Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-12-08 / nr. 8392
S' -V Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean 4 PAGINI — 30 BANI Sfîrșitul de an nu admite semne de „oboseală ”aí în activitatea L. T. G.-ului! Bilanțul încheiat la data de 30 noiembrie a.c. de către colectivul laminorului de tablă groasă, al Combinatului siderurgic din Galați, consemnează un spor de producție, față de sarcina planificată, de peste 3 500 tone tablă mijlocie și groasă. Dat fiind faptul că, prin producția pe care o realizează, acest obiectiv continuă să dețină ponderea în sarcinile de ansamblu ale Combinatului, depășirea poate fi considerată ca importantă și valoroasă , în același timp. Este necesar să amintim în plus că, în acest an, laminorul de tablă groasă va lucra practic să indici superiori celor proiectați inițial. Sunt, așadar, suficiente elemente care pot caracteriza capacitatea profesională a laminatorilor, modul în care cadrele tehnice de aici au organizat și perfecționat procesele de producție. De ce, totuși vorbim în titlul articolului nostru, despre semnele de „oboseală" din activitatea laminorului ? Am precizat că la data de 30 noiembrie a.c., se înregistrase un spor de peste 3 500 tone laminate față de sarcina planificată. Cu numai o lună în urmă însă, la 31 octombrie, sporul se ridica la peste 11 500 tone. Diferența dintre cifrele amintite o constituie tocmai cantitatea să came realizare de plan înscriîn penultima lună a anului. Așadar, un semn evident de „oboseală" ! Este drept că justificările care pot fi aduse, în mod obiectiv, de către conducerea laminorului trebuie luate într-un fel în discuție. Anume faptul că lucrările de extindere a spațiului de finisare a laminatelor nu au fost realizate la termenul planificat, și că, în mod implicit, acest lucru a început să se facă simțit, să aibă repercusiuni negative în activitatea laminorului, după cum, și unele defecțiuni din cadrul laminorului Slebing au afectat în mod direct producția de tablă groasă. Dacă nu ne propunem însă să dezbatem mai mult aceste influențe , o facem pe motivul că, laminorul de tablă groasă, chiar și în atari condiții, își poate și trebuie să-și onoreze integral sarcinile de plan pe acest an, ca și angajamentul luat de colectiv de a produce suplimentar 12 000 tone de laminate. De fapt, această idee a fost subliniată și în dezbaterile recentei plenare a Comitetului de partid L.T.G. A fost subliniată cu atît mai mult, cu cit oamenii, comuniștii, s-au oprit asupra propriilor lipsuri și greutăți. — Un singur minut de oprire a laminorului, spunea cu acest prilej tovarășul George Drugescu, înseamnă o pierdere de mai multe mii de lei producție. In acest caz, ne revine sarcina să preîntîmpinăm opririle accidentale de orice fel. Și aceasta, prin exploatarea cit mai rațională a utilajelor, pe întreg parcursul fluxului tehnologic, prin execuția reparațiilor și reviziilor planificate la un bun nivel calitativ. Un singur minut de oprire a utilajelor, mai multe mii de lei producție pierdută. O singură oră de nefuncționare a laminorului — mai bine de o sută de tone de tablă restantă ! Iată așadar, asupra căror fenomene trebuie să reflecteze întregul colectiv. Pentru că, numai orele de opriri înregistrate de la începutul anului și pînă în prezent, peste cele planificate, ar fi permis — prin înlăturarea lor — obținerea unui spor de producție de peste 10 000 de tone laminate. Zilele anului în curs, zile de GH. TEODORESCU GH. MUȘAT (Continuare în pag. a Il-a) In fotografie: Noi vase aflate în construcție pe cala Șantierului naval din Galați. Foto : G. BERCOV La C.A.P. Șendreni . Schimb de experiență privind pregătirea furajelor seri a avut loc la cooperativa agricolă de producție din Șendreni un schimb de experiență organizat de Direcția generală agricolă județeană privind prepararea furajelor grosiere la care au participat: președinții, inginerii șefi și șefii de ferme zootehnice din cooperativele agricole cuprinse în consiliile intercooperatiste învecinate, specialiști de la Direcția generală agricolă și I.M.A. Galați. Cu această ocazie au fost popularizate rezultatele bune obținute de C.A.P. Șendreni în pregătirea nutrețurilor pentru o mai rațională folosire a acestora în hrana animalelor, s-a subliniat necesitatea generalizării tehnologiilor recomandate în acest sens precum și a mecanizării procesului de producție din zootehnie. Schimburi de experiență pe aceeași temă vor fi organizate în zilele următoare și la cooperativele agricole Băleni și Corod. Fabrica de spirt Ghidigeni raportează: Planul anual îndeplinit cu 25 de zile mai devreme ieri, la Comitetul județean de partid ,s-a primit , din , partea organizației de partid și a conducerii Fabricii de spirt Ghidigeni următoarea telegramă : „Colectivul întreprinderii noastre, sub conducerea organizației de partid raportează realizarea încă de la6 decembrie a planului anual , la producția globală și producția marfă vîndută și încasată. Asigurăm Biroul Comitetului județean de partid că în continuare vom depune eforturi sporite pentru depășirea tuturor indicatorilor de plan, și vom lua totodată de pe acum măsurile tehnico-organizatorice necesare desfășurării în bune condițiuni, în noul an de plan 1972, a procesului de producție". Succesul colectivului de muncă al Fabricii de spirt Ghidigeni este un rezultat al creșterii conștiinței politice a muncitorilor, a tuturor salariaților. « Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congresului de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politicesociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură, din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi ; aceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a experienței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu consecvență și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Congresul al X- lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede crește(Continuare în pag. a IV-a) Jubileul de 60 de ani al Căminului cultural din Buciumeni Anotimp solemn Un sat cuprins de vîntoasele lui decembrie e un tablou. Și lumina și întunericul și drumurile îți caută un rost pe unde treci, îmi amintesc de un hrisov pe care l-am închipuit cîndva aici, în pădurea Buciumenilor, la o vreme cînd nu se găsea pe dealul cu pruni al Tecucelului decit o turmă de oi și o legendă pe care o înfiripa profesorul Donciu Nicolae, plăsmuitor de metafore solemne în cronica scrisă de el însuși. Cînd citiți aceste fraze, au trecut mai multe ceasuri de la sărbătoarea la care am fost părtaș împreună cu sute și sute de femei, copii și bărbați. Căminul cultural a împlinit șase decenii de activitate ; este o aniversare pe care o poți înțelege numai dacă socotești că pămîntul și-a făcut loc cu brazda, in istorie; altfel, cuvintele nu ar avea șir și ecoul lor ar fi stins. O anume geometrie a tiparului la acest ceas tîrziu trece peste spectacolul venirii buciumenilor la serbarea satului, în straie potrivite din ajun, alese din cufere cu fire de flori uscate, din cîmpul de astă vară. Buciumenii au primit ieri vizita unor oaspeți de seamă , membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul Leonard Stoian, prim vicepreședinte al Comitetului executiv al VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare in pag. a III-a) SALUTUL Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Sărbătorirea a șase decenii de existență a Căminului cultural din comuna Buciumeni O instituție cu ample implicații în viața spirituală a satului are loc în climatul valorificării comorilor folclorice și artistice tradiționale, al programului strălucit al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii, pentru educarea tinerilor în spiritul dragostei față de patrie, a echității și dreptății sociale. începuturile mișcării culturale au fost modeste, pornite doar din inițiativa unor oameni luminați, ca Șt. O. Iosif, cu dragoste de popor. Preluînd ștafeta culturală a începuturilor, intelectualii comunei au pornit-o cu generozitate prin ani, dăruind-o fiilor de astăzi ai satului, ca un simbol al bogăției spirituale a locuitorilor de aici, al setei lor de cultură și civilizație. In anii noștri culturalizarea maselor a devenit parte integrantă a țelurilor revoluționare, ea este fundamentată de politica științifică a partidului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Eforturile de culturalizare a maselor s-au împletit și aici la Buciumeni cu munca politică de transformare și modelare a omului nou, cu un larg orizont ideologic și de cultură generală. La baza Întregului educativ noi așezăm munca, elanul constructiv, învățâmîntul, proces știința, cultural ca factori de cea mai mare importanță în activitatea societății, în procesul ei de dezvoltare necontenită. Altul este chipul satelor și orașelor noastre, alta este și înfățișarea comunei dumneavoastră ai cărei locuitori descind din oștenii celui mai vestit voievod al Moldovei eroice. In contextul profundelor transformări ale întregii noastre vieți economice și spirituale suntem convinși că lăcașul de cultură și educație din Buciumeni — căminul cultural — va răspunde cu consecvență la traducerea in viață a sarcinilor mărețe trasate de partid , aici își desfășoară activitatea formații artistice de amatori care s-au remarcat în confruntări de amploare și prestanță, țărani cooperatori și intelectuali care și-au unit forțele intr-un singur șuvoi, valorificînd tezaurul folcloric al poporului, transforming căminul cultural într-o adevărată tribună de educație comunistă, de răspîndire a frumosului socialist în rîndul maselor. Forțele culturale ale frumoasei dumneavoastră comune, cu nume de legendă , au înțeles că transformarea oamenilor, înarmarea lor cu concepția înaintată despre viață și lume, cu cele mai viguroase concluzii ale științei — este una dintre problemele cele mai complexe. Cu atît mai mult puteți realiza idealurile partidului și patriei cu cît în rîndul locuitorilor comunei Buciumeni se găsesc comuniști destoinici, hotărîți să răspundă prin fapte imperativelor majore ale societății noastre. La această înălțătoare sărbătoare a Căminului cultural care se desfășoară în cadrul Lunii culturii, științei și educației „Danubius Galati '71” — vă urăm succese deosebite în activitatea dumneavoastră de viitor, pe măsura sarcinii de excepțională importanță pe care ne-a încredințat-o partidul — de a ridica necontenit conștiința oamenilor muncii acei care nu-și precupețesc eforturile pentru a sui pe culmi tot mai înalte patria noastră — România socialistă. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN *")a vorbit și se vorbește dintotdeauna cu OT seriozitatea cuvenită despre alegerea drumului în viață. Mai mult decit atît, acest act tinde să fie guvernat de criterii științifice, de specialiști pregătiți anume pentru a-i ajuta pe cei în cauză — absolvenții școlii generale ori ai liceului — în parcurgerea atît de dificilei etape ce urmează imediat după obținerea certificatului ori a diplomei de bacalaureat. Se observă, de asemenea, de la an la an, o tot mai pronunțată și serioasă aplecare a celor direct interesați, adolescenții, spre parcurgerea cu pas sigur a drumului ce duce spre profesia dorită. Din această cauză, exemplele contrarii devin tot mai rare, ceea ce nu înseamnă că ele vor dispărea complet numai in urma cîtorva acțiuni. Există o sumă de factori interesați în conducerea vieții adolescentului spre căi ferme, verificate. Ei se numesc, înainte de toate, familia și școala. Se cunosc acțiunile și metodele folosite de fiecare în parte. Numai că, uneori ambii factori acționează simbiotic numai în intenție... De asemenea, cîteodată amîndouă aceste foruri de drept ale educației mai mult își propun să consulte și părerea celui în cauză decit realizează în fapt tentativa. Deci, în unele cazuri, ceea ce se întimplă în realitate nu ne îndreptățește să conchidem eu tripticul adolescent-școalafamilie ascunde un mecanism perfect orientat spre împlinirea firească a primului implicat : absolventul. Am avut ocazia să consul tți t ÍL ta tăm o sumă de cereri de angajare pe o funcție administrativă modestă. In majoritate, solicitanții erau proaspeți absolvenți ai liceului de cultură generală în căutarea unnui post. Și, pentru că refuzăm să credem că visul lor de-o viață a fost acela de a deveni — să zicem — magazinele, logica ne împinge spre altă concluzie , respectivii acționau acum nu în virtutea unor proiecte ferme, nu potrivit unor planuri de perspectivă care să-i conducă spre o profesie, ci la întîmplare, in voia hazardului, forțind angajarea pe un post oarecare pentru a-și dovedi lor, părinților sau profesorilor că anii de școală nu au fost chiar în zadar trăiți. Consultîndu-le cererile, am observat că unii dintre ei au izbutit deja în numai cîțiva ani scurși de la absolvire să schimbe cîteva locuri de muncă. Mioara T. a lucrat în contabilitate și în învățămînt, G. C. în citeva funcții administrative . Ana S. a izbutit să facă după liceu și o școală de proiectanți fără însă a fi nicăieri angajată. Dintre toate cazurile, unul ne-a atras în mod deosebit atenția. Și aceasta pentru că persoana în cauză realizase la vreme potrivită o opțiune bună. Georgeta A. a urmat după absolvirea școlii generale o alta, profesională, după care a intrat ca strungar într-o mare întreprindere. De aici a plecat în cîteva funcții administrative, după care a devenit ospătară la două can DAN TEODOR (Continuare tn pag. a Il-a) Drnmnl de la hazard la vocație Cu planul de desfacere depășit Colectivul O.C.L. „Produse Industriale" Galați și-a realizat sarcina de plan de desfacere pe 11 luni în proporție de 100,3 la sută, înregistrînd o depășire de 213 mii lei, ca urmare a măsurilor luate de conducerea organizației și comitetul de partid care, pe lingă aprovizionarea cu fond de marfă de la I.C.R.T.I. și I.C.R.M. Galați, a atras un fond de marfă suplimentar de peste 14 milioane lei în lunile septembrie, octombrie și noiembrie din alte județe. Au fost puse astfel în vînzare cantități însemnate de încălțăminte, țesături de bumbac și lină, tricotaje pentru adulți și copii și articole pentru noi născuți care au completat în bună parte necesarul de consum al populației. O importantă contribuție la realizarea sarcinii de plan și a bunei serviri a constituit-o și darea în folosință a unui număr de 4 noi unități : magazin de menaj cu autoservire, expoziție de mobilă cu vînzare, magazin de mercerie-parfumerie și un magazin de ceasuri și articole de tablonz, toate în strada Brăilei.