Viitorul, martie 1912 (Anul 6, nr. 1459-1486)

1912-03-01 / nr. 1459

ANCHETE SOCIALE Lucrătoarele din micele ateliere — Cum trăesc aceste martire — Unele ateliere sunt instalate în adevărate văgăune. — Tuberculoza face ravagii fără aer și fara lumină la Capitala, mai cu seamă pe stra­­dele din centru, există un foarte mare număr de mici ateliere, în spe­cial de croitorie ei confecțiuni de pSlarii pentru doamne. In aceste a­­teliere, muncesc un foarte mare nu­măr de tinere lucrătoare, a căror vârstă variază între 12 și 18 ani. Soarta acestor lucrătoare,—adevă­rate martire—, din punct de vedere al mancei lor și , localurilor unde sunt obligate să lucreze, este din cele mai nenorocite. De-a lungul străzei Lipscani, la spa­tele prăvăliilor de pe această stradă, pe stra­dele din jurul grădinei bise­ricii Sf. Gheorghe, pe calea Vitoă­­rești, pe str. Carol etc., sunt zeci de mici ateliere la care lucrează un număr însemnat de lucrătoare. Intrați, de curiozitate, Intr’unul din aceste ateliere și vă veți îngrozi de starea de mizerie în care se găsesc, și în ce văgăune, sunt obligate să muncească, alte 12, sau chiar și 14 ore pe zi, nefericitele tinere lucră­toare. In camere mici, fără lumină, In pare, de abea daoft ar fi suficiente,­­ca cuba], — pentru maximum două sau trei persoana, stau îngrămădite cîte opt sau zece lucrătoare. Multe di­e aceste încăperi, neavînd nici o fereastră, lucrătoarele sunt obligate să lucreze în tot cursul zilei la lu­mina gazului, — așa că oricine își poate închipui, ce devine vederea acestor nefericite, pare de abea dacă văd, o oră sau două pe zi, lumina soarelui. Veșnic fără aer, fără lumină, ghe­­borata ceasuri întregi deasupra lu­crului, nenorocitele martire îmbă­­trînesc înainte de vreme, dacă tu­berculoza sau alte boale nu le scapă de nefericitul lor trai. • Intr’ana din zile, întîmplarea m’a făcut să pot intra într’un mic ate­lier de pălării pentru doamne, din dosul grădinei Sf. Gheorghe. Aci am găsit înci­ o cămăruță dos­nică, a cărei mărime nu erea de cît de patru metri pe 3, iar ca înăl­țime nu avea mai mult de doi me­tri și jumătate,—șease lucră­oare. Cămăruța nu avea nici o fereastă, iar lumina pătrundea în «atelier» printr’un luminator din tavan și prin geamurile dela ușa care des­părțea «atelierul» de camera pa­troanei, care era la față. De cum am­­ deschis ușa acestei văgăune, o duhoare ne­suferită ne-a isbit in față. Cud cele șense lu­cratoare au ridicat capetele spre mine, am avut impresia că șense cadavre mă privesc cu ochii lor sticloși. Intr’un colț erau az­­virlite resturi de mîncări; o sobă de tu«i răspîndea o căldură înăbu­șitoare, care combinată cu duhoarea din cameră, era și mai nesuferită; pe peretele din dreapta egrasia se ridica pînă aproape de tavan, iar spre acest perete steteau cu spatele trei dintre lucrătoare. Am întrebat pe patroană, de unde provine atîta egrasie, și mi s’a răspuns că In spatele peretelui se află o latrină care s’a stricat de vre-o trei ori In iarna asta. Pe cind contemplam această stare nemaipomenită de mizerie, o m­ne seacă m’a făcut aft­­ă cutremur. Era una din lucrătoarele, care șe­dea cu spatele la peretele cel umed. O fixez. Nu avea după aparență mai mult de 16 ani. O altă lucră­toare se sculă după scaun și trecu­tă la ceva din camera patroanei. In raza de lumină, care se produse prin deschiderea ușei, apăru figura palidă­ străvezie a cadavrului ce se strecurase pe lingă mine. De sub pielița gălbejită a obrazului nenoro­citei, mi s’a părut ci moartea din feste cu privirea ei macabră și hidoasă. Am plecat imediat. Nu mai pu­team sta în acest mormînt, unde șesse cadavre aveau pretenția că trăesc. Șî cite ateliere, ca cel descris mai sus, nu se găsesc în Capitală, prin stradele din centru unde alături de bogăția sclipitoare, da răsfață mize­ria cea mai neagră ? De ce nu pot nobilele noastre doamne, să vadă în ce morminte se lucrează somptu­oasele lor rochii, și li se confecțio­nează bogatele și monumentalele lor pălării ? Dar autoritățile ce fac ? De ce serviciul sanitar nu îndrăznește să viziteze aceste ateliere ? Este posibil să se tolereze o ase­menea stare de lucruri ? S. Costa Activitatea bătăușilor guvernamentali — Un pacinic cetățean bătut de agenții guverna­mentali.— Certificatul me­dical al d-uului d­r. Skupiewski — Bătăușii regimului au început se­ria ororilor înaintea zilei de Dumi­nică. Astfel în ziua de 25 Febru­arie la ora 2:30 p. m­. o bandă de clomigași sub conducerea faimosu­lui Muntesnu • Plăpumaru, actual­mente șef la serviciul apelor al Pri­măriei, postată în dreptul porțlor d-lui Marghiloman din Bal. Coițel, s atacat și stîlcit în bătăi ca un pa­­cinic cetățean Alexandru Georgescu din str. Dragoș Vodă No. 12, a cărui singura vină era că e cun­os­cut ca opozant. După cum se poate vedea din certificatul medical ce-l publicăm mai jos, Blaran d. Alex. .Georgescu este gravă și viața pusă în pericol Certificat medical Subsemnatul doctor în medicină certifică că astăzi 25 Februarie 1912 a'a prezintat la domiciliul meu d­e Alexandru Georgescu de ani 33, do­miciliat în București, str. Dragoș- Vodă No. 12, prezintînd două plăgi, ambele de mărimea unor piese de 2 tei, situate în regiunea sprînceneasfi și temporale stingă. Lipsa de sub­stanță interesează toate țesăturile moi pînă în os. Marginile plăgilor sunt zdrențuite și prezintă caracterele ce­­lor produse prin epu­carea cu violență și putere a unui corp contondent. Dr. Lucian Skupiewski str. Corabia No. 11 București, 25 Februarie 1912 Este de notat afi poliția d-lui Mar­ghiloman este de conivență cu bă­tăușii de­oare­ce circ. 14, căreia s-a adresat plîngere de către cel obij­­duit,a refuzat a cerceta. Economice-Financiare Agricultura — Comerț Conducta de petrol Consfătuirea de la mi­nisterul industriei.­ Decla­rațiile primului ministru După cum am anunțat, Duminica tre­cuta a avut loc la ministerul industri­ei ți comerțului o consfătuire a ra­ine­­rilor de petrol in chestiunea construirei conductei. La această consfătuire a luat parte, in afară de ministrul industriei si­ I al morii de petrol,­­i d. P. P. Carp, primul ministru, precum si d. Al. Cot­­tescu, directorul general al cailor ferate. Rufmord de peuol si-au expus punc­tul lor de vedere, fie­care după intere­sele pe cari le reprezintă. Grupul german si In deosebi­t Steaua Romina, care are o mare rafinerie de petrol la Cimpina s’a declarat in con­tra unei conducte pentru transportul ți­țeiului, de­oare­ce o asemenea conductă favorizâld, înființarea de rafinerii la constanța, ar teza interesele rafineriiior din regiunea Prahovei. Acești rep­rezen­tanți sau declarat insă partizani a­­construirei unei conducte pentru tran­sportul lampantului. Delegații grupului advers, în frunte cu societatea olandeză «Astra-Romină» au cerut cu stăruință construirea unei con­ducte pentru transportul țițeiului. In urma a luat cuvantul d.Al. Cotte­­scu, directorul căilor ferate. D-nn a de­clarat ca dacă nu se va construi con­ducta, căile ferate nu vor mai putea face față transporturilor. Atunci rafină­riile vor cere, toate, cu insistență con­ducta. Mai interesante au fost declarațiile primului ministru. D-nul P. P. Carp a ținut să pue în vedere rafinăriilor de petrol ca­re in­dustria petroliferă este legată toată in­dustria noastra și că viitorul petrolului nu este în lampant ci în industrie. Cum producțiunea crește mereu, ches­tiunea pricipală este, dacă­­ direcția căilor ferate poate face față necesităților in ce privește întreaga industrie din ța­ră si nu numai fața de industria pe­troliferă. Or, pentru aceasta ar fi nece­sitate imediată de vre­o 300 milioane lei, cheltuială a fi impasibilă. De o sporire a costului transportului pentru țiți­iu nu poate fi vorba, căci întreaga industrie a țarei va suferi. Se impune deci construirea conductei pen­tru transportul țițeiului la Constanța, acordându-se compensațiuni rafinorilor din interiorul țarei. Va ventilat ideea ca aceste compensațiuni să consiste în concesiuni de terenuri petrolifere ale Statului, s’a renunțat însă la idee, din considera­­țiuni politice și din cauză că necunos­­cindu-se bogăția petroliferă a terenuri­lor de concedat, compensațiunile ar fi n­­eegale. Singura soluție este să se acorde ra­finăriilor din interiorul țarei tarife re­duse de transport, în așa fel, incit, la 15—20 ani instalațiunile lor actuale să fie complect amortizate, iar pe de altă parte, rafinăriile de astăzi să aibă o qupta mai mare din contingentarea lampantului. De la Bursa din Bucu­rești.­Casele de bancă din Capi­tală au intervenit la comitetul bur­­sui ca taxele de cartaj ce se plătesc­­ genților de schimb să fie micșo­rate. Pe de altă parte acești «genți au făcut și ei o intervențiune ca în caz dacă taxele de cartaj vor fi micșo­rate, lichidările să se facă de donji ori și nu odată pe lună. Comitetul bursei în ședința de Du­minică a admis ambele cereri și a luat următoarea deciziune: «Pentru acțiuni să se plătească un cartaj de 1 Îs mie de fiecare din părți, minimum da cart»] fiind de 50 de bani de bucată în cazul cînd acțiune» est« mai mică de 1000 de lei, iar maximum de curtaj să fie de 3 lei. Pentru efecte s’a admis ca carta­­jul să fie de un sfert la sută pen­tru fiecare din părți. In ce privește lichidările, s’a ad­mis ca ele să sa facă de donft­ori pe lună». Dispozițianea ca lichidările să se feră de două ori pe lună a nemul­țumit însă sosii casele de bancă capi Industrie consideră ca o măsură deghizată împotriva jocului de bursă. In urma diferitelor intervențiuni, comitetul bursei a fost convocat de către d. M. Blank, vice-președ­intele comitetului pentru Joi, orele 5 p­m Se crede că un acord va surveni pînă joi și se va reveni la situa­țiunea de pînă acum. Bilanțuri.­­ Banca da acont din București închee bilanțul anului 1911 cu un beneficiu net de 327.978,75 lei la un capital de 7.000.000 lei. Pînă la 1 Maiu 1911, capitalul so­cial a fost exigibil la 4 rate­­le 30 Mai, 30 August, 15 Octombrie și 15 Decembrie 1911. Fondul de rezervă a fost la 31 Decembrie 1911 de lei 255.121,35, iar fondul de rezervă special 217.240,96. Acționarii sunt convocați în adu­nare generală pentru ziua de 18 Martie 1912, în localul Băneai. Noua bancă hispote­cară. — Luni s’a depus la secția de notariat a Tribunalului Ilfov ac­tele prin care se înființează «Socie­­tatea Hipotecară Română» cu un ca­pital de 3 milioane, din cari un mi­lion vărsat. In 6000 de acțiuni no­minative din cari 60 la sută vor fi subscrise numai de Romîni. Consiliul de administrație al a­­cestei noul bănci, menită să acorde împrumuturi cu hipotecă și în al doilea rang după credit, se compune din d­nil: Alex. Gonstantinescu, Eu­gen Ghica Comănești, Victor An­to­nescu, M. Blank și Oscar Diposta, iar ca censori d­nii Nestor Clicu, N. Căpităneanu și O. Hiotu. Obștii și cooperative.— In ore­șul Tîrgoviște s’a constituit de către locuitorii mărginași obștea «Suseni» pentru cumpărarea izlazu­lui Vadul-Petros, proprietatea de­­vălmașe a obștei și primăriei ulbei Tîrgoviște. Capitala­ subscris e de lei 37,400. Informați­uni Azi 29 c­­ora 5 jumă­tate va vorbi la Cercul de Studii d. Anibal Teodo­­rescu, docent universitar și conferențiar de drept public la facultatea de drept despre viața noas­tră constituțională și proectul de lege asu­pra descentralizării administrative. Conferința se va desvolta în sala Cercului de studii calea Victoriei 44. . * Din inițiativa d-lui I. Stănescu și a unui comitet compus din d-nii colo­nel Partenie, I. Georgescu, maior Lă­­zărescu, inginer Constantinescu, avocat D. M. Alexandrescu și I. Popescu, B’a creat de curind societatea „Princi­pesa Ileana“, cu scopul de a a­corda zestre și sprijin moral membre­­lor acestei societaței in caz de căsăto­rie și de a acorda ajutoare tuturor membrilor în caz de deces. Cu o sumă mică, plătită odată pen­tru totdeauna, ori­ce persoană de ori­ce naționalitate sau sex poate intra in a­­ceastă societate îngrijind ast­fel de bi­nele său personal și de binele tovară­șilor săi de societate. Toate lămurile se vor trimite gratuit ori­cui le va cere, de către d­r. Stă­­nescu, președintele societăței, str. Gri­­șana 4. * Goala 26, care a apărut din dicționarul biografic ilustrat Fi­guri contimporane din România, publicație periodică în limba română­ și franceză, este consacrată familiei Brătianu și isto­ricului partidului liberal. Această coală, care se va continua și va lua sfîrșit în coala 27, ca ese zilele acestea, rezervată membrilor marcanți din familia Brătianu, stu­diați individual, e înfrumusețată pe fie­ce pagină, de o serie de ilustra­­țiuni din cele mai rare și mai puțin cunoscute. Genealogia Brătienilor, stabilită cu de-amănuntul pentru prima oară la numeroasele­ ramuri, figurează în­­tr'o schemă genealogică completă și poate fi îmbrățișată dintr’o singură privire. Cu aceste coase, Figurile contimporane intră pe calea publicațiilor cu adevărat însemnate și își cîștigă un loc indiscutabil în librăria romînească, unde lucrările documentare la genere lipsesc. Istoricul partidului liberal for­mează o broșură mare, care se va găsi în toate mîinile, căci interesează toate straturile sociale din țară. Prețul unei poale este de 2 lei. Pentru comenzi a se adresa admi­nistratorului-editor al «Figurilor con­timporane», d. René C. Polysu, 19 strada Italiană, București. ♦ Asocițiunea Maeștrilor și Maestre­­lor de desen din țară, face cunoscut că, lucrările in desen pentru concursul a­­nunțat copiilor de la 7,15 ani, se pri­mesc până la 9 Martie 1912, pe adresa d-lui P. Ionescu, Str. Haliade No. 2 (Dobroteasa). ★ M. S. Regele a semnat decre­tul prin care d. Alexandru Al. Fal ooianu, subdirector în direcțiunea comptibilității din ministerul de in­terne, a fost înaintat director și ad­ministrațiunei județene și comunale, în locul d­lui­­ Andronescu, pus în retragere din oficiu, spre a'și regula drepturile la pensie.­­ M. S. Regele a sancționat legea pentru modificarea cftorva articole din tariful general vamal al Romi­niei. Cea mai mare parte a vaselor de comerț, cari au iernat în portu­rile Su­dic, Galați și Braila, au ple­cat încărcate cu cereale spre portu­rile mstrei Adriaticei și ale Medite­­ranei. Navigațiunea pe Dunăre de ase­menea s’a deschis pe deplin și se face un Însemnat export de porumb pen­tru Viena. Joi se va întruni din nou În localul Camerei de comerț, comite­tul Bursei București, spre a regula chestiunea carugiului. ¥ Am enunțat că fiul d-lui P. Carp, d nul Dr. P. Carp a primit ronda sumă de 2000 lei, drept gratifload­e In calitate de șef de cabinet la prefec­tura Ilfov, deși funcția aceasta e ocupată de altă persoană. Aflăm acuma că mnist­­rul Carp va placa in cu­rl­nd sa petreacă cit­va timp in Italia­­ ceea ce explică și justifică in­deajuns frumosul gest părintesc și generos al d­lui Al. Marghiloman, față de fiul primului mi­nistru. *D. Take Ionescu s’a Îndreptat pe deplin și azi va părăsi casa . Duminecă 26 Februarie 1912, a avut loc adunarea generală a so­­cietăței cooperative pentru fabricarea plinei « Viața*. Modul arbitrar cum această adu­nare a fost ținută și îngrijarea de rezultatul actualei administrații, a hotărît pe un important grup de ac­ționari a cere t­ribuna­ului anularea acestei adunări și convocarea ansi alteia care, eu respectat dispoziția aitor statutare și legale vădit călcate de actualul consiliu, să hotărască asupra chestiunilor din ordinea de zi, intre care figurează și aceea foarte importantă : «Aprobarea unui im­prumut de 100.000 lei». Acțiunea a fost îndreptată la tri­bunalul Ilfov, secția comercială, iar termenul de înfățișare a fost fixat, în vederea urgenții, pentru ziua de 2 Martie 1912,­­ Ministerul de finanțe a pus în disponibilitate prin decret regal pe ziua de 1 Aprilie 1912, pe toți per­ceptorii fiscali cari au împlinit vîrsta de 60 de ani. Sunt 16 perceptori de această virată. ♦ La Ateneu va avea loc aată­­searfi concertat domnișoarei Maria Aur­ia­na,—pianistă—, ca concurs al domnilor de Cresz, profesor la con­servator și 1 h. Fuchs pianist. De asemenea domnișoara Mar­ga­reta Hirsu, fies scriitoarei Lia Hîrsa, va recita versuri. ¥ Muzeul de pictură «Grigorescu din Palatul Artelor, din Parcul Carol I, va fi deschis publicului în fie­ spre Joi și Duminecă de la 10 s. m., pînă la 6 p. m. ¥ Cu începere de astăzi, se va În­truni la Camera de comerț din Capi­tală, comisiunea aleasă de corporația negustorilor, spre a revizui și modifica regulamentul uzurilor portului. ♦ Am anunțat la timp intervenția caselor de bancă pe lângă comitetul bur­sei, ca să se micșoreze taxele de curtaj ce se plătesc agenților de schimb Odată cu aceasta au intervenit și a­­genții de schimb ca lichidările să se facă de două ori pe lună. Ambele intervenții au fost satisfăcute în ședința de Duminecă a comitetului. Cererea agenților de schimb a ne­mulțumit însă casele de bancă. Ele con­sideră aceasta ca o măsură deghizată contră jocului de bursă. Au urmat in acest scop o serie de intervenții pe lângă d-l M. Blank, pre­ședintele comitetului bursei, care a con­vocat acest comitet pentru Joi, orele 5 p. m . spre a discuta această chestiune ♦ Int­e 11—20 Februarie s’au tă­iat la abatorul din T.­Severin ur­mătoarele viței, 212 boi, 83 viței și 56 porai. Cantitatea de carne rezultată din tăerea acestor vite a fost de 66.314 kgr., exportată toată la Budapesta. Taxe provenită din tăere a fost de 1099 lei, iar cea provenită din to C8ț­e de 88 lei. ♦ Afară de județele Dorohoi, Bo­toșani, Suceava, Neamț, Iași, Ro­man și Constanța, cari au fost de­clarate încă de ennn trecut de regi­uni hipice, ministerul Domeniilor a mai declarat anul acesta ca regiuni hipice județele Dîmbovița și Tulcea. In acest scop se vor înf­ința în fiecare din aceste județe cîte ș­ase centre hipice. « Ele s’au depus spre votare pe binroul Camerei urmă­to­arele : Proectul de lege pentru modifica­rea art. 37 din legea pentru întoc­mire», revizuirea și permanența li­stelor electoral» din 18 Februarie 1907, au modificările aduse în secții. Proectul de lege pentru reorgani­zarea corpului de grăniceri. Legea pentru modificarea unor articole din legea casei de econo­mie credit și ajutor a corpului di­dactic, votată de 8^­nat. Proectul de lege pentru recunoa­șterea ca persoană morală a socie­tății de vînătoare «Diana». Proectul de lege prin care co­muna urbană Pitești e autorizată a contracta un imprimat de 1.200.000 lei, pentru lucrări de edilitate. Proectul da lege pentru cedarea unor terenuri de pe moșia Stince­a­sca din jud. Argeș primăriei Pitești. Legea votată de Senat, prin care Eforia spitalelor civile din Bucu­rești este autorizată să vîndă obștei din Micănești 100 de hectare pen­tru stabilirea unei noi vetre de sat. Proectul de lege prin care orașul Pitești e autorizat a da concesiunea iluminatului cu electricitate bănci­lor populare și Pitești, Legea votată de Senat, pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru constatarea și perce­perea contribuțiunilor directe.­­ Azi va avea loc apunarea generală a membrilor Camerei de e­omerț din Capitală. Vor putea lua parte numai aceia căroră binroul le va elibera bilete de participare.­­ Călătorii sosiți din provincie ne comunică că unii dintre șefii de trenuri se dediu la specul­ațiuni cu noile vagoane de tren de clasa III, împărțite pe de o parte în cabine, iar restul compartiment comun, fa­­vorizînd pe acei călători cari recurg la bacșișuri pentru obținerea unei cabine in care se închid, pe cînd restul călătorilor de abia încap în compartimentul comun. O cabină este destinată pentru 8 pasageri și atragem atențiunea direcțiunei ge­nerale a C. F. R. asupra monopo­­lizărei cabinelor de către uns, sau două persoane, ca concursul inte­resat al unora dintre șefii de trenu­ri. Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate Bicentenarul lui lean-Jacques Rousseau — Cu prilejul serbărilor de la Montmorency — Orășelul Montmorency­—in care Jean- Jacques Rousseau si-a petrecut o bună parte din viață si unde marele filosof a scris două din capo de operile sale : Julie și Emile,—a sărbătorit Duminica trecută bicentenarul acestui glorios fiu al Franței care se odihnește astăzi sub cu­pola Pantheonului alături de Voltaire, Victor Hugo și alții. Serbările s’au dat sub patronajul mu­­nicipalității și cu concursul mai multor scriitori și artiști dramatici printre cari cităm pe d-nii Ernest Charles, Saint- Georges de Bouchelier, J. Louis Teste etc. După ce asistența a vizitat muzeul local ta care se păstrează și astăzi încă masa pătată de cerneală la care a scris J.-J Rousseau, d. Demb­leau, primarul Montmorencyului, a luat cuvîntul expli­­citid pentru ce concetățenii săi au da­toria sfîntă de a sărbători și comemora amintirea unui om de geniu la numele căruia tresare nu numai Franța dar o­­menirea întreagă. Cu ocazia aceasta s’au inaugurat la Montmorency așa zisele e Serbări ale Na­turei»—omagiu postam fi îndepărtat, memoriei celui care cel dinții a propo­văduit dragostea pentru natura mamă preconizind oare­cum rețeta unei fericiri trainice și ușor de obținut. Din admirabila cuvîntare ținută cu o­­cazia aceasta de către d-l Ernet-Char­­les, extragem următorul carateristic pa­saj:­­Ceea­ ce ne pasionează mai mult la oamenii mari, nu este atît persoana lor propriu zis, cît adevărul intelectual sau moral pe care l'au descoperit și cu care ei au mărit splendoarea si strălucirea operei lor. Dacă onoarea lui Voltaire consistă in acea că a știut ține pe loc, disciplina și dirija armata dărâmătorilor unui trecut caduc, gloria lui Jean-Jacques Rousseau este de a fi înțeles că despotismul, pri­vilegiile și superstiția, nu se pot distru­ge decit inlocuindu-le prin libertate, e­galitate și morală». Restul serbării fuse producția artiști­lor dramatici și lirici. Toate bucățile executate cu această o­­cazie reamintiră într-un fel sau altul numele marelui sărbătorit Anul acesta bicentenarul lui Rousseau va mai fi sărbătorit și în alte orașe ale Franței precum și in Geneva, orașul na­tal al marelui filosof. J­ean Richepin, ilustrul poet și aca­demician francez care timp de o săptămînă a fost oaspetele ncss.ro și care acum se află la Constan­­tinopol, a rămas așa de profund im­presionat de dragostea cu care l’au primit Romînii în­cît a promis că la vară va veni pentru 6 săptămîni să se stabilească la Sinaia. D-s. și-a exprimat dorința efi vrea să ne cunoască mai de aproape și să contribue și dînsul in măsura puterilor sale la cimentarea și mai mare a legăturilor sentimentale ce există intre cele două popoare. Un fapt curios însă e acela că d. Richepin care, după cum se știe, nu-și ascunde origina sa de țigan, a declarat că în documentele fami­liei sale, strămoșii săi de acum 200 de ani spuneau că au venit din «Romania». E foarte posibil dar ca după Ron­sard, Romînia să mai reclame a doua onoare de a servi de origină unui alt mare scriitor francez. Cu privire la origina... romînea șefi­a d-lui Richepin, vom publica în curînd un articol despre convorbi­rea pe care d­l George Diamansy a avut-o ca poetul francez și la care convorbire d-l Jean Richep­n a fă­cut decinițiile de care vorbirăm mai sus. «ingartner, marele șef de orches­tră care vine în țară împreunăi cu celebra cintăreața Luois­e Marcel a fixat ,astfel programul celor două concerte pe care le va dirija la Ateneu în zilele de 2 și 4 Martie. Programa primului concert cu­prinde Simfonia a 4-a și Simfonia a 5-a, pe care nimeni pe lume nu le conduce ca Weingartner și arii de Mozart, Berlioz (L’absence, L’ile in­­conue), și Weingartner, cîntate de Luciile Marcel. La al 2 lea concert, cel mai ilustru­­,dintre șefii de or­chestră va conduce Simfonia­­ a 8-a și Simfonia a 7-a, pe Wagner o numea «Apoteoza danțului»,iar d-na Luciile Marcel va cînta arii de Be­ethoven, Schubert (Ständchen) și Weingartner. U­niunea artiștilor franceți sa ho­­tărît organizarea de serbări în toate orașele Franței, în folosul fondului național destinat avia­­țiunei. .Primele serbări ei au și dat, reali­zed un beneficiu net de 18.800 de lei. G­aby Deslys, celebra cîntăreață fran­ceză, devenită și mai celebră in urma relațiunilor ei cu fostul re­ge al Portugaliei Don Manuel, ea găsește în momentul de față la Viena unde repurtează succese neobișnuite încă in capitala Austriei. Gaby Dea­­lys cats plătită ca 3000 lei seral­­ui. GUBERNIILE D. Carp a fost silit să capituleze Cine a mințit? “ Noi sau presa guvernului ? —s Dovada minciunei presei oficioase — In numărul nostru de la 12 Februarie, am spus că d-l P. P. Carp nu va traduce în fapt re­forma administrativă, și că va luma proectul in camioane­le Camerei, mai cu seama ca a primit indicații și,um partea Coroanei, sa nu se încerce să realizeze acea­stă reforma. Imediat, în aceiași zi chiar c Epoca» in No. 42, ediția de seară, ne-a des­­tinnit, spunind ca d-l Carp n-a avut nici o convorbire, in aceasta privința cu Ha­ver­anul și ca re­forma Ad­ministrativa VA FI REA­­EL ZA TA. Rar nu numai atît. Peste cite vei zile tot Epoca» revine și pentru a dovedi, că am afirmat un neadevăr, spune că, chiar In ziua cînd noi a­nunțam că primul minis­tru va renunțe la gu­bernii. D. P. P. Carp de­punea In parlament, pro autul de reformă admi­nistrativa« Tot «Epoca» a anunțat spre a dovedi și mai mult că reforma va fi reali­zată, că pentru punerea in aplicare a reformei, care va fi la 1 Aprilie, s’a și prevăzut in buget, suma de 500.000 lei. Ce s’a întimplat insă ? N au trecut nici trei zile și evenimen­tele au confirmat in totul infor­­mațiunile noastre. A fost de ajuns o agita­ție de trei zile, pentru ca d-l Carp să renunțe la cea mai principală reforma, singura rațiune de a îi a guvernului actual, după cum însuși d-l Carp a de­clarat chiar din prima zi a venirei d-sale la putere. " Cum ramine acum cu des mințirile tipocei m ai cu asi­g­urările acestui ziar, că refor­ma d-lui Carp va fi tradusa in fapt ? Gine a mințit, noi sau ofi­ciosul guvernului ? Ia chestia represiunilor de la 1807 Scrisoarea d lui general CIOICc* D-lui C Mune director politic al ziarui Ut «Adevarus» Du urnita vioiae, d. C. Mine, duce o UAiupatitie violenta și pălmașe prin ziarul «Adevărul» uuutra partiumu, liberal și in special contra șefulu» acestul partid, aliniatul nostru con­­cetațean d. I. I. C. drătianu, pe tumia execuțiiior militare, savîrș­te cu ocazia nenorocitelor tuburan­tn­­tanești, din talaim an 1907. Nu vo­m să scotocim cngetul d-lui Miile, pen­tru a găsi adevara­ta cauză care-t ajuteaza aceasta procedare, de­și ași putea parii ca procedarea d-Sale aste dictata și de dorul ce are de se răzbuna, contra acelor pe cari a acopere a­ aa că injurii, pentru cau­ze mici personale, cari nu scuzează procedarea domniei sale, menită a răscoli in sufletul nevinovat al mul mol, patimi re­ze și pentru care in­­tr’o ei, opinia publică, opinia oa­menilor luminați, suntem siguri, nu-i va da d-sale dreptate. in aceasta țară, udia 1859 pină la 1907 s’au int­inpiat multe turburări, can toate fără excepție au fost, și cè drept cuvint, reprimau, și in can turburări au căzut multe victime, aș* iu lobi și iaob s’au ivit turburat, in Craiova, Incești și București; pe acere vremuri conservatorii Viețu­­iescu și General Fiorescu erau mi­niștrii și da și acești bărbați erau iubitori de Țara, cu durere au fost suiți să ordone reprimarea turburăn­lor, varsind singele orășenilor. La iBo6 s'a vărsat slugele ieșenilor, iar la cizma Hiatului se găseau băr­bați politici din toate partidele . in 1686, cu ocazia tulburărilor, a­u im­pușcat multa lume și d. N. Pleva și amicii săi de atunci Ioan Stănescu și Florea Unora ar putea să ne spue cui se datoresc ele ? Pe acești domni vatindu-i prin Afumați, sfUjanești etc. cutreerind satele și propovăduind pacea ca și U. C. Mure, iar armat care a restabilit pe acele timpuri ordinea, era condusă de către gene­ralul I. Lahovary, un om, căruia nu se poate spune ca nu și-a iubit fura și «-a dui« toata suflarea romi­nească i a ramas recunoscătoare­a Vauk­a și tur­buturile din 1907 1­1 arburări provocate de niște unelte ale dușmanilor acestei Țari, unelte cari nu vor sa-și dea seama că, un stat cu 7—8 milioane de locuitori, pentru a-și ajunge menirea, are nevoe de liniște, economie și încredere reci­proca, nu de turburați, discordii și invidie, căci contrariu statele mari vecine, pentru propria lor siguranță, sunt in drept a-i constringe prin forța sa se calmeze, ceea ce s'a intimplat cu Ungaria la 1849, care a fost ocu­pata de Ruși, ceea ce se va intimpla fatal cu Mexicul astaat. Ei bine­ toate aceste tulburati se datoresc nu stăret rele a poporului romin ! Nu­­ asta o știu sigur caci eu locuesc ia țară, trăesc cu țăranii, pe cân­d iubesc mai mult de­cu­ amicii săi de carnaval, căci fiind român și avind o creștere rom­inească, știu și prevăd ca numai țăranul ro­mín, lucrind in mod sincer și pa­triotic, poate păstra și mări patri­moniul nostru. Această interesantă clasă numărînd peste 12 milioane de suflete, in tot cuprinsul pamintului dat nouă de împăratul Troian, și ca atare din Eui formind temelia neamului nostru, aceste turburați se datoresc acelor nemernici mercenari pretinși romîni, cari pun pana lor la dispoziția duș­manilor poporului romin, cari find siguri, că d­acă va introduce vrajba intre clase, solidaritatea și unitatea noastră va peri, iar dînșii vor pescui in apa turburată de acești mișei, cari n'au patrie, n'au religie, n'au ideal! ci numai un ciomag! care ca și butea Danaidelor fiind fără fund, nu se mai umple! Așa dar acolo să cautați pe autorii ororilor inutila d-le C. Mille­r in rândurile lor și odată găsit, să cereți, dacă iubiți Țara, a­­laturi cu mine, oricărui guvern român, ca in interesul Patriei noastre, sa pedepsească pe acești criminali și să limiteze destinul acelei prese venale, care este o rușine pentru țară și pentru secolul in care trăim, și set­ter rcieie se vor curma, General Ștefan Stoika. Ulrzieeni, 1912, Februar» 24. Teroarea guvernamentală In județe Cu cît sa apropie de ziua scaden­ței, guvernamentalii își pierd și mai mult capul. Prin județe chiar s’a în­­ceput să se practice sistemul terori­­zărei oficiale, cu care prefecții își închipau că pot pune stavilă indig­­nărei generale și împiedica desnodă­­rilntui fatal pe care șefii dela centra nu mai au cursjul să l ascundă. In județul Tecuci, administrația d-lui Carp a început să aresteze fără nici un motiv pe locuitorii care au semnat protestul contra reformei ad­ministrativa adresat M. S. Regelui. Istă cu privire la acest act de abuz de putere, telegrama pe care o pri­mim dela amicul nostru d-l Alex. P. Anastasia : «Din ordinul d-lui Sion, admi­nistratorul plășci Ivești, a fost ares­tat din ziua de 26 Februarie dimi­neața și pină astăzi ora 4 p­m., locuitorul Șerban Ilie, fost primar in comuna Movileni jud. lecnei, pe motiv că a semnat telegrama de pro­testare relativă la legea de descen­tralizare administrativă adresată M. 8. Regelui. Din ordinul Prefectului a fost adus asi sub excortă de jan­darmi și înaintat parchetului. Ru­găm luați și domnia voastră măsuri de protestare contra acestor arestări ilegale». AI.­P. Anastasia Ori­ ce comentarii sunt de prisos. Opinia publică să judece singură și să-i condamne. D-l C. C. Arion și Reforma Universitari Cu privire la ședința de Luni seara, a Colegiului Profesoral »I U- '­­niversităței din București, d. C. C. Arion ministrul Instrucțiunei, a făcut ziarului «Seara» următoarea decla­­rațiune : «Ai­ s'a spus, că în ședința de aseară o parte din profesori, fără a discuta proectul meu de lege, s’au rostit în contra lui. Printre profesorii cari au protestat e și d. profesor I. Bogdan,­așa mi s’a spus. Nu știa că, ceea ce e sigur e că d. profesor Bogdan, fără să arate cari sunt lipsurile și fără să spue intru cît s‘a știrbit autonomia Universităței, s'a pronunțat contra proectului meu de lege. Bu n’am venit să'mi impui legea Și sunt dispus a ține seamă de toate indicațiile și observațiile cari mi se vor face, întru­cît aceste observații n’ar schimba în esență principiile proectului meu de lege. Sunt însă hotărît să nu țin în seamă nici un fel de intrigă, fie de ordin personal fie de ordin politic. E regretabil că facultățile noastre, țin să împiedice or­ce îmbunătățire a lor. Socot că ni­meni nu poate susține că în pro­ectul meu de lege nu sunt multe îmbunătățiri pe care le aduc fa­­­­­cultăților. De altfel actualul proiect a fost alcătuit și studiat de o comisie de 15 profesori universitari, de la toate facultățile și aleși de mine fără nici un spirit de partid. Socot, că toți acești profesori cari au lucrat ca mine s'au convins că n’am avut în vedere de­cît o reorga­nizare bună a Universităților, și a­­ceasta în scop de a le pune la un nivel egal cu celelalte universități din Europa». Am reprodus aceste declara­­țuni cu titlu de document. A apărut. Buletinul Cercului de Studii ai Partidului NationaKiberal APARE LDWAR No 8 Februarie 1912. Anul I. Prețul 30 bani Redacția și Administrația, București, Calea Victoriei No. 44.—De vînzare la principalele librării din țară și la de­pozitarii de ziare și revista. '<r

Next