Viața Studențească, aprilie-iunie 1977 (Anul 22, nr. 14-24)
1977-04-05 / nr. 14
Răspunzînd chemărilor tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU • 150 de studenți ai anului IV din Institutul de arhitectură București lucrează in prezent in echipe mixte avind sarcina de a face relevee si a stabili stricăciunile clădirilor din municipiul București. După o scurtă vizită de documentare la fața locului, alte două echipe lucrează la proiectul de sistematizare și reconstrucție a celor două orașe grav afectate de cutremur : Zimnicea și Alexandria, folosind nu numai cele 16 ore săptăminale de proiectare, ci și o parte însemnată din timpul lor liber. Alte 5 colective își îndreaptă efortul pentru proiectarea noului centru politico-administrativ al orașului București, iar studenții anului V lucrează la rezolvarea unor construcții cu așezarea pe intersecție avind in vedere același scop. • De la 4,5 milioane lei la 7 milioane. Cu atit a fost suplimentat planul valoric al Facultății T.C.M. din Institutul politehnic București. Studenții Facultății de metalurgie, secția subingineri, ai aceluiași institut, au hotărit să lucreze din această lună 7 ore pe zi in loc de 6 cire erau prevăzute in proț Pe frontul refacerii studenții Institutului de construcții sunt in primele linii. Peste 200 dintre aceștia lucrează la relevee și proiecte de consolidare, iar 150 de studenți fac parte dintr-o unitate de execuție. Această unitate de execuție — un fel de brigadă de șoc — va ajunge la circa 400 de studenți in momentul in care vor fi terminate proiectele de consolidare. De ieri 60 de studenți ai aceluiași institut vor participa la un recensămint al fondului valid de locuințe și a stabilirii gradului de avarie la cele deteriorate. Pe cele circa 4 000 de hectare ale Institutului agronomic din Capitală, studenții Facultății de agronomie pun de pe acum bazele unor recolte bogate. La stațiunile Belciugatele și Băneasa studenții impart terenul viitoarelor culturi. Fotografii de Emil Cojocarii grama pentru practica productivă, majorindu-și normele cu 10% pentru fiecare student. Astfel, producția anului 1977 se va cifra la această facultate la peste 4 milioane lei. Un sat liniștit, primăvara, înseamnă un sat de oameni la lucru Grădinile sunt săpate mărunt, din cazma, pomii tunși și văruiți în alb pină mai sus de mijlocul trunchiului. Satul se mișcă puțin spre amiază cînd ies copiii de la școală și ceva mai tare spre seară cînd se deschid magazinele. Bărbații și femeile stau la cîmp și de dimineață pînă seara pot spune cu cit a mai crescut griul. Primăvara la țară este pornirea a tot ce crește. Fiecare zi își are un rost, așa cum fiecare creștere își are un ritm. Orice ieșire din acest calendar țărănesc care leagă ploile, iarba, copacii, rîurile, somnul sub o singură emblemă implică un risc. Cum spunea cineva, viața cere viață. Iar în această primăvară avem nevoie de cit mai multă viață, viață care înseamnă muncă. Livezile sunt încărcate de bărbați, serele sunt pline de femei harnice pregătind recolta cea mai timpurie. Se repară ultimele mașini și ciocanele sună lung peste curțile atelierelor. La Gepiu, există un C.A.P. care în această primăvară și-a adunat țăranii mai repede. Martie a devenit data unui alt start de primăvară, pentru mai multă viață — căci tot ce dă pâmîntul este în slujba vieții. In acest martie, la Gepiu, la Cefa, la Inand, în toate satele cîmpiei de vest se cere pămîntului mai mult. Se simte în această falsă pustietate a satelor în primăvară solidaritatea lor cu orașul. Țăranii cred că a fost, cred că sînt așteptați și-n acest anotimp cred, că sînt cei mai utili oameni de pe pămînt. Și mai există în acest sat Gepiu un bărbat tinăr greu de găsit, veșnic pe cîmp, pe nume Gh. Blaga, pus de țărani președinte peste rosturile C.A.P.-ului, și mai sînt tot în acest sat profesori tineri și bătrîni care ies în după-amiezile reci, cu vîntoase umede, în livezi și la sere, incit satul devine cu adevărat pustiu în anumite ceasuri ale zilei. Și mai există în acest vest al cîmpiei de margine a țării un consiliu intercooperatist unde se (Continuare în pag. 3) ,,Poporul român este conștient că tot ceea ce se făurește în opera de edificare a socialismului în țara noastră este destinat bunăstării și fericirii sale, viitorului său luminos, fata de ce el acționează strîns unit pentru întărirea continuă a economiei noastre naționale, este hotărit să facă totul pentru ca, în ciuda pierderilor suferite, să asigure înfăptuirea neabătută a Programului partidului, înflorirea multilaterală a României, victoria socialismului și comunismului". NICOLAE CEAUȘESCU (din Expunerea ținută la Ședința comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Marii Adunări Naționale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și activului central de partid și de stat) Unitatea indestructibilă dintre partid și popor Evenimentul central al săptămînii ce s-a încheiat s-a constituit ședința comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Marii Adunări Naționale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și activului central de partid și de stat, care a analizat și dezbătut activitatea partidului, a întregului popor consacrată înlăturării urmărilor cutremurului de la 4 martie, precum și problemele dezvoltării economico-sociale a patriei, ale activității internaționale a partidului și statului nostru, ale situației politice mondiale. Ampla expunere prezentată în deschiderea lucrărilor acestui forum suprem de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a prilejuit o analiză lucidă și pătrunzătoare a eforturilor eroice ale clasei muncitoare, ale întregului nostru popor sub conducerea P.C.R. pentru înlăturarea rapidă a daunelor provocate țării de cutremurul catastrofal de la 4 martie, un minuțios program pentru recuperarea integrală a pagubelor materiale suferite, pentru realizarea în bune condițiuni a planului pe acest an, precum și a planului cincinal, pentru a asigura triumful societății socialiste multilateral dezvoltate, al comunismului pe pămîntul României. întreaga desfășurare a lucrărilor forurilor supreme de partid și de stat reunite în ședința comună a evidențiat încă o dată forța și vitalitatea orînduirii noastre socialiste, Stelian MOȚIU (Continuare în pag. 2) în acest număr: • ACORDURI STUDENȚEȘTI IN „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ — redactorii și colaboratorii noștri prezenți la tezele pe centre universitare ți zone de la București, Iași, Craiova și Pitești comentează calitatea, amploarea și diversitatea spectacolelor studențești (pag. 6—7) • MEMORIA UNIVERSITĂȚII: Tradiția 1. I.M.F. Cluj-Napoca Începe, mereu, cu ziua de azi (pag. 6) • R.F.G.: La absolvirea facultății, zeci de mii de studenți primesc diploma de:„ șomeri (la rubrica MĂRTURIA PELICULEI) — pag. 10