Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-05-08 / nr. 8209

» Pag. a 2-a VIATA noua Nr. 8209 (Continuare în pag. a UIT a) EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forțelor patrio­tice din diferite țări, creștea în amploare, izbind nimicitor mași­na de război fascistă. Folosind condițiile interne și externe fa­vorabile, forțele naționale patrio­tice din România, în rîndul căro­ra Partidul Comunist constituia principalul nucleu, inițiatorul și organizatorul acțiunilor antifas­ciste și antirăzboinice, au trecut la declanșarea și înfăptuirea cu succes a insurecției naționale an­tifasciste armate. (Vii aplauze). Aceasta a dus la aresta­rea guvernului Antonescu, la ieșirea imediată a României din războiul antisovietic și la in­trarea ei în luptă împotriva Ger­maniei naziste, alături de Uniu­nea Sovietică și celelalte țări ale coaliției antihitleriste. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăp­tuirii actului istoric de la 23 Au­gust, partidul nostru a fost or­ganizatorul, sufletul tuturor ac­țiunilor poporului și ale armatei. Forțele patriotice și armata au eliberat rapid Capitala și alte centre ale țării, capturînd im­portante grupări militare hitle­riste. Pentru a înțelege starea de spi­rit din acel timp, merită să men­ționăm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine che­mării de a se alătura armatei so­vietice, coaliției antihitleriste. (A­­plauze). Angajîndu-se cu toate re­sursele de care dispunea în războiul antifascist, armata română purtat, alături de armata Roșie, a grele lupte pentru eliberarea de­finitivă a patriei, a participat la eliberarea Ungariei și Cehoslova­ciei pînă la înfrîngerea completă a Germaniei hitleriste, înscriind astfel o luminoasă pagină de e­­roism și glorie în istoria Româ­niei. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidului nostru, în preajma Zilei Victoriei, aducem un fierbinte omagiu și prinosul re­cunoștinței întregului nostru po­por fiilor patriei care au să­­vîrșit fapte de vitejie, au dat do­vadă de înalt devotament și nu și-au precupețit nici viața pen­tru eliberarea țării și înfrîngerea fascismului. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, exprimăm sentimentele noastre de recunoș­tință față de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu prețul unor jertfe uriașe, au sfă­­rîmat mașina de război nazistă, au adus o contribuție hotărîtoa­­re la eliberarea României și altor țări de sub jugul fascist, la a înfrîngerea Germaniei hitleriste. (Aplauze puternice). In același timp, poporul nostru cinstește memoria ostașilor tutu­ror celorlalte țări din coaliția antihitleristă care au participat la marea bătălie militară pen­tru înfrîngerea Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Ne îndreptăm gîndul cu vene­rație spre milioanele de luptă­tori din rezistență, spre patrioții din țările cotropite, care și-au vărsat sîngele, și-au dat viața în dramatica încleștare cu fas­cismul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizați­ei umane de robia hitlerista. (Vii a­­plauze). Răsturnarea dictaturii milita­­ro-fasciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea României, lupta antifascistă, democratică transformîndu-se rapid într-o mișcare socială de o amploare cum nu a mai cunoscut istoria țării și care a deschis calea ce­lor mai profunde schimbări re­voluționare, înfăptuirii idealuri­lor de libertate și dreptate so­cială și națională ale poporului ro­mân. Desfășurînd o multilaterală activitate politică și­­ organizatori­că, Partidul Comunist Român a re­unit în această­ mișcare principalele forțe ale națiunii — clasa mun­citoare, țărănimea, intelectuali­tatea, păturile mijlocii de la ora­șe și chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, instau­rarea la 6 martie 1945 a primu­lui guvern cu adevărat demo­cratic din istoria țării — în frun­te cu înflăcăratul patriot, emi­­­nent om de stat și militant pro­gresist dr. Petru Groza — a în­semnat o"­ mare victorie a forțe­lor revoluționare, democratice, ,a marcat instaurarea puterii revo­­luționar-democratice a muncito­rilor și țăranilor, a deschis calea unor transformări social-politice profunde în societatea româneas­că. (Aplauze îndelungate). Doresc să exprim cu acest prilej mulțumirile și recunoștința parti­dului nostru tuturor partidelor și organizațiilor democratice, patrio­tice, care au colaborat în acei ani cu comuniștii în lupta pentru tran­sformarea revoluționară a țării. (Vii aplauze). Este știut că România ieșise din război ruinată și secătuită, că în țară domnea haosul eco­nomic și sărăcia, că masele mun­citoare se zbateau într-o neagră mizerie. Sarcina imperioasă care se punea în fața țării era ieșirea din această situație catastrofală, trasarea unui program al evolu­ției economice și sociale imedi­ate și de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferinței Naționale din 1945 a Partidului Comunist Român, al raportului prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mișcării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea partidului nostru, a­­ducînd împreună cu întregul ac­tiv de partid și de stat o contri­buție de seamă la realizarea ma­rilor transformări revoluționare din acea perioadă. (Aplauze pu­ternice). Subliniind însemnătatea esențială a industrializării pentru asigurarea progre­sului general al țării și consoli­darea independenței noastre na­ționale, Conferința Națională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucția țării, la reface­rea rapidă a economiei distruse și dezorganizate de război. Partidul nostru a desfășurat o intensă activitate pentru mobili­zarea maselor largi populare la înfăptuirea acestui obiectiv prin­cipal. Munca constructivă, amplă și grea s-a împletit cu lupta fermă împotriva forțelor reacți­onare, a claselor exploatatoare și a partidelor lor politice, care, contînd pe sprijinul cercurilor imperialiste din exterior, se o­­puneau cu înverșunare transfor­mărilor sociale, democratizării țării, înfăptuirii măsurilor de redresare și dezvoltare economi­că. Amplificarea continuă a pro­cesului revoluționar a dus la modificarea radicală a raportu­lui forțelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la în­frîngerea claselor exploatatoare, la eliminarea din guvern a ulti­milor reprezentanți ai partidelor burgheze, la înlăturarea monar­hiei și proclamarea Republicii Populare Române. (Aplauze puter­nice). Primesc adesea întrebări în le­gătură cu felul în care a cîștigat partidul nostru majoritatea poporu­lui de partea sa. încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat e­­locvent înfrîngerea politicii reac­ționare, marea majoritate a po­porului — peste 70 la sută dintre votanți — exprimîndu-și în mod democratic încrederea în partidul comunist și în forțele care colabo­rează cu noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe calea socialismului a fost deci expresia voinței, demo­cratic exprimată ,prin vot, a po­porului român care s-a convins pe deplin — în anii cînd partidul nos­tru a militat neînfricat pentru inte­resele­ națiunii și a mobilizat toate forțele pentru salvarea poporului — că numai urmîndu-i pe comu­niști își asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări inde­pendente. (Aplauze puternice). De­sigur, nu negăm — și am mai ară­tat aceasta — că a existat întot­deauna o strînsă interdependență între condițiile interne și interna­ționale, că împrejurările internați­onale ne-au favorizat , dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulțumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplauze pu­ternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei muncitoa­re, s-a făurit și dezvoltat alian­ța muncitorească-țărănească , partidul a înmănunchiat într-un singur șuvoi eforturile muncito­rimii, țărănimii, intelectualității, ale tuturor forțelor patriotice și progresiste ale națiunii. O importanță deosebită pen­tru desfășurarea cu succes a pro­cesului revoluționar a avut reali­zarea unității de acțiune între Partidul Comunist și Partidul Social-Democrat, pe baza frontu­lui unic creat încă în anii luptei împotriva fascismului, în condi­țiile ilegalității. Făurirea în fe­bruarie 1948, a partidului revolu­ționar unic al clasei muncitoare, pe temelia marxism-leninismului, a asigurat realizarea unității de­pline politico-organizatorice proletariatului — condiție a exer­a­citării de către clasa muncitoare și partidul ei a rolului de forță conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri poli­tice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptui­rea revoluției socialiste. (Aplau­ze puternice, prelungite). Realiza­rea acestui salt calitativ în viața societății noastre impunea ca o condiție sine qua non trecerea a­­vuției naționale în mîinile celor ce muncesc. Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revoluțio­nar al naționalizării principalelor mijloace de producție, și apoi co­operativizarea agriculturii, care au dus la crearea și dezvoltarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legilor obiective, de la studierea realită­ților concrete ale României, par­tidul a elaborat politica de edifi­care a noii orînduiri, a organizat și condus întreaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-mate­­riale a socialismului, de consoli­dare și generalizare a relațiilor de producție socialiste, de ridica­re a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani ca­re au trecut de la eliberarea țării, poporul român, condus de parti­dul comunist, a desfășurat o u­­riașă activitate creatoare, la ca­pătul căreia patria noastră, Ro­mânia, se înfățișează ca un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată și o agricultură în plin proces de modernizare, cu o orîn­­duire socială avansată care asi­gură condiții de viață tot mai bu­ne tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate. (Vii a­­plauze). Exploatarea omului de către om a fost lichi­dată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuția naționa­lă, pe destinul său, liber și suve­ran în propria țară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchi­pează traducerea în viață a aspi­rațiilor celor mai înaintate, a i­­dealurilor celor mai îndrăznețe, nutrite de-a lungul timpurilor de mințile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercu­rile conducătoare considerau că România este predestinată să ră­­mînă „eminamente agricolă". As­tăzi, geografia economică a pa­triei cuprinde mii și mii de în­treprinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, so­cialistă, industria s-a dez­voltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru în­zestrarea superioară a tuturor ra­murilor, pentru progresul rapid al întregii economii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului burghezo-moșieresc, este suficient să amintim că pro­ducția industrială a fost în 1970 de cca 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăți agri­cole socialiste, înzestrarea tehni­că a agriculturii, sprijinul multi­lateral acordat de stat țărănimii au deschis drumul transformării radicale a satului, creșterii pro­ducției agricole, schimbării con­dițiilor de lucru și ridicării bu­năstării tuturor oamenilor mun­cii de la sate. Agricultura — ra­mură de bază a economiei noas­tre — a adus și aduce o însemna­tă contribuție la sporirea venitu­lui național. Rezultatul principal al vertigi­nosului progres înregistrat în dezvoltarea forțelor de producție, în creșterea potențialului econo­mic al țării este ridicarea nivelu­lui de trai al tuturor cetățenilor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunoscut învățămîntul public de toate gra­dele. Cu numai un sfert de secol în urmă, țară a 4 milioane de a­­nalfabeți, România asigură astăzi cetățenilor ei învățămîntul gene­ral gratuit de 10 clase. Un pro­gram remarcabil a cunoscut acti­vitatea științifică în care se ma­terializează inteligența, geniul creator al poporului nostru, știin­ța devenind unul din factorii e­­sențiali ai progresului. O uriașă forță materială în slujba societă­ții socialiste. Perioadă în care dezvoltarea societății noastre a înregistrat rit­mul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planu­lui cincinal 1966—1970, al cărei bilanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile re­surse ale orînduirii socialiste, di­namismul ei, avîntul cu care po­porul muncește pentru înfăptui­rea programului partidului, în care vede garanția viitorului său de bunăstare și fericire (Aplau­ze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii e­­poci la care m-am referit a tre­buit să facem față multor dificul­tăți, inerente unei opere de pro­porțiile celei pe care am reali­zat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experiență, lipsei de pregătire, precum și unei vi­ziuni simpliste despre socialism care au dăunat bunului mers al construcției economice și sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri și neajunsuri, s-au comis multe greșeli. Se știe că într-o anumită perioadă au fost încălcate normele și principiile concepției noastre socialiste, a­­ceasta avînd consecințe negative în întreaga viață socială, în des­fășurarea construcției noii orîn­duiri. Așa cum este cunoscut, partidul nostru a acționat cu ho­­tărîre împotriva acestor încălcări și abuzuri, a făcut o analiză a­­profundată cauzelor care le-au provocat și a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea re­petării lor în activitatea de par­tid și de stat, în întreaga noas­tră societate. Esențial de subliniat este faptul că poporul nostru, Partidul comunist au găsit întot­ Dragi tovarăși. Intrăm în a doua jumătate de secol de existență a partidului nostru ,în condițiile muncii in­tense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului po­por pentru înălțarea tot mai sus a luminosului edificiu al socia­deauna resursele necesare pentru a înlătura greutățile, pentru îndrepta greșelile, pentru a de­a păși dificultățile. Linia caracte­ristică dominantă a epocii con­strucției socialiste în România este dezvoltarea ascendentă, ne­întreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, per­fecționarea continuă a activității în toate domeniile. (Aplauze pre­lungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîn­­drie, cu conștiința datoriei împli­nite, nu numai bilanțul glorioa­selor lupte revoluționare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii încununate de­­ succes în guvernarea țării, în conducerea poporului pe calea luminoasă a socialismului și co­munismului (Aplauze puternice, îndelungi­ In marea bătălie pentru cuce­rirea puterii, pentru înfăptuirea revoluției socialiste și edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă mun­citoare, care și-a dovedit pe de­plin capacitatea revoluționară, spiritul combativ, dîrzenia hărnicia, îndeplinindu-și cu cin­st­ște misiunea istorică de clasă conducătoare a societății. (A­­plauze prelungite). Un a­­port de seamă la munca pentru transformarea țării, pentru dez­voltarea­­ economiei naționale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, țărănimea, din România, aliata de nădejde a clasei muncitoare — care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială și independență naționa­lă. Țărănimea și-a însușit cu de­votament politica partidului co­munist și a participat activ la realizarea ei (Aplauze puternice). Alături de toți oamenii muncii, intelectualitatea țării, înțelegîn­­du-și înalta menire ce-i revine în noua societate, și-a adus contri­buția prețioasă la toate marile noastre succese, la sporirea patri­moniului de valori materiale și spirituale ale țării, la edificarea socialismului. (Aplauze puterni­ce). Se cuvine evidențiată munca plină de abnegație a milioanelor de femei — uriașă forță a națiu­nii — care au participat alături de bărbații și fii lor, activ de frații lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, animat de un profund spirit patriotic, a răspuns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amintiți de șantierele construcției socia­liste ! Ce minunate dovezi de e­­roism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, așa ca și pe frontul antifascist, ca în toate domeniile de activitate so­cială ! El și-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului și propășirii patriei socialiste, făuririi propriu­lui­­ lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă, dar bogată perioadă a is­toriei României este rodul mun­cii eroice, al uriașei forțe creatoa­re a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la orașe și sate — români, maghiari, ger­mani, sîrbi și de alte naționali­tăți — cărora orînduirea socia­listă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afir­mare socială, o perspectivă cla­ră de progres și prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obținute de poporul român în lupta pentru eliberare națională și socială, pentru făurirea noii orînduiri, o contribuție deosebită au adus co­muniștii, zecile de mii de acti­viști de partid și de stat, care în condiții grele au muncit neo­bosit, cu dăruire și devotament nețărmurit, neprecupețind nimic pentru transpunerea în viață a politicii partidului, pentru sluji­rea poporului. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Cu prilejul acestui glorios ju­bileu al partidului, în numele Comitetului Central, al Consiliu­lui de Stat și al guvernului, a­­dresei clasei muncitoare, țărăni­mii, intelectualității, tineretului, femeilor, tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naționali­tate, comuniștilor, activiștilor de partid și de stat cele mai calde mulțumiri și felicitări pentru munca lor eroică, închinată în­floririi României socialiste, bu­năstării și fericirii națiunii noas­tre socialiste. (Aplauze puternice, îndelungate). fismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acționează însu­flețiți de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării țării în perioada 1971—1975, pre­cum și liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a ho­târîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui pro­gram o constituie rezultatele ob­ținute în primele patru luni ale anului. Planul producției indus­triale a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit, realizîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la su­tă față de perioada corespunză­toare a anului trecut. Aceste re­zultate reprezintă o nouă confir­mare a realismului sarcinilor și obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacității poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiții a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvol­tare a societății noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cinci­nale, este etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Esența acestei etape rezidă în construirea unei economii avan­sate, înzestrate cu o industrie modernă și o agricultură inten­sivă de înalt randament ; desfă­șurarea pe un front larg a acti­vității științifice, a instrucției publice și a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor; creșterea continuă a bunăstării materiale și spiritua­le a oamenilor muncii de la ora­șe și sate ; înfăptuirea repartiți­ei bunurilor produse de societa­te în spiritul dreptății și echită­ții socialiste ; perfecționarea re­lațiilor de producție, a organi­zării societății ; realizarea cadru­lui organizatoric care să permit Corespunzător prevederilor cin­cinalului, pe baza ritmului pre­văzut — de circa 12 la sută a­­nual — industria își va întări poziția conducătoare în econo­mie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului na­țional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramu­rilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu para­metri calitativi ridicați, de va­loare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în a­­ceastă direcție, construcțiilor de mașini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-și sporească producția în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creșterii susți­nute a industriei electrotehnice și electronice, a mecanicii fine, a producției de nave, mașini-unel­­te, utilaje tehnologice. Electroni­ca și mecanica fină își vor spori producția de 3,4 ori. Această dez­voltare va permite industriei constructoare de mașini să-și în­deplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-l are în în­zestrarea superioară a tuturor ramurilor producției materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naționale. Se va asigura, de ase­menea, creșterea și moderni­zarea în continuare a metalurgi­ei. In 1975, vom realiza 9,7 mili­oane tone de oțel , va spori pro­ducția la laminate, se va extinde fabricația de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producției de oțe­luri aliate, care va depăși 1 mi­lion tone la sfîrșitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, producția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor și fibre­lor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă efi­ciență economică. Se va dezvolta puternic indus­tria materialelor de construcții. Producția de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioa­ne tone. Se prevăd măsuri pen­tru introducerea în fabricație a unor materiale noi de construc­ții. Vor fi mai larg puse în va­loare posibilitățile existente în­să participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetățean la viața publică, la rezolvarea tre­burilor obștești , lărgirea liber­tăților publice, dezvoltarea de­mocrației socialiste, înfăptuirea acestui program va ridica Româ­nia pe noi culmi de civilizație și prosperitate, va crea condiții pentru trecerea treptată a patri­ei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care și-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe a­­nii 1971—1975, apreciind că pre­vederile sale corespund obiecti­velor stabilite de Congresul al X-lea și că realizarea lor va a­­vea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii des­fășurate de organele de partid și de stat, de centrale și întreprin­deri pentru fundamentarea pre­vederilor planului, dezbaterii te­meinice, eficiente a acestor pre­vederi în unitățile econo­mice și științifice, la ju­dețe și ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea și defi­nitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potențialului econo­mic, pentru punerea în valoare a rezervelor mai bună econo­miei naționale. Față de Directi­vele Congresului al X-lea, pla­nul cincinal prezintă îmbunătă­țiri importante ca toți indicatorii principali, acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susținută a pro­ducției bunurilor de consum, a industriei alimentare și a indus­triei ușoare. Se prevede îmbogă­țirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gus­tul și preferințele consumatori­lor. Vor fi mai bine puse în va­loare posibilitățile largi de creș­tere a producției bunurilor­­ de consum în cadrul industriei lo­cale și cooperației meșteșugă­rești, precum și prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvolta­rea industriei îl are lărgirea ba­zei energetice și de materii pri­me. Sporirea rapidă a cerințelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii prime și combustibil, de materii să găsim soluții pentru sporirea potenția­lului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specia­lizării și cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare rațională a unităților, de extindere a legăturilor de co­operare, în vederea utilizării in­tensive a capacităților de pro­ducție. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îm­bunătățirea aprovizionării tehni­­co-materiale , trebuie să se asi­gure ritmicitatea livrărilor de materii prime și materiale, în­deplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligații­lor asumate prin contract.. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul a­­tenției organelor și unităților e­­conomice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare în­semnătate are accelerarea rit­mului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existen­te. Problemele­ automatizării tre­buie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unități­lor. Este necesar să se înființeze în scurt timp un institut central de conducere și automatizare, care să întocmească studii și pro­iecte de perfecționare, pe baze științifice, a activității întreprin­derilor, să elaboreze soluții pen­tru automatizarea producției în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agricole glo­bale cu 49 la sută față de me­dia anuală a perioadei 1966 — 1970. Așa cum s-a subliniat și în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari și va trebui să luăm mă­surile necesare pentru a le pune în valoare. Investițiile prevăzute pentru agricultură însumează cir­ca 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea și modernizarea parcului de trac­toare și mașini, rezolvarea pro­blemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășămin­te chimice în substanță activă decît în perioada 1966—1970, pre­cum și cantități sporite de in­­secto-fungicide. O sarcină importantă este rea­lizarea programului național de dezvoltare a zootehniei și creș­tere­a producției animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea ra­țională a bazei furajere pentru îmbunătățirea și folosirea mai intensă a pășunilor. S-au stabi­lit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea pro­ducției de legume și fructe în vederea aprovizionării mai bune a populației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială în înfăptui­rea programului național de îm­bunătățiri funciare. Se va asi­gura în 1975 o suprafață irigată de peste 2 milioane hectare, în­deplinirea integrală a acestei sarcini și asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigații este un factor hotărîtor al creș­terii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal și munte care dispun de importante posibilități­­ de creștere a produc­ției, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluția generală a economiei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dez­voltarea transporturilor auto, pre­cum și a transportului pe Dună­re. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un ni­vel superior, într-un mod tot mai rațional, a muncii sociale. Numă­rul de salariați va crește în acest cincinal cu peste 1 milion per­soane față de 400—500 mii cît se stabilise în Directivele Congresu­lui al X-lea. Ponderea forței de muncă din industrie și din cele­lalte ramuri neagricole va ajun­ge la aproape 60 la sută din to­talul populației ocupate. Se pre­vede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în in­dustrie, cu 35 la sută în construc­­ții-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Consi­derăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibili­tăților existente, necesităților dezvoltării rapide a economiei naționale, cerințelor ridicării ni­velului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile ma­teriale, ponderea acestora în pro­dusul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direcție unele îmbu­nătățiri esențiale prevederilor ini­țiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micșorarea continuă a cheltuielilor materiale de pro­ducție care în economia noastră continuă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a ve­nitului național și, implicit, de îmbunătățire a condițiilor de via­ță ale maselor. Volumul comerțului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută față de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creșterea eficienței economice exporturilor, îmbunătățirea struc­a­turii acestora, reducerea cheltuie­lilor de producție ale mărfurilor exportate valorificarea acestora la prețuri avantajoase pe piața externă Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folo­sirea în măsură sporită a posibi­lităților interne de aprovizionare cu materii prime, mașini-unelte și instalații. In același timp vor trebui extinse acțiunile de co­operare industrială cu alte țări — formă superioară a relațiilor eco­nomice care stimulează schimbu­rile și sporește eficiența lor. România va dezvolta în conti­nuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecționa­rea formelor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizație cuprinde numai parte a țărilor socialiste, conside­­­răm­ necesar ca formele de co­operare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea CAER-ului participarea în ca­drul său și a altor țări, atît so­cialiste cît și nesocial­iste. Vom extinde în continuare colabora­rea noastră cu țările membre ale CAER, precum și cu toate cele­ Programul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate Indicatorii principali ai planului cincinal 1971-1975 150—157 168—178 —i 128—131 136—149 137—140 142 6,0—7,0 10— 12 140—145 160—170 420—435 470 145—150 168—182 400—500 — 1 010 130—135 153 130—135 140—146 140—145 155—161 116—120 120 dinamica — în »/o INDICATORUL Prevederi directive Prevederi plan cincinal Producția globală industrială Producția globală agricolă (cal­culată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un sa­lariat în industrie Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție-marfă în industria de stat în 1975, față de 1970, în : Volumul comerțului exterior (pe perioada de 5 ani) Investițiile centralizate din fon­durile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei Venitul național Creșterea numărului de salariați în economia națională — mii persoane Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Volumul serviciilor prestate populației Salariul real Veniturile reale ale țărănimii provenite din producția agricolă pe o persoană activă 115—120 122—130 A V â Jh * Â >

Next