Viitorul, septembrie 1913 (Anul 7, nr. 1998-2027)

1913-09-01 / nr. 1998

COMISIUN­EA de examinare pentru admiterea în gimna­ziul militar Craiova §1 liceul militar Iași D. general Hîrjeu, ministru de războiu, avînd în vedere dispozi­­țiiunile art. 5 din regulamentul gimnaziului și liceului militar, a­ hotărît ca comisiunea de exami­nare pentru admiterea în gimna­ziul militar Craiova și liceul mi­litar Iași, să fie compusă după emu urmează : Președinte : D. locot-colonel I Vas­­îiescu, comandantul gimnaziului militar Craiova. Membrii: Dnii locot.-colonel E­r­­nest Broșteanu, comandantul lice­ului militar Iași; Nicolae Pante­­lea, consilier de învățămînt și de­legat al ministerului de războiu; Ion Paul, profesor la liceul mili­tar Iași; Marin Pretorian, profe­sor la gimnaziul militar Iași Și medic căpitan Constantinescu-Sla­­tina A. D., medicul gimnaziului militar Craiova. Secretar: D. locotenent Deme­­trescu Ion. Președintele comisiunei de exa­minare, va avea în vedere dispo­­zițiunile art. 12 din regulamentul gimnaziului militar Craiova și li­ceului militar Iași modificat prin decretul din 12 iunie 1912, împre­ună cu dispozițiunile deciziilor ministeriale din 6 iulie 1913, va stabili și comunica celorlalți mem­brii ai comisiunei ziua și ora pri­mei întruniri la Craiova, în localul gimnaziului militar, cum și pro­gramul examenului. Președintele și ofițerii comisiu­nei examinatoare dislocați în acest scop din garnizoanele lor de reșe­dință, vor avea dreptul la indem­nitatea stabilită prin tariful No. 11 din regulamentul legei soldelor, iar membrii civili indemnitatea de misie corespunzătoare gradului de maior. Pe timpul cât se află în : garnizoanele de reședință, preșe­dintele și membrii comisiunei vor primi o indemnitate de trăsură de 6 lei pe zi. Un comunicat al mu­isfirtu­lui de războia Cum au­­ fost alese locurile de bivuac ale corpului II LT.-COLONEL STURDZA­N A FOST PEDEPSIT Unele ziare au publicat infor­­mațiuni neadevărate și calomnioa­se asupra corpului II de armată, comandat de d. general Crăinicea­­nu. 1 Se comunică de pe acte : . * 1) Că este neadevărat că d. lo­­cotenent-colonel Sturdza a fost pe­depsit pentru a se fi așezat cu re­gimentul într-un loc mlăștinos. Toate bivuacurile sale au fost a­­lese în foarte bune condițiuni. ț Ordinul telegrafic din 11 iulie j al d-lui general prescria ca trupe­le să ia de la sine locurile cele mai potrivite pentru staționare. 2) Că este neadevărat că corpul de armată a fost bivuacat pe lo­curi mici. Din contra sunt la acte zeci de ordine pentru risipirea și izolarea cea mai mare a trupelor pe suprafețe întinse, una din mă­surile grație cărora holera a fost stinsă în acest corp de armată de­ja pe la finele lunei iulie și numă­rul morților a f­ost mai mic. I 3) Că este neadevărat, că s’au o­­prit corpurile de a pune ranițele în trăsuri la înaintare. Chiar la în­toarcere deși etapele erau mici și ordinele fixau ca marșul să se ter­­­­mine la ora 9 jun. dimineața, to­­­­tuși corpul de armată a autorizat­­ ca corpurile să ia cîte 12 care bul­­­­gărești de regiment pentru debili și bolnavi, deosebit de trăsurile re­gimentare , un număr mai mare de trăsuri fiind periculos pentru contaminarea și neîncăpător în șlepurile de îmbarcare. 4) Că este neadevărat că corpul II armată a împins înainte în marș regimentul Mihai­ Viteazu la Dolni-Domnie. Din contră, fiind prea cald, d. general Crăiniceanu a oprit coada coloanei pe loc, așe­zînd oamenii la um­bra, și cerceaau pe fiecare prin medicul șef al cor­pului de armată și ajutorii săi, cari au întocmit un referat al lor în scris. Toate conducerea corpului se fă­cea numai în scris. Toată conducerea corpului se fă­­re verbale, anonime sau iscălite date în ascuns și fără acte, sunt neexacte. -------------------0X0------------------­Duelul I. ZALPLACHTA—C. IONESCU - MIHAEȘTI Sîntem rugați a publica­­ urmă­toarele : I Domnule Redactor, ! In urma incidentului petrecut în­tre d-nii d-rn I. Zalplachta și C. Io­­nescu-Mihăești, o eșire pe teren a­­ avut loc. . . Avem onoare a vă ruga să sune­ I voiți a publica acest proces-verbal a dresat cu ocaziunea întîlnirei: PROCES-VERBAL ! Astăzi, 30 August 1913, orele 9 a. m„ conform procesului-verbal înche­iat între noi, profesor dr. Parhon și Barnoschi-Vasiliu, martorii d-lui dr. I. Zalplachia pe deoparte și profesor­i dr. G. Cantacuzino și dr. Danielo­­­­polu, martorii d-lui dr. Ionescu-Mi­­­­hăești pe de altă parte, o întîlnire­­ pe teren a avut loc între clienții­­ noștri. Arma aleasă a fost spada. La a patra repriză d. dr. Ionescu-Mihăești a fost rănit pe fața externă a bra­țului drept. Adversarii s’au reconciliat pe te­ren. (ss.) Dr. C. Parhon. (ss.) Barnoski-Vasiliu (ss.) Dr. I. Cantacuzino (ss.) Dr. Danielopolu £ ufo- Tractorul Medalie de aur la Concursul din ciub­ita Teama V ____­Mai 1913 BIG 4 Cel mai mare succes în tărimul mecanicei agricole. Primul auto tracto cu combustibil li­chid, care pe baza unei rentabilități sigure, a deslegat problema tracțiunei mecanice pentru arat și a altor munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adîncă, aproximativ 2 pogoane pe oră. Unicul autotractor a cărui trăinicie asigură o Întrebuințare continuă IN CONDITIUNI ADE­VARAT ECONOMICE. S’AU VÂNDUT D-lui Ingln. D. Zossima, Constanța 1 „ Ingln. D. D. Ionescu, Dâmbov. 1 „ Conte George de Roma, Brăila 3 „ Ir­gin. C. G. Stravolca, Brăila 1 „ Mișu Kalindeni, Ilfov 1 „ Princip. Basarab, Brîscov. Olt 1 „ Hercu ” D. Fulga, Constanța 1 „ P. D. Costescu, Larga 1 Ziie Stavrescu, Topori 1 Gogu C­ tinesc, Craiova 1 Domenților Ivești, Tecuci 1 Adm. Inform­ațîuni, oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară W . Staadecker -FURNISOR AL CURȚEI REGALE. — CASA FONDATA IN ANUL 1865 — BUCUREȘTI­ — STRADA SMARDAN No. 20. — BUCUREȘTI BRAILA — CRAIOVA — BOTOȘANI — ROȘIORI 5 Economice și financiare Agricultură — Cam­era agricultorilor RECOLTA VIITOARE ES­­­TE GRAV PRIMEJDUITA ■j..­­4­2TÎttíttórii s­'nt în mare grijă ’•îtfi» chilia perspectivei rele ce se a­­nunță pentru anul viitor. In aceas­tă privință am publicat deunăzi scrisoarea unui mare proprietar, prin care se arată primejdia ce a­­menință recolta viitoare, din pri­cina lipsei mijloacelor de trans­port pe căile noastre ferate. . Autorul a­celei scrisori arăta că fie și demobilizarea armatei s’a or­­­donat de mult, totuși nu se pun va­goane la dispoziția agricultorilor, fie pentru transportul bucatelor, fie pentru aducerea semințelor tre­buincioase viitoarelor semănături, sinilor agricole și dif­eritelor al­­­tor unelte și în prășăminte. Chestiunea, după cum se vede, ’este de o mare însemnătate pentru­­ fiuI­icultura noastră. Aci nu este vorba numai de interesele proprie­șirilor­­ și agr­icultorilor propriu z­ Is­cil *Snsă și avuția țărei și vii­­torul economiei noastre naționale. In adevăr economia noastră na­țională a avut mult de suferit de pe urma războiului italo-turc și cel balcanic iar acum în urmă de pe urma mobilizărei armatei române. Din aceste cauze, industria, comer­țul și în special agricultura au în­cercat pagube enorme, în ultimii doi ani. De aceea credem că se impune în mod imperios, cel puțin de aci în­ainte, să se facă toate înlesnirile posibile și chiar sacrificii pentru ca transportul pe căile ferate a pro­duselor noastre și bunul mers al lucrărilor agricole să nu sufere nici cea mai mică sting­herire. Astfel, Direcțiunea căilor ferate, ministerul lucrărilor publice și chiar guvernul întreg își iau o foarte mare răspundere. . FABRIC­ATIUNEA R­AFINE­RIILOR DIN ROMANIA. — In primul semestru al anului curent s’a întrebuințat în rafinerii 893.246 tone, de petrol brut. Din acesta s’au extras: 207.766 tone benzină, 196.309 tone lampant, 19.703 tone uleiuri și 456.578 tone residuri. Comparînd cu producția din al 2-lea semestru al anului anterior, 1912, — ne putem aștepta la dubla­rea sumelor de mai sus în cel de al doilea semestru. LICITAȚIILE C. F. R. — La 17 Sept. se va ține licitație la direc­țiunea generală a C. F. R. pentru lucrările, clădirile, uzinele și lo­cuințele personalului de exploata­re în stațiunile Băicoiu, Ploești, Buzău, Hagieni și Palas, în cinci loturi: Lotul I cuprinde stațiunea Băi­coiu, în sumă de lei 123.500; Lotul II cuprinde stațiunea Plo­ești, în sumă de lei 415.500; Lotul III cuprinde stațiunea Bu­zău, în sumă de lei 270.500; Lotul IV cuprinde stațiunea Ha­gieni, în sumă de lei 302.250; Lotul V cuprinde strunea Pa­las în sumă de lei 183.250. Total de pe deviz­iei 1.295.008. PANA bucată buc­ată bucăți bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată etc., AZI IN ROMANIA s D-lui Grigore Theodorescu, Olt , George Plag­na, Rîmn.­Sărat H Niculae K. Firculescu, Teleorm, „ I. P. Crețoiu, Vlașca „ Costică A. Ionescu, Vlașca „ V. P. Georgescu, Ilfov , C. Dumit­escu Negrea, Gorj „ C. D. Delescu, Topom „ Iorgu Dinulescu, Bă­ărți „ Georges Dinulescu, Prahova Nicolae Rădulescu, Ilfov etc., etc. bucată bucată bucată bucată bucată bucată 1 bucată 2 bucăți 1 bucată 1 bucată 1 bucată Industrie — CIUCURETTE polemizeaza O scrisoare irezistibilă a comicului nostru — Ciucurette ne trimite o scrisoare pe care, pentru humorul ei, nu am putut rezista ca să n'o publicăm,. Scrisoarea este adresată cronicaru­lui teatral dela ziarul £ înainte“, iat’o, Iubite D-lß Metaxa. Citind cronica d-^ale din ziarul „înainte“, am rîs cu­ mare poftă și m’am grăbit azi răspunde. Dealtfel eu nu prea răspund, cînd cineva mă atacă, nu fiindcă sunt certat cu ortografia, dar fiindcă mi-e fri­că de punct și mai ales de virgulă, care în aceste momente ne pune punct la viață. _____ Dragă D-le Metaxa, dacă n’am fi fost certați ași fi luat cronica în serios, și ași fi timit socoteală de doleanțele d-tale. Dar din cauză că acum trei zile a survenit o mică discuție care a pus capăt prieteniei noastre, cronica d-tale nu mai poa­te fi serioasă. Și deosebit de asta, am constatat, eu regret, că în cro­nica d-tale, nu-mi dai nici un sfat de modul cum trebue să interpretez rolul și să-mi arăți cusururile de care mă faci vinovat, ci te mulțu­mești să mă critici, acum în urma certei care am avut-o, adică după 15 reprezentații de „Suzi“. Deși la premiera acestei operete tot în aceeași gazetă mi-ai spus sin­gur că m’ai lăudat. Marele Sarcey, colegul d-tale despre care mi-ai vor­bit de atîtea ori, ni­ făcea ca d-ta, el dădea sfaturile necesare arătînd calitățile și defectele, îndrumînd pe artist pe calea adevărată a in­­terpretărei unui rol. Apoi, D-le Metaxa, e rușinos lu­cru ca în urma certei pe care am avut’o, din calitățile de altădată să îmi găsești cusururi, asta o fac nu­mai cei mici la suflet, deși eu nu te consider mic, ești destul de ma­re, ești major, ești om în toată fi­rea, vorba aceea, ești trecut prin ciur și... prin senat ertați, vă rog, acest cuvînt grecesc. Prin urmare D-le Metaxa, reculege-te și lasa-ti pasiunile să fie stăpînite de bunul gust de odinioară. Ași fi încheiat aci dacă n’ași fi observat că în a­­ceeași cronică pe care o urmăresc, d-ra Florica Florescu e criticată cu aceeași asprime. Apoi, iubite d-le Georgică, nu e frumos să critici o artistă ca d-ra Florica Florescu, care joacă ace­laș gen de roluri, cu simpatica și iubita noastră cama­radă, d-na .Jeny Metaxa. Asta mi­roase a trădare sau a invidie cit de colo. Cel puțin ai bunul simț s’o critici pe d-ra Florica Florescu în alt rol nu în „Suzi“ unde a făcu o creație desăvîrșitâ, căci atunc riști să te cerți cu publicul care dă adevăratul brevet și care nu vrea să știe de meschinăriile și certu­rile noastre particulare. Eu însă, trec cu vederea aceste lucruri: nu știu însă dacă d. Bacalbașa, direc­torul gazetei „înainte“ va zice tot ea mine cînd se va întoarce din străinătate, căci sînt sigur că d. Bacalbașa n’a pus paginile gazetei la dispoziția ambițiunilor și bîrfe­­lilor d-tale, căci în acest caz am constata cu regret că gazeta „îna­inte“ va da „înapoi“. Acum știu că o să mă înjuri iă­­răși, dar cel p muii am pus în cu­noștință publicul de acești pătimași ai condeiului. Ind­eiu, iubite d-le Metaxa, spu­­nîn­du-ți că, deși d-na Jeny Metaxa e în compania noastră de tinereză, se va bucura de aceeași simpatie și considerație ca și în trecut, noi nu punem certurile noastre mai presus de meritele artistice. După considerație, N. P. Ciucurette -0X0- Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate A sediul Adrionopolului IMPRESIILE UNUI MAR­­TOR OCULAR Acum cînd ecoul tunurilor s-a stins în văile Balcanilor, cînd no­rii de fum au început să se risi­pească, cînd numai petele mari de singe uscat, ruinele zdrențuite ale orașelor și atîtea capete și suflete îmbrobodite în doliu mai amintesc „focul din Balcani“, ne dăm sea­ma cît de mare, cit de groaznic a fost prăpădul care s’a deslănțuit vijelios peste întreaga Peninsulă Balcanică. Cei cari au privit cuprinși de groază zile întregi acest tablou plin de sînge și de fum, au înce­put să facă cunoscut lumei întregi toate grozăviile. După corespondentul ziarului „Le Temps“, după cărțile publica­te de cîțiva atașați militari, cari ne dau mai mult impresii și studii de teh­nică militară, Gustave Ci­­relli, publică într’un volum, ceia ce și-a notat în jurnalul zilnic, în timpul „evenimentelor cari s’au desfășurat împrejurul Adrianopo­­lului, înainte, în timpul și după a­­sediul cetăței“. Intr’un stil cît se poate de lim­pede și ușor, strecurînd printre rînduri fire nevăzute de melanco­lie, Gustave Cicelli, martor ocular al acestor evenimente, înfățișează cele mai înspăimîntătoare, cele mai negre tablouri, înfășurate într’un colorit deși viu, totuși potolit. Sunt tablouri cari fac sufletul să se strîngă de durere, sfîșie inima, în­­figînd în tot trupul fiorii spaimei, cari sdruncină nervii, te fac să în­chizi ochii și să arunci cartea. Fe­lul însă cum povestește aceste gro­zăvii — un glas de povestitor liniș­tit, cu vorba dulce — captivează pînă la sfîrșit pe cititor. Iată cum în cite­va rînduri, cu un calm care pare dus la extrem vorbește de frigurile războiului: 9 Octombrie 1912. Cu toate că se vorbește pretutindeni de pace, to­tuși neliniștea persistă. Se știe că Bulgaria mobilizează­ Turcia de a­semenea a început să cheme sub drapel iriigații și rechifii. Populațiunea este calmă, totuși cîteva familii mai cu stare, și-au luat drumul spre Constantinopol. Și după ce zi cu zi descrie spai­ma și mizeria crescîndă a popula­ției, care de la 3 de dimineață și pînă la miezul nopței nu auzea de­cit bubuitul tunului, în cîteva rîn­duri, înfățișează apogeul desperă­­rei și al mizeriei: „Din zorii zilei, cuptoarele sunt luate cu asalt de mulțimea revol­tată, urlînd ca fiarele cuprinse de foame. Miserabila pîine care i se distribue, este redusă la jumătate, nu este decit un amestec de ovăz, secară și cmusi, cu uni cuvînt, la­ță de vulcan. Nenorociții cari sunt acolo se bat pentru această pîine ev­o­­ viv>cu acie de lupi, eșiți din pădure“. 1 a altă parte: " ■ " „La porțile fortărețelor cari ne adăpostesc, vedem soldați dezor­ganizați,­­ fără arme, fără m­­u­i­­tiuni, cerînd azil. Mor cu toții de foame“, și mai departe.... „Se văzu un spectacol lamentabil. Batalioa­ne întregi alergînd peste cîmpuri aruncînd armele sau vînzîndu-le pentru o bucată de pîine“. In așa hal era armata turcă cînd s’a predat. Și cînd „creștinii“ ’au pus mina pe cetate, s’au văzut grozăvii pe ca­re ochiul nu vrea să le creadă și u­­rechea să le audă. „Fiecare creștin se dedă la des­­frîuri, omoară, fură tot ce’i cade în mină, bijuterii, covoare, vest­minte, oglinzi, mobilele cari nu se pot transporta, sunt sfărîmate. Proxeneții, jidovii, armenii, gre­cii, conduc aceste orgii furioase, luîndu-și partea lor de profit“. Dacă spațiul mi-ar îngădui, a’și cita la infinit ceia ce m-a captivat mai mult. Aș cita de asemenea pa­ginile de melancolie, de roman­tism, care încadrează aceste tab­louri jalnice și dureroase.... O asemenea carte interesantă și frumos scrisă, plătește îndoit tim­­pul pe care-l răpește citirea ei. I. IRIMESCU-CINDEȘTI Conul internațional de Motocu­ltură Zilele acestea a avut loc la Sois­­sons (Franța) al doilea concurs in­ternațional de motocultură, care, după relațiunile pe care le avem de la un compatriot al nostru, a a­­vut un m­are succes, datorit timpu­luui favorabil, alegerei regiunei, precum și curiozitătei care o inspi­ră manifestațiunile acestei noui științe care este: motocultură. Pe un teren vast și bine ales s’au desfășurat timp de o săptămînă demonstrațiunile tuturor aparate­lor și mașinelor de motocultură ca­re erau foarte numeroase și de di­verse tipuri, cum nu s’a mai vă­zut chiar la nici unul din concur­surile precedente. Programul acestui concurs, ne spune corespondentul nostru a fost pe cit de complex pe atît și de se­ver. Astfel, printre alte condițiuni era și aceea de a se cunoaște: a) Cantitatea și calitatea lucru­lui pe oră; b) Cantitatea de energie sau de lucru mecanic necesară functionă­­rei; c) durata probabilă a mașinei ba­zată pe măsura de uzură, calitatea construcției, a pieselor, etc. etc. Ceea ce merită a fi relevat cu a­­ceasta ocaziune și care va intere­sa, desigur, și pe marii noștri cul­tivatori este, că, dintre toate sis­temele prezentate, plugul-automo­­bil Stock a repurtat un succes foar­te frumos, același succes, de altfel, pe care la avut și la concursurile precedente, fiind un aparat bine combinat și bine calculat, după constatările făcute chiar de către cei mai distinși specialiști. Ceea ce a izbit mai mult și în­ mod plăcut atențiunea tuturor a­sistenților, cari au participat în număr foarte mare la concursul din Soissons, este că la plugul-mo­­tor Stock se ocupă numai un sin­gur om atît cu conducerea apara­tului cit și cu arătura, pe cînd la celelalte aparate erau doi oameni, adică mecanicul și un alt om care priveghează lucrul. După cum se știe plugul-motor Stock, care poate servi și la arat și la grapat, la semănat și la se­cerat, după împrejurări și după trebuință este introdus de puțin timp și în țara noastră de către cu­noscuta casă de mașini agricole Eug. Behles, din Capitală. Faptul acesta precum și succe­sul obținut de plugul-motor Stock nu poate fi de­cit spre folosul agri­cultorilor noștri, cari au la îndemî­nă un asemenea aparat care repre­zintă ultima perfecțiune, pînă azi, a mașinismului agricol. Relevînd succesul acestei mașini nu trebuie de uitat că numai cu adoptarea celor mai bune sisteme de mașini agricole, în afară de se­lecționarea și utilizarea celor mai bune semințe, agricultorii noștri vor putea rezolva, în mod satisfă­cător, cele două mari chestiuni cari îi preocupă, atît de mult, azi, adică: augmentarea recoltelor la hectar cu îmbunătățirea calității, și reducerea cheltuelilor de mun­că, cu avantajul unui lucru repe­de cînd timpul este mai favorabil. Cu chipul acesta, agricultura noastră se va putea ține la nivelul progresului mondial și va putea tine, totdeauna piept concurentei străine pe piața internațională. 1 Un cultivator, - ,r* Hrana soldaților A fost Intendența vinovata ? De ce n’au avut ce munca soldații și de ce li s’a dat pline mucegăită In ziarul „Universul“ — „un ofi­țer de intendență rezervist“ publică un răspuns acuzațiunilor aduse in­tendentei, care merită a fi relevat. Nu este just să se arunce în spa­tele intendenței — spune autorul ar­ticolului — și păcatele celorlalți factori care contribue la hrănirea unităților pe cîmpul de războiu, pă­catele ofițerilor cu aprovizionarea de la regimente, ale comandamen­tului etapelor și ale marelui stat major care mișcă trupele în raport cu necesitățile tactice oi strategice iar elementele serviciului de subsis­­tență în raport cu mișcarea acestor trupe. Sîntem perfect de acord și ținem să precizăm că ziarul nostru n’a dus și nu duce o campanie împotriva intendenței sau a armatei. Nu pu­t­em însă a nu arăta greșelile acți­­un­ei noastre militare și a stabili răspunderile, cerînd pedepsirea vi­novaților. Aceasta o facem chiar în interesul armatei, cu toate servicii­le ei. Nici un alt spirit nu ne con­duce atunci cînd arătînd greșelile făptuite, cerem tot odată îndrepta­rea lor. De­ aceea sîntem gata cei dinții să publicăm apărarea ce se face aces­tor servicii, atunci cînd ea este sin­ceră și exclude ori­ce patimă în dis­­cutiune, cum facem astăzi spicu­ind pasagiile mai caracteristice din articolul datorit colaboratorului „Universului“. Asupra răspunderilor greșelil­­or trupelor, „ofițerul de intendență în ce s’au făcut cu privire la hrana rezervă“ spune : „Acei cari au condus oastea ro­­mînească pe cîmpul de luptă — ca și ori­ce profan d’alminteri — cu­nosc un principiu care nu îngădue nici o abatere, acela că o armată se mișcă în raport cu mijloacele de subsistență. Trupe izolate, pentru motive tac­tice ori strategice, pot face sacrifi­cii, pot deroga dela acest principiu, dar un corp întreg de armată și încă mai mult o întreagă armată n’are nevoie să se rupă de serviciul ei de subsistență, nu poate fi împin­să cu nesocotință înainte, fără min­evre, fără cartușe și fără ambulan­țe, cum a fost cazul în actuala cam­panie. O singură întrebare va fi de a­­juns să îngrozească pe acei asupra cărora cade răspunderea faptului. Unde se găseau trupele corpului 4 în special și a corpurilor II și III în ziua de 12 Iulie și unde se gă­seau coloanele de subsistență, ambu­lanțele divizionare, brutăriile de campanie și coloanele de muniții ? Așa s’a întîmplat că trupele au răbdat groaznic de foame, în pri­mele zile de război. Este aceasta vina „intendenței“ ? De sigur că mil­itar profanii și-au închipuit că aoi trebue să fie un vi­novat, și pentru că nu știa cum să-l boteze, sau botezat „intendentă“. Una din calamitățile campaniei din Bulgaria a fost și­ lipsa de­pli­ne.­­„Nu era pîine — spune autorul ar­ticolului citat — pentru că cuptoa­rele de campanie nu trecuseră, sau abia treceau Dunărea. In satul Kneaza — adică, cam la ICO—120 k­m. de corpul 4, se găseau doar 10 secții de brutării de cam­panie ale corpului 4 de armată, și o parodie de depozit mobil cu diferite merinde, care m­ănea corpurile I, II și III! Notați bine domnilor: 10 secții de brutării — adică ceva mai mult de­cît jumătate din ceea ce are — ce are zic și nu ce trebue­a unui corp de armată, împreună cu parodia acela de depozit, trebuia să hrănească trei corpuri! La acest de­pozit și la brutăriile de cari vorbim, trebuia să fie după carnetele de mo­bilizare așa de frumos ticluite din timp de pace cel puțin 14 ofițeri. Ei bine, nu erau de­cît doi sublo­cotenenți de un an eștii din școală, pe cari ori de cîte ori am avut oca­zia să-i văd în mijlocul a sute de o­­fițeri cu aprovizionarea cari stri­gau „dati-ne mîncare mi-au făcut milă și i-am admirat în acelaș timp. Unde erau celelalte brutării ale corpului 4, unde erau brutăriile ce­lorlalte trei corpuri, ce mînca cor­pul 4 care se găsea la 120 km. de Kneaza, domnilor care v’au­ ridicat contra „intendenței“, întrebați ori­unde, numai la „intendență“ nu! La 9 iulie au mai sosit la Kneaza 5 secții brutării (din 15) ale corpu­lui II, și s’a reușit astfel să se dea cite V* de rație pîine pentru un om. Corpului 4 însă tot nu i se putea trimite nimic, căci coloanele de sub­­sistență (coloane de căruțe pentru transport) nici nu se gîndeau să treacă Dunărea­“. Dar pîinea a fost fabricată mizer­­bil. Pricina a fost lipsa de personal supraveghetor spune „ofițerul de in­tendență“. „Supravegherea la fabricația pîi­­nei era deci iluzorie, întru­cît cei trei sublocotenenți, cei trei martiri, erau mereu ocupați, fie cu distribu­ția pîinei, fie cu primirea și distri­buția altor merinde ce soseau in cantități enorme, cu mult peste tre­buințele corpului de armată. Unei secții de brutării i se cerea după carte 3000 de pîini în 24 de ore — adică la 15 secții cît are un corp de armată 45.000 pîini lucrînd ziua și noaptea fără întrerupere. La ex­perimentarea acestor cuptoare în orașul Roman, s’a văzut însă și s’a raportat de către „intendență“ că o secție nu poate da atîta cît spune reclama inventatorilor , că o secție nu poate da de­cît 2000—2200 pîini pe 24 ore, și că prin urmare 15 secții nu sunt suficiente pentru efectivul unui corp de armată ! Iată motivele pentru cari pîinea nu era suficientă deși sute de va­goane de făină se găseau în depozit și așteptau să fie fabricate. Corpu­rile de armată, armata întreagă nu a­­vea de­cît 2/3 din cuptoarele de cari avea nevoie pe efectivul de mobili­zare. Intendența și-a făcut datoria, căci lucrul s’a știut chiar de la ex­perimentarea cuptoarelor, s’a știut cu mult înaintea campaniei“.. Că pîinea s’a mucegăit se datoreș­­te și modului cum a fost transpor­tată. Coloanele de subsistență — a­­dică căruțele pentru transportul hranei de la depozit la trupe — n’are trăsuri speciale de­cît tot atîtea ca atunci cînd în țară erau 4 divizii , și se cere ca aceste căruțe să se ser­vească patru corpuri de armată. Acestea sînt punctele principale ale apărătorului intendenței. Sînt acuzațiuni, nu formulate ca­tegorie, — dar cari sînt destul de clare, — la cari cai vizați trebue să răspundă. -XX­ Pentru ministrul de războiu Mai mulți ofițeri de rezervă ne­funcționari și ne-pensionari„ se plîng că deși mobilizați pe ziua de 23 Iunie pe cari zi s’au și prezentat la corpurile respective luînd uni­tățile lor în primire, totuși nu li s’a plătit solda, nici sporul de 115 asu­pra ei, și celelalte sume datorite pe timp de războiu, pentru timpul de la 23—30 Iunie inclusiv, invocîndu­­se pentru aceasta o deciziune în a­­cest sens, dată de ministerul de răz­boiu la 2 Iulie 1913 și purtînd No. 359.­­ Acești ofițeri întreabă însă, care este textul de lege care autoriză pe minister să ia o asemenea dispozi­­țiune, precum și pe corpuri de a­­ refuza plata sumelor datorite pe a­­cest timp. Ei cer ca ministerul de războiu să dea imediat ordin regimentelor, ca să­ li se achite sumele ce li se cuvin pe acel timp, pentru a nu fi nevoiți a se adresa justiție fie di­­rect pentru plata lor, fie la Curtea de Casație (Contencios) pentru a cere anularea deciziei ministeriale cu No. 359 din 2 iulie 1913, ca ile­gală. -----------------xx----------------­ Li ftere*Af*te. eli, j. ____ 9 „Flacăra“ care va apărea Sunt băta viitoare, își va relua coperta care o îmbrăca atît de elegant și va cuprinde un sumar bogat, din care relevăm: o puternică baladă de G. Coșbuc, un senzațional arti­col de Mefisto, impresii din răz­boiu de N. N. Beldiceanu, etc. Coperta este desenată de pieto­nul D. Stoica, de la München. --------------ox--------------­ CHAMPAGNE EN GR03 toate mărcile Franceze P. Stoenescu Fund. Univ. Carol -----------------XX ---- - . . ECOU Pastile Vichy­ ltat 'Pastilele Vichy Etat' sunt bi­ne cunoscute de toate stomacurile de­licate pentru eficacitatea lor contră acrelor din gură, greutăților de du­ I pfi masă, cari deși nu merită un tratament în regulă, sunt totuși foate incomode și chiar dureroase.­­ Aceste pastile n’au pretenția de­­ a vindeca decit dificultățile digesdi­nei, dar le vindecă în mod sigur, grație sărei de Vichy Etat ce conțin, adică sare naturală extrasă din ce­lebrele izvoare de la Vichy ale Sta­tului francez i Célestini, Grandi Grille, Hôpital. Trebue să ne ferim de a le confunda cu ori­ce pastile de Vichy din comerț și să cerem totdeauna 'Pastilele Vichy Etat', si cuti­ metalice pecetluite, la ori­ce fa­­­nade sau droguerie. h«truin OTom­an Aatanacharife­­m Cashdii. Sinaia SIMBATA 31 AUGUST Les K­OFFMANn Renumitul Teatru de Fantoches TRIO MARKOS Celebri aeroba.» dela Folie» Ber­­geres din Paris Debutul D-rei NOEMI MORI cîntăreață italiană, celebră divă europeană D­ebutu comicilor parodiști SMOTE ANO SMOTE de la Alhambra din Londra Trupa de Com­edie franceză A­NDPEEBAR ULY va juca LA FIOLE Comedie int­ ’un act d­e M<X Maurey \ K

Next