Viitorul, mai 1913 (Anul 7, nr. 1875-1907)
1913-05-01 / nr. 1875
Prima școală de mesaj O scrisoare a Nicolae Romanescu — Domnule Directorii în umul din ultimele numere ale „Viitorului“, sub titlul ,învățămîntul menajer*, citesc că „acum unsprezece ani regretatul Spiru C. Haret a înființat, pentru prima oară, o școală externă de mesaj în Capitală*. ... . Este o eroare, pe care, in interesul adevărului, vă rog să bine-voiți a-mi permite să o rectific. Prima școală de menaj în țara noastră se poate, una dintre cele mai rațional întocmite și toată Europa a fost înființată nu în București, ci în Craiova. Sub numele de institutul D. D. Popovici“, încă de la 1869, a ființat, în Craiova, o școală, ale cărei cursuri, cu o durată de șapte ani, aveau de scop,—potrivit unor vagi dispozițiuni testamentare ale unui binefăcător al orașului,—să formeze bune gospodine. Un lung șir de ani, însă, nici unul din sensibile care e’au succedat la cîrma afacerilor «cnunei noastre, nu s’a gîndit să realizeze pe deplin ideia fondatorului, astfel că studiile, în ultimii trei ani, se făceau cînd după programul învățamintului secundar, cînd după un fel de program rudimentar profesional. Urmărind eu însumi încă de mult, cu pasiune, ideia fondărei unei școli-model de menaj și chhemat a mă pronunța asupra reorganizarea „Institutului Popovici“, ca consilier comunal al Craiovei, am avut prilejul, în Aprilie 1885, să susțin și să isbutesc a face să se primească un program alcătuit de mine, așa că acel institut a devenit, chiar de la acea epocă, „școala de menaj C. D. Popovici“. La 1891, am căutat, dar în zadar, să poiving Camera să adopte un program identic pentru ,Azilul Elena Doamna“, care, pe atunci, mai mult decît oriunde, Cred, studiile păreau a se depărta de la orice sănătoasă concepțiune pentru instrucțiunea și educațiunea femeei. Mai fericit în 1899, am isbutit,—cu ocaziunea discuțiunei legei învățămîntului profesional — să fie primit de Cameră un amendament prin care programul Școalei de menaj din Craiova, urmat aproape fără întrerupere de la 1885, devenea programul Statului, formînd alineatul ultim al articolului 81 din zisa lege, (precum lesne se poate vedea dindesbatarile Adunărei Deputaților de la 12 Martie 1899, „Monitorul Oficial“ de la 14 Aprilie 1899). Cînd, dar, s'a deschis, în 1902, „Școala de menaj Doamna Elina Matei Basarab“ în București, se împlineau șaptesprezece ani de la înființarea școalei de menaj din Craiova, vechiul internat Popovici, în care au fost primite și externe. Din nenorocire, atît la școala „Doamna Elina Matei Basarab“, cît și la celelalte școale de menaj din București și la școala „Principesa Maria“ din Iași, o parte numai din programul întocmit de mine, mai întîi la 1885, apoi la 1899 și adoptat de Camerele noastre, s’a pus în aplicare. Ar fi, neapărat, de dorit ca noule dispozițiuni regulamentare să aducă mai multă ordine, o mai mare unitate de vederi în aplicarea unui program de altminteri clar stabilit și de o netăgăduită utilitate pentru societatea noastră, încheind, mă văd obligat, domnule director, să observ că eroarea ce s'a strecurat în articolul din „Viitorul“ se găsește și în interesanta broșură a d-nei Elena Dumitrescu, pe care o recomandați publicului, și în frumoasa prefață care însoțește această lucrare și care e semnată de d. I. Kalinderu. Este evident că nici d. I. Kalinderu, nici d-na Elena Dumitrescu nu avutau cunoștință de existența școalei de menaj din Craiova. Un interes de a se restabili lucrurile după firea adevărului și cu speranța că veți bine voi a permite sa se facă bună dreptate orașului meu natal și consiliului comunal din 1885, vă rog să binevoiți a dispune ca aceste cîteva rînduri să se publice într’unul din cele mai apropiate numere ale ziarului „Viitorul“. Primiți, vă rog, Domnule Director, încredințarea sentimentelor mele deosebită considerațiune. Craiova Nicolae Romanes«! DE LA FRAȚI Un apel al d-rni Di Lőcșeni Distinsul fruntaș de peste munți descrie suferințele martirilor csericei grecocatolice D-rul Vasile Imenciu, energicul luptător român de peste munți, a isbutit să pătrundă în temnița Sătmarului, unde se afla închis S. S. preotul Gheorghe Mureșan, și cei paisprezece țărani, implicați în incidentele petrecute cu prilejul înființărei episcopiei catolice maghiare de la Hodrog. D-rul liueaei scria Romînului o scrisoare mișcătoare, de o elocvență zguduitoare, asupra stărei sufletești a martirilor închiși. Părintele Sîmeșan, zice d-rul Lucaci, ^uf era nespus de mult și de greu. In conștiința lui predominează sentimentul de absolută nevinovăție a lui și a credincioșilor lui enoriași. De aceea nu se poate împăca sufletul lui nobil și curat, cu barbarismul și tirania asiatică ce-l apasă. Ceea ce a lovit mai cu seamă greu pe acești martiri ai bisericei române, închiși la temnița Sătmarului, este că procuratura „regească“ din acest oraș cere sume enorme pentru liberarea lor. E susțm de necrezut dar e așa. Justiția maghiară «are nu mai puțin de 168.000, adică « sută șaizeci și opt de mici cerem», «acțiune, pentru eliberarea preotului și a celor 14 țărani, pînă la judecarea precssului. E lesne de înțeles că deținerea celor 15 martiri în închisoare, pe nedrept, n'are alt scop decît să terorizize astfel întreg ținutul Sătmarului și pe toți romînii anexați cu sila la noua episcopie ungureasca. D-ral Lucaci, sfîrșește mișcătoarea lui scrisoare cu un apel către întreg neamul român«»* de pretutindeni: „Ce bine ar fi, dacă am avea suma aceea de 168 000 de cor. să o depunem în formă de «acțiune »au garanție, pentru bieții întemnițați : „Cît s’ar ridica moralul neamului întreg, și cum ar râmînea rușinați prigonitorii ! „Și din Balcani pînă în Carpați"— de la Nistru pînă în Cterna Macedoniei nu se află un om să depună această sumă, pînă se face protean ! — cînd apoi întreagă și neatinsă o poate relua din mîna procurorului I „Să vede» » ICHESTIUNEA BATJOCORIREI TELEFONISTELOR Am publicat deunăzi rezumatul unor scrisori primite la redacție, prin care ni sa denunță că d. M. Argeșeanu, noul diriginte al oficiului telefonic central, ar fi batjocorind pa impiegatele telefoniste. Da data asta primim o scrisoare din partea d-lui M. Argeșeanu. Consecvenți simțimîntului nostru de dreptate, reproducem următoarele rînduri din scrisoarea d-lui diriginta al oficiului telefonic central: Mi se aduce învinuiri că expun amplaiatele telefoniste la tot felul de batjocuri și mizerii; că la insult în fiece moment și că în sfîrșiî magi purta ca un adevărat barbar. Pe lingă aceasta sunt atacat pe tema unei măsuri luate de administrație și prin care pe de o parta din motiva iar pe de alta pentru bunul mers al serviciului, s’a atras atenția tuturor amplaiatelor să poarte o îmbrăcăminte cît se poate da modestă și care să cadreze cu starea socială și resursele materiale ale unui amploiat. Negreșit că această dispozițiune care de fapt există de mult și care a fost doar reînoită de actuala administrație, a fost de natură să nu placă cîtorva elemente rela predispuse și pornite spre căi greșite și de aci tot felul de insinuări josnice și nedemne la adresa mea și colegilor mei, ca și cînd faptul că 8 ani cît am funcționat ca sub-diriginte al oficiului telegrafic central, unde de asemenea funcționează foarte multe amplaiate, n’ar constitui pentru mine și pentru cei ce mă cunosc un adevărat certificat! In privința pieptănăturei, de asemenea amplaiatele telefoniste au fost rugate să renunțe pe cît se poate la numeroasele bunîe și mai ales la aoalea oari astupă urechia căci prin natura lor nu permit receptorului telefonic să fie așezat direct pe urechia și deci nu pot auzi cererile abonaților și da noi se ivesc reclamațiuni și nemulțumiri din partea publicului. TREBUE NUMITA STR. TAKE PROTOPOPESCU primim data un cititor următoarele: Acum cînd schimbările numirei stradelor a o chestie la ordinea zilei, cred că este datoria acelora cari formează consiliul comunal al Capitalei noastre să numească o stradă din centru orașului cu numele marelui român dispărut , Tache Protopopescu. Și făcind aceasta, consiliul comunal al Capitalei va arăta că în numirea stradelor nu este călăuzit de micile intrigi meschine Ie partidelor politice și că mai presus de toate voeste ca numele oamenilor mari, luminați ai țărei noastre să fie pururi pomenita pentru buna și fericita lor amintire. Consiliul comunal al Capitalei, consiliul partidului conservator e dator să numească stradele cu numele oamenilor politici, fie că ei au făcut parte dintr-un partid sau altul, aceasta, nu importă. Căci oamenii mari, oameni de talia lui Tache Protopopescu înainte de a fi fruntașii cu căruia partid, sunt stăpînii țărei, sunt blocurile uriașe cari au format temelia Rominiei moderne! Intr’adevăr, ar trebui ca cineva să fie prea mic la suflet prin micimea caracterului său politic, sau prea convins da folosul eternului spirit de contrazicere ca să nu recunoască că o mare parte din starea prosperă finanțară a țărei noastre se datorește lui Take Protopopescu, că el este acela care a știut să scoată pa mulți locuitori ai statelor noastre din sărăcia trîndavă în care erau, că el prin munca sa fără preget a întocmit atîtea bănci folositoare statului și locuitorilor lui, că in sfîrșit după cum prețuim ca oameni ai școalei pe un Gheorghe Lazăr, pe un Heliade Rădulescu, sau un Spiru Haret tot astfel în materie financiară numele lui Tache Protopopescu trebue scris cu litere de aur căci el a fost unul dintre făuritorii Romîniei moderne. Socotesc că strada ce s’ar potrivi să fie numită cu numele marelui dispărut. Take Protopopescu este strada Sălciilor pe care și-a avut locuința. Consiliul comunal va face un gest frumos înlocuind banalul și stupidul nume de strada Sălciilor (î) cu ■ Oitorul nume: strada Tache T, or [UNK] ... - pescu. Și făcînd această numire, conservatorii să nu se gîndească în primul rînd că Tache Protopopescu a fost «Leaderul» partidului liberal, ci unul din oamenii adevărat mari ai țărei Rommașîi. N, Y. liului maiorulial Macleicovici dia Slânic (Prahova) Ploești, 29 Aprilie.— Din Slănic, a sosit trista veste, că azi dimineață, a încetat din viață maiorul veteran Ion I. Nedelcovici, membru marcant al partidului național-liberal. Defunctul, a luat parte activă, în războiul pentru independență. M dorul Nedelcovici, a ocupat timp îndelungat, demnitatea de primar al Slănicului, desăvîrșind cele mai mari opere de înfrumusețare a acelei localități precum: banca populară «Comoara», localurile școalei de fete, primărie, judecătorie, parcul etc. Clubul partidului liberal din Ploești a arborat drapelul de doliu. Inmormîntarea se va efectua, Miercuri d. a., la care va participa și o delegație a partidului liberal prahovean, Bélaiéin „SINAIA“ FERDINAND FELDMAN — Calea Moșilor No. 347—849 — Var alb gras din renumita carieră a Muntelui Glava cu Colț „Moroeni“. Piatra bolovani pentru pavaj, Praf de piatră și altele similare, indigene și streine precum și Saci goi pentru fabricanți de var, se vinde cu prețuri moderate. In curînd ciment Portland străin. Se expediază și în provincie. Telefon No. 11,21. Hoanealul florios. Mii Eri după ameazi a încetat din viață Horia C. Rosetti, fost în mai multe rînduri deputat iar actualmente director al Camerei Deputaților. Regretatul dejunat era al treilea fiu al marelui român C. A. Rosetti. Știrea morței lui Horia Rosetti a produs o adîncâ consternare în toate cercurile, defunctul fiind foarte bine cunoscut și simpatizat, pentru caracterul său loial și pentru firea sa cavalerească. Pînă a nu fi numit în postul pe care îl ocupa, regretatul defunct a fost un devotat membru al partidului naționalliberal, în rîndurile căruia a luptat un lung șir de ani.* Iată cîteva note biografice ale regretatului defunct. S'a născut la Paris, în timpul exilului marelui său părinte C. A. Rosetti. A urmat cursurile facultății juridice din Paris, de unde a obținut titlul de doctor în drept. Fost procuror pe lîngă tribunalul Ilfov și un lung șir de ani advocat al Creditului Funciar Urban. A luat parte ca voluntar în războiul pentru independență (1877—78). S’a ilustrat ca procuror prin energia și independența ce a arătat, dînd în judecată pe mai mulți funcționari superiori ai poliției Capitalei pentru torturarea unor arestanți (1888). Ales pentru prima oară în alegerile generale din Noembrie 1895, reales in Martie 1901. In 1899 fiind chestor al Camerei, a fost rănit cu ocaziunea unei manifestațiuni, in exercițiul funcțiunei sale. Adunarea si-a votat în unanimitate mulțumiri pentru curagiul ce a arătat și serviciile ce a adus in acele împrejurări pentru apărarea demnităței Reprezentațiunei naționale. Pe lângă medaliile comemorative romina și rusești ala războiului, mai poseda ordinele «Steaua Rominiei, Coroana Rominiei și Legiunea de onoare». Moartei generalului I. Vasiliu-HSM Eri a încetat din viață, la locuința sa din strada Tunsului, generalul în retragere Ion Vasiliu-Năsturel. Defunctul era unul din cei mai distinși ofițeri ai armatei noastre și se bucura de toată dragostea și stima întregului corp ofițeresc. Prin meritele, capacitatea și vitejia sa în timpul războiului pentru naatirnare, în care luase o parte activă, ca și în tot timpul cît a servit armata țărei, generalul Năsturel și-a câștigat toate gradele din ierarhia militară, ajungînd pînă la gradul de general de divizie, cel mai înalt în armata noastră. Meritele sale au fost resplătite cu cele mai înalte ordine din partea M. S. Regelui și a multor Suverani străini. Generalul Năsturel s’a retras la pansie acum cițiva ani : ultimul post ocupat de dînsul a fost acela de comandant de corp de armată. Fie ca ofițer inferior sau comandant de regiment, fie ca comandant de brigadă sau de corp de armată, regretatul general era om foarte bun și drept cu inferiorii săi. Fire blîndă dar energică, om croit dintr’o bucată, cum sa zice, generalul Năsturel știa să impue respect și să aducă pe toți la îndeplinirea în mod conștiincios a datoriei lor. Pentru cei buni, pentru cei cari își făceau datoria, ofițeri și soldați, generalul Năsturel era un adevărat părinte. Regretatul dispărut era fratele mai mare al d-lui general Petru Vasîliu Moartea generalului Ion Vasîliu Năsturel, a acestui brav și valoros militar, lasă regrete m»rime în întreaga armată și printre cei cai cari l’au cunoscut. Transmitem li dara? tei familii condoleanțele nossi. . .u mai sincere. fbconomice Fin AsrismitKA—comat—industrie HM necesare i interesul @fgri ©!timp ®! De ® e stagnează agricultra noastră? Iată o problemă care se pune din zi în zi mai acut și care a revenit în discuție în timpul din urmă cu prilejul chemării la viață a Societăței naționale de agricultură. Problema aceasta stă într’o strînsă legătură cu activitatea de îndrumare a ministerului agriculturei și cu roadele,pe care le-a dat la noi învățămîntul agricol. Asupra acestei din urmă fețe a problemei iată cum se rostește persoana oficială cea mai indicată, d-l G. Nicoleanu, directorul agriculturei, în ultimul număr al « Pieței agricole», No. 8 de la 20 Aprilie. «Adevărul este că, mai mult sau mai puțin, carierele streine agricultură pare că se pretează la ocupațiuni mai numeroase și mai întimplatoare decît cariera agricolă propriu zisă, căci nu odată dar de nenumărate ori am avut cu toții ocaziunea să vedem militari, veterinari, comercianți și ingineri ocupând demnități agricole de cel mai înalt grad și niciodată un agronom plasat pe așa zise cunoștințe de cultură generală in cariere străine profesiunei lui.—Pentru a ilustra mai bine acest exemplu ărez cazul Ministerului de Agricultură, unde probabil din lipsă... de agronomi de la 1885 pînă la 1900 s’au perindat m șefi de divizie ai agriculturei profesori de științe naturale, militari, matematici, absolvenți ai școalelor comerciale și oameni de drept». Pentru remedierea crizei actuale d. G. Nicoleanu propune următoarele masuri: I. Organizarea unui învățămînt agricol academic, indiferent dacă el ar depinde de ministerul instrucțiunei publice sau acel al Agricultură. Acest învățămînt ar trebui să fie făcut accesibil nu numai absolvenților de liceu dar și acelor tineri cari trec prin filiera învățâmîntului agricol inferior și mediu. Că cele mai mari garanții se impun în recrutarea corpului profesoral, acesta e de sine înțeles. II. O lege de organizare a corpului agronomic, care să reglementeze obligația statului de a angaja agronomi în serviciile agricole și care să reguleze normele de stabilitate și înaintare în grad a acestora. Agronomii și agricultura așteaptă încă pe Ministrul reformator, care să simtă că la departamentul domeniilor și agricultură este loc pentru o uriașă muncă rodnică. Sporirea capitalului Băncei Agricole.Eri a avut loc adunarea generală a acționarilor Băncei Agricole. După aprobarea dărei da seamă pe anul 1912, Adunarea generală a votat următoree rezoluțiuni : 1. Consiliul I de administrație este autorizat să emită 10.000 acțiuni pentru sporirea capitalului social la 18.500.000 lei. Nouăle acțiuni se vor emite pe cursul de 500 lei una, plus dobînda de 5 la sută de la 1 ianuarie 1913. Vărsămintale și epocile lor se va fixa de Consiliul de administrațiune Subscrierea acestor acțiuni va fi rezervată exclusiv numai vechilor acționari, cărora se va atribui cita o acțiune nouă de fiecare 5 acțiuni vechi. Acțiunile ci nu se vor lua în virtutea acestui drept de preferință se vor împărți între acționari în mod reductibil și în proporție cu subscrierile. Nouile acțiuni vor avea drept la dividentul întreg al anului 1913. 2. Adunarea generală exprimă dorința ca Banca Agricolă să aibă dreptul de a spori capitalul social peste cifra de 20 milioane lei, fixată prin legea sa constitutivă. Exportul in luna Martie. In cursul lunei Martie s'au exportat următoarele cantități de cereale, făinuri și lemnărie. Cereale : 97.879 tone față de 167.126 în aceeaș lună a anului precedent, secară 41.026 (6.098) orz 18.576 (17.426) ovăz 3.154 (8.201) porumb 45.607 (198.604) mei 341 (1.625) răpită 1.040 (2.195). Făina și derivate. S’au exportat făină 11.780.742 kgr. ermic, 1077.349 kgr. și tărițe 5.293.880 kgr. Tărîța și ermicul a mers în întregime în Austro- Ungaria. Din făină cantitatea cea mai mare a mers în Turcia 7.458.214 kgr. și în Egipt unde s'au exportat 3 milioane 229.929 kgr, restul s'a împărțit între Belgia, Grecia, Italia, Olanda și Spania. Lemnăria.S’au exportat 10.609 m. c. de trunchiuri de brad, 258.830 kgr. de lemne de construcție de stejar și 10.000 kgr. de lemne de esență rușinoase toate în Austria. Apoi s’au mai exportat 20.300 kgr. lemne de esență foioasă în Bulgaria și 19.255.856 kgr. scînduri din esențe rășinoase cari au mers cea mai mare cantitate 9.157.586 kgr. în Egipt iar celelalte zece milioane s'au repartizat asupra Olandei, Africei, Franței, Austro-Ungariei, Turciei și Bulgariei. I Mișcarea artistic l-literar- tnral sflsffic SIIUM. Sub semnătura d-lui Const. Paul, excelenta revistă literară «Flacăra» publică următorul interesant articol asupra marelui romancier englez Wells: Scriitorul englez, al cărui roman fantastic, Primii oameni în lună, a apărut de curînd în traducere romîneascâ, e unul dintre cei mai interesanți reprezentativi ai curentelor de cugetare din literatura actuală. El e privit îndeobște ca un continuator al genului inaugurat de romancierul francez Julles Verne, autorul fermecătoarelor povestiri cu care am făcut primii pași în literatura științifică, pe cînd în realitate spiritul său profund, perspectivele sale vaste și opera sa multilaterală fac din el un cugetător cu totul original. _ Jules Verne voia să instruiască furișînd cunoștințe științifice în povestirea extraordinarelor călătorii ale eroilor sai, avea unele prevestiri uimitoare asupra progreselor viitorului, dar era lipsit de vre-o concepție originală asupra științei și rațiunei omenești; deaceea opera sa nu lasă nici o urmă, cînd, pe pragul adolescenței, se deschide pentru tinerii cetitori, calea științei și a analizei realităților. In acelaș gen, dar pe altă treaptă, cu mai mult material științific și mai multă cugetare, Camille Flammarion a creiat romane științifice, „visuri înstelate“ țesute pe calea unei raze aruncate in nemărginirea spațiului, a cercetat nepătrunsele „puteri ale necunoscutului“ din adîncul sufletelor noastre și a luat universul infinit drept scenă a marelui roman imaginar pe care îl întrezărește în jocurile fatale ale astrelor incandescente; poezia și știința pozitivă se unesc intr’o sinteză deplină în paginele astronomului diletant, care a știut să găsească fiori de viață, acolo unde alții nu află decît abstracțiuni și formele împietrite. Englezul Wells pășește și mai departe, căci trece de hotarele științei, pătrunzînd în curentul puternic al filosofiei actuale, care vrea să asforme cadrele înguste și rigide ale oricărei dogme, pentru a introduce, și în domeniul cugetării, putința de schimbare și continuă creare, care mimit esența vieței. Adevărul începe a fi socotit"’km ca oglinda neschimbată a unei realități închisă în anumite tipare solide, ci ca o acomodare schimbătoare a spiritului nostru, cerută de necesități practice și utilizată ca un instrument în lupta pentru conservarea vieței. De aceea adevărurile apar și se trec, de aceea realitatea, infinită în schimbările și in varietatea cazurilor sale practice, nu poate fi cuprinsă în întregime într’o teorie unică, ce e mai vastă ca orice teorie. In acest curent de idei spiritele avîntate pe urma vre-unui inaccesibil adevăr, după ce au parcurs intreg domeniul științei actuale fără a-și putea infrîna avîntul, simt nevoia de a trece dincolo de limitele științei în căutarea acelui ceva necunoscut, indefinit, de neprevăzut, a cărui existență o ghicesc într’o profundă cutremurare afectivă, dacă nu o pot dovedi prin raționamente. Sunt astfel savanți-poeți, care-și iau sborul de pe terenul solid al științei, pentru a se înălța cu mult deasupra ei; pentru ei imaginația complectează ceea ce rațiunea nu poate stabili și creiază astfel o lume fantastică, ce să mulțumească măcar în vis, deocamdată, neatinsa sete de mai multă cunoștința și mai multă putere. H. G. Wells e, pentru această tendință, un reprezentant strălucit. După ce a arătat în cele două volume de cugetare personală, scînteietoare și profundă, Utopia modernă și Redescoperirea unicului care sunt imperfecțiunile rațiunei omenești pentru putința de a descoperi adevăruri întregi și definitive, a atins în Anticipațiuni probllma vieței sociale actuale și a închinat un măreț imn „Mașinei căreia i se datorește cea mai mare revoluție produsă în omenire. Știința, aplicată în mașini, a schimbat metodele de cercetare, proporțiile întreprinderilor omenești și legăturile între popoare și tot ea va duce la realizarea unei lumi mai frumoase și mai puțin mevechine., Pînă atunci insă ne rămîne visul științific din romanele aventurilor extraordinare ale fantasticului savant. Aceste romane sunt importante încă prin viziunea limpede a autorului, care zugrăvește cu preciziune în adevăr pozitivă înfățișarea lumilor închipuite prin idealismul lor și prin humorul englezesc care amestecă acest idealism cu elemente grotești, fără ca straniul amestec să producă măcar un zîmbet. Prin ele Wells se află la harul dintre literatură și știință prea științific pentru a fi literat și prea fantastic pentru a fi om de știință. De aceea poziția ocupată de el e nouă și poate mulțumi pe toți cei ce aleargă după singularități, dacă pot admite totuș ca aceste singularități să se înfățișeze sub forma limpede și ordonată a lucrurilor vechi, prea cunoscute. Sări albastre este titlul unui nou volum pe care poetul craiovean I. C. Popescu-Polgolet îl tipărește cu aceiași sorți de isbîndă în publicul cetitor va fi primul său volum «Viorele». n studiu interesant asupra marelui nostru actor Grigori Manolescu a apărut într’o bibliotecă din Iași. El este semnat de d-l Ostav Minar un publicist specialist în amănuntele evocatoare ale figurilor dispărute. La noi și In străinătate — Cercul de studii econ. și financiare MBI...... . D. Müller a analizat legislația repauzului duminical din străinătate și din țară. Unul din marii industriași din Capitală, d. A. Müller a ținut aseară o interesantă și documentată conferință, la «cercul de studii economice și financiare», prezidat de d. G. Hălăceanu, vorbind despre chestiunea repausului duminical, care se discută de atîta timp la noi, fără a i sa fi dat însă o soluție definitivă. După ce a făcut un istoric al repausului săptămînal, care în anticitate nu era cunoscut — el apare deabia în sec. VI — d. Müller a analizat rînd pe rînd legislația din Anglia, Germania, Belgia și Spania, arătînd rigurozitatea repausului in Anglia, unde Duminica once activitate e întreruptă, așa că, pentru a se distra, poporul englez a mărit repausul și cu o jumătate din Sîmbătă. Trecînd la studiul legii privitoare la repaus din Franța, o lege facultativă, căci cine declară formal că nu o va respecta, nu e silit să o respecte. Conferențiarul expune sistemele legii franceze, care e bazată pe utilitatea socială a repauzului, nu pe aceea religioasă. Pa aceleași motivI de utilitate socială, a clădită și legislația noastră privitoare la această chestiune. Legea actuală, alcătuită în 1910, de d. M. Orleanu, e bună în genere, ara însă cîteva dispoziții greșite, deoarece Camerile de comerț n’au fost întrebate la compunerea ei. Dacă această lege ar fi bine aplicată, ea ar aduce rezolvarea definitivă și rodnică a chestiei repausului duminical. Din nenorocire s-au găsit chiar miniștri : d. Nenițescu și N. Xenopol, cari nu au vrut să o respecte. Astfel d. Nenițescu a hotărît repausul duminical la brutării, pe cînd legea hotăra repausul prin rotație în timpul săptămînei. Interesele publicului și ale marii industrii au fost prejudiciate și de aceea decizia Curții de Casație, care a anulat decizia d-lui Nenițescu, e binefăcătoare. • * La critica conferinței au luat cuvîntul d-nii Const. Georgescu-Severin, d. d. dr. Zalplachtka și dr. A. Anghelescu. SOCIETATEA RoMână de AUTOmobile SOCIETATE ANONIMA. — CAPITAL SOCIAL LEI 1.500.000 BIROURILE și GARAJ: STRADA LUTERANA No. 29-31 TELEFON { Birouri 30 | 33 Atelier 20 | 51i r I «ADRESA TELEGRAFICA; S. A. XI* AUTOMOBILE: DE DION BOUTON, DELAUNAY-BELLEVILLE, HOTCHKIS, MINERVA, PEUGEOT. PIPE, RENAULT, TURCAT-MERY. Camioane, Motoare industriale, druae electrogene Pneumatice $i Articole de Cauciuc „EXCELSIOR“ și „LE GAÜLOIS“ ii ■■UHHIM I Iffli I Hill I rilBIIIMiiieiii Automotillesîolcreliss vîndute in cursul Companiei 1912-S13 Tip. 7. torpedo 19. 3. HP. •• .. Tip. Z. coupé avant torpedo 19 3. Tip. Z. torpedo 19. 3. HP. .. .. Tip. Z. torpedo 19. 3. HP.............. Tip. Z. torpedo 19. 3. HP. •• Tip. Z. torpedo 19. 3. HP.............. Tip. Z. torpedo 19. 3. HP. •• •• Tip. Z. Landaulet avant torpedo 19. Tip. Z. torpedo 19. 3. HP.............. Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.......... Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.-. •• Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP... .. Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.......... Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.......... Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP......... Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP... .. Tip. A.B. toipepo 30. 6 HP... .. Tip. A B. torpedo 30. 6. HP... •• Tip. A.B. conducere interioară 30. Tip. A.B. chassin 30. 6. HP.......... Pip. A.B. torpedo 30. 6. HP.-- .. Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.-- — Tip. A.B. landaulet 30. 6. HP. .. Tip. A B. torpedo 30. 6. HP.-- - Tip. A.B. torpedo 30. 6. HP.-- -Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.-- -Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.......... Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.-- -Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.......... Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.......... Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.-- -Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.......... Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.......... Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP.-- -Tip. A.D. torpedo 47. 4. HP......... Tip. A.D. chassin 47. 4. HP.......... Tip. A.C. 6. torpedo 48. HP.......... Tip. A.C. 6. torpedo 48. HP.......... Tip. A.C. 6. torpedo 48. IIP.......... Tip. A.C. 6. torpedo 48. HP.-- -• Tip. A.C. 6. torpedo 48. HP.......... Tip. X. 6 torpedo 44. HP. -• -Tip. O. torpedo 80. HP. -- -- -HP. L$29 ..Maior M. Ionescu, Loco Principesa Valentine Bibescu. ..............D. Stoenescu, Loco ..............Z. Vladescu-Aluniș, Aluniș-Olt • • .. .M. Mastrapa, Loco ...............Doamna Constanța Jianu, Loco ..............Căpitan D. Chiciu, Craiova 3. HP. Banca Națională a României, Loc§ ..............Simion Cristu, Mărșani-Vlașca .. .. ..Dr. Petrini Paul, Loco ..............Al. Saulescu, Loco ..............Noica și Văcăreanu, Grâdiștea-Vlașca ..............Al. Racoviță, Loco ..............D. D. Bragadiru, Loco .. .. ..Școala de Tragere, Loco ..............Niculae Racota, Loco .............D-na Mariette Ghika, Mășcateni Botoșani ..............St. D. Popescu, Craiova G. HP. Dr. E. Juvara, Loco ..............Inginer St. Catziau, Loco ..............Maior C. Costescu, Loco ..............Căpitan Manu, Loco ..............Doamna Cinsky, Loco .. .. .Princip. A. Caradja, Grumăzești-Neaslît .. .».Ilie Iormescu, Loco .. .. ..Victor Ionescu, Loco ..............Așezămintele Brîncovenești, LoCo ..............St. Popp, Corabia ..............Ministerul Industriei, Loco ..............Marele Stat Major, Loco .. .. ..August Petraman, Craiova ..............Inspectorul General al Armatei, Loco ..............Principele Schonburg Waldenburg Fin*tînele Bacău ..............Veneri, Ploești ..............Șerban Tassian, Loco .. .. ..N. D. Protopopescu, Slatina ..............Al. Delimarcu-Roman ..............Dr. P. Becherescu, Zănoagă-Romanați ..............Doamna Victoria Ștefănescu, Loco ..............Căpitan Spiru Roman, Loco ..............D. D. Bragadiru, Loco ..............Principele G. V. Bibescu, Loca .* D. Protopopescu, Loco ATELIERELE: SOSEAUA ÜIANU NO. 13 DE DION BOUTON, PEUGEOT, RENAULT. %■ ir