Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-12-08 / nr. 8392

S' -V Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean 4 PAGINI — 30 BANI Sfîrșitul de an nu admite semne de „oboseală ”aí în activitatea L. T. G.-ului! Bilanțul încheiat la data de 30 noiembrie a.c. de către colecti­vul laminorului de tablă groasă, al Combinatului siderurgic din Galați, consemnează un spor de producție, față de sarcina plani­ficată, de peste 3 500 tone tablă mijlocie și groasă. Dat fiind faptul că, prin pro­ducția pe care o realizează, a­­cest obiectiv continuă să dețină ponderea în sarcinile de ansam­blu ale Combinatului, depășirea poate fi considerată ca impor­tantă și valoroasă , în același timp. Este necesar să amintim în plus că, în acest an, laminorul de tablă groasă va lucra prac­tic să indici superiori celor pro­iectați inițial. Sunt, așadar, sufi­ciente elemente care pot carac­teriza capacitatea profesională a laminatorilor, modul în care ca­drele tehnice de aici au organi­zat și perfecționat procesele de producție. De ce, totuși vorbim în titlul articolului nostru, despre sem­nele de „oboseală" din activitatea laminorului ? Am precizat că la data de 30 noiembrie a.c., se înregistrase un spor de peste 3 500 tone lami­nate față de sarcina planificată. Cu numai o lună în urmă însă, la 31 octombrie, sporul se ridi­ca la peste 11 500 tone. Diferen­ța dintre cifrele amintite o con­stituie tocmai cantitatea să ca­me realizare de plan înscri­în penultima lună a anului. Așadar, un semn evident de „oboseală" ! Este drept că justificările care pot fi aduse, în mod obiectiv, de către conducerea laminorului trebuie luate într-un fel în dis­cuție. Anume faptul că lucrări­le de extindere a spațiului de finisare a laminatelor nu au fost realizate la termenul planificat, și că, în mod implicit, acest lu­cru a început să se facă simțit, să aibă repercusiuni negative în activitatea laminorului, după cum, și unele­­ defecțiuni din cadrul laminorului Slebing au a­­fectat în mod direct producția de tablă groasă. Dacă nu ne propunem însă să dezbatem mai mult aceste influ­ențe , o facem pe motivul că, laminorul de tablă groasă, chiar și în atari condiții, își poate și trebuie să-și onoreze integral sarcinile de plan pe acest an, ca și angajamentul luat de co­lectiv de a produce suplimentar 12 000 tone de laminate. De fapt, această idee a fost subliniată și în dezbaterile re­centei plenare a Comitetului de partid L.T.G. A fost subliniată cu atît mai mult, cu cit oame­nii, comuniștii, s-au oprit asu­pra propriilor lipsuri și greutăți. — Un singur minut de oprire a laminorului, spunea cu acest prilej tovarășul George Druges­­cu, înseamnă o pierdere de mai multe mii de lei producție. In a­­cest caz, ne revine sarcina să preîntîmpinăm opririle acciden­tale de orice fel. Și aceasta, prin exploatarea cit mai rațională a utilajelor, pe întreg parcursul fluxului tehnologic, prin execu­ția reparațiilor și reviziilor planificate la un bun nivel ca­litativ. Un singur minut de oprire a utilajelor, mai multe mii de lei producție pierdută. O singură oră de­ nefu­ncționare a lamino­rului — mai bine de o sută de tone de tablă restantă ! Iată a­­șadar, asupra căror fenomene trebuie să reflecteze întregul co­lectiv. Pentru că, numai orele de opriri înregistrate de la înce­putul anului și pînă în prezent, peste cele planificate, ar fi per­mis — prin înlăturarea lor — obținerea unui spor de produc­ție de peste 10 000 de tone la­minate. Zilele anului în curs, zile de­ GH. TEODORESCU GH. MUȘAT (Continuare în pag. a Il-a) In fotografie: Noi vase aflate în construcție pe cala Șan­tierului naval din Galați. Foto : G. BERCOV La C.A.P. Șendreni . Schimb de experiență privind pregătirea furajelor seri a avut loc la cooperativa agricolă de producție din Șen­­dreni un schimb de experiență organizat de Direcția generală agricolă județeană privind pre­pararea furajelor grosiere la ca­re au participat: președinții, in­ginerii șefi și șefii de ferme zoo­tehnice din cooperativele agrico­le cuprinse în consiliile intercoo­­peratiste învecinate, specialiști de la Direcția generală agricolă și I.M.A. Galați. Cu această ocazie au fost popularizate rezultatele bune ob­ținute de C.A.P. Șendreni în pre­gătirea­ nutrețurilor pentru o mai rațională folosire a acestora în hrana animalelor, s-a subliniat necesitatea generalizării tehnolo­giilor recomandate în acest sens precum și a mecanizării procesu­lui de producție din zootehnie. Schimburi de experiență pe a­­ceeași temă vor fi organizate în zilele următoare și la cooperati­vele agricole Băleni și Corod. Fabrica de spirt Ghidigeni raportează: Planul anual îndeplinit cu 25 de zile mai devreme ieri, la Comitetul județean de partid ,s-a primit , din , par­tea organizației de­ partid și a conducerii Fabricii de spirt Ghidigeni următoarea tele­gramă : „Colectivul­­ întreprinderii noastre­, sub conducerea orga­nizației de partid raportează realizarea încă de la­­6 decem­brie a planului­ anual , la pro­­­ducția globală și producția mar­fă vîndută și încasată. Asigu­răm Biroul Comitetului­ jude­țean de partid că în continu­are vom depune eforturi spo­rite pentru depășirea tuturor indicatorilor de plan, și vom lua totodată de pe acum mă­surile tehnico-organizatorice necesare desfășurării în bune condițiuni, în noul an de plan 1972, a procesului de produc­ție". Succesul colectivului de muncă al Fabricii de spirt Ghidigeni este un rezultat al creșterii conștiinței politice a muncitorilor, a tuturor salari­aților. « Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, co­muniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a co­muniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Munci­toresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bi­lanț atît al luptei pentru instau­rarea puterii populare, cît și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congresului de tovară­șul Gierek oferă o amplă imagi­ne a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii po­lonezi le-au dobîndit — sub con­ducerea partidului — în con­strucția societății socialiste, pre­cum și a programului de dezvol­tare multilaterală a patriei dum­neavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determi­nat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluționarea pro­blemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puterni­că a rolului conducător al parti­dului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea lar­gă, nemijlocită a oamenilor mun­cii la conducerea vieții politice­­sociale a întregii țări. Ca prie­teni ai poporului polonez, ne bu­cură, din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reu­șit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvol­tarea cu succes a orînduirii so­cialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națio­nală, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asu­pririi ; aceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialis­mului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, i­­deologia marxist-leninistă, aspira­țiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar pro­gresele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea priete­niei româno-polone o aduc par­tidele noastre — Partidul Comu­nist Român și Partidul Muncito­resc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, con­tactele pe linie de partid înles­nind mai buna cunoaștere reci­procă a experienței și rezultate­lor obținute în construcția socia­listă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu consec­vență și în viitor pentru dezvol­tarea continuă a relațiilor româ­no-polone, cu convingerea că a­­ceasta corespunde intereselor am­belor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru po­por înfăptuiește neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X- lea al partidului în vederea fău­ririi societății socialiste multila­teral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm sus­ținut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii a­­vuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de ve­dere economic. Noul plan cinci­nal, 1971—1975, prevede crește­(Continuare în pag. a IV-a) Jubileul de 60 de ani al Căminului cultural din Buciumeni Anotimp solemn Un sat cuprins de vîntoasele lu­i decembrie e un tablou. Și lumina și întunericul și drumu­rile îți caută un rost pe unde treci, îmi amintesc de un hrisov pe care l-am închipuit cîndva aici, în pădurea Buciumenilor, la o vreme cînd nu se găsea pe dealul cu pruni al Tecucelului decit o turmă de oi și o legendă pe care o înfiripa profesorul Donciu Nicolae, plăsmuitor de metafore solemne în cronica scrisă de el însuși. Cînd citiți aceste fraze, au trecut mai mul­te ceasuri de la sărbătoarea la care am fost părtaș împreună cu sute și sute de femei, copii și bărbați. Căminul cultural a împlinit șase decenii de activi­tate ; este o aniversare pe care o poți înțelege numai dacă so­cotești că pămîntul și-a făcut loc cu brazda, in istorie; altfel, cu­vintele nu ar avea șir și ecoul lor ar fi stins. O anume geo­metrie a tiparului la acest ceas tîrziu trece peste spectacolul ve­nirii buciumenilor la serbarea satului, în straie potrivite din ajun, alese din cufere cu fire de flori uscate, din cîmpul de astă vară. Buciumenii au primit ieri vi­zita unor oaspeți de seamă , membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul Leonard Stoian, prim vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare in pag. a III-a) SALUTUL Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Sărbătorirea a șase decenii de existență a Căminului cultu­ral din comuna Buciumeni O instituție cu ample implicații în via­ța spirituală a satului are loc în climatul valorificării comorilor fol­clorice și artistice tradiționale, al programului strălucit al Partidu­lui Comunist Român pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a oa­menilor muncii, pentru educarea tinerilor în spiritul dragostei față de patrie, a echității și dreptății sociale. începuturile mișcării culturale au fost modeste, pornite doar din inițiativa unor oameni luminați, ca Șt. O. Iosif, cu dragoste de popor. Preluînd ștafeta culturală a începuturilor, intelectualii co­munei au pornit-o cu generozitate prin ani, dăruind-o fiilor de astăzi ai satului, ca un simbol al bogăției spirituale a locuitorilor de aici, al setei lor de cultură și civilizație. In anii noștri culturalizarea maselor a devenit parte integrantă a țelurilor revoluționare, ea este fundamentată de politica științifică a partidului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Eforturile de cultu­ralizare a maselor s-au împletit și aici la Buciumeni cu munca politică de transformare și modelare a omului nou, cu un larg ori­zont ideologic și de cultură generală. La baza Întregului educativ noi așezăm munca, elanul constructiv, în­vățâm­întul, proces știin­ța, cultura­l ca factori de cea mai mare importanță în activitatea societății, în procesul ei de dezvoltare necontenită. Altul este chipul satelor și orașelor noastre, alta este și înfățișarea comunei dumneavoastră ai cărei locuitori descind din oștenii celui mai ves­tit voievod al Moldovei eroice. In contextul profundelor transformări ale întregii noastre vieți economice și spirituale suntem­ convinși că lăcașul de cultură și educație din Buciumeni — căminul cultural —­ va răspunde cu con­secvență la traducerea in viață a sarcinilor mărețe trasate de par­tid , aici își desfășoară activitatea formații artistice de amatori care s-au remarcat în confruntări de amploare și prestanță, țărani coope­ratori și intelectuali care și-au unit forțele intr-un singur șuvoi, valorificînd tezaurul folcloric al poporului, transforming căminul cultural într-o adevărată tribună de educație comunistă, de răs­­pîndire a frumosului socialist în rîndul maselor. Forțele culturale ale frumoasei dumneavoastră comune, cu nume de legendă , au înțeles că transformarea oamenilor, înarmarea lor cu concepția înaintată despre viață și lume, cu cele mai viguroase concluzii ale științei — este una dintre problemele cele mai complexe. Cu atît mai mult puteți realiza idealurile partidului și patriei cu cît în rîndul locuitorilor comunei Buciumeni se găsesc comuniști destoi­nici, h­otărîți să răspundă prin fapte imperativelor majore ale so­cietății noastre. La această înălțătoare sărbătoare a Căminului cultural care se desfășoară în cadrul Lunii culturii, științei și educației „Danubius Galati '71” — vă urăm succese deosebite în activitatea dumnea­voastră de viitor, pe măsura sarcinii de excepțională importanță pe care ne-a încredințat-o partidul — de a ridica necontenit con­știința oamenilor muncii acei care nu-și precupețesc eforturile pen­tru a sui pe culmi tot mai înalte patria noastră — România socia­listă. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN *")­­a vorbit și se vor­­bește dintotdeauna cu OT seriozitatea cuvenită despre alegerea dru­mului în viață. Mai mult de­cit atît, acest act tinde să fie guvernat de criterii științifi­ce, de specialiști pregătiți a­­nume pentru a-i ajuta pe cei în cauză — absolvenții școlii generale ori ai liceului — în parcurgerea atît de dificilei etape ce urmează imediat du­pă obținerea certificatului ori a diplomei de bacalaureat. Se observă, de asemenea, de la an la an, o tot mai pronunțată și serioasă apleca­re a celor direct interesați, adolescenții, spre parcurgerea cu pas sigur a drumului ce duce spre profesia dorită. Din această cauză, exemplele con­trarii devin tot mai rare, ceea ce nu înseamnă că ele vor dispărea complet numai in urma cîtorva acțiuni. Există o sumă de factori interesați în conducerea vie­ții adolescentului spre căi ferme, verificate. Ei se nu­mesc, înainte de toate, fami­lia și școala. Se cunosc acți­unile și metodele folosite de fiecare în parte. Numai că, uneori ambii factori acționea­ză simbiotic numai în inten­ție... De asemenea, cîteodată amîndouă aceste foruri de drept ale educației mai mult își propun să consulte și pă­rerea celui în cauză decit realizează în fapt tentativa. Deci, în unele cazuri, ceea ce se întimplă în realitate nu ne îndreptățește să conchidem eu tripticul adolescent-școala­­familie ascunde un mecanism perfect orientat spre împlini­rea firească a primului­ im­plicat : absolventul. Am avut ocazia să consul­­ t­ți t ÍL t­a­ tăm o sumă de cereri de an­gajare pe o funcție adminis­trativă modestă. In majorita­te, solicitanții erau proaspeți absolvenți ai liceului de cul­tură generală în căutarea un­­nui post. Și, pentru că refu­zăm să credem­ că visul lor de-o viață a fost acela de a deveni — să zicem — maga­zinele, logica ne împinge spre altă concluzie , respectivii ac­ționau acum nu în virtutea unor proiecte ferme, nu po­trivit unor planuri de per­spectivă care să-i conducă spre o profesie, ci la întîmpla­­re, in voia hazardului, forțind angajarea pe un post oare­care pentru a-și dovedi lor, părinților sau profesorilor că anii de școală nu au fost chiar în zadar trăiți. Consul­­tîndu-le cererile, am observat că unii dintre ei au izbutit deja în numai cîțiva ani scurși de la absolvire să schimbe cîteva locuri de muncă. Mioara T. a lucrat în contabilitate și în învățămînt, G. C. în citeva funcții admi­nistrative . Ana S. a izbutit să facă după liceu și o școa­lă de proiectanți fără însă a fi nicăieri angajată. Dintre toate cazurile, unul ne-a atras în mod deosebit atenția. Și aceasta pentru că persoana în cauză realizase la vreme potrivită o opțiune bună. Georgeta A. a urmat după absolvirea școlii gene­rale o alta, profesională, du­pă care a intrat ca strungar într-o mare întreprindere. De aici a plecat în cîteva funcții administrative, după care a devenit ospătară la două can­ DAN TEODOR (Continuare tn pag. a Il-a) Drnmnl de la hazard la vocație Cu planul de desfacere depășit Colectivul O.C.L. „Produse In­dustriale" Galați și-a realizat sar­cina de plan de desfacere pe 11 luni în proporție de 100,3 la su­tă, înregistrînd o depășire de 213 mii lei, ca urmare a măsurilor luate de conducerea organizației și comitetul de partid care, pe lingă aprovizionarea cu fond de marfă de la I.C.R.T.I. și I.C.R.M. Galați, a atras un fond de marfă suplimentar de peste 14 milioane lei în lunile septembrie, octom­brie și noiembrie din alte județe. Au fost puse astfel în vînzare cantități însemnate de încălță­minte, țesături de bumbac și lină, tricotaje pentru adulți și copii și articole pentru noi născuți care au completat în bună parte ne­cesarul de consum al populației. O importantă contribuție la realizarea sarcinii de plan și a bunei serviri a constituit-o și darea în folosință a unui număr de 4 noi unități : magazin de menaj cu autoservire, expoziție de mobilă cu vînzare, magazin de mercerie-parfumerie și un magazin de ceasuri și articole de tablonz, toate în strada Brăilei.

Next