Viața Studențească, ianuarie-martie 1971 (Anul 16, nr. 1-13)
1971-01-13 / nr. 2
Anul XVI • 2 (390) • Miercuri 13 ianuarie 1971 • 16 pagini • 0,50 lei REVISTA A UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA Ars laborandi Titlul implică discutarea unei categorii superioare aceleia de „muncă“ propriu-zisă, fixind-o in superlativ. Nu „a munci", ci „arta de a munci", de a pătrunde și de a aplica anticipat o lege care să-ți garanteze succesul. Și dincolo de o datorie elementară, pasiunea pentru muncă, transformarea ei intr-o rațiune a existenței, nu „ceva fără de care nu se poate“. Prezența noastră in studenție trebuie să lege acel „studio" — verb care ne numește condiția — de „ars laborandi“, de idealul datoriei și al conștiinței. Concret, învățăm in facultate nu pentru a ști o meserie, ci pentru a putea concepe o meserie. Pentru a fi capabili să-i transferăm, in fiecare act practic, ceva din ființa și din pasiunea noastră care constituie amprenta de nou, de original. „A fi conștiincios“ nu e totul. Asta exprimă in multe cazuri mediocritatea, strecurarea reptiliformă printre lucrurile esențiale cu un sentiment inert al împlinirii minore, cenușii. Facultatea e un cerc in care gravităm pină reușim să-l descifrăm toate umbrele, să-i supunem toate luminile. Stă aici înțelesul plecării la „școli inalte“ de unde trebuie să ne întoarcem acasă, pretutindeni acasă, pentru o germinație de suflet și muncă, necesară și așteptată de la fiecare dintre noi. Ca să echivalăm măcar ce am primit, ce primim, trebuie să dăm totul, nu intr-o dăruire oarbă, intimplătoare, ci intr-una prestabilită, sigură. Sunt rădăcinile acestei dăruiri in ceasurile Încărcate , de îndoieli creatoare, in înscrierea atributului „conștiincios" in sfera totalului, incertitudinea că ai încercat tot, că „te-ai pus in situația să rezolvi totul". Vinarea meschină a unei diplome, respirația in subteranul molcom al nepăsării, existente incă in lumea noastră studențească, sunt accidente regretabile ale conceptului nobil „ars laborandi". Discuția de față nu este decit un „motiv“ al orchestrației prin care ne propunem să abordăm acest număr, motiv al muncii in înțeles superior, desfăcută din secțiunile ei largi in care găsim aspirațiile întregii țări și ne sudăm in ele, conferindu-i cea mai de preț calitate a viritei noastre — „arta de a munci", de a ne aureola pasiunea și timpul cu o demnitate lucidă. Dan FRUNTELATA „COORDONATE“ — pauză intr-unul din holurile noii clădiri a Institutului politehnic din București. Fotografie de Emil Cojocaru <Syfroti Legătit nu ai PREȘEDINTELE La întrebările noastre răspund tovarășii SORIN IONESCU, secretar al Consiliului U.R.S.R., și KALMAN PUSZTAI, vicepreședinte cu problemele profesionale. Precum se știe, recent a avut loc o consfătuire la care au participat rectorii și președinții consiliilor U.R.S. din toate centrele universitare, pe a cărei ordine de zi au fost înscrise cîteva probleme de maxim interes pentru desfășurarea vieții universitare. Una dintre acestea se referă la perfecționarea reprezentării asociațiilor studențești în consiliile profesorale și senate. Rațiunile care au impus această îmbunătățire a reprezentării existente sunt de altfel cunoscute încă din dezbaterile plenarei Consiliului U.R.S.R. din 3 octombrie 1970. V-am ruga să ne spuneți, tovarășe secretar Sorin Ionescu, în ce constă această măsură când va fi ea aplicată, și îndeosebi semnificațiile sale 7 . Măsura unei mai bune reprezentări a asociațiilor studențești in organele de invățămînt se inscrie intr-un proces firesc, evident, de sporire a rolului activ al asociațiilor studențești, de angajare a lor, alături de organele de invățămînt, în efortul de perfecționare continuă a procesului instructiv-educativ. Este vorba despre o inițiativă a U.R.S.R., discutată cu activul larg al asociațiilor studențești încă in vară, la Izvorul Mureșului, in funcție de experiența și cerințele practice ale activității noastre, împreună cu Ministerul Invățămintului au fost înaintate propunerile corespunzătoare, care se materializează astăzi in perfecționarea reprezentării asociațiilor studențești în senatele și consiliile profesorale, realizîndu-se practic in etapa următoare, pină la sfîrșitul lunii ianuarie. Alături de reprezentanții actuali, în conturarea unei reprezentări cât mai complet posibile a anilor de studiu și a facultăților în consiliile profesorale și respectiv în senatele universitare, ședințele lărgite ale consiliilor asociațiilor studențești vor desemna noi reprezentanți în organele colective de conducere din instituțiile de învățămint superior. In vederea aplicării concrete a acestor măsuri a avut loc recenta acțiune comună la nivel central, care au adus precizările necesare. Incontestabil, continuându-și activitatea pe baza experienței dobîndite, asociațiile, prin reprezentanții lor în organele de invățămînt, vor fi și mai departe promotoare active ale punctelor de vedere înaintate ale majorității covîrșitoare a studenților care militează pentru creșterea exigenței și responsabilității față de pregătirea profesională. Reafirmarea elocventă a rolului și poziției conferite studențimii în sistemul democrației noastre universitare, lărgirea sferei de reprezentare a asociațiilor studenești este în măsură să determine o preocupare sistematică, activă pentru abordarea largă, dinamică a tuturor aspectelor procesului instructiv-educativ în vederea sporirii contribuției organizației studențești la înfăptuirea măsurilor stabilite de partid pentru perfecționarea și modernizarea continuă a invățămintului superior. Tot în cadrul consfătuirii amintite, s-a anunțat experimentarea în semestrul al II-lea, deocamdată numai, la un număr restrîns de facultăți, a unui nou sistem de verificare a cunoștințelor, ale cărui detalii intenționăm să le prezentăm și noi într-unul din numerele viitoare. Pînă atunci, v-am solicita, tovarășe vicepreședinte Kálmán Pusztai, să faceți o apreciere cu privire la această măsură, mai ales din perspectiva asigurării unui climat de studiu ritmic și temeinic. — Una dintre problemele ridicate în adunările generale și confernțele de dări de seamă și alegeri ale asociațiilor studențești a fost și aceea privind îmbunătățirea sistemului de notare a cunoștințelor studenților, în ansamblul măsurilor de perfecționare și modernizare a învățămîntului nostru superior. In ce constă, de fapt, esența noului sistem ? Este vorba de notarea fiecărei activități la care participă studentul In cadrul procesului de învațămînt (ore de laborator, lucrări practice, lucrări de control, seminarii). Punctajul acesta, transformat in notă, constituie jumătate din media finală la disciplinele respective, cealaltă jumătate reprezentind-o nota propriu-zisă de la examen. Sistemul propus se va aplica din semestrul al II-lea cu titlu experimental în unele facultăți, urmînd ca în acest interval de timp consiliile profesorale să analzeze modalitatea concretă de aplicare a acestui sistem. In acest sens și asocia'iile studenești trebuie să-și aducă contribuția activă în concretizarea măsurii respective. Noul sistem trebuie interpretat în contextul general al măsurilor de perfecționare și modernizare a școlii noastre superioare, menite a duce la o reconsiderare a modalităților de desfășurare a seminariilor, la creșterea ponderii activitățlor practice, la optimizarea pregătită de specialitate a studenților. Pe baza experimentului din acest semestru, urmează ca împreună cu Ministerul Invățămîntului si analzăm modul în care va fi aplicat începînd din anul universitar 1971—1972 — Studenta Éva Rónai din Cluj se interesează dacă in legătură cu prerepartizarea studenților din ultimii ani s-a făcut ceva în direcția transpunerii In viață a unei idei cuprinse în Decretul cu privire la repartizarea absolvenților. Un răspuns concret e încă pre timpuriu 7 — In preocupările Ministerului Invățămîntului și ale Comitetului Executiv al U.R.S.R. intră și rezolvarea problemei prerepartizării. In anul acesta sistemul se va aplica numai la cîteva facultăți, cu precădere la cele ai căror absolvenți sunt repartizați în cadrul unui singur miniter. Proiectul privind prerepartizarea este în curs de definitivare, urmînd a fi supus di scu'iei cadrelor "1! "actice ministerelor interesate. Totodată, C.E. al U.R.S.R. va prezenta opiniile Ș" sugestiile asociațiilor legate de prerepartizarea studenților. Prerepartizarea, după cum se știe urmărește rezolvarea optimă a unor probleme de primă importanță privind practica în producție, elaboraea proiectului de d'prim” și repartizarea bupă absolvire. Desigur în momentul definivarii proiectului, studenții vor fi informați cu toate amănuntele respective.