică. In ciuda tim­pului, care se prezenta mai pu­țin favorabil acestei acțiuni, par­ticiparea plină de însuflețire voie bună lăsa să se vadă dra­și­gostea oamenilor pentru orașul lor pe care îl vor mai frumos, mai curat decit în anii din urmă. La amenajarea porțiunii de șosea ce leagă orașul de plaja Brateș și-au adus contri­buția colective aparținînd : sec­ției de plase și unelte de pescuit din cadrul Combinatului textil, Fabricii de săpun, întreprinderii poligrafice, întreprinderii de re­țele electrice, întreprinderii „11 Iunie", salariați de la C.E.C. ADAS în total aproape 1 000 de și cetățeni. Apreciatul loc de agrement, pădurea Gh­boavele, a fost, în duminica trecută, un alt șantier al muncii patriotice rezervat sa­lariaților din T.A.P.L. și I.C.R.T.I. Acțiunea de duminică ne obli­gă să reținem și unele observații critice. Dacă pe majoritatea șan­tierelor muncii patriotice s-a muncit cu entuziasm, participa­rea oamenilor la înfrumusețarea municipiului fiind in proporție de masă, nu același lucru l-am în­­tîlnit pe strada Ada Marinescu, în zona spitalului în construcție, unde din cei 300 salariați apar­ținînd întreprinderii 7 construcții montaj nu au răspuns chemării nici a zecea parte. La fel au stat lucrurile pe strada Ana Ipă­­tescu. Din planul de acțiune, am desprins că pentru curățirea și reamenajarea acestei străzi ur­ma să participe la acțiu­nea de muncă patriotică peste 700 de salariați de la în­treprinderea de transport, de la întreprinderea „Combustibilul 1", fabrica „Prutul", și din alte uni­tăți. La ora 9 cînd am venit pe această porțiune a orașului, nu am întîlnit însă nici un semn ca­re să ne conducă la ideea că aici s-ar fi întreprins ceva. Modernizat, bulevardul G. Coșbuc este astăzi una din arte­le cele mai frumoase. Este re­gretabil însă că aici locatarii nu-și înțeleg îndatoririle gospo­dărești. Pe trotuare și zonele verzi abundă gunoaiele însemne ale neglijenței. Sub așteptări s-a înregistrat participarea la acți­unea de înfrumusețare a loca­tarilor din cartierele Țiglina II și III. Sintem­ în plină acțiune de în­frumusețare a municipiului. Tim­pul care a rămas trebuie folosi și la această acțiune trebuie să-și aducă contribuția toți ce­tățenii, toate întreprinderile și instituțiile. AUREL CAZACU in pag. a­lli-a — In legătură cu situa­ția din Cambodgia. — Constituirea Ligii Tineretului Comunist din Canada. — Din nou incidente in Irlanda de nord. — Dahomey — substra­tul suspendării ale­gerilor. La ce indici folosim utilajele? Situîndu-se în rîndul dezidera­telor majore, ale organizării cu maximum de randament a pro­ducției și a muncii, ridicarea gradului de încărcare și folo­sire a mașinilor și utilajelor, a capacităților de producție joacă un rol primordial în obținerea de venituri suplimentare, în creș­terea indicatorilor calitativi, a ritmurilor, a întregii activități economice. In această direc­ție, în cuvîntarea rostită la ple­nara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, NICOLAE CEAUȘESCU tovarășul sublinia că : „Nu ne putem declara mulțumiți cu felul în care este folosit în prezent fondul de mașini și utilaje pentru care statul nostru investește considerabile. Este necesar sume să se asigure o încărcare medie a mașinilor de cel puțin 2,2 - 2,4 schimburi în toate ramurile economiei". In lumina acestor prețioase indicații trebuie spus că măsu­rile pentru mai buna folosire a mașinilor și utilajelor, realizate intr-o perfectă interdependență cu alți factori hotărîtori - des­coperirea și valorificarea rezer­velor interne, calificarea și po­licalificarea salariaților, perfec­ționarea conducerii activității de producție și ridicarea pe aceste căi a productivității muncii­­ pot și trebuie să se oglindeas­că în reducerea prețului de cost, a cheltuielilor de fabricație, in creșterea permanentă a eficien­ței economice. Asemenea obiective fac parte și din preocupările și atenția comitetului de direcție de la Șantierul naval din Galați. O recentă analiză a scos, de pil­dă, un relief că prin luarea unor măsuri organizatorice și teh­nice coeficientul de încărcare și folosire a mașinilor și utilaje­lor a crescut în perioada anu­lui trecut de la 45,1 la sută la 50,2 la sută. La unele ateliere și locuri de muncă această me­die este depășită substanțial. Astfel, la atelierul confecțio­nat, gradul de încărcare a ma­șinilor și utilajelor a fost, in aceeași perioadă, de 60,2 la sută. în acest atelier s-au luat măsuri operative de repartiza­re a personalului de la utilaje în 3 schimburi, au fost eliminați timpii neproductivi prin organi­zarea mai bună a lucrului mașinile de tăiat și debitat ta­la­bele și profile navale, s-a pro­cedat la profilarea corespunză­toare a unor agregate și utila­je pentru ca acestea să aibă o încărcare în conformitate cu cerințele producției. Ca urmare a măsurilor luate, la secția mecano-metalurgică, secție cu cea mai mare ponde­re de mașini și utilaje prelucră­toare, indicele de încărcare a ajuns in luna ianuarie din acest an la 71,4 la sută. Aici, strungurile, rabotezele și alte mașini sunt judicios repartiza­te pe operațiuni, precum și pe cele trei ture formate propor­țional la nivelul atelierelor. In aceeași ficat controlul secție, s-a intensi­activității perso­nalului, ucenicii și elevii în formare lucrează neînțeles, asistați la mașini, fi­îndeaproape de tehnicieni, citorii cu înaltă de către mun­calificare. Indici de încărcare apropiați de cei amintiți se constată și în secția electrică-montaj, ate­lierele sudură, lăcătușerie, precum și in alte ateliere și locuri de muncă. La atelie­rul sudură, de exemplu, prin e­­xecutarea unui mare număr de reactanți, o inovație foarte eficientă din acest punct de ve­dere, s-a reușit să se folosească complet transformatorii de 1­000 amperi și să se creeze noi fron­turi de lucru. Dacă reamintim însă că, in medie, indicele de încărcare a mașinilor și utilajelor, atit pe a­­nul trecut, cit și pe primele luni din acest an, este de numai 50,2 - 50,5 la sută, concluzia ce se impune este că mașinile și u­­tilajele Șantierului naval Galați nu au o încărcare la nivelul sarcinilor trasate și al posibili­ V. IONESCU (Continuare in pag. a H-a) De-a lungul în cadrul acțiunilor între­prinse de Consiliul popular al municipiului Tecuci, o con­tribuție deosebită își aduce și tineretul. Antrenați de că­tre organizațiile U.T.C., du­­minică pe șantierele muncii patriotice s-au prezentat peste 3 000 de tineri. Ei au taluzat aproape 4 000 m.p. din lunile rîului Tecucel. In mn­a- Tecucelului­ ceeași zi, tinerii au peste 40 000 m.p. de curățat spații verzi și au săpat 1 800 m. p. de peluze pentru plantarea florilor. S.au evidențiat organizațiile U.T.C. de la Uzina de repa­rații auto, de la Liceul nr. 2 și Liceul agricol, de la coope­rativa meșteșugar­escă „Pres­tarea" și din alte unități so­­cialiste. CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARA In timp și in grădinile de legume— un ritm mai susținut de lucru! Discuția purtată d­uni seara cu tovarășul inginer Mircea Samoil, directorul Direcției agricole județene pe baza da­telor înscrise în situația ope­rativă, a scos la iveală faptul că semănatul culturilor prima epocă a campaniei din a­­gricole de primăvară este la sfîrșite îndeosebi la borcea­­guri, mazăre, orz, ovăz, lu­cerna, iar la floarea-soarelui se lucrează într-un ritm sus­ținut executîndu-se, în ge­neral însămînțări de calitate. Sunt însă unele cooperative agricole care amînă nejusti­ficat însămînțarea vinului pen­tru ulei. Printre cele rămase în urmă se numără : dești — 5 ha, Brăhășești Ră­­— 70 ha, Cerțești — 100 ha, Va­lea Mărului — 10 ha, în ciu­da faptului că termenul sta­bilit pentru executarea aces­tei lucrări a fost 1 aprilie. O altă cultură a cărei plan­tare în cîm­p se amînă de la o zi la alta, deși terenul este pregătit și s-a asigurat can­titatea de sămînță necesară, este cartoful. După cum re­zultă din situația operativă centralizată în seara zilei de 30 martie, la Direcția agrico­lă, în cooperative mai erau de plantat cu cartofi peste 530­ de hectare.­ Și pentru că tabelul unităților restanțiere este prea mare vom enumera numai pe acelea care mai au de plantat cartofii pe supra­fețe mai mari de 10 hectare. Acestea sînt : Băneasa, Suce­veni, Vîrlezi, Smulți, Berești, Corni, Măstăcani, Oancea, Vlădești, Brăhășești, Ciorăști, Munteni, Țepu, Blînzi, Corod, Cudalbi I, „Drumul belșugu­lui“ și „Calea nouă“-Matca, Buciumeni, Condrea, Movi­­leni, Umbrărești, Braniștea, Independența, Cuca, „11 iu­nie 1948" Pechea, Rediu, Fun­­deni, Liești, Șerbănești și Slobozia Conache. Președinții și specialiștii din cooperativele agricole menționate trebuie să ia mă­suri eficiente pentru urgenta­rea înssămînțării inului pentru ulei și plantarea cartofilor. O lucrare care se desfă­șoară, chiar de la început in­tr-un ritm lent este planta­rea răsadului de legume în solarii. Din datele furnizate de aceeași sursă rezultă că, până luni seara nici pregă­tirea acestor amenajări nu se terminase. Astfel, încă nu se aco­periseră cu polietilenă 0,5 ha la Independența, 0,75 ha la „11 iunie 1948“ Pechea, 1,5 ha la Șivița, un hectar la Tulucești, 1,8 ha la Ivești, 1,3 ha la Liești, 1,8 ha la Șerbă­­nești și 1,5 ha la Izvoarele. Deși prin planul de măsuri trimis fiecărei cooperative a­­gricole s-a stabilit ca pină la data de 5 aprilie să se ter­mine plantarea tomatelor și verzei timpurii în solarii, la unele unități ca Slobozia Conache, Șerbănești, belșugului“ și „Calea „Drumul nouă“ Matca, Bucești, lucrarea nici măcar nu a fost începută, iar în celelalte cooperative deți­nătoare de salarii care au re­­plcat la timp răsadurile in ghivece nutritive se avansea­ză cu viteza... melcului. Or­ganele agricole județene au stabilit, de asemenea, ca ră­sadurile de varză timpurie să fie plantate în cîmp pînă la sfîrșitul acestei săptămîni. Dar după cum ne-a informat aseară tovarășul ing. Mircea Samoil, nimeni nu se grăbeș­te, cu toate că timpul este destul de înaintat și toți fac­torii de răspundere din co­operative știu că data plan­tării în cimp hotărăște pro­ducția de legume timpurii. De aici se desprinde o sin­gură concluzie : în fiecare u­­nitate cultivatoare de legume trebuie să se lucreze într-un ritm mai susținut ! Timpul frumos din ultima decadă a lunii martie a de­terminat declanșarea lucrări­lor în toate compartimentele sectorului vegetal. Mecaniza­torii lucrează intens la însă­­mînțarea culturilor din pri­ma epocă; legumicultorii pun bazele recoltei acestui an, iar viticultorii execută cu toate forțele tăierile,­­cercui­­tul, aratul și plantarea mate­rialelor de susținere în pod­gorii. Deci, efervescența cam­paniei agricole a cuprins do­menii diferite și mase mari de lucrători ai ogoarelor. Urmărind o informare cît mai completă a cititorilor noștri cu tot ce se întimplă în agricultură, ieri am vizitat sectorul legumicol de la IAS Bărboși (director ing. Ale­xandru Pascaru). Unitatea cultivă anul acesta 540 ha cu legume, roșiile avînd ponde­rea — 385 ha, din care roșii timpurii 80 ha. In cadrul su­prafeței totale de legume vor mai fi cultivate 90 ha cu cea­pă, 45 ha cu ardei (de toate sortimentele), 10 ha cu varză timpurie etc). Despre asigu­rarea materialului săditor am vorbit la timpul potrivit, așa că, acum trebuie să consem­năm doar că întreaga canti­tate de răsad de roșii — 3,2 milioane fire — a fost repi­­cată. Căldura din ultima perioa­dă a permis legumicultorilor să înceapă și plantarea răsa­dului de roșii în solarii. Pînă ieri, din cele patru hectare de cîm­p productiv acoperit cu polietilenă, au fost planta­te răsadurile de roșii timpu­rii pe mai mult de două hec­tare, iar varza timpurie a fost plantată pe 8 ha, din 10 ha plan, direct in cîmp. De re­marcat că, în urma brumei care a căzut ieri, tinerele plante de varză nu au avut de suferit, aceasta ca urmare a unei bune „căliri", după cum spun legumicultorii. Atît plantările în solarii, care au fost construite la timp, cît și a verzei timpurii continuă cu intensitate, iar sectorul hidrotehnic al întreprinderii se pregătește intens pentru începerea, chiar în cursul a­­cestei săptămîni, a irigațiilor. La ferma „Greaca“ se lu­cra intens la plantatul și se­mănatul espei. Din suprafața totală se realizase peste 61 la sută­. De remarcat că la IAS Bărboși, inginerul Al. Pas­caru, împreună cu șeful de atelier, Aurel Dinulescu, au construit o mașină de plantat arpagic. Cu noua mașină, de concepție proprie, se plantea­ză zilnic un hectar, folosin­­du-se numai doi oameni, față de 36 zile-ori necesare pentru plantatul manual ; se econo­misesc în acest fel circa 1­440 lei pe hectarul de ar­pagic plantat. Concomitent cu lucrările amintite legumicultorii de la Bărboși pregătesc terenul, prin două discuiri și erbicida­­re cu Tollán, pentru semăna­tul roșiilor de vară, destinate industrializării, direct în cîmp și pentru plantarea răsadului de roșii timpurii în câmpul de cultură. Munca bine organizată de către șefii fermelor legumico­le, între care amintim pe in­ginerii Maria Pascu, Vasile Antoci și pe tehnicianul Gheorghe Gradu, asigură re­alizarea la timp și de cel mai bun nivel tehnic a tuturor lucrărilor specifice acestui se­zon în legumicultură. C. MANOLE LA I. A. S. Bărboși 2 ha solarii plantate cu răsad de roșii 8 ha plantate cu varză timpurie Casa județeană a corpului didactic să înlesnească munca de cercetare științifică în ve­derea îmbunătățirii și mo­dernizării procesului in­structiv educativ. Expozițiile tematice ac­țiunile bibliofile ca și ac­tivitatea de club propriu­­zisă subliniază intenții ma­jore. Casa județeană a cor­pului didactic amintîndu-se cu majuscule în viața co­tidiană a cadrelor didacti­didactică a cadrelor tinere,­ce din județul Galați. S-a înființat de curînd în orașul Galați Casa ju­dețeană a corpului didac­tic, instituție de cultură care își propune prin acti­­vitățile sale, să devină un centru al experiențelor pe­dagogice înaintate. O dată constituite, cele 11 comisii metodice pe specialități vor programa acțiuni meni­te să îndrume activitatea Citiți în pag. a II-a I SPOR­T I­I fotbal oțelul a întrecut­­ Dunărea Giurgiu cu 4-1; Poli­tehnica învinsă la scor de Pro­­­­gresul Brăila: 0-4­­ Participare numeroasă la etapa municipală Galați a Crosului tine­retului i Mașina de plantat ar­pagic concepută și rea­lizată la I.A.S. Bărboși, în timpul lucrului. Foto .­G.­EF.RCOV­ I________ Prin normare — o concordanță deplină între munca și salar mecani­cul­matorilor Pornind de la principiul de bază — asigurarea unei re­tribuiri mai echitabile în ra­port cu cantitatea și calitatea muncii prin aplicarea nou­lui sistem de salarizare — a fost necesar să se ia măsuri pentru stabilirea unor norme de muncă științific funda­mentate. Astfel, norma de lu­cru, în condițiile aplicării no­ului sistem de salarizare, tre­buie să reprezinte cantitatea reală de muncă prestată in­tr-un interval de timp în raport cu condițiile specifice de lucru, ca urmare a mă­surilor tehnico-organizatori­­ce luate în fiecare secție de mecanizare. In condițiile desfășurării procesului de producție în întreprinderile pentru meca­nizarea agriculturii — da­torită numărului variat de lucrări executate și multi­tudinii condițiilor de lucru — s-a impus analizarea tutu­ror normelor de producție în scopul stabilirii unor nor­me care să exprime real can­titatea muncii depusă de mecanizatori. Ca urmare, s-au corectat normele de lu­cru în legumicultură cu aju­torul unor coeficienți de co­recție, stabilindu-se norme apropiate de nivelul de reali­zare. De asemenea, s-a anali­zat și modul de realizare normelor atunci cînd se lu­a crează pe pante și parcele de dimensiuni mici unde norma stabilită prin normativ era diferențiată. In felul nu a­­cesta s-au aplicat coeficienți de corecție variind între 0,90 Ing. PAUL STANICA Direcția agricolă județeană (Continuare in pag. a II-a) i

Next