Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-10-01 / nr. 8334

t ^ PENTRU CA ÎNVĂȚĂMÂMUL SĂ FIE SIRIUL LEGAT DE VIATĂ, DE PRODUCȚIE, CĂ TINERETUL STUDIOS CĂ FIE EDUCAI IN SPIRITUL MUNCII, AL IDEALURILOR SOCIALI CINDIUI - ACECIA ESTE ÎNALTUL CERC AL VIZITEI DE LUCRU FĂCUTE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEFUIESCU IN ȘCOLI DE FOAIE GRADELE DIN CAPITALĂ In cursul dimineții de joi, 30 septembrie, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Dumi­tru Popa, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Con­­stantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialita­te și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Dan Marțian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere și specialiști din rețeaua învăță­mîntului de toate gradele, de activiști de partid și de stat. Prezența secretarului general în școli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, re­prezintă încă o mărturie a prețuirii acordate școlii și slujitorilor ei de partidul și statul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea și perfecționarea în­vățămîntului, căruia i s-a încredințat înalta misiune de a educa tînăra generație, de a o forma pentru muncă și viață, în spiritul nobilelor idealuri ale so­cialismului. S-a integrat organic în viața fiecărui cetățean, ca o manifesta­re a bine grăitoare a democratis­mului orînduirii socialiste, a le­găturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența a­­proape cotidiană a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de activitate." Ceea ce ne-am obișnuit să definim stilul de lucru al se­cretarului general, semnifică în esență preocuparea sa statornică de a analiza la fața locului mo­dul în care se transpun în viață hotărârile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu fău­ritori de bunuri materiale și spi­rituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societă­ții socialiste multilateral dezvol­tate. In această lumină se înscrie și vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicației privind le­garea învățămîntului d­e viață, de producție, prin activitatea atelie­­relor-școală, prin transformarea întregii rețele de școli în adevă­rate amfiteatre ale muncii și de­ a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realități. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învățământ s-a ho­­tărît, de către Secretariatul CC al PCR, ca școlile, de pe întrea­ga filieră, să beneficieze de spri­jinul concret și direct al unități­lor productive — din industrie, agricultură, cooperația de con­sum și meșteșugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din școli cu mașini, utilaje, apa­rate, scule, și să asigure în ace­lași timp și asistența tehnică de specialitate. Iată, așadar, ce vast și generos cîmp de activitatea se deschide în fața învățămîntului nostru, pentru ca școlile și liceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să în­țeleagă că orice activitate folosi­toare societății este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid și de stat începe la Liceul indus­trial energetic din șoseaua Giur­giului. După cum se știe, aceste școli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de învățămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pre­gătire medie pentru toate ramu­rile economiei naționale. Speci­ficul lor —obținerea de către ti­neri a unei calificări profesiona­le concrete, concomitent cu diplo­ma de bacalaureat — se bucură de o largă apreciere și adeziune din partea acestora, fapt dovedit și de participarea lor în măr din ce în ce mai mare nu­la concursul de admitere. Activita­tea primei promoții de absolvenți ai liceelor de specialitate, care din vara aceasta lucrează în pro­ducție, dovedește din plin efica­citatea acestei forme de­­ învăță­mînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de ca­drele didactice și de un mare nu­măr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfășurată pe frontis­piciul clădirii, se află urarea : „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Ceaușescu 1*. Directorul liceului, prof. Ale­xandru Moșu, înfățișează oaspeți­lor unele aspecte din activitatea instituției pe care o conduce. El arată că în­ prezent în liceu în­vață, la cursurile de zi și serale, 768 de elevi, pregătindu-se să de­vină muncitori și tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele ter­mo și electroenergetic. Prima promoție care a absolvit anul­ tre­cut se află în producție, în uni­tăți de specialitate, printre care întreprinderea „Energoreparații", diverse centrale electrice, dove­dind pricepere și competență în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenți au intrat în insti­tuții de învățămînt superior pen­tru a deveni ingineri și subingi­­neri. Sînt vizitate apoi atelierele­­școală, laboratoarele și cabinete­le tehnice ale liceului, înzestrate cu utilaje realizate de întreprin­derea „Energomontaj", care pa­tronează această școală, precum și prin autodotare, prin confec­ționarea în școală a unor instala­ții necesare practicii elevilor, e­­conomisindu-se peste 300 000 lei. Elevii își desfășoară activitatea sub îndrumarea calificată a ca­drelor didactice, a unor ingineri și tehnicieni care lucrează nemij­locit în producție. Cei din ulti­mele clase își desăvârșesc mese­ria aleasă în întreprinderile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta putînd să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, directorul școlii informează pe oaspeți că se află în construcție un poligon termo și electroenergetic de cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid și de stat se interesează în vizita prin atelierele-școală la ce lucrează e­­levii. Se arată că există un plan de activitate bine întocmit pe baza căruia se execută o serie de piese solicitate de unitățile pro­ductive ; se bobinează rotoare de motor, se face revizia unor agre­gate și armături de specialitate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obținute, secretarul general al partidului recomandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu mașini și utilaje care funcționează și în întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să dobîndească într-adevăr o calificare superioa­ră, în pas cu cerințele vieții, îmbinarea organică a cunoștințelor de cultură generală cu practica productivă — criteriu fundamental în școlile generale și licee In școlile generale și liceele de cultură generală, noul an de în­vățămînt a debutat sub noi și promițătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în paralel cu formarea unui ori­zont cultural larg la elevii din această categorie de școli, este o necesitate ce decurge din realită­țile și cerințele vieții, din dez­voltarea impetuoasă a bazei ma­teriale de producție a societății noastre, a științei și tehnicii. Nu se mai poate concepe un învăță­mînt desprins de ceea ce se chea­mă muncă concretă, mijloc de verificare a cunoștințelor teore­tice, de lărgire a orizontului de înțelegere a lucrurilor și fenome­nelor, de dobîndire de noi de­prinderi. Prima unitate de învățămînt din această categorie a fost Li­ceul „Gheorghe Șincai". Intîlnirea conducătorilor de partid și de stat cu cadrele di­dactice de aici prilejuiește scurtă discuție asupra istoricului a acestui cunoscut liceu bucu­­reștean, care în anul ce vine va sărbători 80 de ani de existență. Actualele cadre didactice ale li­ceului, în majoritate tineri pre­gătiți în anii construcției socia­liste în patria noastră, continuă tradiția prestigioșilor dascăli ce au predat în această școală în trecut.­ Cu dăruire și pasiune ei transmit elevilor cunoștințe te­meinice și bogat argumentate, îi educă pe tineri în spiritul patrio­tismului ardent, al înaltelor i­­dealuri ale socialismului. Conducătorii de partid și de (Continuare in pag. a IlI-a) I Manifestări în cadrul programului fîf HZEN­A, COMBMIVIVE, RASPlaff Miercuri 29 septembrie, conti­­nuînd seria manifestărilor edu­cative din cadrul programului „Prezență, combativitate, răs­pundere", a avut loc în localul Casei de­ cultură din orașul Be­rești sub conducerea tovarășului Gheorghe Melinte, primarul o­­rașului, masa rotundă cu tema : Șantierul — școală a muncii educației. Au participat la der­și­bateri Marin Stoian — prim-se­cretar al Comitetului județean al U.T.C., Ștefan Rădvan, director general adjunct al I.C.M.S.G., Ștefan Prică — director al Grupului IV electro-energetice de la I.C.M.S.G., Ion Ilinoiu, mai­stru constructor la I.C.M.S.G. In încheiere au rulat filmele docu­mentare „De 214 ori", „întâlnire cu vechii mei prieteni", „Acești oameni", „Un oraș își caută chipul", „Femeia și înalta sa responsa­bilitate : om, mamă, producător de bunuri materiale și spiritua­le. „Acesta a fost titlul simpozio­nului, care a avut loc ieri la Ca­sa de cultură a sindicatelor din Galați, care, adresîndu-se numeros public, s-a bucurat unul de un binemeritat succes. Au luat cuvîntul elucidînd multilateral tema, Florica Andrei, membră a Comitetului executiv al Consiliu­lui Național al femeilor, membră in Comisia ONU pentru dreptu­rile femeii, Eleonora Mărcules­­cu — președinta Comitetului ju­dețean al femeilor, Monica Decu­­seană — secretară a comitetului de partid de la I.T.G., Maria Cri­­șan, muzeografă la Muzeul de artă românească modernă și con­temporană. Participanții au vi­zitat, după terminarea simpozio­nului, expoziția de produse rea­lizate de lucrătoarele din coope­rația meșteșugărească și indus­tria locală a județului. Festivita­tea s-a încheiat cu un spectacol prezentat de formațiile artistice ale Casei pionierilor din Galați. I I LUCRĂRILE CELEI DE-A XII-A SESIUNI A CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri a avut loc a XII-a sesiune a Consiliului popular județean sub președinția Constantin Dăscălescu, tovarășului membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de par­tid, președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean. Deputații au analizat sta­diul îndeplinirii sarcinilor planu­lui local pe primul an al cinci­nalului și măsurile ce se impun a fi luate pentru asigurarea con­dițiilor realizării planului pe a­­nul 1972. De asemenea, sesiunea a ratificat unele decizii și a adop­tat unele măsuri organizatorice. Au participat ca invitați con­ducători ai unor unități economi­ce, lucrători din aparatul de stat. In baza raportului prezentat de tovarășul Leonard Stoian, prim­­vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean, au luat cuvîntul nume­roși deputați și invitați care au făcut o amplă analiză, în spirit critic și autocritic, a problemelor puse în dezbatere. Așa după cum s-a apreciat, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Comitetul executiv al Consi­liului popular județean și de comitetele de direcție ale între­prinderilor subordonate, a apor­tului deputaților județeni și co­munali, a efortului susținut al colectivelor de muncă, toate sec­toarele de activitate productivă ale economiei locale se înscriu după 8 luni cu o realizare și de­pășire substanțială a planului de stat. Rezultate notabile sunt și în sectorul edilitar gospodăresc, unde volumul de producție-pres­­tații a fost depășit cu peste 19 milioane lei. Dezvoltarea econo­mică a județului, rezultatele bu­ne din activitatea productivă s-au materializat în însemnate beneficii peste plan, ceea ce permis ca de la bugetul local să­­ se finanțeze suplimentar multe acțiuni edilitar-gospodărești. Au fost date în folosință în această perioadă 815 apartamente în mu­nicipiile Galați și Tecuci, 71 săli de clasă, 3 grădinițe pentru copii cu 336 locuri, un internat școlar, rețele edilitare, spații comerciale și alte obiective. Angajamentele asumate pe această perioadă au fost îndeplinite și depășite. Luînd cuvîntul in cadrul sesiu­nii, deputatul Gheorghe Codrea­­nu a interpelat factorii responsa­bili de existența, pe anumite ar­tere ale orașului, a unui iluminat public defectuos , deputatul Ion Negoiță a cerut să se răspundă, de ce Fabrica de cărămidă de la Braniștea, unitate recent intrată în exploatare, nu funcționează la parametrii proiectați, iar depu­tatul Constantin Enescu a solici­tat răspuns la o întrebare care preocupă mulți cetățeni ai muni­cipiului Galați . Pînă cînd se va mai permite unor unități con­structoare să desfacă asfaltul de pe străzi pentru unele lucrări, iar denivelările rezultate să per­siste multă vreme? Luînd cuvîntul în cadrul dez­baterilor tovarășul Gheorghe Me­­linte, primar al orașului Berești, sublinia, printre altele lipsa preocupare a proiectanților și de constructorilor pentru terminarea a lucrărilor de alimentare cu apă a liceului dar anul acesta în fo­losință în această localitate, pre­cum și a remedierilor unor lu­crări la același liceu, iar depu­tatul Gheorghe Hagiu, prim-vi­­cepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular Te­cuci, a arătat că unele secții ale întreprinderii de industrie locală nu au fost dotate corespunzător, a lipsit ajutorul din partea con­ducerii întreprinderii pe această linie.­­ In cadrul planului județean o mare pondere o are municipiul Galați, sublinia în cuvîntul său tovarășul Alecu Stan, prim-vice­­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular muni­cipal Galați. Iată de ce criticile care au fost adresate aici sînt juste, și nu le însușim. O slabă activitate se desfășoară în ceea ce privește salubrizarea străzilor și a prestațiilor din partea în­treprinderii de gospodărie oră­șenească. In ceea ce privește rea­lizarea investițiilor sîntem ră­mași în urmă la unele obiective, dar există posibilitatea recuperă­rii și îndeplinirii planului pînă la sfîrșitul anului. In mică mă­sură ne-am ocupat de întreține­rea străzilor și nu am insistat pentru repararea asfaltului acolo unde s-a stricat. Va trebui să pu­nem de urgență ordine în ceea ce privește activitatea asociații­lor de locatari, pentru că la mul­te s-au constatat unele nereguli, unele abateri de la legile statu­lui. In cuvîntul său, tovarășul Mi­­hai Teodorescu, directorul direc­ției județene de gospodărie co­munală și locativă, Ștefan Bu­­benec, vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean. Paul Popa, di­rectorul întreprinderii de strucții agrozootehnice, s-au con­re­ferit pe larg la unele neajunsuri existente în activitatea de gospo­dărire a localităților, în realiza­rea investițiilor, în munca de construcții. După ce s-a referit la unele as­pecte negative din activitatea întreprinderilor de industrie lo­cală, tovarășul Gheorghe Mihai, directorul direcției județene de industrie locală, a căutat să jus­tifice producția slabă de Fabrica de cărămizi obținută de la Braniștea prin defecțiunile dese la unele utilaje, fără să amin­tească de unele neajunsuri în ac­tivitatea conducerii acestei între­prinderi, în organizarea produc­ției și calificarea oamenilor. Tovarășul Teodor Oprică, pre­ședintele C.J.E.F.S., s-a referit în cuvîntul său la neajunsurile ce mai există în comerț pe linia practicării unui comerț civilizat și a bunei aprovizionări a unită­ților de desfacere. In încheierea dezbaterilor luat cuvîntul tovarășul Constan­a­tin Dăscălescu, care după ce a­ ­ Continuare Ioi­eag a II al CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ La semănatul griului în unele unităti — RUM IVE SATISFĂCATOR DE LUCRU Ultimele zile au înscris noi realizări pe agenda campaniei a­­gricole de toamnă. S-a lucrat la însămînțatul grîului și a altor cereale de toamnă, s-a strîns pro­ducția de struguri, floarea-soare­­lui, porumb și legume de pe în­semnate suprafețe. La C.A.P. „7 Noiembrie“ Pe­­chea, de pildă, într-o singură zi, miercuri 29 septembrie, cu șase semănători s-au însămânțat 90 ha cu grîu. Inginerul șef al coopera­tivei, tov. Toader Butnaru, sub a cărui directă supraveghere se e­­xecută însămînțatul, ne spunea că paralel cu asigurarea respec­tării întocmai a indicațiilor teh­nice stabilite, se urmărește și realizarea vitezei zilnice de lucru planificate pentru fiecare semă­nătoare. Controlul permanent și efec­tuat cu maximum de răspundere asupra aplicării tehnologiei reco­mandate, după cum este și fi­resc, constituie o obligație în ex­clusivitate­a specialiștilor din u­­nitățile agricole. Urmărind în­deaproape activitatea mecaniza­torilor, l-am întîlnit în cursul zi­lei de miercuri și pe inginerul Ilie Păun de la C.A.P. Cudalbi II. In­sula „Panțilea" unde se însă­­mînța grîu cu șase semănători. Atît inginerul cooperativei cît și brigadierul Mihai Dumitrașcu au fost tot timpul prezenți, verifi­­cînd în amănunțime calitatea lu­crării. Am remarcat, de aseme­nea, la această unitate , care se acordă pregătirii I grija cores­punzătoare a patului germinativ. Cum pe 300 ha griul urmează să se însămînțeze avînd ca plantă premergătoare porumbul, un nu­măr însemnat de forțe au fost mobilizate la recoltarea știuleți­­lor și eliberatul terenului. Pînă acum, circa 270 ha din suprafață a fost eliberată, această iar din aceasta, 100 ha au fost arate. Dacă în majoritatea unităților agricole vizitate cu ocazia raidu­lui nostru am consemnat atenția cu care specialiștii urmăresc ca­litatea lucrărilor de pregătire terenului și de semănat, se con­­­stată însă că, pe alocuri ritmul de lucru este sub posibilități și aceasta se datorește nefolosirii tuturor semănătorilor existente. La C.A.P. Costache Negri, spre exemplu, miercuri, 29 septembrie din șase semănători lucrau doar trei, iar la C.A.P. Rediu, din opt, ■ numai patru. Ni s-a justificat a­­ceastă incompletă utilizare a se­mănătorilor prin aceea că trac­toarele au fost dirijate către alte lucrări și în special la treieratul florii-soarelui și transporturi. Fără să minimalizăm importanța pe care o prezintă strîngerea în­tr-un timp cît mai scurt a recol­tei de floarea-soarelui, conside­răm totuși că, printr-o mai bună organizare a muncii, se poate a­­sigura numărul necesar de trac­ V. BUCUR (Cootionate In pag a II a) » Recolta de porumb - strînsă, transportată și înmagazinată cu maximă operativitate Datele centralizate zilnic la Di­recția generală agricolă județea­nă scot în evidență faptul că, deși ne aflăm la începutul lunii octombrie, recoltatul porumbului în cooperativele agricole din ju­deț se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător. Slaba participare a cooperatorilor la strîngerea re­coltei, la care se adaugă pe a­diferențele mari existente în­tre unități în ceea ce privește re­coltarea porumbului, faptul că la locuri și unele deficiențe orga­nizatorice privind judicioasa re­partizare și utilizare a forței de lucru constituie principalele cau­ze ale acestei întîrzieri. Dar iată, potrivit datelor fur­nizate de către Direcția agricolă cum se prezintă situația recoltă­rii porumbului pe consilii inter­­cooperatiste la data de 30 sep­tembrie a.c. 1 Continlate in pag a Lt dl Nr. crt. Consiliul intercooperatist Președintele consiliului intercooperatist Recoltat față de plan în procente această dată mai sînt cooperati­ve agricole care nu au strîns 1. Slobozia Conachi Petre Botezat­u 38,8 2. Băleni , Alecu Crăciun 36,4 3. Șendrep T­i"" "f'", J 'I'ănăsache Daraban 33,8 4. Tuluce ti fiji ■ [ Uq 1A El­ il Neleisa 32,3 5. Cuca­­ fg. ----St­­an Gheorghe 31,3 6. Cerțeșt ȘC­U. ,M.­­ Nit'M­­­lentin Ghinea 29,4 7. Suceve ii­i­­ S­i Ti Man Văsiiescu 27,5 8. Chir­aft »—: " "Ja­i Slabu 27,0 9. Cudalb W 0 Cf*15 100 C Io 1 Tomiță 26,9 10. Corod Basa­lie 26,8 11. Tecuci­u 23,9 12. Drăgușeni Vasile Tofan 23,0 13. Pechea Ion Negoiță 22,3 14. Ivești Sandu Bujor 22,2 15. Hanu Conachi Alexandru Filip 22,0 16. Cavadinești Dumitru Băltărețu 21,1 17. Nicorești Ștefan Vulpe 20,4 18. Berheci Eugen Petcu 20,2 19. Movileni Achil Doroș 19,3 20. Tg. Bujor Vasile Bălan 19,1 21. Bălăbănești Ștefan Fierbințeanu 14,7 22. Vlădești Nicolae Velitchi 12,2 23. Berești Simion Iacoblev 12,0 24. Vameș Serghei Melniciuc 9 4

Next