Viitorul, decembrie 1913 (Anul 7, nr. 2090-2116)

1913-12-02 / nr. 2090

ătinei eoruffe. Se propune o asigu­­­­rare de stat contra lipsei de lucru. «mim­e în Amelia. Toți sunt în principiu de părere­­ că lucrătorii nu trebuie să fie lă­sați să moară de foame; asupra mo­dalit­ăței însă nu se poate cădea de acord! Unii sunt pentru asigurare, iar alții se opun pe motiv că asigu­rarea ar periclita serios budgetul statului și ar putea da naștere la a­­buturi. Lucrurile stau pentru mo­­mueent a­c­o L Kaufmann. Cea mai primejdioasă cursă de automobile s’a ținut în America; pornirea «’a făcut din Los­ Angeles, capitala Californiei de Sud si tinta ©ra la Phoenix, capitala statului­­ Arizona — adică 924 klm., de cursă. Din acești klm., 250 sînt drum de munte, larg de 4 metri, cu numeroa­se cotituri, avînd în dreapta și în stingă cîteodată prăpăstii de 4—500 metri. Aci pericolul se mărea cu mulți­mea șerpilor sunători, cari mișună printre scobiturile stînciloor. Se știe că acești șerpi au o otmvă foarte puternică. Scoborîrea se face cu greu, pan­tta fiind foarte înclinată: de la o m­ öd­time de­ 1500 deasupra nivelu­lui mărci la 2 metri sub nivel. Automobilul abia poate face cur­sa ac­ «u iuțeală de 25 kilometri pe oră. Apoi vine un drum prin deșert i de 400 klm, prin nisi­puri și gropi, cari la tot momentul ei se ivesc în vale. Afară de aceasta trebue să treacă și prin albia unui rin uriaș, secat In cursa aceasta s’a clasat primul Davis, care a făcut abia 56 k­m, pe mă, când viteza maximă în cursele Plate îar America este de 225 klm. pe oră. Infringe­rea lui Bombardier Wells e comentată în mod defavorabil de ziarele de sport engleze. Cronicarii sportivi laudă pe Car­­lPentier și­ aduc grele învinuiri lui Wells, pe care îl numesc „om cu trup și suflet de fem­ei“. Cînd te gîndești că mai zilele trecute, aceiași cronicari ridicau în slavă pe nenorocitul Bombardier. E i destul că i se spunea: „speranța ra­ngei albe** și­­ sortit să lupte cu in­­sădncibilul Johnson“. Sic transit gloria miuicii. Marghal Ji­m - Joh­n­son- Ja­ck- Joh­­n­­sen va avea loc la Paris în ziua de 10 Decembrie st­n. . Cercrile sportive se pasionează de pe acum și fac prognosticuri. Jim Johnson e unu­l din celebri­i boxerri ai lumei și el a relevat mai­­ l ales în hinta cu Joe Jeanette, care „se va boxa cu teribilul negru Sam .La­ngfor­d, zilele acestea la Paris, Jim a învins atunci pe Jeanette. Despre Jack Johnson cred că nu mm e ivoie să vorbesc: e arhi cu­­n­oscut­­*■ Din 25 concurenți abia au putut sfârși cursa trei din cei mai încer­cați automobili­ști, sportul la noi și în străinătate -----------------XX-----------­------- , Știri artistice Ooxteernele Joseph Slavinski Celebrul pianist polonez va con­certa în București. Vestea îmi a­­mmintește o sală plină de tot ce­l muzical în Romînia, de un public Wios, educat și instruit — la școala marilor virtuoși — deprins cu toa­te frumusețile artistice, preten­țios, public ce­ a manifestat un en­tuziasm frenetic cînd clavirul transfigurat par­că de mâini vră­jite, evoca ghidul marilor autori. Joseph Sliwinski își va da con­certele în serile de 11 și 14 Decem­brie. Biletele la librăria piața Teatrului National. *. * Opens elenă va da Marți 3 De­cembrie, a 2-a zi după prima repre­zentație a celebrului bariton De Lu­tea, o­perată de gală, sub patronajul Ști­ lul Take Ionescu, cu premiera lui Marco Botzaris, operă națională e­­lenă de Carreri. Prețurile obișnuite. ---------------oxo-------------­Blow MotorDio Sic Pe ziua de 30 Noembrie Miezul nopții— 4 ° 7 ore dimineața — 4* Miezul zilei - 1 ° Înălțimea Barometrului 758 mm Starea cerului frumos Barometrul e în­­ cădere. RECHIZIBIILC LA CON­STARTII Țăranii purtați pe drumuri săptămînile.—Protes­tările consilierilor județeni. —Un scandal care du­rează de prea multă vreme.­Se impune interven­ția guvernului In județul Constanța s’a făcut cea mai mare parte de rechiziții, în tim­pul campaniei de astă vară, căci aci a fost centrul de unificare și desfășurare a diferitelor unități militare, cerute de evoluția tactică a acțiunei armatelor în diferite puncte de operație. Din cauza repeziciunea cu care a trebuit să se monteze diferitele uni­tăți militare, pentru a ajunge la timp în punctele de operațiune, re­chiziția de cai, căruțe, hamuri, etc., s’a făcut aproape fără nici o formă, prin jandarmi, primari și poliție. Com­­isii­le de rechiziție, față de graba cu care unitățile militare cereau punerea lor­­ pe picior de războiu, nici n’au putut libera bonuri­ de re­chiziție, de­cit foarte sumare. Se dădea, de pildă, o singură ch­itanță pentru 300 cai sau 300 căruțe, dele­gatului satului, fără a se putea da bonuri­­ individuale, căci nu permi­tea timpul. După sfârșitul campaniei, guver­nul a instituit în fiecare județ comi­­siuni speciale pentru lichidarea bo­nurilor de rechiziție. De atunci și pină acum s’au lichidat mai în toa­tă țara rechizițiile făcute, afară de județul Constanța, din cauza șica­nelor pe care ile face com­isiunea, și în special un oarecare d. D. Ră­­dulescu, delegatul ministerului de finanțe. Dacă lucrurile vor mai continua astfel, comisiunea din Constanța, nur-și va putea termina lucrările nici în cinci ani de ani înainte. Acest d. Rădulescu este un bătrân pensionar, bolnav de nervi, care in­tră zilnic în conflict cu toată lumea cu care vine în contact și chiar cu proprietari mari, persoane însem­nate și consilieri județeni. Delega­tul ministerului de finanțe, în loc să-și facă datoria și să caute a li­chida mai repede socotelile cu pu­blicul, insultă în mod trivial pe cine-i iese înainte fără nici un mo­tiv și fără să-și dea măcar seama de răspunderea pe care o are. Așa. în ziua de 27 Noembrie, fată de d-nii D. R. Berceanu, avocat, D. Alexiu­­ și C. Cosac, proprietari, con­silieri județeni, numitul d. Rădules­cu a insultat pe toti membrii cari au luat parte în comisiunile­­ de re­chizitii din Constanța, deși știa că acești trei consilieri județeni fă­cuse parte din numitele comisiuni. Consilierii au fost foarte indignați de atitudinea necuviincioasă a d-lui Rădulescu și desigur, s’a­r fi întîm­­plat un mare scandal dacă nu inter­­veneau alții să potolească lucru­rile. *­Din cauza întîrzierei ce se pune în lichidarea rechizițiilor lumea este purtată zilnic pe drumuri mai ales -sătenii sunt foarte a­măriți de toate neajunsurile ce li se fac. După ce și-au făcut datoria­­ către Patrie, să­tenii au fost lăsați și pe drumuri, căci aproape 11 s’au­­ distrus gospo­dăriile. Iar acum li se fac tot felul de șicane, cînd e vorba să li se plă­tească măcar o parte din dreptul lor cel mai sfînt. Toate aceste mizerii au avut de efect o indignare generală, care se manifestă zilnic la întreaga­ popula­­ție a orașului și județului Cons­tanța. Ca o consecință a șicanelor și nevricalelor delegatului ministeru­lui de finanțe, s’a pornit și o ener­gică protestare către Ministerul de interne. In adevăr, d. O. R. Berceanu, con­silier județean, a adresat acestui minister o pe­ it­iune în care expune pe larg cum s’au făcut rechizițiile, în modul arătat mai sus. D-sa mai expune în această petiție șicanele pe care le întâmpină oamenii în va­lorificarea­ dreptului lor și cu aite greutăți au de luptat pînă să-și scoată acest drept. D-nul Berceanu spune că repre­zentantul fiscului n’a lucrat, de cînd a fost numit în comisia pentru lichi­darea rechizițiilor, nici măcar o­ su­tă de bonuri. De trei săptămâni se căsnește să achite rechiziția co­m­­unei Hîrșova, redusă toată la pa­tru bonuri! Pentru un om în stare de a pricepe lucrul, operația asta se putea face în cinci minute. Populațirarea județului, constrânsă de risc pentru plata dărilor, are ma­re nevoe să i se achite cit mai cu­­rîn­d bonurile de rechiziție. Acest lucru însă, după cum se vede, nu convine d-lui Rădulescu, care vrea să prelungească lucruri­le cit mai mult, spre a putea înca­sa diurna de 20 lei pe zi. Pentru a se satisface cit mai cu­­rînd nevoile populațiunei țărănești, care amenință să-și piardă răbda­rea d. Berceanu, în calitate de con­silier județean propune următoa­rele: In locul d-lui D. Rădulescu să fie numit administratorul financiar al județului Constanța, un slujbaș ca­pabil, energic și cunoscător în a­­ceastă materie. Să fie numit încă un membru în comisiunea de lichidare a rech­izițiu­­nilor, căci populațiunea țărănească e veșnic pe drumuri. Spre a se vedea cum procedează reprezentantul ministerului de fi­nanțe, este destul să spunem că cei­lalți membri din comisiune, d-nni prefecți și colonel Barioz, lucrează peste o sută de bonuri de inchizi­­ție pe zi. Aceste bonuri însă, nefiind semnate și de d. D. Rădulescu, nu pot fi date țăranilor, căci el re­fuză, fără nici un motiv, a le sem­na cea ce este și un bl­am la adresa celorlalți doi membri din comisiune. O asemenea­­ stare de lucruri nu mai poate fi tolerată. De­ aceea se impune că ministerele de interne și finanțe să ia imediat măsuri pentru curmarea acestui scandal, care a re­voltat toată lumea din Constanța. ---------------o­­u--------------­ Conferințele cercului de studii P.N.L. Conferințele Cercului de Studii al partidului național liberal vor în­cepe Miercuri 11 Decembrie. D. M. Ber­lesen va desvolta conferința: „Con­­siderațiuni asupra Reformei elec­torale“. Vineri 1$ Decembrie c. d. G. C. Dragu, va desvolta conferința sa despre: Jocundirea traiului“. Miercuri În Decembrie. D. St. Mei­­tani va vorbi despre ..Adunarea con­stituantă de la 1Í66“. „Atitudinea partidelor noastre politice în ches­tiunea electorală și agrară“. Celelalte conferințe asuma altor chestiuni legate cu punctele cuprin­se în reformele anunțate de partidul național liberal vor forma a doua se­rie de conferințe cari se vor anunța în curînd. Afară de aceste conferințe se vor anunța la timp și alte conferințe a­­supra mai multor chestiuni intere­­sînd viața noastră de stat. Conferințele Cercului de studii fi­ind publice vor lua parte si persoa­ne cari nj­ sunt men­bri ai Cercului NENOROCI­EA DIN CALEA VCTORIEI Automobilul No. 3 a călcat ori pe calea Victoriei, în dreptul legațiu­­nei ruse, pe o doamnă și pe o fată ce voiau să treacă drumul. D. Di­rector al politiei Mișu Cantuniari a transportat victimele la spital. C. înmonummintQ M Bengescu­ ­ri au fost înmormîntate rămă­șițele pământești ale regretatei doamne de onoare Zoe Bengescu. Ceremonia funebră s’a început la locuința defunctei din str. La­­hovary. A slujit P. S. S. Arhiereul Teofil Ploeșteanu. Numeroase co­roane au fost depuse din partea rudelor și prietenilor. Cele mai faimoase coroane au fost cele tri­mise de MM. IL. Regele și Regi­na, precum și cele depuse de A­A. LL. Principele Ferdinand și Prin­cipesa Maria. Printre cei de față am observat pe AA. LL. Principesele Maria și Elisabeta, A. S. R. Principele Ca­rol. Apoi d. Ion I. C. Brătianu, d. Ti­tu Maiorescu, președintele consi­liului de miniștri, d-nii miniștri Take Ionescu, Mișu Cantacuzino, general Hîrjeu, Al. Bădărău, N. Xenopol, generalii Văleanu, Ro­­bescu și Coandă, contele Czernin, colonel Ionescu, Gratzoschi, Alex. Davila, Dinu Brătianu, dr. Ange­­lescu, Gr. Cantacuzino, d-na Aris­­tia Dinescu, d-na Bălăceanu-Stol­­nici, d-na Arion, colonel Moruzi, prefectul poliției Capitalei, locot.­­colonel Angelescu, D. Rosetti, ins­pectorul I. Rafail, șeful siguranței Capitalei; Radu D. Rosetti, Gr. Duca, etc. Cortegiul a parcurs bulevardul Carol, Academiei, calea Victoriei, str. Carol și calea Șer­ban-Vodă pină la cimitirul Belu, unde a fost depus corpul shult regretatei doamne de onoare. — C. ---------------ex.-------------­ inonguierea cinematografului Regal Intr’o sală care ea însăși este o capo d’operă de decorațiune și de stil ales, „Cinema Regal“ și-a des­chis seratele printr’o inaugurare, care a fost onorată cu prezența AA­ I­, Principesei Maria, Elisabeta și Principele Carol. Un numeros și se­lect­­ public -a ținut să asiste la acest spectacol care d­in toate punctele de vedere este un început fericit în se­ria spectacolelor de cinema artistic. D-nul cavaler Antonio Bonetti merită toată lauda pentru directi­va frumoasă ce o dă, cinematogra­fului. O orchestră bine organizată a com­plectat un spectacol interesant. Asistent Pentru ostașii noștri morți la UMz Suma din urmă IaJ 622.20 D. dr. Al. Pișcă * »8.63 ruineie sauscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. Incercarea de evadare a căpitanului cdltis Golincu Deținutul a fost prins cind în­cerca să evadeze, intr’un sac. Căpitanul Rodrig Goliescu, con­damnat la 20 ani muncă silnică pen­tru dimineață să evadeze din pen­­­tru încercare de trădare a încercat tenciurul Ocnele Mari, încercarea deținutului ar fi r­eușit pe deplin, dacă o întîmplare nefastă lui nu ar fi survenit. Iată cum s'au petrecut faptele: . In penitenciar fuseseră angajați de cît­va timp doi gardieni polo­nezi. Aceștia au făcut cunoștința î­­mediat cu Goliescu, care le-a poves­tit faptul cum a fost arestat și con­damnat pentru încercare de trăda­re la 20 ani muncă­ silnică. De atunci cei doi gardieni au pro­mis lui Goliescu că singura scăpare a lui este evadarea și că ei îi vor fi de folos. Intr’adevăr, eri, unul din gardieni, anume Bogoslav, fiind în mis cu un sac cu linguri, scoase din uz, pe care trebuia să le arunce a luat în acelaș sac și pe condamnat. La poarta Penitenciarului insă, Goliescu făcînd o mișcare, gardia­nul de la poartă a observat imediat. Căutând în sac, gardianul a găsit pe Goliescu acolo. Directorul închisorii fiind înști­ințat a început cercetările și a găsit asupra lui Goliescu 1500 lei în aur și două­ pașapoarte, unul rusesc pe numele lui Bogoslav și un altul un­guresc.­­ Rodrig Goliescu, în urma aces­tei încercări de­­ a evada a fost tri­mis la penitenciarul din Doftana unde a fost închis într-o celulă. Cei doi complici ai lui au fost de­­asemenea arestați. —$. — --------------xx--------------­ Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Consilieri ai comerțului exterior­ ­ Se studiază actualmente la Mini­sterul industriei și comerțului, crearea de Consilieri onorifici ai comerțului exterior român în stră­inătate. __ Ei vor fi numiț­i prin decret re­gal, pe termen de 5 ani, dintre ma­rii comercianți si industriași ro­­­mâni sau străini, cari se bucură de o mare notorietate în afacerile de import sau export și cari vor fi­­ contribuit la desvoltarea comerțu­lui de export, fie prin înființarea, diriguirea sau reprezentarea de pase sau com­­ptoare de export, fie p prin organizarea de misiuni co­merciale, prin publicațiuni și stu­­dii sau dare de informațiuni co­­­n­ercia­le. După împlinirea a 10 ani de funcțiune, consilierii comerțului român sânt numiți pe viață. Du­pă un ante-proed­, ce s-a dat lin stadiul consiliului superior al comerțului, atașat pe­ângă mini­sterul de mai sus, atribuțiunile a­­spestor consilieri vor ti sp) de a studia, din punct d­e vedere ineconomic, piețele și țările în cari infinBt numiți, " de a ține în curent, printr’un raport, anual, ministerul asupra mișcarei comerciale si industriale a acelor piețe și țări, asupra tari­fului vamal, și convențiunilor cu­^nemțe^^mnchei^e^și^r^arUt^ lui de transport, etc.; c) de a ajuta introducerea pro­duselor românești; d) de a da ministerului și ata­șaților comerciali la cerere, toate deslușirile de cari pot avea nevoe și anume: de a arăta noile debu­­șeuri ce s’ar putea găsi sau redes­chide produselor noastre, de a a­­răta modul cum produsele trebuesc ambalate și prezentate, sau îmbu­nătățirile ce trebuesc aduse, de a recomanda reprezentanți sau co­misionari cari ar putea încheia a­­faceri mai numeroase; de a indica obiceiurile comerciale, precum și condițiunile de plată care se prac­tică pe piețele străine; de a rapor­ta asupra mijloacelor întrebuin­țate de comercianții noștri pentru desvoltarea comerțului de export; într’un cuvânt de a da informa­­țiuni asupra a tot ce înlesnește în­tr’un mod practic, desvoltarea a­­facerilor comerciale dintre Romî­nia și țările străine; e) de a da informațiuni în re­giunea sau paza unde locuesc, în care scop serviciul de informațiuni comerciale din minister va fi la dispozițiunea lor; f) de a înlesni plasarea negus­torilor romîni în străinătate, pre­cum și a tinerilor recomandați de ministerul industriei și comerțu­lui, pentru a face practică în străi­nătate. LICHIDAREA CREDITULUI AGRICOL. — Din raportul întoc­mit de direcțiunea T­ contabilităței generale a statului și a datoriei­­ publice cu privire la lichidarea creditului agricol, reese următoa­rele: Prin bugetul anului 1911—1912 s-au prevăzut că beneficii rezul­tate din operațiunile creditului a­­gricol lei 2.400.000. Beneficiile realizate au fost însă numai­ de 1.843.330.58. Rezultă car un minus de 556.669 lei și 42 bani față de prevederile bugetare. Acest deficit previne din cauză că creditul agricol urmînd a intra în lichidare, și-a restrîns operațiu­nile, nemai­acordînd împrumuturi din nou. Ministerul de finanțe, în urma acestui raport a luat următoarea deciziune: Din totalul beneficiilor realizate din operațiunile creditului agricol în sumă de lei 2.443.100,75, dedu­­cîndu-se operațiunile făcute prin contul de profit și pierderi în su­mă de lei 599.770,17, rămîn ca bene­ficiu net lei 1.843.330,58. Suma aceasta se cuvine Statu­lui, căruia a și fost vărsat ca be­neficii ale anului 1911—1912. APELURILE INDUSTRIAȘI­LOR. — Termenul de judecată al apelurilor făcute de industriași, contra încheierilor stabilite de co­misiunile de impozit industrial, prevăzut la art. 18 din lege și art 48 din regulamentul legei pentru încurajarea industriei naționale, a fost din nou prelungit până la 1 Decembrie a. o. Concerte Un eveniment artistic din cele mai sensaționale va­ fi de­sigur cel ce ni-i va oferi distinsul pianist Ro­senthal în seara de Marți 10 Decem­­brie la Ateneul din București. Iată in această privință ce citim în „Die Zeit“ marele ziar vienez unde Ro­senthal a concertat nu de mult: Die Zeit, Wien, 9 ianuarie 1913. O neuitată producțiune! Appan­sionata cin­tată de Rosenthal­ !Pri­mele taete cu multă pasiune, și ma­re contrast, în a doua idee andan­teic simplu, fără nici o sentimenta­litate, în vari­ațiunile, sunetul unei îndepărtate cîntări și a unui mur­mur încet de vînt. In final sunetele creșteau amenințătoare și victori­oase, ca mugetul Oceanului. Sala plină asculta mișcată de minunele muziciei ale acestei interpretări el rechemă pe artist de nenumărate ori. Termin cum am început o pro­ducție neuitată! Programele și Biletele acestui concert se vînd la agenția­ Modernă (Casa Teatrului Modern). ■ - - 11­1 "1­1­1 ■ a­n I­i———MBaw—i———IMM— Mișcarea artistică-literară. Calendarele - Cîteva date din istoricul lor — Ultimele două luni ale anului, constitue în materie de publicita­te așa zisul sezon al calendarelor. Sunt lunile în care noile calenda­re încep să-și facă apariția prin vitrinele librăriilor sau prin coșu­rile vânzătorilor ambulanți. Cre­iem­ dar că este momentul bine venit să ne ocupăm și noi puțin de aceste indispensabile publicații, care preocupă astăzi o­­ bună par­te din activitatea intelectuală a în­­tregei omeniri. Intre calendarele de ozi și cele de azi, există o mare deosebire. Strictului necesar de ori, s’a adau­­gat astăzi o mulțime de suplimen­te, fie literare, fie artistice, fie științifice, fie politice, fie beletris­tice, care de cele mai multe ori, fac dintr’un calendar, o adevărată enciclopedie în miniatură de care nu te mai poți despărți tot restul anului. Vorba „calendar“ vine de la la­tinescul „calendar“ și însemnează împărțirea timpului în anume pe­rioade. „Ca­lend­ae“ se numea la Romani,­­prima zi a fie­cărei luni. Grecii însă n’aveau calendar și de aci a răm­as și zicătoarea: „La ca­lendele grecești“ adică „niciodată“. Romanii aveau la început anul împărțit în zece luni. Regele Nu­­ma Pompiliu a introdus apoi anul de 355 de zile, luînd ca bază rota­­țiunea lunei în jurul pământului. La noi și în străinătate Ca să iasă socoteala exactă, după un număr etaurne de ani se mai in­troducea o lună nouă. La anul 46 înainte de Cristos, Iu­liu Cesar introduce însă așa zisul, „calendar iulian“ după care anul are 365 de zile, iar din patru în pa­tru ani, anul bisect cu 366 de zile. Acest calendar a rămas în vi­goare peste tot pînă în anul 1582 cînd a fost schimbat de către Papa Grigore XIII. Intercalând cîte o zi din patru în patru ani, se adaogă pe fie­care an cîte trei sferturi de oră mai mult, ceea ce în 400 de ani făcea 3 zile și două ore. Astfel în anul 1582 calendarul se găsea cu 10 zile în urmă, după mersul soarelui iar e­­chinoxul de primăvară în loc să cadă la 21 Martie după cum se ho­­­tărîse ia Sinodul de la Nicea la anul 322 după Cristos, cădea a­­tunci la 11 Martie. Pentru aceste motive Papa Gri­gore dădu ordin să se îndrepte ca­lendarul și anume în luna Octom­brie a anului 1582 să se sară de­o­­dată 10 zile, iar pe viitor, pentru ca ziua echinoxului de primăvară să nu se mai schimbe la fie­care 400 de ani, să se scoată trei ani bisecți, adică anii seculari care a­­ra­tă sfârșit de secol să nu mai fie bisecți dacă numărul sutelor nu este exact divizibil prin 4. Aceste calcule, dădură naștere noului calendar numit gregorian sau „stil nou“ care pînă la 1753 fu­sese introdus în tot occidentul Eu­ropei și care astăzi nu este adop­tat de­cît de țările unde domnește religia catolică sau protestantă. Țările de ritul ortodox însă, au păstrat vechiul calendar iulian și de la anul 1900 se găsesc cu lo­zite în urma calendarului gregorian. Acest calendar a mai suferit o­­dată o schimbare, dar de scurtă durată, și anume, la anul 1793, pe vremea marei revo­luțiuni france­ze cîn­d nebunia cuprinsese toate spiritele și cînd se credea că se im­pune și schimbarea calendarului pentru îndreptarea stărei vechi de lucruri. După potolirea spiritelor însă, Francezii au revenit la calen­darul gregorian. Afară de acest calendar, mai e­­xistă calendarele speciale ale E­­vreilor și Mahome­­anilor care du­­­pă cum se știe socotesc timpul, u­­nii de la facerea lumei — dată con­vențională de­sigur, iar alții de la fuga lui Mahomet la Moca. R­odin marele sculptor francez, și­­a perdut memoria. La o licita­ție de lucruri artistice s-a vîn­­dut o bucată semnată de Rodin pe care maestrul însă a declarat-o în primul moment falsă. Bucata a fost atunci «eclestrată de către jus­titiv. Iata insă că după cîte­va zile Rodin își aduce aminte că tot el este autorul dar că ea fiind lucra­tă acum 17 ani și vândută în Ger­mania nu s’a mai gîndit la ea. Sculptura în chestiune poartă nu­mele „La terre“ și reprezintă o fe­­mee culcată la pământ și ținând inimile încrucișate sub cap. ---------------exo------------— ECOURI A apărut „Evreii păm­înteni și subpămînteni“ conferința d-lui G. Bogdan-Duică. Documente senza­ționale. Prețul 0.40 bani „AVE MARIA” dramă în 3 acte de Victor Eftîmiu (în Biblioteca Flacăra No. 13). Prețul 0.40 bani BIBLIOTECA ISTORICA No. 18 cuprinzînd „Campania in Bul­garia“ de Constantin Panu și Au­rel Marco. Prețul 0.50 bani ................OXO .............­ Rolul cultural al preoților I. P. S. S. MITROPOLITUL PRIMAT INTERVINE PE LÎNGA MINISTRUL CULTELOR SA LEGIFEREZE ACTIVITATEA EX­­TRA-BISERICEASCA A PREOȚILOR I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Konon a trimis ministerului cultelor următoarea intervenire pentru mai multe îmbunătățiri necesare cleru­lui ca să le dea curs prin lege și buget. In vederea votului Sf. Sinod dela 30 Octombrie a. c. avem onoarea a Vă ruga să binevoiți a lua cuveni­tele măsuri ca să se înfăptuiască dorințele preoților și cîntăreților în scopul de a se ameliora starea lor,­­potrivit timpului și împrejurărilor. Si anume: 1*. Ca preoții licențiați sau semi­naristi să fie obligați a înființa prin parohiile lor școale de adulți, atît pentru cei în vîrstă cît și­­ pentru eonii ce nu vor avea loc în școale. 2) . Preoții și Diaconii licențiați în teologie sau și cei cu seminar să fie îndatorați­­ a preda religia în școa­lele publice primare, iar în ajunul sărbătorilor mari și în fiecare Sîim­­bătă seara să tină elevilor sfaturi catihetice asupra datoriilor lor mo­rale și religioase. 3) . Pentru buna funcționare a în­­vățămîntului religios în școale este nevoe de un control serios, nu nu­mai din partea Ministerului, ci și din partea Chiriarhului respectiv și deci Protoiereu­l județului să fie o­­bligat de a exercita asemenea con­trol. 4) . Pentru o mai spornică activi­tate a preoților, să se desemneze dintre preoții și diaconii cei mai destoinici, conferențiari cari să mear­gă pe la cercurile culturale și pe la conferințele pastorale cu îndatorire de a da îndrumările necesare preo­ților spre­ a desvolta, mai cu succes datoriile lor pastorale și educătoare față de poporul încredințat lor spre păstorire. 5­ . Art. 43 al. 2 din legea clerului mirean, unde se vorbește de înain­tarea pe loc a preoților, să se mo­difice în sensul ca preoții să fie în­­naintați pe loc după o activitate de 3 ani, în urma unui concurs. 6. Același articol să se modifice în privința gradațiunei stabilin­­du-se pentru preoți, ca și pentru pro­fesori si învățători. 4 gradații din _ 5 în 5 ani, sporindu-se gradația în trecerea timpului pînă la 60%. A­­semenea și anii de pensiune să fie ca la toți slujbașii Statului, la vîrs­­ta de 57 ani, iar nu la 70 cum cere legea în vigoare, ceia ce este ne­drept, de­oarece prea putini dintre dînșii pot să se învrednicească a a­­tinge vîrsta de 70 de ani. 7­ . Pedepsele aplicate de către Consistorii preoților și diaconilor, afară de caterisiri, să se prescrie după trecere de 5 ani, dacă însă în acest timp n’au mai suferit altă pe­deapsă. 8) . Preoților bătrîni, adică celor cu curs oatihetic și cu seminar de gradul I, să li­ se sporească salariile în marginile posibilului. Asemenea și cîntăreților bisericești, căci este ridicul de a plăti un cîntăreț cu 11 lei pe lună la țară și 50 lei la oraș, cînd știut este că cu asemenea le­furi de multe ori nu poate avea cineva un argat sau slugă în casă, necum un cîntăreț bisericesc, care are oarecare studii făcute. De asemenea I. P. S. Mitropolit a intervenit ca de urgență să se pre­vadă în budgetul viitor gradațiile și spoturile cuvenite întregului per­sonal bisericesc, ridicarea curbei, cum­ și să se sporească salariile pa­racliserilor bisericești, etc. Spectacole DUMINICA TEATRUL NAȚIONAL. Ziua: „Fîntina Blanduziei“, seara: „Viat- CM Vodă“. TEATRUL MODERN. „Manasse“ CINEMA „CLASIC“. — Reprezen­­tațiuni orale și zilnice. CINEMA TERRA, SI PALA­CE. — Reprezentatiuni în toate zi­lele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“, Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi-Cinematograful „Voita“ „Doam­nei“, Bristol“ si „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Re­prezentațiuni în toate zilele. Cinema „Vlaicu“. — B-dul Elisa­beta. Reprezentații în fiecare zi.­­xx- Bibliografii . A apărut un interesant studiu intitulat „Pentru înavuțirea țăra­nilor“ și datorit d-lui Ion I. Sto­­ian, atașatul comercial al Româ­niei în Italia. -xx- PALATUL ATENEULUI Duminică 1 Decembrie 1813 orele 8 jumătate seara ANUL AL VIII-lea a>lui CONCERT dat de SOrpT. CORALA CERCUL ARTISTIC MUZICAL sub direcțiunea d-lui MIHAIL TANASESCU Cu binevoitorul cercu’-s al Domnișoarei MARGARETA RĂDULESCU și al d-lui IOAN BAJENARU Asistenta publică — cu prilejul raportului doctorului Minovici — Unul din cei 3 Minovici, anume directorul „Sarvărei“, publică un raport „cu poză“ pe care l’a adre­sat primăriei Capitalei în chestiu­nea cerșetoriei, arătînd ce a făcut d-sa (1) pentru asistența prin mun­că a cerșetorilor și vagabonzilor. D-rul Nicu Minovici aruncă praf în ochii naivilor, făcîndu-și un titlu de glorie din... instalarea unor co­șuri pentru aruncat hîrtii, din cre­area unei colonii agricole la somp­tuosul său castel de la Băneasa— ca cerșetori cari„­ lucrează pentru d-sa —din distribuirea unor ouă, fructe, păsări și alte 2-3 patrupede la dife­rite persoane pe al căror­­­ sprijin corupta și din altceva — și aici de­licateța și dezintegrarea d-lui Mi­novici apare în toată splendoarea lor — din distribuirea de toalete a­­dunate de la doamne din elită ,mon biete artiste de la operetă... Cu aceste isprăvi înțelege senio­rul de la „Salvarea“ să facă presiuni asupra autorităților, pentru a i se mai da bani ! Căci tot restul operei realizată de așa zisul Biurou de a­­sistentă prin muncă nu aparține d-sale, ci altora. Aparține, a­numai fostei administrații comunale, care i-a dat Azilul de noapte și alte așe­zări, de autoritatea și caracterul o­­ficial al cărora d-sa s’a servit în campania contra cerșitului și în a­­ceea pentru întărirea domeniului său personal de la Stăneasa. Aparține programului de politică comunală al d-lui Vintilă Brătianu și labori­oaselor sforțări făcute de admini­strația d-sale pentru interesarea i­­nițiațiunei private la operele de a­­sistență publică. D. Minovici uită ori se face a uita acestea. Și manevra sa — al cărei aricios scop unic a fost arătat ori în ziarul nostru — poate cel mult învedera lipsa de scrupul cu care alb de Minovici înțeleg să pompeze paritatea și banul public. Accidentul din Calea Șer­­ban-Vodă Eri, la orele 2 d. a., automobilul No. 747, condus de către August Bu­­ași, trecînd pe calea Șerban Vodă în­spre Beluș ă călcat în dreptul ca­sei cu No. 270 pe fem­eia Lucia Lă­­zărescu, din aceeași stradă No. 270, rupîndu-i piciorul sting. Rănita a fost dusă în stare disperată la spi­talul Colea Comisarul Brumăres­­cu, de la circ. 29, a constatat cele de mai sus, înmulțirea accidentelor de auto­mobil a devenit strigătoare. Se im­pune luarea carnetelor acelora cari disprețuesc viața trecătorilor, fă­cînd în fie­care zi cîte o victimă. I­. Inspector Dumitru Dumitrescu are cuvintul. O. -oxo- GEORGE MOLCOCI AVO3AT L ’A XUE­TAT Str C>8a de D“P­»neri PALATUL AGRICOLA S426-27 Consult, de la 9—11 ‘/a Și 4—6 2426—19 LUAȚI înainte de MASA UN:DUBONNET CEL MAI BUN VIN­TONIC IKON APERITIF IDEAL 4 Grandâ Frix -oxo- DOCTOR IN MEDICINA și CHIRURGIE M. A. MUNTEAN!­ M­mbru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză den­tară Reoiion BOU ȘI OPERAȚII DE GURA DENTISTICA Comuițațiuni 9—12 a­­ni 8!­2—6 p. m Mr. SI­ATEI M­ILI­O 8, fostă Teatrul, 1 2429—3 2324 — T

Next