Viitorul, martie 1912 (Anul 6, nr. 1459-1486)
1912-03-01 / nr. 1459
ANCHETE SOCIALE Lucrătoarele din micele ateliere — Cum trăesc aceste martire — Unele ateliere sunt instalate în adevărate văgăune. — Tuberculoza face ravagii fără aer și fara lumină la Capitala, mai cu seamă pe stradele din centru, există un foarte mare număr de mici ateliere, în special de croitorie ei confecțiuni de pSlarii pentru doamne. In aceste ateliere, muncesc un foarte mare număr de tinere lucrătoare, a căror vârstă variază între 12 și 18 ani. Soarta acestor lucrătoare,—adevărate martire—, din punct de vedere al mancei lor și , localurilor unde sunt obligate să lucreze, este din cele mai nenorocite. De-a lungul străzei Lipscani, la spatele prăvăliilor de pe această stradă, pe stradele din jurul grădinei bisericii Sf. Gheorghe, pe calea Vitoărești, pe str. Carol etc., sunt zeci de mici ateliere la care lucrează un număr însemnat de lucrătoare. Intrați, de curiozitate, Intr’unul din aceste ateliere și vă veți îngrozi de starea de mizerie în care se găsesc, și în ce văgăune, sunt obligate să muncească, alte 12, sau chiar și 14 ore pe zi, nefericitele tinere lucrătoare. In camere mici, fără lumină, In pare, de abea daoft ar fi suficiente,ca cuba], — pentru maximum două sau trei persoana, stau îngrămădite cîte opt sau zece lucrătoare. Multe die aceste încăperi, neavînd nici o fereastră, lucrătoarele sunt obligate să lucreze în tot cursul zilei la lumina gazului, — așa că oricine își poate închipui, ce devine vederea acestor nefericite, pare de abea dacă văd, o oră sau două pe zi, lumina soarelui. Veșnic fără aer, fără lumină, gheborata ceasuri întregi deasupra lucrului, nenorocitele martire îmbătrînesc înainte de vreme, dacă tuberculoza sau alte boale nu le scapă de nefericitul lor trai. • Intr’ana din zile, întîmplarea m’a făcut să pot intra într’un mic atelier de pălării pentru doamne, din dosul grădinei Sf. Gheorghe. Aci am găsit înci o cămăruță dosnică, a cărei mărime nu erea de cît de patru metri pe 3, iar ca înălțime nu avea mai mult de doi metri și jumătate,—șease lucrăoare. Cămăruța nu avea nici o fereastă, iar lumina pătrundea în «atelier» printr’un luminator din tavan și prin geamurile dela ușa care despărțea «atelierul» de camera patroanei, care era la față. De cum am deschis ușa acestei văgăune, o duhoare nesuferită ne-a isbit in față. Cud cele șense lucratoare au ridicat capetele spre mine, am avut impresia că șense cadavre mă privesc cu ochii lor sticloși. Intr’un colț erau azvirlite resturi de mîncări; o sobă de tu«i răspîndea o căldură înăbușitoare, care combinată cu duhoarea din cameră, era și mai nesuferită; pe peretele din dreapta egrasia se ridica pînă aproape de tavan, iar spre acest perete steteau cu spatele trei dintre lucrătoare. Am întrebat pe patroană, de unde provine atîta egrasie, și mi s’a răspuns că In spatele peretelui se află o latrină care s’a stricat de vre-o trei ori In iarna asta. Pe cind contemplam această stare nemaipomenită de mizerie, o mne seacă m’a făcut aftă cutremur. Era una din lucrătoarele, care ședea cu spatele la peretele cel umed. O fixez. Nu avea după aparență mai mult de 16 ani. O altă lucrătoare se sculă după scaun și trecută la ceva din camera patroanei. In raza de lumină, care se produse prin deschiderea ușei, apăru figura palidă străvezie a cadavrului ce se strecurase pe lingă mine. De sub pielița gălbejită a obrazului nenorocitei, mi s’a părut ci moartea din feste cu privirea ei macabră și hidoasă. Am plecat imediat. Nu mai puteam sta în acest mormînt, unde șesse cadavre aveau pretenția că trăesc. Șî cite ateliere, ca cel descris mai sus, nu se găsesc în Capitală, prin stradele din centru unde alături de bogăția sclipitoare, da răsfață mizeria cea mai neagră ? De ce nu pot nobilele noastre doamne, să vadă în ce morminte se lucrează somptuoasele lor rochii, și li se confecționează bogatele și monumentalele lor pălării ? Dar autoritățile ce fac ? De ce serviciul sanitar nu îndrăznește să viziteze aceste ateliere ? Este posibil să se tolereze o asemenea stare de lucruri ? S. Costa Activitatea bătăușilor guvernamentali — Un pacinic cetățean bătut de agenții guvernamentali.— Certificatul medical al d-uului dr. Skupiewski — Bătăușii regimului au început seria ororilor înaintea zilei de Duminică. Astfel în ziua de 25 Februarie la ora 2:30 p. m. o bandă de clomigași sub conducerea faimosului Muntesnu • Plăpumaru, actualmente șef la serviciul apelor al Primăriei, postată în dreptul porțlor d-lui Marghiloman din Bal. Coițel, s atacat și stîlcit în bătăi ca un pacinic cetățean Alexandru Georgescu din str. Dragoș Vodă No. 12, a cărui singura vină era că e cunoscut ca opozant. După cum se poate vedea din certificatul medical ce-l publicăm mai jos, Blaran d. Alex. .Georgescu este gravă și viața pusă în pericol Certificat medical Subsemnatul doctor în medicină certifică că astăzi 25 Februarie 1912 a'a prezintat la domiciliul meu de Alexandru Georgescu de ani 33, domiciliat în București, str. Dragoș- Vodă No. 12, prezintînd două plăgi, ambele de mărimea unor piese de 2 tei, situate în regiunea sprînceneasfi și temporale stingă. Lipsa de substanță interesează toate țesăturile moi pînă în os. Marginile plăgilor sunt zdrențuite și prezintă caracterele celor produse prin epucarea cu violență și putere a unui corp contondent. Dr. Lucian Skupiewski str. Corabia No. 11 București, 25 Februarie 1912 Este de notat afi poliția d-lui Marghiloman este de conivență cu bătăușii deoarece circ. 14, căreia s-a adresat plîngere de către cel obijduit,a refuzat a cerceta. Economice-Financiare Agricultura — Comerț Conducta de petrol Consfătuirea de la ministerul industriei. Declarațiile primului ministru După cum am anunțat, Duminica trecuta a avut loc la ministerul industriei ți comerțului o consfătuire a rainerilor de petrol in chestiunea construirei conductei. La această consfătuire a luat parte, in afară de ministrul industriei si I al morii de petrol,i d. P. P. Carp, primul ministru, precum si d. Al. Cottescu, directorul general al cailor ferate. Rufmord de peuol si-au expus punctul lor de vedere, fiecare după interesele pe cari le reprezintă. Grupul german si In deosebit Steaua Romina, care are o mare rafinerie de petrol la Cimpina s’a declarat in contra unei conducte pentru transportul țițeiului, deoarece o asemenea conductă favorizâld, înființarea de rafinerii la constanța, ar teza interesele rafineriiior din regiunea Prahovei. Acești reprezentanți sau declarat insă partizani aconstruirei unei conducte pentru transportul lampantului. Delegații grupului advers, în frunte cu societatea olandeză «Astra-Romină» au cerut cu stăruință construirea unei conducte pentru transportul țițeiului. In urma a luat cuvantul d.Al. Cottescu, directorul căilor ferate. D-nn a declarat ca dacă nu se va construi conducta, căile ferate nu vor mai putea face față transporturilor. Atunci rafinăriile vor cere, toate, cu insistență conducta. Mai interesante au fost declarațiile primului ministru. D-nul P. P. Carp a ținut să pue în vedere rafinăriilor de petrol care industria petroliferă este legată toată industria noastra și că viitorul petrolului nu este în lampant ci în industrie. Cum producțiunea crește mereu, chestiunea pricipală este, dacă direcția căilor ferate poate face față necesităților in ce privește întreaga industrie din țară si nu numai fața de industria petroliferă. Or, pentru aceasta ar fi necesitate imediată de vreo 300 milioane lei, cheltuială a fi impasibilă. De o sporire a costului transportului pentru țițiiu nu poate fi vorba, căci întreaga industrie a țarei va suferi. Se impune deci construirea conductei pentru transportul țițeiului la Constanța, acordându-se compensațiuni rafinorilor din interiorul țarei. Va ventilat ideea ca aceste compensațiuni să consiste în concesiuni de terenuri petrolifere ale Statului, s’a renunțat însă la idee, din considerațiuni politice și din cauză că necunoscindu-se bogăția petroliferă a terenurilor de concedat, compensațiunile ar fi neegale. Singura soluție este să se acorde rafinăriilor din interiorul țarei tarife reduse de transport, în așa fel, incit, la 15—20 ani instalațiunile lor actuale să fie complect amortizate, iar pe de altă parte, rafinăriile de astăzi să aibă o qupta mai mare din contingentarea lampantului. De la Bursa din București.Casele de bancă din Capitală au intervenit la comitetul bursui ca taxele de cartaj ce se plătesc genților de schimb să fie micșorate. Pe de altă parte acești «genți au făcut și ei o intervențiune ca în caz dacă taxele de cartaj vor fi micșorate, lichidările să se facă de donji ori și nu odată pe lună. Comitetul bursei în ședința de Duminică a admis ambele cereri și a luat următoarea deciziune: «Pentru acțiuni să se plătească un cartaj de 1 Îs mie de fiecare din părți, minimum da cart»] fiind de 50 de bani de bucată în cazul cînd acțiune» est« mai mică de 1000 de lei, iar maximum de curtaj să fie de 3 lei. Pentru efecte s’a admis ca cartajul să fie de un sfert la sută pentru fiecare din părți. In ce privește lichidările, s’a admis ca ele să sa facă de donftori pe lună». Dispozițianea ca lichidările să se feră de două ori pe lună a nemulțumit însă sosii casele de bancă capi Industrie consideră ca o măsură deghizată împotriva jocului de bursă. In urma diferitelor intervențiuni, comitetul bursei a fost convocat de către d. M. Blank, vice-președintele comitetului pentru Joi, orele 5 pm Se crede că un acord va surveni pînă joi și se va reveni la situațiunea de pînă acum. Bilanțuri. Banca da acont din București închee bilanțul anului 1911 cu un beneficiu net de 327.978,75 lei la un capital de 7.000.000 lei. Pînă la 1 Maiu 1911, capitalul social a fost exigibil la 4 ratele 30 Mai, 30 August, 15 Octombrie și 15 Decembrie 1911. Fondul de rezervă a fost la 31 Decembrie 1911 de lei 255.121,35, iar fondul de rezervă special 217.240,96. Acționarii sunt convocați în adunare generală pentru ziua de 18 Martie 1912, în localul Băneai. Noua bancă hispotecară. — Luni s’a depus la secția de notariat a Tribunalului Ilfov actele prin care se înființează «Societatea Hipotecară Română» cu un capital de 3 milioane, din cari un milion vărsat. In 6000 de acțiuni nominative din cari 60 la sută vor fi subscrise numai de Romîni. Consiliul de administrație al acestei noul bănci, menită să acorde împrumuturi cu hipotecă și în al doilea rang după credit, se compune din dnil: Alex. Gonstantinescu, Eugen Ghica Comănești, Victor Antonescu, M. Blank și Oscar Diposta, iar ca censori dnii Nestor Clicu, N. Căpităneanu și O. Hiotu. Obștii și cooperative.— In oreșul Tîrgoviște s’a constituit de către locuitorii mărginași obștea «Suseni» pentru cumpărarea izlazului Vadul-Petros, proprietatea devălmașe a obștei și primăriei ulbei Tîrgoviște. Capitala subscris e de lei 37,400. Informațiuni Azi 29 cora 5 jumătate va vorbi la Cercul de Studii d. Anibal Teodorescu, docent universitar și conferențiar de drept public la facultatea de drept despre viața noastră constituțională și proectul de lege asupra descentralizării administrative. Conferința se va desvolta în sala Cercului de studii calea Victoriei 44. . * Din inițiativa d-lui I. Stănescu și a unui comitet compus din d-nii colonel Partenie, I. Georgescu, maior Lăzărescu, inginer Constantinescu, avocat D. M. Alexandrescu și I. Popescu, B’a creat de curind societatea „Principesa Ileana“, cu scopul de a acorda zestre și sprijin moral membrelor acestei societaței in caz de căsătorie și de a acorda ajutoare tuturor membrilor în caz de deces. Cu o sumă mică, plătită odată pentru totdeauna, orice persoană de orice naționalitate sau sex poate intra in această societate îngrijind astfel de binele său personal și de binele tovarășilor săi de societate. Toate lămurile se vor trimite gratuit oricui le va cere, de către dr. Stănescu, președintele societăței, str. Grișana 4. * Goala 26, care a apărut din dicționarul biografic ilustrat Figuri contimporane din România, publicație periodică în limba română și franceză, este consacrată familiei Brătianu și istoricului partidului liberal. Această coală, care se va continua și va lua sfîrșit în coala 27, ca ese zilele acestea, rezervată membrilor marcanți din familia Brătianu, studiați individual, e înfrumusețată pe fiece pagină, de o serie de ilustrațiuni din cele mai rare și mai puțin cunoscute. Genealogia Brătienilor, stabilită cu de-amănuntul pentru prima oară la numeroasele ramuri, figurează într'o schemă genealogică completă și poate fi îmbrățișată dintr’o singură privire. Cu aceste coase, Figurile contimporane intră pe calea publicațiilor cu adevărat însemnate și își cîștigă un loc indiscutabil în librăria romînească, unde lucrările documentare la genere lipsesc. Istoricul partidului liberal formează o broșură mare, care se va găsi în toate mîinile, căci interesează toate straturile sociale din țară. Prețul unei poale este de 2 lei. Pentru comenzi a se adresa administratorului-editor al «Figurilor contimporane», d. René C. Polysu, 19 strada Italiană, București. ♦ Asocițiunea Maeștrilor și Maestrelor de desen din țară, face cunoscut că, lucrările in desen pentru concursul anunțat copiilor de la 7,15 ani, se primesc până la 9 Martie 1912, pe adresa d-lui P. Ionescu, Str. Haliade No. 2 (Dobroteasa). ★ M. S. Regele a semnat decretul prin care d. Alexandru Al. Fal ooianu, subdirector în direcțiunea comptibilității din ministerul de interne, a fost înaintat director și administrațiunei județene și comunale, în locul dlui Andronescu, pus în retragere din oficiu, spre a'și regula drepturile la pensie. M. S. Regele a sancționat legea pentru modificarea cftorva articole din tariful general vamal al Rominiei. Cea mai mare parte a vaselor de comerț, cari au iernat în porturile Sudic, Galați și Braila, au plecat încărcate cu cereale spre porturile mstrei Adriaticei și ale Mediteranei. Navigațiunea pe Dunăre de asemenea s’a deschis pe deplin și se face un Însemnat export de porumb pentru Viena. Joi se va întruni din nou În localul Camerei de comerț, comitetul Bursei București, spre a regula chestiunea carugiului. ¥ Am enunțat că fiul d-lui P. Carp, d nul Dr. P. Carp a primit ronda sumă de 2000 lei, drept gratifloade In calitate de șef de cabinet la prefectura Ilfov, deși funcția aceasta e ocupată de altă persoană. Aflăm acuma că mnistrul Carp va placa in curlnd sa petreacă citva timp in Italia ceea ce explică și justifică indeajuns frumosul gest părintesc și generos al dlui Al. Marghiloman, față de fiul primului ministru. *D. Take Ionescu s’a Îndreptat pe deplin și azi va părăsi casa . Duminecă 26 Februarie 1912, a avut loc adunarea generală a societăței cooperative pentru fabricarea plinei « Viața*. Modul arbitrar cum această adunare a fost ținută și îngrijarea de rezultatul actualei administrații, a hotărît pe un important grup de acționari a cere tribunaului anularea acestei adunări și convocarea ansi alteia care, eu respectat dispoziția aitor statutare și legale vădit călcate de actualul consiliu, să hotărască asupra chestiunilor din ordinea de zi, intre care figurează și aceea foarte importantă : «Aprobarea unui imprumut de 100.000 lei». Acțiunea a fost îndreptată la tribunalul Ilfov, secția comercială, iar termenul de înfățișare a fost fixat, în vederea urgenții, pentru ziua de 2 Martie 1912, Ministerul de finanțe a pus în disponibilitate prin decret regal pe ziua de 1 Aprilie 1912, pe toți perceptorii fiscali cari au împlinit vîrsta de 60 de ani. Sunt 16 perceptori de această virată. ♦ La Ateneu va avea loc aatăsearfi concertat domnișoarei Maria Auriana,—pianistă—, ca concurs al domnilor de Cresz, profesor la conservator și 1 h. Fuchs pianist. De asemenea domnișoara Margareta Hirsu, fies scriitoarei Lia Hîrsa, va recita versuri. ¥ Muzeul de pictură «Grigorescu din Palatul Artelor, din Parcul Carol I, va fi deschis publicului în fie spre Joi și Duminecă de la 10 s. m., pînă la 6 p. m. ¥ Cu începere de astăzi, se va Întruni la Camera de comerț din Capitală, comisiunea aleasă de corporația negustorilor, spre a revizui și modifica regulamentul uzurilor portului. ♦ Am anunțat la timp intervenția caselor de bancă pe lângă comitetul bursei, ca să se micșoreze taxele de curtaj ce se plătesc agenților de schimb Odată cu aceasta au intervenit și agenții de schimb ca lichidările să se facă de două ori pe lună. Ambele intervenții au fost satisfăcute în ședința de Duminecă a comitetului. Cererea agenților de schimb a nemulțumit însă casele de bancă. Ele consideră aceasta ca o măsură deghizată contră jocului de bursă. Au urmat in acest scop o serie de intervenții pe lângă d-l M. Blank, președintele comitetului bursei, care a convocat acest comitet pentru Joi, orele 5 p. m . spre a discuta această chestiune ♦ Inte 11—20 Februarie s’au tăiat la abatorul din T.Severin următoarele viței, 212 boi, 83 viței și 56 porai. Cantitatea de carne rezultată din tăerea acestor vite a fost de 66.314 kgr., exportată toată la Budapesta. Taxe provenită din tăere a fost de 1099 lei, iar cea provenită din to C8țe de 88 lei. ♦ Afară de județele Dorohoi, Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Roman și Constanța, cari au fost declarate încă de ennn trecut de regiuni hipice, ministerul Domeniilor a mai declarat anul acesta ca regiuni hipice județele Dîmbovița și Tulcea. In acest scop se vor înfința în fiecare din aceste județe cîte șase centre hipice. « Ele s’au depus spre votare pe binroul Camerei următoarele : Proectul de lege pentru modificarea art. 37 din legea pentru întocmire», revizuirea și permanența listelor electoral» din 18 Februarie 1907, au modificările aduse în secții. Proectul de lege pentru reorganizarea corpului de grăniceri. Legea pentru modificarea unor articole din legea casei de economie credit și ajutor a corpului didactic, votată de 8^nat. Proectul de lege pentru recunoașterea ca persoană morală a societății de vînătoare «Diana». Proectul de lege prin care comuna urbană Pitești e autorizată a contracta un imprimat de 1.200.000 lei, pentru lucrări de edilitate. Proectul da lege pentru cedarea unor terenuri de pe moșia Stinceasca din jud. Argeș primăriei Pitești. Legea votată de Senat, prin care Eforia spitalelor civile din București este autorizată să vîndă obștei din Micănești 100 de hectare pentru stabilirea unei noi vetre de sat. Proectul de lege prin care orașul Pitești e autorizat a da concesiunea iluminatului cu electricitate băncilor populare și Pitești, Legea votată de Senat, pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru constatarea și perceperea contribuțiunilor directe. Azi va avea loc apunarea generală a membrilor Camerei de eomerț din Capitală. Vor putea lua parte numai aceia căroră binroul le va elibera bilete de participare. Călătorii sosiți din provincie ne comunică că unii dintre șefii de trenuri se dediu la speculațiuni cu noile vagoane de tren de clasa III, împărțite pe de o parte în cabine, iar restul compartiment comun, favorizînd pe acei călători cari recurg la bacșișuri pentru obținerea unei cabine in care se închid, pe cînd restul călătorilor de abia încap în compartimentul comun. O cabină este destinată pentru 8 pasageri și atragem atențiunea direcțiunei generale a C. F. R. asupra monopolizărei cabinelor de către uns, sau două persoane, ca concursul interesat al unora dintre șefii de trenuri. Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate Bicentenarul lui lean-Jacques Rousseau — Cu prilejul serbărilor de la Montmorency — Orășelul Montmorency—in care Jean- Jacques Rousseau si-a petrecut o bună parte din viață si unde marele filosof a scris două din capo de operile sale : Julie și Emile,—a sărbătorit Duminica trecută bicentenarul acestui glorios fiu al Franței care se odihnește astăzi sub cupola Pantheonului alături de Voltaire, Victor Hugo și alții. Serbările s’au dat sub patronajul municipalității și cu concursul mai multor scriitori și artiști dramatici printre cari cităm pe d-nii Ernest Charles, Saint- Georges de Bouchelier, J. Louis Teste etc. După ce asistența a vizitat muzeul local ta care se păstrează și astăzi încă masa pătată de cerneală la care a scris J.-J Rousseau, d. Dembleau, primarul Montmorencyului, a luat cuvîntul explicitid pentru ce concetățenii săi au datoria sfîntă de a sărbători și comemora amintirea unui om de geniu la numele căruia tresare nu numai Franța dar omenirea întreagă. Cu ocazia aceasta s’au inaugurat la Montmorency așa zisele e Serbări ale Naturei»—omagiu postam fi îndepărtat, memoriei celui care cel dinții a propovăduit dragostea pentru natura mamă preconizind oarecum rețeta unei fericiri trainice și ușor de obținut. Din admirabila cuvîntare ținută cu ocazia aceasta de către d-l Ernet-Charles, extragem următorul carateristic pasaj:Ceea ce ne pasionează mai mult la oamenii mari, nu este atît persoana lor propriu zis, cît adevărul intelectual sau moral pe care l'au descoperit și cu care ei au mărit splendoarea si strălucirea operei lor. Dacă onoarea lui Voltaire consistă in acea că a știut ține pe loc, disciplina și dirija armata dărâmătorilor unui trecut caduc, gloria lui Jean-Jacques Rousseau este de a fi înțeles că despotismul, privilegiile și superstiția, nu se pot distruge decit inlocuindu-le prin libertate, egalitate și morală». Restul serbării fuse producția artiștilor dramatici și lirici. Toate bucățile executate cu această ocazie reamintiră într-un fel sau altul numele marelui sărbătorit Anul acesta bicentenarul lui Rousseau va mai fi sărbătorit și în alte orașe ale Franței precum și in Geneva, orașul natal al marelui filosof. Jean Richepin, ilustrul poet și academician francez care timp de o săptămînă a fost oaspetele ncss.ro și care acum se află la Constantinopol, a rămas așa de profund impresionat de dragostea cu care l’au primit Romînii încît a promis că la vară va veni pentru 6 săptămîni să se stabilească la Sinaia. D-s. și-a exprimat dorința efi vrea să ne cunoască mai de aproape și să contribue și dînsul in măsura puterilor sale la cimentarea și mai mare a legăturilor sentimentale ce există intre cele două popoare. Un fapt curios însă e acela că d. Richepin care, după cum se știe, nu-și ascunde origina sa de țigan, a declarat că în documentele familiei sale, strămoșii săi de acum 200 de ani spuneau că au venit din «Romania». E foarte posibil dar ca după Ronsard, Romînia să mai reclame a doua onoare de a servi de origină unui alt mare scriitor francez. Cu privire la origina... romînea șefia d-lui Richepin, vom publica în curînd un articol despre convorbirea pe care dl George Diamansy a avut-o ca poetul francez și la care convorbire d-l Jean Richepn a făcut decinițiile de care vorbirăm mai sus. «ingartner, marele șef de orchestră care vine în țară împreunăi cu celebra cintăreața Luoise Marcel a fixat ,astfel programul celor două concerte pe care le va dirija la Ateneu în zilele de 2 și 4 Martie. Programa primului concert cuprinde Simfonia a 4-a și Simfonia a 5-a, pe care nimeni pe lume nu le conduce ca Weingartner și arii de Mozart, Berlioz (L’absence, L’ile inconue), și Weingartner, cîntate de Luciile Marcel. La al 2 lea concert, cel mai ilustru,dintre șefii de orchestră va conduce Simfonia a 8-a și Simfonia a 7-a, pe Wagner o numea «Apoteoza danțului»,iar d-na Luciile Marcel va cînta arii de Beethoven, Schubert (Ständchen) și Weingartner. Uniunea artiștilor franceți sa hotărît organizarea de serbări în toate orașele Franței, în folosul fondului național destinat aviațiunei. .Primele serbări ei au și dat, realized un beneficiu net de 18.800 de lei. Gaby Deslys, celebra cîntăreață franceză, devenită și mai celebră in urma relațiunilor ei cu fostul rege al Portugaliei Don Manuel, ea găsește în momentul de față la Viena unde repurtează succese neobișnuite încă in capitala Austriei. Gaby Dealys cats plătită ca 3000 lei seralui. GUBERNIILE D. Carp a fost silit să capituleze Cine a mințit? “ Noi sau presa guvernului ? —s Dovada minciunei presei oficioase — In numărul nostru de la 12 Februarie, am spus că d-l P. P. Carp nu va traduce în fapt reforma administrativă, și că va luma proectul in camioanele Camerei, mai cu seama ca a primit indicații și,um partea Coroanei, sa nu se încerce să realizeze această reforma. Imediat, în aceiași zi chiar c Epoca» in No. 42, ediția de seară, ne-a destinnit, spunind ca d-l Carp n-a avut nici o convorbire, in aceasta privința cu Haveranul și ca reforma Administrativa VA FI REAEL ZA TA. Rar nu numai atît. Peste cite vei zile tot Epoca» revine și pentru a dovedi, că am afirmat un neadevăr, spune că, chiar In ziua cînd noi anunțam că primul ministru va renunțe la gubernii. D. P. P. Carp depunea In parlament, pro autul de reformă administrativa« Tot «Epoca» a anunțat spre a dovedi și mai mult că reforma va fi realizată, că pentru punerea in aplicare a reformei, care va fi la 1 Aprilie, s’a și prevăzut in buget, suma de 500.000 lei. Ce s’a întimplat insă ? N au trecut nici trei zile și evenimentele au confirmat in totul informațiunile noastre. A fost de ajuns o agitație de trei zile, pentru ca d-l Carp să renunțe la cea mai principală reforma, singura rațiune de a îi a guvernului actual, după cum însuși d-l Carp a declarat chiar din prima zi a venirei d-sale la putere. " Cum ramine acum cu des mințirile tipocei m ai cu asigurările acestui ziar, că reforma d-lui Carp va fi tradusa in fapt ? Gine a mințit, noi sau oficiosul guvernului ? Ia chestia represiunilor de la 1807 Scrisoarea d lui general CIOICc* D-lui C Mune director politic al ziarui Ut «Adevarus» Du urnita vioiae, d. C. Mine, duce o UAiupatitie violenta și pălmașe prin ziarul «Adevărul» uuutra partiumu, liberal și in special contra șefulu» acestul partid, aliniatul nostru concetațean d. I. I. C. drătianu, pe tumia execuțiiior militare, savîrște cu ocazia nenorocitelor tuburantntanești, din talaim an 1907. Nu vom să scotocim cngetul d-lui Miile, pentru a găsi adevarata cauză care-t ajuteaza aceasta procedare, deși ași putea parii ca procedarea d-Sale aste dictata și de dorul ce are de se răzbuna, contra acelor pe cari a acopere a aa că injurii, pentru cauze mici personale, cari nu scuzează procedarea domniei sale, menită a răscoli in sufletul nevinovat al mul mol, patimi reze și pentru care intr’o ei, opinia publică, opinia oamenilor luminați, suntem siguri, nu-i va da d-sale dreptate. in aceasta țară, udia 1859 pină la 1907 s’au intinpiat multe turburări, can toate fără excepție au fost, și cè drept cuvint, reprimau, și in can turburări au căzut multe victime, aș* iu lobi și iaob s’au ivit turburat, in Craiova, Incești și București; pe acere vremuri conservatorii Viețuiescu și General Fiorescu erau miniștrii și da și acești bărbați erau iubitori de Țara, cu durere au fost suiți să ordone reprimarea turburănlor, varsind singele orășenilor. La iBo6 s'a vărsat slugele ieșenilor, iar la cizma Hiatului se găseau bărbați politici din toate partidele . in 1686, cu ocazia tulburărilor, au impușcat multa lume și d. N. Pleva și amicii săi de atunci Ioan Stănescu și Florea Unora ar putea să ne spue cui se datoresc ele ? Pe acești domni vatindu-i prin Afumați, sfUjanești etc. cutreerind satele și propovăduind pacea ca și U. C. Mure, iar armat care a restabilit pe acele timpuri ordinea, era condusă de către generalul I. Lahovary, un om, căruia nu se poate spune ca nu și-a iubit fura și «-a dui« toata suflarea rominească i a ramas recunoscătoarea Vauka și turbuturile din 1907 11 arburări provocate de niște unelte ale dușmanilor acestei Țari, unelte cari nu vor sa-și dea seama că, un stat cu 7—8 milioane de locuitori, pentru a-și ajunge menirea, are nevoe de liniște, economie și încredere reciproca, nu de turburați, discordii și invidie, căci contrariu statele mari vecine, pentru propria lor siguranță, sunt in drept a-i constringe prin forța sa se calmeze, ceea ce s'a intimplat cu Ungaria la 1849, care a fost ocupata de Ruși, ceea ce se va intimpla fatal cu Mexicul astaat. Ei bine toate aceste tulburati se datoresc nu stăret rele a poporului romin ! Nu asta o știu sigur caci eu locuesc ia țară, trăesc cu țăranii, pe când iubesc mai mult decu amicii săi de carnaval, căci fiind român și avind o creștere rominească, știu și prevăd ca numai țăranul romín, lucrind in mod sincer și patriotic, poate păstra și mări patrimoniul nostru. Această interesantă clasă numărînd peste 12 milioane de suflete, in tot cuprinsul pamintului dat nouă de împăratul Troian, și ca atare din Eui formind temelia neamului nostru, aceste turburați se datoresc acelor nemernici mercenari pretinși romîni, cari pun pana lor la dispoziția dușmanilor poporului romin, cari find siguri, că dacă va introduce vrajba intre clase, solidaritatea și unitatea noastră va peri, iar dînșii vor pescui in apa turburată de acești mișei, cari n'au patrie, n'au religie, n'au ideal! ci numai un ciomag! care ca și butea Danaidelor fiind fără fund, nu se mai umple! Așa dar acolo să cautați pe autorii ororilor inutila d-le C. Miller in rândurile lor și odată găsit, să cereți, dacă iubiți Țara, alaturi cu mine, oricărui guvern român, ca in interesul Patriei noastre, sa pedepsească pe acești criminali și să limiteze destinul acelei prese venale, care este o rușine pentru țară și pentru secolul in care trăim, și setter rcieie se vor curma, General Ștefan Stoika. Ulrzieeni, 1912, Februar» 24. Teroarea guvernamentală In județe Cu cît sa apropie de ziua scadenței, guvernamentalii își pierd și mai mult capul. Prin județe chiar s’a început să se practice sistemul terorizărei oficiale, cu care prefecții își închipau că pot pune stavilă indignărei generale și împiedica desnodărilntui fatal pe care șefii dela centra nu mai au cursjul să l ascundă. In județul Tecuci, administrația d-lui Carp a început să aresteze fără nici un motiv pe locuitorii care au semnat protestul contra reformei administrativa adresat M. S. Regelui. Istă cu privire la acest act de abuz de putere, telegrama pe care o primim dela amicul nostru d-l Alex. P. Anastasia : «Din ordinul d-lui Sion, administratorul plășci Ivești, a fost arestat din ziua de 26 Februarie dimineața și pină astăzi ora 4 pm., locuitorul Șerban Ilie, fost primar in comuna Movileni jud. lecnei, pe motiv că a semnat telegrama de protestare relativă la legea de descentralizare administrativă adresată M. 8. Regelui. Din ordinul Prefectului a fost adus asi sub excortă de jandarmi și înaintat parchetului. Rugăm luați și domnia voastră măsuri de protestare contra acestor arestări ilegale». AI.P. Anastasia Ori ce comentarii sunt de prisos. Opinia publică să judece singură și să-i condamne. D-l C. C. Arion și Reforma Universitari Cu privire la ședința de Luni seara, a Colegiului Profesoral »I U- 'niversităței din București, d. C. C. Arion ministrul Instrucțiunei, a făcut ziarului «Seara» următoarea declarațiune : «Ai s'a spus, că în ședința de aseară o parte din profesori, fără a discuta proectul meu de lege, s’au rostit în contra lui. Printre profesorii cari au protestat e și d. profesor I. Bogdan,așa mi s’a spus. Nu știa că, ceea ce e sigur e că d. profesor Bogdan, fără să arate cari sunt lipsurile și fără să spue intru cît s‘a știrbit autonomia Universităței, s'a pronunțat contra proectului meu de lege. Bu n’am venit să'mi impui legea Și sunt dispus a ține seamă de toate indicațiile și observațiile cari mi se vor face, întrucît aceste observații n’ar schimba în esență principiile proectului meu de lege. Sunt însă hotărît să nu țin în seamă nici un fel de intrigă, fie de ordin personal fie de ordin politic. E regretabil că facultățile noastre, țin să împiedice orce îmbunătățire a lor. Socot că nimeni nu poate susține că în proectul meu de lege nu sunt multe îmbunătățiri pe care le aduc facultăților. De altfel actualul proiect a fost alcătuit și studiat de o comisie de 15 profesori universitari, de la toate facultățile și aleși de mine fără nici un spirit de partid. Socot, că toți acești profesori cari au lucrat ca mine s'au convins că n’am avut în vedere decît o reorganizare bună a Universităților, și aceasta în scop de a le pune la un nivel egal cu celelalte universități din Europa». Am reprodus aceste declarațuni cu titlu de document. A apărut. Buletinul Cercului de Studii ai Partidului NationaKiberal APARE LDWAR No 8 Februarie 1912. Anul I. Prețul 30 bani Redacția și Administrația, București, Calea Victoriei No. 44.—De vînzare la principalele librării din țară și la depozitarii de ziare și revista. '<r