Viața, martie 1942 (Anul 2, nr. 314-344)
1942-03-01 / nr. 314
a# ? VEI ELE Dl. S. REGINEI MAME ELENA LA CIMHU DE REM 51 LUCRATOAIE ALE OTĂH JEWSK MBA" Joi. AJh., S. Regina Mamă Elena însoțită de Principesa Ghica, a vizitat Căminul de lucrătoare din str.Visarionjfo. 21, ce aparține Societății de binefacere„Principesa Maria“.I' '■ ■ Majestatea Sa~a fost întâmpinată rde. d. N. Butculescu, președintele societății, d-na Țițeica, vice-președintă. d-na Maria Maior Somănescu, directoarea acestui cămin d-na Maria Martinescu. d-na Margareta Oromolu și d-na Caracas. . . . _ Maiestatea Sa Regina Mamă s’a Interesat’ de modul cum funcționează acest cămin și, a vizitat toate încăperile, rămânând ipinăcut impresionată de ordinea și curățenia constatată. Membrele comitetului de conducere au fost călduros felicitate pentru aceasta. Vizita la Căminul de ucenici din str. Povernei După aceea, M. S. Regina Mamă Elena a vizitat și căminul de ucenice din str. Povernei, aparținând aceleiași societăți și unde se găsesc internate 240 ucenice, refugiate si orfane de războiu. Căminul acesta , se găsește în prezent sub ocrotirea Ministerului Muncii și are secțiuni pentru: croitorie, lingerie, model etc., primind și comenzi dip. afară. Prin grija d-lui Dr. C. Dănulescu, ministru subsecretar de Stat la Departamentul Muncii. In atelierele acestui Cămin se confecționează In Prezent,, cămășuțe, rochițe, haine, paltoane, etc. pentru copii ostașilor ce luptă sub stindardul Țării împotriva bolșevismului. M. S. Regina Mamă, condusă de d-na directoare Eugenia Colonei Gheorghiu, văduvă de războiu și o inimoasă româncă și conducătoare, de d-na Dumitrescu și d-na Stela Niculescu, subdirectoarea atelierelor, s’a apropiat cu nesfârșită bunătate și Cahiura de fiecare ucenică interesânduse de cele mai mici amănunte din viata acestor vlăstare. Trecând, rând pe rând, prin toate secțiunile Căminului, Maiestatea Sa a împrăștiat nesfârșită voie bună și căldură maternă. De asemeni, Maiestatea Sa a vizitat cu deosebit interes dormitoarele, bucătăria și sălile de baie, mărturisindu-și mulțumirea pentru cele constatate și felicitând călduros pe d-nele conducătoare ale Căminului și atelierelor. La plecare, d-nele prezente au făcut o caldă manifestație Majestatei Sale; ; Emoționanta scrisoare a unui veteran adresată d-lui Mareșal Antonescu Mulțumind D-lui Mareșal Antonescu, care a ordonat ca autoritație să trimită veteranilor din războiul independenței, cota de lemne la care au dreptul, d. Istrate Ion a trimis următoarea scrisoare D-lui Conducător al Statului: „DOMNIILE MAREȘAL Cu cel mai profund respect vă mg să binevoiți a mă ierta că am îndrăznit a vă trimite aceste umile rânduri scrise din îndemnul simțământului de adâncă recunoștința pentru părinteasca etnie ce vă preocupă de a veni in ajutorul celor nevoiași, în deosebi atât a ostașilor tineri cât și a celor bătrâni. Subscrisul, sunt veteran din războiul independenței la care am luat parte efectiv. Sunt în vârstă de 88 ani și vă mărturisesc din adâncul conștiinței mele, că până la Excelența Voastră, pentru prima oară se vede permanenta grijă cu adevărat părintească, de nedescris, ce aveți pentru cei sărmani în această iarnă grea, pe lângă care v’ați gândit și la bătrânii veterani care mai supraviețuiesc și cărora nu li se mai dă nici o atenție de către cei din trecut. . " " Porunca Excelenței Voastre de a nu trimite gratuit la domiciliul veteranilor lemne pentru foc, fără a fi cerute, a atins recordul generozității. Aceasta mărinimie nemaipomenită până In prezent, a produs veteranilor o nedescrisă bucurie, inchinându-se și rugând pe bunul Dumnezeu pentru sănătatea Excelenței Voastre. În ziua de 19 Februarie a. c., stăm in casă tremurând de frig, neavând ln sobă nici o scântee și prin surprindere, ca printr’o minune cerească, intră la mine un funcționar dela Primărie, spunându-mi că mi-a adus 1.000 kgr. lemne, trimise din ordinul Domnului Mareșal. Vă mărturisesc că am rămas uimit și de bucurie nu știam ce să mai fac, mirându-mă de marele suflet și grija ce Excelența Vostră aveți de bătrânii veterani, nemaipomenit până acum. Bucurându-mă de asemenea faptă caritabilă, nu puteam să nu-mi exprim recunoștința ce vă datorez, rugând nebunul Dumnezeu să vă țină sănătos și să vă ajute la realizarea tuturor dorințelor în conducerea Țării noastre. Să trăiți Domnule Mareșal Veteran, ISTRATII. ION Str. Eminescu Nr. 42 colț cu B-dul Basarab, București 2“, CONFERINȚELE LIGEI NAVALE ROMÂNE Liga Navală Română organizează și inițiere marinărească, în sala Fundației Universitare Carol I, la orele 11 a. m. după programul următor-1. Martie, d Apostol Culea: „Tradițiile vieții de apă ale poporului român”. .. d. Martie, d. Comandor Tănase Iov„Ce e marina”. . În Martie, d. Contraamiral Constantin Negru: „Legende și superstiții despre Mare”. 22 Martie, d. Căpitan Petre Popescu- Deveselu: Marina noastră în războiul de întregire”, 29 Martie, d. Avocat Al. Bucuurescu: ,J. Gr. Periețeanu, poet al Mării” Noul birou al Societăți Politehnice Societatea Politechnică din România și-a constituit biroul pe 1942 astfel: președinte, d. prof. Const. D. Bușilă, ministru lucrărilor publice și al comunicațiilor. Vicepreședinți: d-nii prof. Gr. Stratilescu și ing. insp. g-ral Th. Balș. Casier ing. insp. g-rad. T. Atanasescu. Secretar general, d. ing șef Șerban Ghica. Secretari: d-nii ing. insp. g-ral I. Chitulescu, ing. Luca A. Bădescu si ing. Victor Popescu. Dusminică 1 Martie 1943 65 de ani de muncă pe altarul teatrului românesc Maestrul Paul Gusti, patriarhul vieții noastre teatrale a împlinit 65 de ani de muncă trudnică și neobosită în lumea de fard si de mucavale a Thaliei românești. Aniversarea aceasta, în fața căreia teatrul românesc, prin tot ce are el mai reprezentativ, se va onora pe sine însuși descoperindu-se în fată maestrului, capătă valoarea de simbol. Pentru că în istoria noastră teatrală Paul Gusti nu reprezintă numai o viată întreagă de muncă dreaptă, cinstită și nebiruită, nu numai o culme a strădaniei și a priceperii, dar mai mult ca orice dovadă că tinerețea nu este doar o simplă problemă de cifre, ci un întreg complex de însușiri, grefate pe dârza voință de a învinge. Anii n’au putut să-i tempereze elanurile, munca aspră a celor șase dejenii nu i-au anulat entusiasmele. In 1937— cu prilejul sărbătoririi de atunci — mereu tânăr, dornic de muncă și gata pentru orice eforturi, ne declara senin și bătăios. ..Fără a mă socoti un „realizat” continui a lucra cu aceiași intensitate ca în timpurile începuturilor, gata oricând pentru a-mi face datoria până la capăt” Statele de serviciu ale celui mai vrâstnic și mai înzestrat slujitor al scenelor românești, inaugurate în anul 1877 cuprind fără îndoială cele mai unice și mai elocvente capitole de muncă, de pasiune și de abnegație. Intrat în teatru copietor de roluri în trupa lui Mihail Pascali, maestrul Paul Gusti a fost — rând pe rând — sufleur, figurant, regizor, actor, traducător, localizator de piese, director de scenă, subdirector al Teatrului Național (în 190S sub direcția lui Pompiliu Eliade), membru în Consiliul de administrație al Teatrului Național (în 1920) Și în fine (în anul 1926) director general al primei noastre scene de Stat Activitatea depusă în timpul deținerii acestor multiple calități e pur și simplu uriașe. A pus în scenă circa 600 de piese de toate genurile. A montat peste 60 de piese, diverse, pe scenele teatrelor de vară; a localizat 35 de piese din care 18 au fost reprezentate pe scena Teatrului Național; a tradus peste 65 de drame și comedii; Și- a adaptat și tradus 44 librete de operă.. ...ca să nu mai vorbim de câți actori și actrițe a lansat și câte din cloriile de ori și de azi ale scenei românești îi datoresc existența: întrebat ce mari actori a văzut perindându-se pe la noi, maestrul Paul Gusti a început prin a pomeni că l-a văzut jucând — „e drept, numai o singură dată” — pe marele Const. Caragiale, primul actor de profesie, jucând într-o reprezentație de binefacere dată la circul Dersini, cu piesa „Andreiașul mamei”. Apoi i-a văzut, de nenumărate ori, pe Matei Millo, pe Daniel Drugulici, pe Gestran, pe Iorgui Caragiale, pe Ștefan Mihăileanu, pe Valery și pe Const. Teodosim. Toți aceștia DIN PRIMA GENERAȚIE DIn A DOUA GENERAȚIE a văzut pe Mihail Pascaly, pe Ștefan Velescu, Demetriade Bălănescu, Frosa Popescu, Flechtenmahcn, Frosa Sarandy, Raluca Stavrescu, Maria Vasilescu, C. Dumitrescu, Ion Cristescu, Ion Pasca și Atena Georgescu Din A TREIA GENERAȚIE a văzut pe Grigore Manolescu, I. Anestin, Ion Tănăsescu, N. Popescu, Sfetcu Iulian, M. Mateescu, Petre Velescu, Freiwald, Vasile Leonescu, Const. Nottara, Const. Costescu, Aristizza Romanescu, Maria Biucuresca și sora ei Eugenia, Const. Gănescu, Marietta lonașcu, Petre Licht, Petre Sturza, Alexandrina Alexandrescu și N. Poenaru. Din A PATRA GENERAȚIE care o cunoaște și publicul de azi au făcut parte Tony Bulandra, G. Storm, Maximilian, etc., fără Să pomenim de actorii tineri din A CINCEA GENERAȚIE, perindată prin fata aceluia care a suit creasta celui de al șaizeci și cincilea an de teatru al [UNK]Interesant rămâne însă „secretul“ care a înlesnit maestrului Paul Gusti conlucrarea cu oameni atât de feluriți ca vârstă, mentalitate și preocupări. In timpul celor șase decenii de carieră am avut o sumedenie de directori. Cu niciunul din ei — af arâ de Ion Ghica — nu am avut vreun diferend. „Am dus-o bine cu toții și — da. Pa plecarea lor din direcție — am rămas cu ei fie bun prieten, pe in termeni buni. Niciodată nu i-am măgulit, dar nici nu i-am defăimat. „Nu mă agățam de imperfecțiunile lor, căci nu uitam că și eu suntem, deci cu inerente cusururi. Știam să mă înțeleg și cu cei mai nervoși dintre ei, cum erau de pildă Diamandi, Davilla, Eliade sau Mavrodi. Nici umbră de supărare între noi. E drept insă că ne vedeam foarte rar. Intrucât am un obicei pe care îl cred foarte bun, nu intru în cabinetul directorial decât în interes de serviciu și rareori mai mult de cinci minute“. Se poate remarca de asemenea că din cauza izolării in care mă complac, sunt in buni termeni cu toți camarazii mei. Nu ne întâlnim decât la repetiții de formidabilă lecție de ținută și caracter! De pildă unică, aproape neîntâlnită, pentru generațiile de slujitori ai scenei românești! Câți vor înțelege miracolul acestei tinereți fără bătrânețe și câți s’ vor putea da, în mic, pilda singulară a maestrului Paul Gusty? C. Paivatescu „VIAȚA“ ARTIST 1CA PAUL GUȘTI VIEȚI ȘI FAPTE DIN TRECUT 28 Februarie 1754. —■ La Samșu în ținutul Mureșului, un sat mare locuit de Români și Săca, vede lur lta zilei fruntașul școalei ardelene„ Gheorghe Șinca”, doctor in filozofie și teologie și unul din cei trei corifei care au demonstrat latinitatea neamului românesc. La Roma a cercetat arhivele statului și ale Vaticanului, fiindu-i permis să cerceteze și să cetească și cărțile oprite din biblioteca colegiului, vaticană și cea benedictină zi și noapte, cât a stat la Roma, Șincai culegea cu ardoare din cărți și manuscrise,documente relative la istoria neamului său, însuflețit pentru aceasta de monumentele mărețe ale Romei Cu privire la Cronica Românilor, Șincai scrie prieten său dngeni :Mi-am propus să scriu analele națiunii române întregi, prin urmare Și ale Cuțo-Vlahilor sau Țânțarilor ,cum îi numesc, ceia ce am și făcut. Începând dela Traian sau mai bine zicând, dela cel dintâi răsboiu al lui Decebal in contra Romanilor, până la 1660. Continui această lucrare zi cu zi, o înavuțesc și o netezesc, nici cugeta o tipări mai înainte de ce voi aduna și strânge tot ce voi putea spre completarea și continuarea anilor” In anul 1797, cu desagii în spate în care purta manuscrisul cronicii sale, se retrage în casa ospitalieră a comitelui Daniil Vass din Teuga, unde a stat până in 1803. ,sundf această retragere, iubit de școlarii săi, cinstit de toți cei ce-l cunoșteau, in relații prietenoase cu invitații Ardealului și ai Europei, cu Enigol, cu Samuil Klein, cu Vulcan, cu Gheorghe Lazăr, cu Petru Maior, cu Daniil Cornials, care, după mărturirrea lui, mai învățat n’a avut coroana cu Catona istoriografului, cu Țichindeal, Fabulistul, cu Covaciu, Șincai petrecea o viață hărăzită numai binelui omenirei și neamului românesc; cu acțiuni istorice el se îndeletnicea de mai mult de treizeci de ani“. Monumentala operă a lui Șinca, cât și a școalei ardelene, este „Hronicul românilor și al mai multor neamuri, alcătuită din mai multe mii de autori și culeasă în curs de 34 de ani, este cea mai bogată dintre toate cronicele românești ce le avem Fiind înzestrat cu un spirit vizionar, se preocupă foarte mult de viitorul neamului, este un premergător al Unirii tuturor Românilor. Prima lucrare in domeniul filelete- a lui țineai, în care și-a exprimat ideile sale, este „Elemita linerae daco-romanae sine Valachicae (1780), gramatica in care da regule ortografice, cum să se întrebuințeze alfabetul latin și cum să se citească. Șincai și-a scris opera sa într’o formă populară, Întrebuințând cuvinte arhaice. GARDEROBA UNEI FEMEI MODESTE Cu tot cenușiul zilelor prin care trecem primăvara se simte pe aproape și venirea ei oricât de ,fără surle” se face anul acesta, bucură p toată lumea. O așteaptă cei mici pentru că odată cu vacanța Paștilor le va aduce joaca în aer liber; o așteaptă cei mari pentru că îi va libera de povara mai grea ca oricând a acestei ierni ® așteptă, bătrânii chiar numai pentru a simți împrejurul lor parfumul câmpului și al văzduhului, lumîna strălucitoare și calmă a cruhi, te așteptăm noi femeile cu firească; nerăbdare pentru ci ea ne va da jos de pe umeri, paltonul și vom putea umbla svelte și bine dispuse în portjâr* "strivile" și fermecătoare care prin coloritul lor vesel vor desăvârși ambirona naturii din jur. Frobita stăpână a unui buget fabulos așteapă primăvara cu acelaș bătae de inimă ca tânăra vânzătoare de magazin care abia își poate încropi din munca ei costul chiriei și al mesei. Vrtra s’a preaăf.’ț p»nimin*avapinarea ei, cu o garderobă in întregime nouă de la pălărie, până la pantof « doua își caută în dulapul ei mic de Mâe.o rochiță veche pe care *r Smitu-P ■ mrăfac? Cele care nu-și pun astfel de probleme un prag de primăvară, nu sunt femei; cochetăria e specificul natirii lor și dacă nu-i cunosc spiritul, viața le este pustie. O femee adevărată se bucură de o rochie nouă, mult mai mult decât de reușita unei afaceri de așa cum se bucură copiii când capătă o jucărie nouă Trecem insă printr'o perioadă de timp in care foarte puține dintre noi își pot permite bucuria unei rochii noi, a unui costum complect nou. Pentru o fată cu buget modest problema garderobei e greu, aproape imposibil de rezolvat acuma, in pragul acesei primăveri de războiu, Și totuși... Bogată sau săraci femeea timpurilor noastre are în garderoba ei un taioTi Pentru cea săracă, prezența im e o binecuvântare, căci în loc de un coefurt, întreg sau o rochie Își va face ■ una două, sau câteva obluze. O bu’/ă costă mai Puțin decât o rochie s .r” d-,vă trai —j din voal ■pichet sau mătase, se poate rezolva ■ vor problema eleganței. Cu aceleași foi la orice ori, dat firește cu altă bluză la. birou, cu alta la teatru, cu alta tațâre La Villeui,popor din insulele Vitt, paricidul nu este considerat ca o crimă, ci un uz. Părinții sunt de obicei uciși de către copii plini de dragoste și pietate filială, spre a nu vedea, pe tatăl și pe mama lor luptându-se cu bătrânețea, copiii au obiceiul să-i îngroape de vii, după ce aceștia au împlinit vârsta de 19 de ani In ziua hotărîtă toată familia Se duce cu mare alai și bucurie la mormânt, se ta rămas bun de la victimă care pleacă pe tărîmul spiritelor, ea se culcă în groapă care se umple pentru a sfârșii ceremonia. Astfel e obiceiul populariei, ceea ce nu constitue o faptă crudă, ci afectuoasă. Onoarea de a îngropa o mamă revine fiului, iar vârsta puțin înaintată este aleasă astfel pentru ca mortul la înviere să fie voinic și în plină forță. printre toate animalele creierul cel mai greu îl posedă elefantul, care cântărește 4600 grame. Primele cluburi pentru creșterea porumbeilor mesajeri au fost înființate în Belgia pe la 1820. Pe planeta Marte un kilogram de material oarecare an cântărește decât 376 grame! Dintre toate păsările Lăstunul deține recordul in shot, el străbate văzduhul cu o viteză de 320 kilometri pe oră! Din mătrăgună, care este o plantătbrăvitoare, se extrage o doctorie trărită atropină; aceasta se întrebuințează în medicină în tratamenul bolilor de ochi, CINSTIREA EROSEM ROMÂNESC Duminică 1 Martie ori, la ora 9 seara, va avea loc în sala Dalles un mare festival artistic dat de „Asociația scriitorilor militari”. Vor da concursul d-șoara Arta I. Florescu, voce și d-nii Sandu Albu, vioară; Miron Șoarec, pian; și Teodor Lupu, violoncel. Cuvântul introuctiv va fi spus de d. General Virgil Economu, Președ. Asoc. Scriitorilor Militari și vor citi din scrierile lor: d-na Lucia Amiral Negru, precum și d-nii Comandor Negulescu (Moș Delamare). U inv. V. Costescu, lt.-col Iliescu Zănoagă. Inginer Cezar Cristea, col. magistrat Vasile Chim, col D. Ionescu Morel, D Iov și AL O. Teodoreanu (Păstorel). .... . Intrarea liberă. M Viata femeii NOTE Noaptea geniului A apărut un nou volum de versuri. El e vorba de „Noaptea geniului" datorit mult discutatului Dimitrie Stelaru. Emanând un suflu nu numai absolut specific, dar și foarte contagios pentru tinerii noștrii versificatori poezia lui Stelaru a înflințat ades pe mulți dintre ei in ceea ce privește manifestăriLb,, proprii față de credința lor în obi^ctivitatea de a stibui Ciclul morții O serie de zece gravuri datorite d-lui Vasile Dobrin au apărut recent având ca temă fundamentală ecoul produs în sufletul omenesc de marea despărțire trupească intiulată: Ciclul morții.. . - - Ci ■_ . ■aceiaș sensibilitate stranie, acel aș teflin că, aceiaș vunoșteare a artistului tristețelor tomnate ce plutește in recenta colecție apărută in editura Gorjan odată cu un comentariu critic al planșelor și artei lui Dobrian, datorit d-lui V. Benes. A apărut nr. 3—5 din tânărul organ al elevilor de școală normală , Drum Nou. In cel de al treilea an de apariție, revista se prezintă cu un sumar bogat cu câteva colaborări alese, la „Zile și nipțî în stepa Nogaică” se intitulează noua carte de răsboiu a d-lui Constantin Hogea. Apărute de curând, însemnările de pe front ale autorului, au văzut lumina tinarului la tipografia „Tribunei” din Brașov, unde se poate comanda de cei cari o doresc. Revista .,Muncitorul Național Român” a apărut în cel de-al 9-lea număr al său, cu vin sumar bogat și ales. rescu. Țăranul digul pământului românesc, de Ilariu Dobridor, Svoo prin gând și inimă de Aurel Mucenic, Studentul soldat de N. Vlădeleu, Mozart și Schubert, doi romantici vienezi, de Caterina Radian, Urne funerare la Singapur de Ionel Hușanu. in restul revistei O pagină de rasbuiu surrală Citadin și Serg. Dedit Alexandru, Cronica plastică de Tache Soroceanu, Cronica teatrală de Ion Marin Sadoveanu. Două poezii semnează: Constantin Barcarola și Aurel Mucenic, Cadran, Note, informații, CITADELA A apărut No. 7 din excelenta revistă Citadela cu un bogat material ,«liric-social, literar închinat Armatei. Din acest număr excepțional prezentat în condiții grafice deosebit de piese, desprindem următoarele articole: Viiturii României și Zilele și nopele unui erou de Codin Lăzărescu, Mareșalul veghează de Al. Gregorian. Armata noastră de Ion Ghica Froiî tăriilor noastre de Pan VIzl- Apoi un guleraș nou la o rochiță veche, un fular, o goaletă la o pălărioară, un cordon drăguț, sunt și ele idealul pentru o femeie. Și totuși sunt chipuri de un farmec delicat, ziua, in vreme ce seara apar la lumina becurilor electrice, șterse, veștede!... Pentru că și-au Închipuit cu un nor d„ pudră și o netezire ușoară a coafurii sunt suficiente să le facă frumoase. E un risc mare acesta, ferocea care vrea să fie seducătoare la orice oră, știe să-și schimbe chipul. ..Bine tou atunci nu poate fi niciodată eu insumi?” e firesc să se întrebe fiecare. . .. Dimpotrivă, va descoperi In sine iuiarițe Velteațcu usi machiaj nou, o coafură mai studiată, pot făuri o feme« nouă. In timpul zilei e bine să ai înfățișarea îngrijită a unei femei vm» eswv obligatiffe săîe zic "O&HgS i?» mijloace pentru întâmpinarea primăverii» nu? M: ținuta unui farmec oarecum sever. Seara, dimpotrivă, atunci când iese la un teatru, la un restaurant sau la o recepție, e bine să fie a hta decât cea de peste ?f misterioasă fermecătoare. Învăluită într’o haină nouă a frumuseții, fiecare urm’na becurilor să evidențieze, s’o susțină. Și pentruă aspecu! unei figuri depinde in bună parte .de arta cu care a fost fardată, vom da câteva ■indicații asupra ei, notate din carnetul unei femei de lume: Nu uita doamnă că trebue să te machiezi într’o cameră luminoasă, mai aproape de fereastră, la lumina silei; * *.........". *" . pincenele; ssrii-le '-mpt m 'au*sinuță fină îmbibată cu briliantină lichidă. Dacă le pense», scoate perii de pe pleoape, dându-le relief. Pleoapele: pleoapa superioară intr-o coafură puțin ticluită, puțin foarte ușor machiată sau numai unsă cu puțin uleiu de migdale dulci. Nimic pe pleoapa inferioară; treaba astă îmbătrânește și numește figura Genele: un strat ușor de nimei bun; să le perii dela interior către vârfuri pentru a le da o formă curbată (de arc). Roșul de obraz: pentru a afla mai b rine locul exact unde trebue pus, surâzi puțin sa extindă; roșul unsuros e mai bun decât cel uscat Buzele: tubul de roșu se aplică direct pe buzele bine șterse. Ca să nusca, se șterge ușor cu o foiță absorbantă. Urechile: dacă au un fel de pui natural, nu le mai ajutați cu nimi, dacă nu, pudrează-le un pic. trt SCARA J.A Sprincenele: langește-se ca crete» bnSumând tenia ternetur». Pleoapele: Aplică fardul în „degrade’’ (stompându-l) spre sprincene, pentru a mări ochiul, urcă fardul ușor către tâmple. O urmă de roșu la extremitatea exterioară a arcade de sub sprinceană. Genele: moaie în apă caldă o pernuță curată și apoi aplică rimmelul cu ea; două trei straturi, nu avea grije, nu se cunoaște. Roșul de obraz: pune-1 sus, sus de tot, atât cât iți permite forma figurii s-tale. Buzele: pune roșu din abundență și intinde-1 cu o pensuliță foarte fină. Urechile: Puțin roșu la marginea lobului și apoi un nor de pudră. Părul briliantinează-1 și destul lipită de cap. NOI INTRE NOI UN VAL CARE A CONȚINUT PETROL se spală cu lapte de var (10 părți la una clorură de calciu) cald, apoi cu apă curată. Se reinvește operația de 3—4 ori și se limpezește bine CAUCIUCUL va fi împiedicat să se întărească dacă se înmoaie în apă de ploaie ca amoniac. (10 părți apă de ploaie și două părți amoniac) nOPUBS** ap CRISTAL adesea Prospețime ziua, strălucire seara a) ZIUA Comsertul dat de misiunea milă priixl Faptele comune de arme ale armatelor germane și române in campania din 1941—1942 constituesc temelia colaborări camaraderești in munca de pace a celor două popoare. Această prietenie se afirmă din ce în ce mai mul. O manifestare deosebit de elocventă a fost întinsa participare a publicului românesc de toate categoriile la impresionantul concert dat de Misiunea Militară Germană în beneficiul Aptorul de Iarnă român și german. Șeful Misiunii Militare Germană, General-maior Hauke, a adus salutul său cald și camaraderesc soldaților români și germani. Din partea României erau de față reprezentanții Cabinetului Conducătorului Statului, ai Ministerelor, ai Armatei. Aviației și Marinei Pu«terile aliate au fost reprezentate prin atașații militari. Erau de asemenea prezenți reprezentanții Legației Germane, ai Armatei Germane ca și ai ațnnografiei NSDAP- ului Pentru străinătate. Grupul etnic german a participat în număr foarte mare la această vibrantă manifestațiune de prietenie româno- germană.1 înțepenite la gâtul unei sticle, se scot cu ușurință dacă se încălzește gâtul sticlei cu o lumânare sau cu o hârtie aprinsă . HAINA MOTOTOLITA își revine imediat dacă se atărnă pe un urs, rar și se udă puțin pe lacurile unde a fost mototolită MASA Supă de chimen. Picior de porc afumat cu pruna uscate. Clătite cu nuci sau Budincă de nuci Șerbet de portocale Se pisează ru semințe cu tot două portocale într'o piuliță, se toarnă peste ele un litru de apă și se amestecă. In acest amestec se topește 1 kgr. zahăr, se pune la foc și se claritea cu un albis de ou. Se s’recoaă printr un tulpan și se pune din ousă fiarbă. Se adaugă coaja rasă di trei portocale, se lasă să dea câteva clocote, se stereoză iprăși și se mine din nou pe foc să se lege. Când șerbetul s’a legat suficient, se dă deoparte să se răcească până ce temperatura e suportat ®# de degetul nostru, apoi se ia »a frecat. După ce i s’a tăiat coada de B dangă puțină zeamă de cămS«.