Viitorul, septembrie 1913 (Anul 7, nr. 1998-2027)
1913-09-01 / nr. 1998
COMISIUNEA de examinare pentru admiterea în gimnaziul militar Craiova §1 liceul militar Iași D. general Hîrjeu, ministru de războiu, avînd în vedere dispozițiiunile art. 5 din regulamentul gimnaziului și liceului militar, a hotărît ca comisiunea de examinare pentru admiterea în gimnaziul militar Craiova și liceul militar Iași, să fie compusă după emu urmează : Președinte : D. locot-colonel I Vasîiescu, comandantul gimnaziului militar Craiova. Membrii: Dnii locot.-colonel Ernest Broșteanu, comandantul liceului militar Iași; Nicolae Pantelea, consilier de învățămînt și delegat al ministerului de războiu; Ion Paul, profesor la liceul militar Iași; Marin Pretorian, profesor la gimnaziul militar Iași Și medic căpitan Constantinescu-Slatina A. D., medicul gimnaziului militar Craiova. Secretar: D. locotenent Demetrescu Ion. Președintele comisiunei de examinare, va avea în vedere dispozițiunile art. 12 din regulamentul gimnaziului militar Craiova și liceului militar Iași modificat prin decretul din 12 iunie 1912, împreună cu dispozițiunile deciziilor ministeriale din 6 iulie 1913, va stabili și comunica celorlalți membrii ai comisiunei ziua și ora primei întruniri la Craiova, în localul gimnaziului militar, cum și programul examenului. Președintele și ofițerii comisiunei examinatoare dislocați în acest scop din garnizoanele lor de reședință, vor avea dreptul la indemnitatea stabilită prin tariful No. 11 din regulamentul legei soldelor, iar membrii civili indemnitatea de misie corespunzătoare gradului de maior. Pe timpul cât se află în : garnizoanele de reședință, președintele și membrii comisiunei vor primi o indemnitate de trăsură de 6 lei pe zi. Un comunicat al muisfirtului de războia Cum au fost alese locurile de bivuac ale corpului II LT.-COLONEL STURDZAN A FOST PEDEPSIT Unele ziare au publicat informațiuni neadevărate și calomnioase asupra corpului II de armată, comandat de d. general Crăiniceanu. 1 Se comunică de pe acte : . * 1) Că este neadevărat că d. locotenent-colonel Sturdza a fost pedepsit pentru a se fi așezat cu regimentul într-un loc mlăștinos. Toate bivuacurile sale au fost alese în foarte bune condițiuni. ț Ordinul telegrafic din 11 iulie j al d-lui general prescria ca trupele să ia de la sine locurile cele mai potrivite pentru staționare. 2) Că este neadevărat că corpul de armată a fost bivuacat pe locuri mici. Din contra sunt la acte zeci de ordine pentru risipirea și izolarea cea mai mare a trupelor pe suprafețe întinse, una din măsurile grație cărora holera a fost stinsă în acest corp de armată deja pe la finele lunei iulie și numărul morților a fost mai mic. I 3) Că este neadevărat, că s’au oprit corpurile de a pune ranițele în trăsuri la înaintare. Chiar la întoarcere deși etapele erau mici și ordinele fixau ca marșul să se termine la ora 9 jun. dimineața, totuși corpul de armată a autorizat ca corpurile să ia cîte 12 care bulgărești de regiment pentru debili și bolnavi, deosebit de trăsurile regimentare , un număr mai mare de trăsuri fiind periculos pentru contaminarea și neîncăpător în șlepurile de îmbarcare. 4) Că este neadevărat că corpul II armată a împins înainte în marș regimentul Mihai Viteazu la Dolni-Domnie. Din contră, fiind prea cald, d. general Crăiniceanu a oprit coada coloanei pe loc, așezînd oamenii la umbra, și cerceaau pe fiecare prin medicul șef al corpului de armată și ajutorii săi, cari au întocmit un referat al lor în scris. Toate conducerea corpului se făcea numai în scris. Toată conducerea corpului se făre verbale, anonime sau iscălite date în ascuns și fără acte, sunt neexacte. -------------------0X0------------------Duelul I. ZALPLACHTA—C. IONESCU - MIHAEȘTI Sîntem rugați a publica următoarele : I Domnule Redactor, ! In urma incidentului petrecut între d-nii d-rn I. Zalplachta și C. Ionescu-Mihăești, o eșire pe teren a avut loc. . . Avem onoare a vă ruga să sune I voiți a publica acest proces-verbal a dresat cu ocaziunea întîlnirei: PROCES-VERBAL ! Astăzi, 30 August 1913, orele 9 a. m„ conform procesului-verbal încheiat între noi, profesor dr. Parhon și Barnoschi-Vasiliu, martorii d-lui dr. I. Zalplachia pe deoparte și profesori dr. G. Cantacuzino și dr. Danielopolu, martorii d-lui dr. Ionescu-Mihăești pe de altă parte, o întîlnire pe teren a avut loc între clienții noștri. Arma aleasă a fost spada. La a patra repriză d. dr. Ionescu-Mihăești a fost rănit pe fața externă a brațului drept. Adversarii s’au reconciliat pe teren. (ss.) Dr. C. Parhon. (ss.) Barnoski-Vasiliu (ss.) Dr. I. Cantacuzino (ss.) Dr. Danielopolu £ ufo- Tractorul Medalie de aur la Concursul din ciubita Teama V ____Mai 1913 BIG 4 Cel mai mare succes în tărimul mecanicei agricole. Primul auto tracto cu combustibil lichid, care pe baza unei rentabilități sigure, a deslegat problema tracțiunei mecanice pentru arat și a altor munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adîncă, aproximativ 2 pogoane pe oră. Unicul autotractor a cărui trăinicie asigură o Întrebuințare continuă IN CONDITIUNI ADEVARAT ECONOMICE. S’AU VÂNDUT D-lui Ingln. D. Zossima, Constanța 1 „ Ingln. D. D. Ionescu, Dâmbov. 1 „ Conte George de Roma, Brăila 3 „ Irgin. C. G. Stravolca, Brăila 1 „ Mișu Kalindeni, Ilfov 1 „ Princip. Basarab, Brîscov. Olt 1 „ Hercu ” D. Fulga, Constanța 1 „ P. D. Costescu, Larga 1 Ziie Stavrescu, Topori 1 Gogu C tinesc, Craiova 1 Domenților Ivești, Tecuci 1 Adm. Informațîuni, oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară W . Staadecker -FURNISOR AL CURȚEI REGALE. — CASA FONDATA IN ANUL 1865 — BUCUREȘTI — STRADA SMARDAN No. 20. — BUCUREȘTI BRAILA — CRAIOVA — BOTOȘANI — ROȘIORI 5 Economice și financiare Agricultură — Camera agricultorilor RECOLTA VIITOARE ESTE GRAV PRIMEJDUITA ■j..42TÎttíttórii s'nt în mare grijă ’•îtfi» chilia perspectivei rele ce se anunță pentru anul viitor. In această privință am publicat deunăzi scrisoarea unui mare proprietar, prin care se arată primejdia ce amenință recolta viitoare, din pricina lipsei mijloacelor de transport pe căile noastre ferate. . Autorul acelei scrisori arăta că fie și demobilizarea armatei s’a ordonat de mult, totuși nu se pun vagoane la dispoziția agricultorilor, fie pentru transportul bucatelor, fie pentru aducerea semințelor trebuincioase viitoarelor semănături, sinilor agricole și diferitelor altor unelte și în prășăminte. Chestiunea, după cum se vede, ’este de o mare însemnătate pentru fiuIicultura noastră. Aci nu este vorba numai de interesele proprieșirilor și agricultorilor propriu z Iscil *Snsă și avuția țărei și viitorul economiei noastre naționale. In adevăr economia noastră națională a avut mult de suferit de pe urma războiului italo-turc și cel balcanic iar acum în urmă de pe urma mobilizărei armatei române. Din aceste cauze, industria, comerțul și în special agricultura au încercat pagube enorme, în ultimii doi ani. De aceea credem că se impune în mod imperios, cel puțin de aci înainte, să se facă toate înlesnirile posibile și chiar sacrificii pentru ca transportul pe căile ferate a produselor noastre și bunul mers al lucrărilor agricole să nu sufere nici cea mai mică stingherire. Astfel, Direcțiunea căilor ferate, ministerul lucrărilor publice și chiar guvernul întreg își iau o foarte mare răspundere. . FABRICATIUNEA RAFINERIILOR DIN ROMANIA. — In primul semestru al anului curent s’a întrebuințat în rafinerii 893.246 tone, de petrol brut. Din acesta s’au extras: 207.766 tone benzină, 196.309 tone lampant, 19.703 tone uleiuri și 456.578 tone residuri. Comparînd cu producția din al 2-lea semestru al anului anterior, 1912, — ne putem aștepta la dublarea sumelor de mai sus în cel de al doilea semestru. LICITAȚIILE C. F. R. — La 17 Sept. se va ține licitație la direcțiunea generală a C. F. R. pentru lucrările, clădirile, uzinele și locuințele personalului de exploatare în stațiunile Băicoiu, Ploești, Buzău, Hagieni și Palas, în cinci loturi: Lotul I cuprinde stațiunea Băicoiu, în sumă de lei 123.500; Lotul II cuprinde stațiunea Ploești, în sumă de lei 415.500; Lotul III cuprinde stațiunea Buzău, în sumă de lei 270.500; Lotul IV cuprinde stațiunea Hagieni, în sumă de lei 302.250; Lotul V cuprinde strunea Palas în sumă de lei 183.250. Total de pe deviziei 1.295.008. PANA bucată bucată bucăți bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată etc., AZI IN ROMANIA s D-lui Grigore Theodorescu, Olt , George Plagna, Rîmn.Sărat H Niculae K. Firculescu, Teleorm, „ I. P. Crețoiu, Vlașca „ Costică A. Ionescu, Vlașca „ V. P. Georgescu, Ilfov , C. Dumitescu Negrea, Gorj „ C. D. Delescu, Topom „ Iorgu Dinulescu, Băărți „ Georges Dinulescu, Prahova Nicolae Rădulescu, Ilfov etc., etc. bucată bucată bucată bucată bucată bucată 1 bucată 2 bucăți 1 bucată 1 bucată 1 bucată Industrie — CIUCURETTE polemizeaza O scrisoare irezistibilă a comicului nostru — Ciucurette ne trimite o scrisoare pe care, pentru humorul ei, nu am putut rezista ca să n'o publicăm,. Scrisoarea este adresată cronicarului teatral dela ziarul £ înainte“, iat’o, Iubite D-lß Metaxa. Citind cronica d-^ale din ziarul „înainte“, am rîs cu mare poftă și m’am grăbit azi răspunde. Dealtfel eu nu prea răspund, cînd cineva mă atacă, nu fiindcă sunt certat cu ortografia, dar fiindcă mi-e frică de punct și mai ales de virgulă, care în aceste momente ne pune punct la viață. _____ Dragă D-le Metaxa, dacă n’am fi fost certați ași fi luat cronica în serios, și ași fi timit socoteală de doleanțele d-tale. Dar din cauză că acum trei zile a survenit o mică discuție care a pus capăt prieteniei noastre, cronica d-tale nu mai poate fi serioasă. Și deosebit de asta, am constatat, eu regret, că în cronica d-tale, nu-mi dai nici un sfat de modul cum trebue să interpretez rolul și să-mi arăți cusururile de care mă faci vinovat, ci te mulțumești să mă critici, acum în urma certei care am avut-o, adică după 15 reprezentații de „Suzi“. Deși la premiera acestei operete tot în aceeași gazetă mi-ai spus singur că m’ai lăudat. Marele Sarcey, colegul d-tale despre care mi-ai vorbit de atîtea ori, ni făcea ca d-ta, el dădea sfaturile necesare arătînd calitățile și defectele, îndrumînd pe artist pe calea adevărată a interpretărei unui rol. Apoi, D-le Metaxa, e rușinos lucru ca în urma certei pe care am avut’o, din calitățile de altădată să îmi găsești cusururi, asta o fac numai cei mici la suflet, deși eu nu te consider mic, ești destul de mare, ești major, ești om în toată firea, vorba aceea, ești trecut prin ciur și... prin senat ertați, vă rog, acest cuvînt grecesc. Prin urmare D-le Metaxa, reculege-te și lasa-ti pasiunile să fie stăpînite de bunul gust de odinioară. Ași fi încheiat aci dacă n’ași fi observat că în aceeași cronică pe care o urmăresc, d-ra Florica Florescu e criticată cu aceeași asprime. Apoi, iubite d-le Georgică, nu e frumos să critici o artistă ca d-ra Florica Florescu, care joacă acelaș gen de roluri, cu simpatica și iubita noastră camaradă, d-na .Jeny Metaxa. Asta miroase a trădare sau a invidie cit de colo. Cel puțin ai bunul simț s’o critici pe d-ra Florica Florescu în alt rol nu în „Suzi“ unde a făcu o creație desăvîrșitâ, căci atunc riști să te cerți cu publicul care dă adevăratul brevet și care nu vrea să știe de meschinăriile și certurile noastre particulare. Eu însă, trec cu vederea aceste lucruri: nu știu însă dacă d. Bacalbașa, directorul gazetei „înainte“ va zice tot ea mine cînd se va întoarce din străinătate, căci sînt sigur că d. Bacalbașa n’a pus paginile gazetei la dispoziția ambițiunilor și bîrfelilor d-tale, căci în acest caz am constata cu regret că gazeta „înainte“ va da „înapoi“. Acum știu că o să mă înjuri iărăși, dar cel p muii am pus în cunoștință publicul de acești pătimași ai condeiului. Indeiu, iubite d-le Metaxa, spunîndu-ți că, deși d-na Jeny Metaxa e în compania noastră de tinereză, se va bucura de aceeași simpatie și considerație ca și în trecut, noi nu punem certurile noastre mai presus de meritele artistice. După considerație, N. P. Ciucurette -0X0- Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate A sediul Adrionopolului IMPRESIILE UNUI MARTOR OCULAR Acum cînd ecoul tunurilor s-a stins în văile Balcanilor, cînd norii de fum au început să se risipească, cînd numai petele mari de singe uscat, ruinele zdrențuite ale orașelor și atîtea capete și suflete îmbrobodite în doliu mai amintesc „focul din Balcani“, ne dăm seama cît de mare, cit de groaznic a fost prăpădul care s’a deslănțuit vijelios peste întreaga Peninsulă Balcanică. Cei cari au privit cuprinși de groază zile întregi acest tablou plin de sînge și de fum, au început să facă cunoscut lumei întregi toate grozăviile. După corespondentul ziarului „Le Temps“, după cărțile publicate de cîțiva atașați militari, cari ne dau mai mult impresii și studii de tehnică militară, Gustave Cirelli, publică într’un volum, ceia ce și-a notat în jurnalul zilnic, în timpul „evenimentelor cari s’au desfășurat împrejurul Adrianopolului, înainte, în timpul și după asediul cetăței“. Intr’un stil cît se poate de limpede și ușor, strecurînd printre rînduri fire nevăzute de melancolie, Gustave Cicelli, martor ocular al acestor evenimente, înfățișează cele mai înspăimîntătoare, cele mai negre tablouri, înfășurate într’un colorit deși viu, totuși potolit. Sunt tablouri cari fac sufletul să se strîngă de durere, sfîșie inima, înfigînd în tot trupul fiorii spaimei, cari sdruncină nervii, te fac să închizi ochii și să arunci cartea. Felul însă cum povestește aceste grozăvii — un glas de povestitor liniștit, cu vorba dulce — captivează pînă la sfîrșit pe cititor. Iată cum în citeva rînduri, cu un calm care pare dus la extrem vorbește de frigurile războiului: 9 Octombrie 1912. Cu toate că se vorbește pretutindeni de pace, totuși neliniștea persistă. Se știe că Bulgaria mobilizează Turcia de asemenea a început să cheme sub drapel iriigații și rechifii. Populațiunea este calmă, totuși cîteva familii mai cu stare, și-au luat drumul spre Constantinopol. Și după ce zi cu zi descrie spaima și mizeria crescîndă a populației, care de la 3 de dimineață și pînă la miezul nopței nu auzea decit bubuitul tunului, în cîteva rînduri, înfățișează apogeul desperărei și al mizeriei: „Din zorii zilei, cuptoarele sunt luate cu asalt de mulțimea revoltată, urlînd ca fiarele cuprinse de foame. Miserabila pîine care i se distribue, este redusă la jumătate, nu este decit un amestec de ovăz, secară și cmusi, cu uni cuvînt, lață de vulcan. Nenorociții cari sunt acolo se bat pentru această pîine evo viv>cu acie de lupi, eșiți din pădure“. 1 a altă parte: " ■ " „La porțile fortărețelor cari ne adăpostesc, vedem soldați dezorganizați, fără arme, fără muitiuni, cerînd azil. Mor cu toții de foame“, și mai departe.... „Se văzu un spectacol lamentabil. Batalioane întregi alergînd peste cîmpuri aruncînd armele sau vînzîndu-le pentru o bucată de pîine“. In așa hal era armata turcă cînd s’a predat. Și cînd „creștinii“ ’au pus mina pe cetate, s’au văzut grozăvii pe care ochiul nu vrea să le creadă și urechea să le audă. „Fiecare creștin se dedă la desfrîuri, omoară, fură tot ce’i cade în mină, bijuterii, covoare, vestminte, oglinzi, mobilele cari nu se pot transporta, sunt sfărîmate. Proxeneții, jidovii, armenii, grecii, conduc aceste orgii furioase, luîndu-și partea lor de profit“. Dacă spațiul mi-ar îngădui, a’și cita la infinit ceia ce m-a captivat mai mult. Aș cita de asemenea paginile de melancolie, de romantism, care încadrează aceste tablouri jalnice și dureroase.... O asemenea carte interesantă și frumos scrisă, plătește îndoit timpul pe care-l răpește citirea ei. I. IRIMESCU-CINDEȘTI Conul internațional de Motocultură Zilele acestea a avut loc la Soissons (Franța) al doilea concurs internațional de motocultură, care, după relațiunile pe care le avem de la un compatriot al nostru, a avut un mare succes, datorit timpuluui favorabil, alegerei regiunei, precum și curiozitătei care o inspiră manifestațiunile acestei noui științe care este: motocultură. Pe un teren vast și bine ales s’au desfășurat timp de o săptămînă demonstrațiunile tuturor aparatelor și mașinelor de motocultură care erau foarte numeroase și de diverse tipuri, cum nu s’a mai văzut chiar la nici unul din concursurile precedente. Programul acestui concurs, ne spune corespondentul nostru a fost pe cit de complex pe atît și de sever. Astfel, printre alte condițiuni era și aceea de a se cunoaște: a) Cantitatea și calitatea lucrului pe oră; b) Cantitatea de energie sau de lucru mecanic necesară functionărei; c) durata probabilă a mașinei bazată pe măsura de uzură, calitatea construcției, a pieselor, etc. etc. Ceea ce merită a fi relevat cu aceasta ocaziune și care va interesa, desigur, și pe marii noștri cultivatori este, că, dintre toate sistemele prezentate, plugul-automobil Stock a repurtat un succes foarte frumos, același succes, de altfel, pe care la avut și la concursurile precedente, fiind un aparat bine combinat și bine calculat, după constatările făcute chiar de către cei mai distinși specialiști. Ceea ce a izbit mai mult și în mod plăcut atențiunea tuturor asistenților, cari au participat în număr foarte mare la concursul din Soissons, este că la plugul-motor Stock se ocupă numai un singur om atît cu conducerea aparatului cit și cu arătura, pe cînd la celelalte aparate erau doi oameni, adică mecanicul și un alt om care priveghează lucrul. După cum se știe plugul-motor Stock, care poate servi și la arat și la grapat, la semănat și la secerat, după împrejurări și după trebuință este introdus de puțin timp și în țara noastră de către cunoscuta casă de mașini agricole Eug. Behles, din Capitală. Faptul acesta precum și succesul obținut de plugul-motor Stock nu poate fi decit spre folosul agricultorilor noștri, cari au la îndemînă un asemenea aparat care reprezintă ultima perfecțiune, pînă azi, a mașinismului agricol. Relevînd succesul acestei mașini nu trebuie de uitat că numai cu adoptarea celor mai bune sisteme de mașini agricole, în afară de selecționarea și utilizarea celor mai bune semințe, agricultorii noștri vor putea rezolva, în mod satisfăcător, cele două mari chestiuni cari îi preocupă, atît de mult, azi, adică: augmentarea recoltelor la hectar cu îmbunătățirea calității, și reducerea cheltuelilor de muncă, cu avantajul unui lucru repede cînd timpul este mai favorabil. Cu chipul acesta, agricultura noastră se va putea ține la nivelul progresului mondial și va putea tine, totdeauna piept concurentei străine pe piața internațională. 1 Un cultivator, - ,r* Hrana soldaților A fost Intendența vinovata ? De ce n’au avut ce munca soldații și de ce li s’a dat pline mucegăită In ziarul „Universul“ — „un ofițer de intendență rezervist“ publică un răspuns acuzațiunilor aduse intendentei, care merită a fi relevat. Nu este just să se arunce în spatele intendenței — spune autorul articolului — și păcatele celorlalți factori care contribue la hrănirea unităților pe cîmpul de războiu, păcatele ofițerilor cu aprovizionarea de la regimente, ale comandamentului etapelor și ale marelui stat major care mișcă trupele în raport cu necesitățile tactice oi strategice iar elementele serviciului de subsistență în raport cu mișcarea acestor trupe. Sîntem perfect de acord și ținem să precizăm că ziarul nostru n’a dus și nu duce o campanie împotriva intendenței sau a armatei. Nu putem însă a nu arăta greșelile acțiunei noastre militare și a stabili răspunderile, cerînd pedepsirea vinovaților. Aceasta o facem chiar în interesul armatei, cu toate serviciile ei. Nici un alt spirit nu ne conduce atunci cînd arătînd greșelile făptuite, cerem tot odată îndreptarea lor. De aceea sîntem gata cei dinții să publicăm apărarea ce se face acestor servicii, atunci cînd ea este sinceră și exclude orice patimă în discutiune, cum facem astăzi spicuind pasagiile mai caracteristice din articolul datorit colaboratorului „Universului“. Asupra răspunderilor greșelilor trupelor, „ofițerul de intendență în ce s’au făcut cu privire la hrana rezervă“ spune : „Acei cari au condus oastea romînească pe cîmpul de luptă — ca și orice profan d’alminteri — cunosc un principiu care nu îngădue nici o abatere, acela că o armată se mișcă în raport cu mijloacele de subsistență. Trupe izolate, pentru motive tactice ori strategice, pot face sacrificii, pot deroga dela acest principiu, dar un corp întreg de armată și încă mai mult o întreagă armată n’are nevoie să se rupă de serviciul ei de subsistență, nu poate fi împinsă cu nesocotință înainte, fără minevre, fără cartușe și fără ambulanțe, cum a fost cazul în actuala campanie. O singură întrebare va fi de ajuns să îngrozească pe acei asupra cărora cade răspunderea faptului. Unde se găseau trupele corpului 4 în special și a corpurilor II și III în ziua de 12 Iulie și unde se găseau coloanele de subsistență, ambulanțele divizionare, brutăriile de campanie și coloanele de muniții ? Așa s’a întîmplat că trupele au răbdat groaznic de foame, în primele zile de război. Este aceasta vina „intendenței“ ? De sigur că militar profanii și-au închipuit că aoi trebue să fie un vinovat, și pentru că nu știa cum să-l boteze, sau botezat „intendentă“. Una din calamitățile campaniei din Bulgaria a fost și lipsa depline.„Nu era pîine — spune autorul articolului citat — pentru că cuptoarele de campanie nu trecuseră, sau abia treceau Dunărea. In satul Kneaza — adică, cam la ICO—120 km. de corpul 4, se găseau doar 10 secții de brutării de campanie ale corpului 4 de armată, și o parodie de depozit mobil cu diferite merinde, care mănea corpurile I, II și III! Notați bine domnilor: 10 secții de brutării — adică ceva mai mult decît jumătate din ceea ce are — ce are zic și nu ce trebuea unui corp de armată, împreună cu parodia acela de depozit, trebuia să hrănească trei corpuri! La acest depozit și la brutăriile de cari vorbim, trebuia să fie după carnetele de mobilizare așa de frumos ticluite din timp de pace cel puțin 14 ofițeri. Ei bine, nu erau decît doi sublocotenenți de un an eștii din școală, pe cari ori de cîte ori am avut ocazia să-i văd în mijlocul a sute de ofițeri cu aprovizionarea cari strigau „dati-ne mîncare mi-au făcut milă și i-am admirat în acelaș timp. Unde erau celelalte brutării ale corpului 4, unde erau brutăriile celorlalte trei corpuri, ce mînca corpul 4 care se găsea la 120 km. de Kneaza, domnilor care v’au ridicat contra „intendenței“, întrebați oriunde, numai la „intendență“ nu! La 9 iulie au mai sosit la Kneaza 5 secții brutării (din 15) ale corpului II, și s’a reușit astfel să se dea cite V* de rație pîine pentru un om. Corpului 4 însă tot nu i se putea trimite nimic, căci coloanele de subsistență (coloane de căruțe pentru transport) nici nu se gîndeau să treacă Dunărea“. Dar pîinea a fost fabricată mizerbil. Pricina a fost lipsa de personal supraveghetor spune „ofițerul de intendență“. „Supravegherea la fabricația pîinei era deci iluzorie, întrucît cei trei sublocotenenți, cei trei martiri, erau mereu ocupați, fie cu distribuția pîinei, fie cu primirea și distribuția altor merinde ce soseau in cantități enorme, cu mult peste trebuințele corpului de armată. Unei secții de brutării i se cerea după carte 3000 de pîini în 24 de ore — adică la 15 secții cît are un corp de armată 45.000 pîini lucrînd ziua și noaptea fără întrerupere. La experimentarea acestor cuptoare în orașul Roman, s’a văzut însă și s’a raportat de către „intendență“ că o secție nu poate da atîta cît spune reclama inventatorilor , că o secție nu poate da decît 2000—2200 pîini pe 24 ore, și că prin urmare 15 secții nu sunt suficiente pentru efectivul unui corp de armată ! Iată motivele pentru cari pîinea nu era suficientă deși sute de vagoane de făină se găseau în depozit și așteptau să fie fabricate. Corpurile de armată, armata întreagă nu avea decît 2/3 din cuptoarele de cari avea nevoie pe efectivul de mobilizare. Intendența și-a făcut datoria, căci lucrul s’a știut chiar de la experimentarea cuptoarelor, s’a știut cu mult înaintea campaniei“.. Că pîinea s’a mucegăit se datorește și modului cum a fost transportată. Coloanele de subsistență — adică căruțele pentru transportul hranei de la depozit la trupe — n’are trăsuri speciale decît tot atîtea ca atunci cînd în țară erau 4 divizii , și se cere ca aceste căruțe să se servească patru corpuri de armată. Acestea sînt punctele principale ale apărătorului intendenței. Sînt acuzațiuni, nu formulate categorie, — dar cari sînt destul de clare, — la cari cai vizați trebue să răspundă. -XX Pentru ministrul de războiu Mai mulți ofițeri de rezervă nefuncționari și ne-pensionari„ se plîng că deși mobilizați pe ziua de 23 Iunie pe cari zi s’au și prezentat la corpurile respective luînd unitățile lor în primire, totuși nu li s’a plătit solda, nici sporul de 115 asupra ei, și celelalte sume datorite pe timp de războiu, pentru timpul de la 23—30 Iunie inclusiv, invocînduse pentru aceasta o deciziune în acest sens, dată de ministerul de războiu la 2 Iulie 1913 și purtînd No. 359. Acești ofițeri întreabă însă, care este textul de lege care autoriză pe minister să ia o asemenea dispozițiune, precum și pe corpuri de a refuza plata sumelor datorite pe acest timp. Ei cer ca ministerul de războiu să dea imediat ordin regimentelor, ca să li se achite sumele ce li se cuvin pe acel timp, pentru a nu fi nevoiți a se adresa justiție fie direct pentru plata lor, fie la Curtea de Casație (Contencios) pentru a cere anularea deciziei ministeriale cu No. 359 din 2 iulie 1913, ca ilegală. -----------------xx---------------- Li ftere*Af*te. eli, j. ____ 9 „Flacăra“ care va apărea Sunt băta viitoare, își va relua coperta care o îmbrăca atît de elegant și va cuprinde un sumar bogat, din care relevăm: o puternică baladă de G. Coșbuc, un senzațional articol de Mefisto, impresii din războiu de N. N. Beldiceanu, etc. Coperta este desenată de pietonul D. Stoica, de la München. --------------ox-------------- CHAMPAGNE EN GR03 toate mărcile Franceze P. Stoenescu Fund. Univ. Carol -----------------XX ---- - . . ECOU Pastile Vichy ltat 'Pastilele Vichy Etat' sunt bine cunoscute de toate stomacurile delicate pentru eficacitatea lor contră acrelor din gură, greutăților de du I pfi masă, cari deși nu merită un tratament în regulă, sunt totuși foate incomode și chiar dureroase. Aceste pastile n’au pretenția de a vindeca decit dificultățile digesdinei, dar le vindecă în mod sigur, grație sărei de Vichy Etat ce conțin, adică sare naturală extrasă din celebrele izvoare de la Vichy ale Statului francez i Célestini, Grandi Grille, Hôpital. Trebue să ne ferim de a le confunda cu orice pastile de Vichy din comerț și să cerem totdeauna 'Pastilele Vichy Etat', si cuti metalice pecetluite, la orice fanade sau droguerie. h«truin OToman Aatanacharifem Cashdii. Sinaia SIMBATA 31 AUGUST Les KOFFMANn Renumitul Teatru de Fantoches TRIO MARKOS Celebri aeroba.» dela Folie» Bergeres din Paris Debutul D-rei NOEMI MORI cîntăreață italiană, celebră divă europeană Debutu comicilor parodiști SMOTE ANO SMOTE de la Alhambra din Londra Trupa de Comedie franceză ANDPEEBAR ULY va juca LA FIOLE Comedie int ’un act de M<X Maurey \ K