Viitorul, aprilie 1912 (Anul 6, nr. 1487-1516)
1912-04-14 / nr. 1500
NEOBRĂZAREA GUVERNANȚILOR amico Hri consilier comunal H. SocBtiu. iNbfH de „Epoci" Cu, un desmetic curaj „Epoca" să încearcă, să ia apărarea d-lui M. Socaciu, consilier comunal, personagiu de altfel cu totul nul și care nu merită atențiune. , Fiindcă însă „Epoca" se încumetă a ne sfida cu vorbe obraznice, se cuvine să-i dăm noi lecția de conștinciozitate pentru imdeplinirea datoriei profesionale i,care ne trimete. „Epoca afirmă că nu este întemeiată acuzația de abuz de putere, ce am adus d-lui N. Socaciu, care neputind obține rezilierea contractului de locațiune, ce avea ca unul din chiriașii săi, pe cale judecătorească, a profitat de calitatea sa de consilier comunal—de altfel nemeritată—și a stăruit pe lângă serviciul sanitar al Primăriei ca să se facă o vizită medicală la imobilul închiriat și aceasta a doua zi după ce a pierdut procesul și cărei vizite a urmat somația de evacuare cu No. 2536, întru cît zice „Epoca" casa era declarată insalubră cu mult înainte ca d. Socaciu să o fi cumpărat. Să admitem că ar fi așa pentru rap^ament. Atunci întrebăm pe d. Primar al Capitalei cu ce drept a autorizat pe d. N. Socaciu în August 1911, ca să-și repare acest imobil declarat cum zice „Epoca" insalubru și deci care urma să fie dărîmat? Nu a călcat d. Primar legea, numai de hatîrul consilierului comunal ? Căci nu se poate nega că d. Socaciu și-a reparat în toamna trecută imobilul cumpărat de la Credit, care și dînsul îi făcuse reparații. Și atunci ori d. Primar a dat o autorizație de reparație cu călcarea legei, fiind vorba de un imobil declarat insalubru și care urma să fie dărîmat, ori afirmația „Epocei" este un neadevăr. Vizita medicală însă făcută în ziua de 25 Februarie a- c., adică a doua zi după ce Tribunalul Ilfov S. I. prin sentința No. 125 din 23 Februarie, respinsese acțiunea de reziliere a contractului de locație făcută de d. N. Socaciu, ne îndrituește să zicem că afirmația „Epopei" e neadevărată, căci dacă imobilul avea incă casier deschis la Primărie, ce mai era nevoe de o asemenea vizită bătătoare la ochi ? Ea nu se explică de cît prin faptul că în urma reparațiilor făcute imobilului atit de Credit cît și de d. N. Socaciu în toamna trecută imobilul a fost scos de sub casier, și trebuia o nouă constatare pentru ca visul consilierului comunal să se realizeze. Faptul reînoirei contractelor cu alți chiriași ai clădirei din dreapta, pentru un viitor, care conform somației No. 2536 urmează ca la 23 Aprilie curent să fie dărămată, dovedește odată mai mult trecerea de care se bucură acest consilier comunal. Rămîne deci stabilit că acuzația de putere adusă d-lui Socaciu e pe deplin cvedită și nu mai stăruim. Dar, pentru că „Epoca“ să se edifice mai bine pe cine apăra, afle că acest consilier comunal a mers cu îndrăzneala pină acolo in cît a cerut la 5 Februarie curent prin acțiunea de resiliere a contractului de locație, că chiriașa să fie obligată a-i plăti, cităm textual: „lei 300 chiria de la 23 Ianuarie — 23 Aprilie 1912”, deși primise la 21 Decembrie 1911—citiți bine, la 21 Decembrie, cu o lună și ceva înainte, acești bani, semnind chiar pe contract de priire, cităm textual: „Lei 300 am primit , zi 21 Decembrie 1911 drept chirie pînă “ 28 Aprilie 1912, N. Socaciu. Și acest consilier comunal a avut fiorosul curaj să nege primirea zilei lumi la interogatorul ce i s’a luat de justiție, zic eînd că nu-și aduce aminte, și numai cind i s’a arătat semnătura, stins cu așa, nu a avut încotro și a mărturisit, ca a fost achitat la vreme. Dosarul e față. Ne închipuim ce s’ar fi întímplat dacă se pierdea chitanța. Vom fi căzut incand, fără rușine, aceeași sumă de dui ori.„ Ne mirăm cum de nu a negat și semnătura după chitanța ce dăduse, cînd acestea sunt îndrăznețele-i apucături. Faptul acesta dovedește sau că acest consilier comunal este lipsit cu totul de memorie, deși are profesia de comerciant, sau e de o revoltătoare rea credință, sinonimă cu necinstea. Și într'un cas și într’altul locul său nu e printre consilierii comunali ai Capitalei, cărora li se cer cu totul altele decît aceste defectuase calități. ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice DIN CULISELE GUVERNAMENTALE Se formeaza doua blocuri : Blocul N. FILIPESCU si Blocul Al. NMGHILONAH —Confirmarea lui A. A. Badaran— FIEHUI, ROȘU lar fi SI PUHGAHA cu DUDesnn —CE SE VI DESCOPERI UI CURÂND— Membrii obștei cehînduse au început să se învinovățească unii pe alții și să dea pe față pungășiile * — Incursil va interveni parchetul — ÎNTRUNIREA Consumatorilor-Democrați — Campania „Acțiunei patriotice“ — Știrea ce am dat-o ieri, se confirmă azi pe deplin, în cecurile guvernamentale bine inițiate. D-l N. Filipescu lucrează între culisele partidului spre a-și forma un bloc. Formarea blocului are un dublu scop : exercitarea unei influențe covîrșitoare asupra guvernului și repunerea cu desavirșire a d-lui Marghiloman. Mai urmărește încă un scop d. N. Filipescu: prefacerea partidului conservator. D-l N. Filipescu este pe față secondat în acțiunea sa nu numai de d-nii I. C. Grădișteanu, M. Vlădescu, M. Cantacuzino și Mișu Deșliu, dar și de d-nii C. Olănescu și Gr. Gh. Cantacuzino și Delavrancea, fără a mai cita pe alții. " Blocul se va forma in curînd și atunci se va începe acțiunea cea mare. D-l Marghiloman pus în curent de toate mișcările d-lui N. Filipescu și a amicilor d-sale mai sus citați, se preface deocamdată in a nu le da importanță. In realitate însă, d-sa de asemeni a început să se pună în contact cu cițiva partizani mai obscuri, cari însă n’au nici autoritatea, nici abilitatea amicilor suscitați ai d-lui IV. Filipescu. D-l Al. Marghiloman n'are alt scop în acțiunea sa, decit sub masca d-lui P. P. Carp să-și apere succesiunea. D-l A. A. Bădărău, care se afla cri în Capitală, a confirmat ieri într’un cerc formarea a două blocuri «conservatoare» cu tendințe opuse, zicînd: — Cred și am indicii serioase, că se formează două blocuri. Ci pentru stăruințele d-lui Marghiloman, sînt convins că ele nu vor reuși. In ce privește blocul d-lui N. Filipescu,—el pare a fi mai interesant. Căci d-sa ar dori și o concentrare conservatoare. Aceasta o știu bine; știu că ar dori să se împace cu d-l Take Ionescu. Dar nu pot să prevăd, dacă procesul sufletesc prin care trece sub acest raport, îl va determina în cele din urmă, să se apropie sincer, deschis și fără nici un gînd ascuns de d-nul Take Ionescu. Ceea ce mai pot adăuga este, că nu s’a făcut nici un pas, incă, din partea guvernului și nici a d-lui N. Filipescu în acest sens. Afacerea arendării moșiei Dudești a intrat într’o nouă fază. Cei cari au pus la cale și au crezut că vor profita de pe urma acestei formidabile pungășii, s’au certat, s’au dezbinat și prin acuzările reciproce ce-și aduc diferitele tabere antagoniste, în curînd, se vor da pe față toate misterele acestei formidabile pungășii, patronată de cinstitul guvern al d-lui Carp. Suntem pozitiv informați cft parchetul de Ialomița, va fi in curînd sesizat de către o parte dintre membrii obștei și atunci desigur se vor da pe față lucruri de toată nostimația și cari vor dovedi că am avut dreptate atunci cind am tratat afacerea arendărei moșiei Dudești, ca cea mai nerușinată potlogărie. ✓ D. Pascal. Toncescu, aflind de desbinările provocate, printre membri obștei, precum și de intenția unora dintre acești membri, de a sesiza parehelul, a intervenit foarte stârnitor să aplaneze lucrurile. In acelaș timp a avut grije să stărue pe lingă protectorul și amicul său d. Mișu Cantacuzino, ministrul de justiție, pentru ca acesta să dea ordin membrilor parchetului de Ialomița, să caute să nu facă nici cel mai mic zgomot in jurul afacerei și de se va putea, să cocoloșească lucrurile. Stăruințele d-lui Pascal Toncescu pe tâagă membrii din obște, au rămas infructuoase, deoarece o parte dintre acești membri sînt furioși de modul nerușinat, cum au fost trași pe sfoară și cum au fost încurcați în această afacere. Rămîne de văzut acum, dacă, parchetul de Ialomița, va putea fi mai ușor convins de d. Pascal Toncescu să nu dea urmare plângerilor ce i se vor adresa, cu privire la această afacere. ■fi Chiar însă dacă, deocamdată, parchetul se va abține să se amestece in afacere, aceasta nu va ține mult, căci imediat ce va pleca de la putere regimul care a patronat și patronează afacerile puțin oneste ale d-lui Pascal Toncescu, oricare alt regim nou, va avea primă și cea mai imperioasă grije că din primul moment, să cerceteze și să dovedeasă toate potlogăriile săvirșite in această afacere. Cei care cred că se vor putea înfrupta nesupărați, din această pungășie, se inșeală. Afacerea va fi cercetată în toate amănuntele ei iar moșia va fi redată Eforiei, sau adevăraților țărani, cărora pe drept li se cuvine, iar vinovații cari au Încercat să tripoteze in această afacere, vor fi trimeși acolo unde le este locul. »■ O Dar să arătăm care este cauza discordiei dintre cei cari au pus la cale afacerea și pentru ce astăzi se găsesc despărțiți în mai multe tabere dușmane. Cu altă ocazie am arătat cum d. Miulescu fostul arendaș al moșiei, pentru a-și asigura mai departe folosința acestei moșii, a recurs la autorul obștei «Unirea» din Fetești, pentru ca această obște să ia în arendă moșia și apoi să-i subarendeze d-sale cea mai bună parte din ea. Pentru a fi mai sigur însă și pentru că obștea «Unirea» nu avea capitalul suficient, d. Miulescu organizează și d-sa o obște, compusă din cămătari, cîrciumari și persoane interpuse, care subscrie un capital de 160.000,—în cea mai mare parte bani d-lui Miulescu, și care fuzionează cu vechea obște «Unirea». Obștea «Unirea» nu avea decît un capital de 140.000 lei. Lucrurile au fost aranjate după cum am arătat într'o serie de articole în ziarul nostru și moșia a fost luată in arendă. Vine însă vremea ca moșia să se împartă între diferiți exploatatori. D-l Miulescu și-a luat partea leului, trei mii de pogoane din terenul cel mai bun, în partea dinspre baltă și care produce cite patru cile de grîu la hectar. Cămătari și cei lalți speculatori din obște au luat și ei restul de teren mai bun, iar țăranilor le-au rămas părțile cele mai proaste, terenuri înfundate, sau nisipoase unde nici pășune nu se poate face, împărțeala făcută în modul acesta a produs nemulțumiri printre țărani din obște, care au chemat la răspundere pe conducătorii lor, pe care îi acuză că i-a tras pe sfoară. De aci discordie și ceartă între diferitele elemente din obște și împărțirea în mai multe tabere. De o parte d-l Miulescu și cămătarii, de altă învățătorul comunei cu o parte dintre țărani, iar de altă parte d-l Lupu, vechiul conducător al obștei «Unirea» cu altă parte dintre țărani. Cu toată intervenția d-lui Pascal Toncescu, după cum am spus și la început, spiritele sînt departe de a se calma și in curînd vom asista la un spectacol din cele mai interesante. Spectacolul va fi cu atit mai interesant cu cu unii dintre membrii obștei, au cerut d-lui Lupu să justifice o cheltuială de 50.000 lei, pe care acest domn pretinde că ar fi f ăcut’o in scopul de a se putea lua moșia in arendă. Se zice că d-l Lupu, strîns cu ușa, ar fi mărturisit că această sumă a dat’o d-lui Pascal Toncescu. Dar in curînd și alte detalii. Rep Asează la orele 9 jumătate conservatorii democrați membri în liga „Acțiunea patriotică" s'au întrunit în casa d-lui Mihail Dragomirescu, profesor universitar, din strada Nifon (fost Gramont), No. 35. A asistat un însemnat număr de cetățeni: întrunirea a fost prezidată de d. Victor Ionescu. D-l Victor Ionescu mulțumește pentru cinstea făcuta și cedează preșidenția d-lui Hențescu, farmacist. Se dă cuvîntul d-lui Mihail Dragomirescu. D-sa spune că a vorbit cu șeful culorii d-l Jean Th. Florescu care cu părere de rău, nu poate participa la întrunire dar s’a solidarizat cu cei prezenți. D-l căpitan Creangă spune că în calitate de fiu al marelui Ion Creangă socotește de a sa datorie să apere memoria tatălui său de insulta ce i-a adus-o d. Maiorescu în Parlament, crezînd că-1 laudă, cînd a făcut istoricul junimismului. Țin să declar că Ion Creangă care trăia printre junimiști, nu avea nimic comun sufletește cu aceștia și nu putea să-i sufere. Dînsul a votat întotdeauna cu liberalii și în deosebi pentru marele Ion Brătianu pe care Creangă îl iubea mult. Junimiștii cari se laudă cu Eminescu, Creangă și Caragiale, i-au speculat pe aceștia făcîndu-și aureolă literară și apoi politică, pe urma muncii istovitoare și nerăsplătite a scriitorilor. Eminescu să știe cum a murit și de ce recunoștință s’a bucurat din partea junimiștilor. Caragiale ce foloase a avut de la junimiști? In ce privește pe Ion Creangă, dînsul a fost mizerabil tratat de către cei cari îi revindecă azi munca și gloria. Oratorul povestește cazul cînd Creangă bolnav greu fiind s'a dus în urma îndemnului unor prietini să solicite foștilor tovarăși de la Junimea, să'i acorde dispensă de restul anilor trebuincioși eșirei la pensie. Creangă cerea ministrului instrucțiunei publice de pe atunci, d. Maiorescu să'l scoată la pensie numai cu anii de serviciu pe cari îi avea în calitate de învățător. D. lacob Negruzi căruia i s'a adresat întîi, l-a trimis la d. Maiorescu, iar acesta nu era de găsit la Minister. Creangă a fost îndreptat să'l caute pe ministru la o serată de la Ateneu. Ajuns acolo, Creangă s’a simțit atît de desgustat de societatea ciocoiască pe care o văzu, că a preferat să renunțe de a mai vorbi fostului tovarăș de la „Convorbiri Literare". Creangă ajunsese să trăiască cu 90 lei pe lună fiind silit a plăti pe un suplinitor. Știm cu toții cum a murit scriitorul cu care să fălește azi d. Maiorescu. Oratorul critică aspru mentalitatea și lipsa de recunoștință a junimiștilor. Protestează contra ridicărei unei statui cu banii statului, reacționarului Barbu Catargiu, cînd lui Al. Ion Cuza a trebuit să i se strîngă banii cu talgerul spre a i se înfăptui un monument. D-l Victor Ionescu. Mișcarea noastră se datorește nemulțumirei provocate de nedreptățile ce s'au făcut și trebue să accelărăm că dreptatea ce trebue să se facă, să se înplinească mai curînd. Arată necesitatea că întrunirile să se țină cît mai des. Deși de curînd începută mișcarea noastră a repurtat succese. Vorbește de zădărnicirea banchetului proectat de guvernamentali pentru foștii miniștri. Reîntoarcerea Regelui e tot un succes al nostru. — Adversarii ne numesc buturugă mică, care răstoarnă carul mare, spun eu. Am avut in trecut oameni mari cari au înfăptuit progresul țarei și avem și azi alți oameni care își pot impune voința și inteligența. D-l Advocat Vălsănescu vorbește de laudele ce le-au adus demnitari străini libertății din Romania.—Nu suntem antidinastici dar socotim că o de datoria noastră să atragem atenție Regelui, că tronul și fericirea țărei nu se bazează decît pe masele poporului și nu pe o mhică reacționară, care exploatează țara, ciocoii cari vor puterea nu o cer pentru că corespund nevoilor țarei, ci pentru că vor să guverneze. E nevoie ca oamenii politici să aibă concepții democratice.—Laudă calitățile excepționale ale lui Take Ionescu. Atrăgînd atenția M. S. Regelui asupra relelor din țară, evităm nașterea unei mișcări antidinastice, închee oratorul. D-l Andrei Ionescu vorbind de acțiunea d-lor D. Moruzi și Victor Ionescu spune că întrunirile trebuia să fie serate și dacă se poate chiar mai multe întruniri pe seară, în diferite suburbii. D-l G. Păucescu arată că cuvîntul de tachiști ce s'a dat în poreclă conservatorilor democrați e simbolul luptei contra minciunei, și trebue schimbat în renume. Face istoricul tachismului și arată genezele mișcărilor mari. Dovedește că junimiștii au fost întotdeauna elementul disolvant al partidului conservator. Chiemând pe junimiști la putere, Regele a voit să scîrbească țara pentru totdeauna de junimism. Regele este mințit și trebue să luptăm a distruge pe mincinoșii din preajma tronului. Acțiunea noastră comună e o dovadă că ne încredem în Rege. I Dacă Regele mai vrea să adaoge cel mai frumos diamant la coroană, să adaoge pe acel al libertății, să fie domn în țară liberă. D. C Solomonescu spune că dacă sunt adevărate zvonurile că guvernul Maiorescu a obținut o prelungire pînă la toamnă, și alte asemenea zvonuri, so id trece de la teorii la fapte pentru răsturnarea guvernului. Vom duce o luptă extrem de energică. D. M. Dragomirescu citește o telegramă prin care d. general Demostene se scuză că n’a putut lua parte la întrunire. I. Victor Ionescu mulțumește celor față, pentru energia de care dau dodă și le comunică că toți conservatorii democrați, din jud. Dîmbovița, s'au înscris în liga „Acțiunea patriotică". întrunirea s’a sfîrșit la orele II jum., anunțîndu-se o nouă întrunire pentru mîine seară la redacția ziarului „Acțiunea“ .... Emar. mmm INAUGURAREA , Campanilei“ la Veneția Veneția, 12 Aprilie. Azi dimineață, in prezența ducelui de Genua și a unei mulțimi imense, a avut loc ceremoni solemnă a inaugurărei Campanilei reconstruită a bisericei Sf. Marcu. Primarul și Ministrul de instrucție publică au rostit cuvîntări mult aclamate, împăratul Wilhelm a adresat, cu acest prilej, felicitări telegrafice foarte cordiale, făcînd urări pentru o largă propășire a frumoasei Veneție, unde are atîtă plăcere asta ci mai des». CHAMPAGNE I rroy REIMS Carle blanche Gout üméricain Carie d’or brut REPREZENTANȚI GENERALI STRIPNTITT <4 Societate anonimă romină țiuÎulIi 1 Uu pentru Import, Export, Agritură și Comision București, Strada Dscebal Ho. 5 10 GARNITURI DE TREERAT Singurele premiate in Romfala cu MEDALIA DE AUR la concursul de tecrător de -------- la Herăstrău --------„FLUETER“ Singurele premiate cu cea mai MARE DISTINCȚIE acordată de Ministerul A--------griculturel MODEL 1911 PATENTATE în România cu: triplă curățitoare, având Machina în interiorul mașinei RECUNOSCUTE GAGELE MAI PERFECTE Trează mult, curat, fără risipă, fără a '»' boabele f&rA a unegri griul la pas de măsura Societate Anonimă pentru comercial de Mașini și întreprinderi tehnice, fost EUGENIU BEHLES București: Strada Bibeacu-Vodd No. 1-3, Sucursale: Brăila, Braiova, Constanta, Varna. lÜ*-rU UN PROCES UMORISTIC „Cafea a Ia Banditei de la interne“ D. Marghiloman chemat înaintea tribunalului din Focșani Focșani, 11 Aprilie.—Astăzi a venit înaintea Secției a lI-a a tribunalului Putna, procesul intentat de d. polițai al orașului, d-lui G. G. Ghindar, proprietar din Focșani, pe motivul că acesta din urmă ar fi insultat, într’un local public, pe fostul ministru de interne Al. Marghiloman, de față fiind și d. Paul Demetrescu, polițaiul orașului. Gazul stă astfel: Acum citeva săptămîni, d-l G. Ghindar aflindu-se la cazinul «Napoleon» a cerut să i se servească o cafeaa la Banditul de la Interne. D. polițai Paul Demetrescu care se afla de față, a luat cuvintele d-lui Ghindar ca o insultă la adresa ministrului de interne, pe atunci d. Al. Marghiloman, și a deschis acțiune publică, chemînd in judecată pe d. Ghindar sub acuzarea de insultă adusă d-lui Ministru de Interne. Procesul a venit azi in fața tribunalului Putna, Secția II-a, acțiunea fiind susținută de d. procuror Chivu. D. Ghindar s’a prezentat asistat de d-nii avocați N. Chircidescu, Ștefan Graur și Mamigonian, cari au prezentat tribunalului o întreagă colecție de ziare în frunte cu revista umoristică «Furnica», unde d-l Al. Marghiloman, fostul ministru de interne, era numit «Banditul de la interne». In baza acestora, d-nii avocați au cerut respingerea acțiunei ca nefondată. D. procuror Chim a cerut amînarea procesului din cauza lipsei de martori, spunînd că datoria d-sale ca auxiliar al parchetului, este de a da curs acțiunei contra d-lui Ghindar pentru insulta adusă d-lui ministru Marghiloman. D-sa face apoi următoarea judicioasă comparație: precum regele Ungariei nu poate fi insultat într'o altă țară, tot astfel nici d. Ghindar nu avea dreptul să comande o cafea a la Banditul de la interne, căci desigur, făcea aluzie la d-l Marghiloman (?!!... După frumoasa și spirituala apărare a d-lui avocat Chirculescu, Tribunalul hotărește: Amină procesul pentru a fi citat și d. Al. Marghiloman, ca să răspundă dacă i se mai zice și Banditul de la interne, precum și dacă se constituie parte civilă. Acestea sunt în mică măsură, amănuntele acestui proces cu adevărat «original», care face deliciul lumei din localitate, și pe temeiul căruia Foefănepii fac un haz enorm. Războiul Deschiderea Dardanelelor Constantinopol, 12 Aprilie. — Consiliul de miniștri de ieri a discutat cu privire la oportunitatea redeschiderea Dardanelelor. Consiliul a ținut pînă la orele 8 seara. Miniștrii n'au dat presei nici o lămurire. Din zvonuri se afirmă însă că consiliul n'a luat nici o hotărîre. Se zice că ar fi divergință de păreri între miniștri. Organul comitetului tunar turc Terclumani Kakikat“ scrie un lung articol cu privire la Dardanele zicind: cine garantează că Italienii nu-și propun să trimeată vase de negoț sub alt pavilion în Dardanele și să încerce asfel un alt plan. Atîta vreme cît nu se vor da asigurări suficiente, nu ne vom putea gîndi la deschiderea Dardanelelor. —Se zice că și ambasada Angliei a intervenit pe lingă Poartă pentru deschiderea strimtorei. Constantinopol, 12 Aprilie.----Un vas englez cercînd să treacă Dardanelele cu toată interdicțiunea căpitanului portului, s'a publicat un comunicat reamintid nota circulară după care vasele ce ar cerca să forțeze trecerea strîmtoarei vor fi scufundate prin focuri de tun. — Știri oficiale ale Porței spun că flota italiană, un număr de 26 unități, se afla acum 6 zile la Lemnos. De atunci au plecat 20 vase rămînînd la Lemnos 6. Cercurile oficiale declară că Poarta face tot posibilul spre a evita să aducă piedici navigațiunei dar dorește ca întîi să aibă asigurarea că va putea închide strîmtoarea imediat ce apariția flotei Italiene în spre Constantinopole ar fi anunțată. Se afirmă că consiliul de miniștri de Duminică va discuta din nou chestia deschiderei Dardanelelor. Nu se știe dacă se va rosti pentru deschidere. — Față de îngrijorarea ce se arată pentru pericolul ce l’ar putea intîmpina navigația in Arhipelag din pricina minelor plutitoare ce eventual ar fi fost tîrîte în larg de curent, ziarul «Sabah» zice, pe baza informațiunilor luate la Ministerul de războiu, că minele de contact din Dardanele, de la intrarea Bosforului, și din orașele Salonic și Smirna sunt de tipul cel mai recent și deci orice pericol este exclus. Victorii turce la Derna . Alte știri anunță că in ultima luptă de la Derna, italienii au avut 150 uciși și răniți și au părăsit retranșamentele. Societatea Govora - Căllimanesti Aduce la cunoștința publicului care ar dori să-și urmeze cura, atît la Băile Govora, Călimănești dt și la Căciulata, că pe timpul lunilor Iulie și August, aproape toate camerele Hotelurilor Societăței sunt deja reținute, totuși parte din ele fiind libere In lunile Mai, Iunie și Septembrie, se pot angaja chiar de acum cu prețuri reduse. De asemenea și băile se dau cu prețuri reduse pe timpul acestor luni. 1514-5 Scufundarea crucișătorului »Varese** Constantinopol, 12 Aprilie.Se zvonește că crucișătorul italian «Varese», avariat cu prilejul bombardăzei din Dardanele, s'a scufundat in golful Mudros din insula Lemnos. Obiecte de pe vas și spărturi din vas ar fi fost asvirate pe coastă la Castron. Presa bulgară și vizita d-lui Roussel Sofia, 12 Aprilie. — Ziarul «Mir» urînd bun sosit primarului Parisului d. Roussel scrie: «Sosirea șefului capitalei universale în Sofia nu poate decît să ne dea prilej de a ne mândri. D-sa nu va găsi aci strălucire exterioară ci numai un început de realizare a aspirațiunilor ce clocotește în inima unei națiuni tinere dar plină, de entuziasm și de energie, aspirînd a creea un viitor mai bun patriei chemată de puțină vreme la indespendență. Suntem fericiți de a putea ega raporturi mai strînse cu Franța al cărui sprijin ne este totdeauna de folos în calea propășirei noastre. Simpatiile ce ni le-a arătat în trecut sunt prezente memoriei noastre, in ele am scos încurajări cu recunoștință. Vizitele schimbate la Paris și Sofia sunt garanții ca pe viitor apropierea între mica Bulgarie și marea Franță va fi tot mai strînse în profitul progresului intelectual și economic al țărei noastre». MOTOARE DE TITE 1 = horizontale.—Consumația cea mai mică = CELE MAI SIMPLE CELE MAcI SOLIDE Motoare de Benzină cunoscuta prn PPT peste 500 în MARCA „UlUoOLCl funcțiune la W. STAR DECKER, București și sucursalele: Brăila, Craiova, Botosan". „73_.4 Clinica oe BOÂLE uf «CH! a doctorului VINTILESCU — OCULIST SPECIALIST LA PARIS ȘI BERLIN____ Prima instalare modernă complextă intru axamenul de premisie al ordnului și tratmentul la rafonal—cu sală de serații și camere separate pentru intermeri bolnavilor oprrați din narvinete) Consultațiuni 9 -11 $1 3—5 Pentru săraci gratuit dimineața Stn. SF CONSTANTIN 7 Telefon 29/83 1475 1