Viața Nouă, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 8489-8565)

1972-04-01 / nr. 8489

Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8489 SIMBATA 1 APRILIE 1972 6 PAGINI — 30 BANI VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU In republica DEM­OCR­A­TICA SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au a­­vut loc convorbirile oficiale în­tre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democra­tice Sudan, generalul maior Gaa­­far Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, pe­trolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constan­tin Mitea, consilieri ai președin­telui, Gheorghe Șerbănescu, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al României in Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comer­țului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, mi­nistrul economiei, Mahdi Musta­fa, ministrul de stat la Președin­ția republicii, Fakhradin Moha­mmad, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul in­dustriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Spre rezervația naturală Binder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu, împreună cu preșe­dintele Gaafar Numeiry au ple­cat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt înso­țiți de personalități române și sudaneze.. S-A DUBLAT NUMĂRUL DISPENSARELOR DE ÎNTREPRINDERE Până în toamna anului trecut în județul Galați funcționau 16 dispensare medicale de prindere. Cerințele impuse între­de asigurarea unei mai bune a­­sistențe medicale în unitățile e­­conomice cu număr mare de salariați au determinat efectua­rea unui studiu la nivelul Di­recției sanitare județene pe ba­za căruia au fost luate imediate. Astfel, numărul măsuri dis­pensarelor de întreprindere s-a dublat, fiind încadrate cu me­dici și personal sanitar mediu și auxiliar. In acest fel se asi­gură o asistență medicală ope­rativă în special pentru cazu­rile de urgență. Imagine parțială a com­plexului comercial din microraionul 19 — Galați. 4 Intîlnire de lucru Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republi­cii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul e­­conomiei Sudanului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea unor în­țelegeri privind cooperarea e­­conomică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. ■ Citiți în pag. a VI-a Noi declarații în spri­jinul ratificării trata­telor încheiate de R. F.G. ca U.R.S.S. și Polonia; încheierea vizitei in S. U.A. Consiliului a delegației Econo­mic al Republicii So­cialiste România, con­dusă­ de tovarășul Manea Mănescu. Lucrările celui XVI-lea Congres de-al al P. C. Finlandez. Săptămîna internați­onală. 1 In pagina | ȘUVOIUL DE FORȚE SE ÎNTEȚEȘTE IAR COTELE CRESC Combinatul siderurgic Galați. Imagine din sectorul furnal e subsecția de epurare a gazelor. De la achiziționare­a pe fundații UN DRUM CÎT MAI SCURT PENTRU UTILAJE ! Actualul plan cincinal prevede o scădere fără precedent a ponde­rii structurii de construcții-mon­­taj in totalul investițiilor, pe a­­ceastă bază, mărindu-se efortul de investiții pentru achiziționarea și montarea unui volum­ sporit de utilaje, instalații, aparataje care vor asigura creșterea ritmului de producție și în general vor face munca mai productivă. Pentru asigurarea unei perspec­tive, a acestei politici economice a statului nostru, s-a îmbunătățit în ultimii ani legislația investițiilor și în mod perseverent au fost sta­bilite măsuri eficiente pentru re­ducerea fenomenului de stocare a utilajelor, reducerea decalajului intre achiziționare, punere în func­țiune și realizare a parametrilor tehnico-economici proiectați. Este evident că transpunerea în fapt a documentelor de partid de stat in acest domeniu revine și tuturor beneficiarilor, proiectanți­lor și constructorilor din județul nostru, dar mai cu seamă factori­lor răspunzători de pe platforma Combinatului siderurgic Galați unde fondurile fixe cresc în fie­care an. De aceea, analiza noastră își propune să scoată în evidență atît fenomenele pozitive, cit și rezervele și măsurile care se im­pun. De la început trebuie remarcat că direcția de investiții C.S.G. a eliminat în bună parte lipsurile din anii precedenți, privind core­larea termenelor de livrare a uti­lajelor cu montaj de către furni­zori, cu termenele necesare la montaj, ceea ce se reflectă în scă­derea stocurilor de utilaje nemon­tate, în comparație cu perioadele anterioare. De asemenea aceeași direcție a acționat mai analitic, pentru care utilaj în parte stabilind fie­noi destinații în cazul celor rămase de la punerile în funcțiune, stabilind măsuri de montaj pentru cele care staționau de mai mult timp. Re­zultatele se măsoară în milioane și chiar zeci de milioane lei utilaje și instalații care au fost puse în funcțiune, lichidîndu-se astfel i­­mobilizările de fonduri materiale și bănești. Cu toate rezultatele bune obți­nute reținem atenția în continuare conducerii proiectanților — Ipro­­met și I. P. L. București, Centra­lei siderurgice Galați și antrepre­norului general — I.C.M.S.G., că sînt necesare noi măsuri pentru respectarea duratei normate lega­le de staționare a utilajelor, scur­tarea perioadelor de montare și punere în funcțiune. Astfel, este necesar ca proiec­tanții Ipromet și I. P. L. București să asigure la timp documentațiile tehnice și economice așa cum prevăd legile în vigoare și să re­nunțe la practica fărîmițării do­cumentațiilor care aduce serioase prejudicii pregătirii tehnico-mate­­riale a lucrărilor. Este adevărat că, pe bază de aprobări legale, se poate elabora documentația și în mod derogatoriu, însă în ultimul timp, „excepția" a cam devenit „regulă" pentru Ipromet și I.P.L. Să luăm, de exemplu, una din instalațiile de control, de la lami­norul de tablă groasă, pentru care importul utilajului de bază, s-a contractat în 1970, iar proiectele care cuprindeau achiziționarea u­­tilajelor și materialelor auxiliare mărunte, au fost elaborate la sfîr­­șitul anului 1970, nncit contracta­rea aprovizionării a fost posibilă cu mult mai tirziu. Oare, în acest caz, I. P. L. Bu­curești nu putea să elaboreze în mod integral documentația pentru V. NICOLESCU (Continuare in pag.­a­n­a) P­uternica dezvoltare e­­conomică și socială a Galațiului, ca și a celor­lalte localități ale ță­rii, a ridicat in timp multiple probleme strîns legate de îm­bunătățirea continuă a trans­portului de utilaje, materiale, mărfuri și călători. Tocmai a­­ceasta a constituit motivul, pe deplin justificat, al înfiin­țării, cu cinci ani în urmă, a Regionalei de căi ferate — Galați, încă din primele zile de activitate, conducerea noii u­­nități s-a orientat spre re­zolvarea celor mai stringente aspecte care atunci vizau sporirea capacității de circula­ție a trenurilor, cunoașterea imediată și in perspectivă nevoilor de transport ale o­­­­biectivelor industriale, rezul­tate din documentele elabora­te de conducerea partidului și statului nostru. O succintă privire retros­pectivă ne oferă destule argu­mente pentru a afirma că Regionala C. F. Galați și-a făcut simțită din plin prezen­ța in viața economică și soci­ală a județelor pe raza căro­ra își desfășoară activitatea. Pe baza unor studii și mă­suri practice, de exemplu, a fost radical îmbunătățit trans­portul de minereu și al pro­duselor de balastieră. Forma­rea unor trenuri cu sporit, ca și constituirea tonaj de navete închise, a condus la re­zolvarea mai operativă a ce­rințelor de materii prime materiale ale unităților indus­­t­triale și șantierelor de con­strucții. S-a urmărit, apoi, concentrarea traficului de măr­furi intr-un număr redus, de stații de încărcare — descăr­care, scop în care acestea au fost dotate în mod corespun­zător cu mijloace tehnice mo­derne de manipulare. In ace­lași context de preocupări se înscrie extinderea transportu­rilor marșrutizate, care, pe regională, se efectuează in prezent în proporție de 56 la sută, introducerea de noi teh­nologii prin utilizarea raționa­lă a containerelor, boxpalete­­lor etc. In rezolvarea acestor probleme, s-a avut în vedere continua îmbunătățire a transportului de materii prime pentru C.S.G. ca și preluarea operativă a produselor finite realizate de această mare u­­nitate industrială a Galațiului. In atenția conducerii Regi­onalei de căi ferate s-a aflat și buna deservire a călătorilor, acest lucru fiind evidențiat de introducerea unor vagoane confortabile de mare capaci­tate, de refacere și moderniza­re a stațiilor Tecuci, Făurei, Buzău, Comănești etc. și Multe alte realizări, cum ar montarea echipamentelor de autostop, dotarea unor stații cu instalații de teleco­mandă și de radio-comunicații, refacerea și dublarea căii pe diferite trasee ale regionalei, au condus in bună măsură la efectuarea transporturilor in condiții de siguranță și regu­laritate a circulației. Firește că asemenea preocu­pări alături de multe altele, pe care nu le-am putut cu­prinde in aceste rinduri, s-au soldat cu rezultate însemnate. Astfel în 1971, față de anul 1967 — cînd s-a înființat re­gionala — volumul total de transport în zone­­­lm con­venționale a crescut cu 43 la sută, iar productivitatea mun­cii cu 32 la sută. In aceeași perioadă, tonajul brut al tre­nurilor de marfă a sporit cu 12 la sută, viteza trenurilor de călători cu 12 la sută, iar pon­derea tracțiunii cu locomotive Diesel urcă și ea de la 66 la 85 de procente din totalul re­morcări. Asemenea rezultate s-au re­flectat intr-o eficiență econo­mică sporită, ilustrată de fap­tul că prețul de cost a fost re­dus cu 12 lei pe 1 000 tone - km convenționale, că benefi­ciile realizate în 1971 au fost cu o dată și jumătate mai mari decât în 1967. Sunt realizări de prestigiu, care se înscriu pe linia pre­vederilor Congresului al X-lea al partidului, sunt succese la care și-au adus contribuția toate colectivele de muncă din cadrul regionalei. • Există deci suficiente te­meiuri să considerăm că, sub îndrumarea Comitetului jude­țean de partid Galați, cu spri­jinul celorlalte organe de partid și de stat de pe raza de activitate, colectivul Regiona­lei de căi ferate va dobîndi in viitor succese și mai remar­cabile, își va îndeplini cu pri­sosință sarcinile ce-i revin în perfecționarea continuă a transportului feroviar. „VIAȚA NOUĂ" Regionala C. F. Galațî­­ ia cinci ani de activitate ÎN AGRICULTURĂ — nici o oră bună de lucru să nu fie irosită! In aceste zile­­ locul specialiștilor și al cadrelor de conducere din unități este pe teren­ ­ intern într-o perioadă cînd, în condiții normale, pe oricare inginer agronom sau horticultor nu-1 poți găsi decit in cîmp, acolo unde se pun bazele viitoarelor producții agricole. Ieri, de exem­plu, la orele nouă, ing. Serghei Melniciuc, președintele coopera­tivei agricole de produc­ție Independența, era în sectorul legumicol, după ce în prealabil rezolvase și lalte treburi — semănătorile ce le­lu­crau la floarea-soarelui, unde s-au însămințat ultimele 50 ha , apoi a trecut pe la vie unde se lucrează la tăiat și legat, pe la sectorul de construcții și la urmă la legume, unde după propria sa afirmație avea să zăbovească mai mult. Motivul: s-a declanșat plan­tarea răsadului de roșii timpurii în solarii. Pînă la jumătatea săp­­tămînii viitoare, ne-a spus S. Melniciuc și șeful fermei ing. N. Șerbănescu, am stabilit să termi­năm plantatul pe 15 000 mp so­larii. In scurta discuție purtată cu acest agronom — autorul unei producții de porumb de peste 5 400 kg la hectar în 1971, inter­locutorul ne-a declarat : — Cu excepția viei și legume­lor, unde treburile nu se termi­nă, practic, nici măcar o lună pe an, în rest, pînă la semănatul po­rumbului, nu mai avem ce lucra în cîmp. Ne vom concentra așa­dar în cele două sectoare — vie și legume — unde volumul de muncă este încă mare. Asemenea exemple, de oameni, care se achită cu răspundere de sarcina cu care au fost investiți, care intîmpină răsăritul soarelui în cîmp, hotărînd, împreună cooperatorii sau muncitorii agricultura de stat, soarta viitoa­relor recolte, sunt multe. Ingineri ca Vasile Alexandru și M. Șerbă­nescu, șefi­ de ferme la I.A.S. Smîrdan, care an de an înscriu noi recorduri la producțiile de grîu, porumb, floarea-soarelui, sau ca ing. Ionel Paraschiv de la G.A.P. Șerbănești, ing. Gheor­ca din ghe Cumpătă, de la C.A.P. Pe­­chea, ing. Emil Nereisa, președin­tele G.A.P. Vînători și-au cîști­­gat, prin munca depusă, un bine­meritat prestigiu. Sunt însă — ce-i drept la număr — și oameni care puțini nu numai că nu fac ei nimic, dar (să ne fie iertată expresia), uneori chiar încurcă și pe alții. Un a­­semenea exemplu am întâlnit cu ocazia raidului întreprins ieri. Ajunși la Fundeni, am căutat să aflăm cauza rămînerii în urmă la semănatul florii-soarelui. Cum era și firesc trebuia să stăm de vorbă cu inginerul Mircea Simi­­na sau cu președintele coopera­tivei, Alexandru­, Sandu. Dar în cîmp, la semănători, nu erau și nici nu ajunseseră pînă la ore­le 11. La sediu, o funcționară ne-a spus că sunt totuși pe te­ren. Dar, spre norocul nostru, cooperatoare cu o cazma în mi­­­nă s-a desprins dintr-un grup de vreo 20 de femei și ne-a între­bat : — Căutați pe șefii noștri ? — Da! — Ați nimerit bine ! sunt la bufet. — Nu ne arde de glume, am zis noi. Spune, știi cu adevărat unde-i putem găsi ? — Da, la bufet, după cum am spus. Am lăsat grupul de femei și M. CREȚEANU (Continuare Id pag. a­n-a) Atelier de vulcanizare Printre acțiunile pe care și le-a propus să le inițieze în acest an conducerea coo­perativei „Avîntul" Galați, se află și în­ființarea unui atelier de vulcanizare în piața „30 Decembrie" str. Traian. Atelierul este dotat cu utilajul necesar pentru cau­ciucuri și camere de autoturisme, încălță­minte, garnituri din cauciuc etc. **i

Next