Viitorul, decembrie 1913 (Anul 7, nr. 2090-2116)
1913-12-02 / nr. 2090
ătinei eoruffe. Se propune o asigurare de stat contra lipsei de lucru. «mime în Amelia. Toți sunt în principiu de părere că lucrătorii nu trebuie să fie lăsați să moară de foame; asupra modalităței însă nu se poate cădea de acord! Unii sunt pentru asigurare, iar alții se opun pe motiv că asigurarea ar periclita serios budgetul statului și ar putea da naștere la abuturi. Lucrurile stau pentru momueent aco L Kaufmann. Cea mai primejdioasă cursă de automobile s’a ținut în America; pornirea «’a făcut din Los Angeles, capitala Californiei de Sud si tinta ©ra la Phoenix, capitala statului Arizona — adică 924 klm., de cursă. Din acești klm., 250 sînt drum de munte, larg de 4 metri, cu numeroase cotituri, avînd în dreapta și în stingă cîteodată prăpăstii de 4—500 metri. Aci pericolul se mărea cu mulțimea șerpilor sunători, cari mișună printre scobiturile stînciloor. Se știe că acești șerpi au o otmvă foarte puternică. Scoborîrea se face cu greu, pantta fiind foarte înclinată: de la o m ödtime de 1500 deasupra nivelului mărci la 2 metri sub nivel. Automobilul abia poate face cursa ac «u iuțeală de 25 kilometri pe oră. Apoi vine un drum prin deșert i de 400 klm, prin nisipuri și gropi, cari la tot momentul ei se ivesc în vale. Afară de aceasta trebue să treacă și prin albia unui rin uriaș, secat In cursa aceasta s’a clasat primul Davis, care a făcut abia 56 km, pe mă, când viteza maximă în cursele Plate îar America este de 225 klm. pe oră. Infringerea lui Bombardier Wells e comentată în mod defavorabil de ziarele de sport engleze. Cronicarii sportivi laudă pe CarlPentier și aduc grele învinuiri lui Wells, pe care îl numesc „om cu trup și suflet de femei“. Cînd te gîndești că mai zilele trecute, aceiași cronicari ridicau în slavă pe nenorocitul Bombardier. E i destul că i se spunea: „speranța rangei albe** și sortit să lupte cu insădncibilul Johnson“. Sic transit gloria miuicii. Marghal Jim - Johnson- Jack- Johnsen va avea loc la Paris în ziua de 10 Decembrie stn. . Cercrile sportive se pasionează de pe acum și fac prognosticuri. Jim Johnson e unul din celebrii boxerri ai lumei și el a relevat mai l ales în hinta cu Joe Jeanette, care „se va boxa cu teribilul negru Sam .Langford, zilele acestea la Paris, Jim a învins atunci pe Jeanette. Despre Jack Johnson cred că nu mm e ivoie să vorbesc: e arhi cunoscut*■ Din 25 concurenți abia au putut sfârși cursa trei din cei mai încercați automobiliști, sportul la noi și în străinătate -----------------XX------------------ , Știri artistice Ooxteernele Joseph Slavinski Celebrul pianist polonez va concerta în București. Vestea îmi ammintește o sală plină de tot cel muzical în Romînia, de un public Wios, educat și instruit — la școala marilor virtuoși — deprins cu toate frumusețile artistice, pretențios, public ce a manifestat un entuziasm frenetic cînd clavirul transfigurat parcă de mâini vrăjite, evoca ghidul marilor autori. Joseph Sliwinski își va da concertele în serile de 11 și 14 Decembrie. Biletele la librăria piața Teatrului National. *. * Opens elenă va da Marți 3 Decembrie, a 2-a zi după prima reprezentație a celebrului bariton De Lutea, operată de gală, sub patronajul Ști lul Take Ionescu, cu premiera lui Marco Botzaris, operă națională elenă de Carreri. Prețurile obișnuite. ---------------oxo-------------Blow MotorDio Sic Pe ziua de 30 Noembrie Miezul nopții— 4 ° 7 ore dimineața — 4* Miezul zilei - 1 ° Înălțimea Barometrului 758 mm Starea cerului frumos Barometrul e în cădere. RECHIZIBIILC LA CONSTARTII Țăranii purtați pe drumuri săptămînile.—Protestările consilierilor județeni. —Un scandal care durează de prea multă vreme.Se impune intervenția guvernului In județul Constanța s’a făcut cea mai mare parte de rechiziții, în timpul campaniei de astă vară, căci aci a fost centrul de unificare și desfășurare a diferitelor unități militare, cerute de evoluția tactică a acțiunei armatelor în diferite puncte de operație. Din cauza repeziciunea cu care a trebuit să se monteze diferitele unități militare, pentru a ajunge la timp în punctele de operațiune, rechiziția de cai, căruțe, hamuri, etc., s’a făcut aproape fără nici o formă, prin jandarmi, primari și poliție. Comisiile de rechiziție, față de graba cu care unitățile militare cereau punerea lor pe picior de războiu, nici n’au putut libera bonuri de rechiziție, decit foarte sumare. Se dădea, de pildă, o singură chitanță pentru 300 cai sau 300 căruțe, delegatului satului, fără a se putea da bonuri individuale, căci nu permitea timpul. După sfârșitul campaniei, guvernul a instituit în fiecare județ comisiuni speciale pentru lichidarea bonurilor de rechiziție. De atunci și pină acum s’au lichidat mai în toată țara rechizițiile făcute, afară de județul Constanța, din cauza șicanelor pe care ile face comisiunea, și în special un oarecare d. D. Rădulescu, delegatul ministerului de finanțe. Dacă lucrurile vor mai continua astfel, comisiunea din Constanța, nur-și va putea termina lucrările nici în cinci ani de ani înainte. Acest d. Rădulescu este un bătrân pensionar, bolnav de nervi, care intră zilnic în conflict cu toată lumea cu care vine în contact și chiar cu proprietari mari, persoane însemnate și consilieri județeni. Delegatul ministerului de finanțe, în loc să-și facă datoria și să caute a lichida mai repede socotelile cu publicul, insultă în mod trivial pe cine-i iese înainte fără nici un motiv și fără să-și dea măcar seama de răspunderea pe care o are. Așa. în ziua de 27 Noembrie, fată de d-nii D. R. Berceanu, avocat, D. Alexiu și C. Cosac, proprietari, consilieri județeni, numitul d. Rădulescu a insultat pe toti membrii cari au luat parte în comisiunile de rechizitii din Constanța, deși știa că acești trei consilieri județeni făcuse parte din numitele comisiuni. Consilierii au fost foarte indignați de atitudinea necuviincioasă a d-lui Rădulescu și desigur, s’ar fi întîmplat un mare scandal dacă nu interveneau alții să potolească lucrurile. *Din cauza întîrzierei ce se pune în lichidarea rechizițiilor lumea este purtată zilnic pe drumuri mai ales -sătenii sunt foarte amăriți de toate neajunsurile ce li se fac. După ce și-au făcut datoria către Patrie, sătenii au fost lăsați și pe drumuri, căci aproape 11 s’au distrus gospodăriile. Iar acum li se fac tot felul de șicane, cînd e vorba să li se plătească măcar o parte din dreptul lor cel mai sfînt. Toate aceste mizerii au avut de efect o indignare generală, care se manifestă zilnic la întreaga populație a orașului și județului Constanța. Ca o consecință a șicanelor și nevricalelor delegatului ministerului de finanțe, s’a pornit și o energică protestare către Ministerul de interne. In adevăr, d. O. R. Berceanu, consilier județean, a adresat acestui minister o pe itiune în care expune pe larg cum s’au făcut rechizițiile, în modul arătat mai sus. D-sa mai expune în această petiție șicanele pe care le întâmpină oamenii în valorificarea dreptului lor și cu aite greutăți au de luptat pînă să-și scoată acest drept. D-nul Berceanu spune că reprezentantul fiscului n’a lucrat, de cînd a fost numit în comisia pentru lichidarea rechizițiilor, nici măcar o sută de bonuri. De trei săptămâni se căsnește să achite rechiziția comunei Hîrșova, redusă toată la patru bonuri! Pentru un om în stare de a pricepe lucrul, operația asta se putea face în cinci minute. Populațirarea județului, constrânsă de risc pentru plata dărilor, are mare nevoe să i se achite cit mai curînd bonurile de rechiziție. Acest lucru însă, după cum se vede, nu convine d-lui Rădulescu, care vrea să prelungească lucrurile cit mai mult, spre a putea încasa diurna de 20 lei pe zi. Pentru a se satisface cit mai curînd nevoile populațiunei țărănești, care amenință să-și piardă răbdarea d. Berceanu, în calitate de consilier județean propune următoarele: In locul d-lui D. Rădulescu să fie numit administratorul financiar al județului Constanța, un slujbaș capabil, energic și cunoscător în această materie. Să fie numit încă un membru în comisiunea de lichidare a rechizițiunilor, căci populațiunea țărănească e veșnic pe drumuri. Spre a se vedea cum procedează reprezentantul ministerului de finanțe, este destul să spunem că ceilalți membri din comisiune, d-nni prefecți și colonel Barioz, lucrează peste o sută de bonuri de inchiziție pe zi. Aceste bonuri însă, nefiind semnate și de d. D. Rădulescu, nu pot fi date țăranilor, căci el refuză, fără nici un motiv, a le semna cea ce este și un blam la adresa celorlalți doi membri din comisiune. O asemenea stare de lucruri nu mai poate fi tolerată. De aceea se impune că ministerele de interne și finanțe să ia imediat măsuri pentru curmarea acestui scandal, care a revoltat toată lumea din Constanța. ---------------ou-------------- Conferințele cercului de studii P.N.L. Conferințele Cercului de Studii al partidului național liberal vor începe Miercuri 11 Decembrie. D. M. Berlesen va desvolta conferința: „Considerațiuni asupra Reformei electorale“. Vineri 1$ Decembrie c. d. G. C. Dragu, va desvolta conferința sa despre: Jocundirea traiului“. Miercuri În Decembrie. D. St. Meitani va vorbi despre ..Adunarea constituantă de la 1Í66“. „Atitudinea partidelor noastre politice în chestiunea electorală și agrară“. Celelalte conferințe asuma altor chestiuni legate cu punctele cuprinse în reformele anunțate de partidul național liberal vor forma a doua serie de conferințe cari se vor anunța în curînd. Afară de aceste conferințe se vor anunța la timp și alte conferințe asupra mai multor chestiuni interesînd viața noastră de stat. Conferințele Cercului de studii fiind publice vor lua parte si persoane cari nj sunt menbri ai Cercului NENOROCIEA DIN CALEA VCTORIEI Automobilul No. 3 a călcat ori pe calea Victoriei, în dreptul legațiunei ruse, pe o doamnă și pe o fată ce voiau să treacă drumul. D. Director al politiei Mișu Cantuniari a transportat victimele la spital. C. înmonummintQ M Bengescu ri au fost înmormîntate rămășițele pământești ale regretatei doamne de onoare Zoe Bengescu. Ceremonia funebră s’a început la locuința defunctei din str. Lahovary. A slujit P. S. S. Arhiereul Teofil Ploeșteanu. Numeroase coroane au fost depuse din partea rudelor și prietenilor. Cele mai faimoase coroane au fost cele trimise de MM. IL. Regele și Regina, precum și cele depuse de AA. LL. Principele Ferdinand și Principesa Maria. Printre cei de față am observat pe AA. LL. Principesele Maria și Elisabeta, A. S. R. Principele Carol. Apoi d. Ion I. C. Brătianu, d. Titu Maiorescu, președintele consiliului de miniștri, d-nii miniștri Take Ionescu, Mișu Cantacuzino, general Hîrjeu, Al. Bădărău, N. Xenopol, generalii Văleanu, Robescu și Coandă, contele Czernin, colonel Ionescu, Gratzoschi, Alex. Davila, Dinu Brătianu, dr. Angelescu, Gr. Cantacuzino, d-na Aristia Dinescu, d-na Bălăceanu-Stolnici, d-na Arion, colonel Moruzi, prefectul poliției Capitalei, locot.colonel Angelescu, D. Rosetti, inspectorul I. Rafail, șeful siguranței Capitalei; Radu D. Rosetti, Gr. Duca, etc. Cortegiul a parcurs bulevardul Carol, Academiei, calea Victoriei, str. Carol și calea Șerban-Vodă pină la cimitirul Belu, unde a fost depus corpul shult regretatei doamne de onoare. — C. ---------------ex.------------- inonguierea cinematografului Regal Intr’o sală care ea însăși este o capo d’operă de decorațiune și de stil ales, „Cinema Regal“ și-a deschis seratele printr’o inaugurare, care a fost onorată cu prezența AA I, Principesei Maria, Elisabeta și Principele Carol. Un numeros și select public -a ținut să asiste la acest spectacol care din toate punctele de vedere este un început fericit în seria spectacolelor de cinema artistic. D-nul cavaler Antonio Bonetti merită toată lauda pentru directiva frumoasă ce o dă, cinematografului. O orchestră bine organizată a complectat un spectacol interesant. Asistent Pentru ostașii noștri morți la UMz Suma din urmă IaJ 622.20 D. dr. Al. Pișcă * »8.63 ruineie sauscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. Incercarea de evadare a căpitanului cdltis Golincu Deținutul a fost prins cind încerca să evadeze, intr’un sac. Căpitanul Rodrig Goliescu, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru dimineață să evadeze din pentru încercare de trădare a încercat tenciurul Ocnele Mari, încercarea deținutului ar fi reușit pe deplin, dacă o întîmplare nefastă lui nu ar fi survenit. Iată cum s'au petrecut faptele: . In penitenciar fuseseră angajați de cîtva timp doi gardieni polonezi. Aceștia au făcut cunoștința îmediat cu Goliescu, care le-a povestit faptul cum a fost arestat și condamnat pentru încercare de trădare la 20 ani muncă silnică. De atunci cei doi gardieni au promis lui Goliescu că singura scăpare a lui este evadarea și că ei îi vor fi de folos. Intr’adevăr, eri, unul din gardieni, anume Bogoslav, fiind în mis cu un sac cu linguri, scoase din uz, pe care trebuia să le arunce a luat în acelaș sac și pe condamnat. La poarta Penitenciarului insă, Goliescu făcînd o mișcare, gardianul de la poartă a observat imediat. Căutând în sac, gardianul a găsit pe Goliescu acolo. Directorul închisorii fiind înștiințat a început cercetările și a găsit asupra lui Goliescu 1500 lei în aur și două pașapoarte, unul rusesc pe numele lui Bogoslav și un altul unguresc. Rodrig Goliescu, în urma acestei încercări de a evada a fost trimis la penitenciarul din Doftana unde a fost închis într-o celulă. Cei doi complici ai lui au fost deasemenea arestați. —$. — --------------xx-------------- Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Consilieri ai comerțului exterior Se studiază actualmente la Ministerul industriei și comerțului, crearea de Consilieri onorifici ai comerțului exterior român în străinătate. __ Ei vor fi numiți prin decret regal, pe termen de 5 ani, dintre marii comercianți si industriași români sau străini, cari se bucură de o mare notorietate în afacerile de import sau export și cari vor fi contribuit la desvoltarea comerțului de export, fie prin înființarea, diriguirea sau reprezentarea de pase sau comptoare de export, fie p prin organizarea de misiuni comerciale, prin publicațiuni și studii sau dare de informațiuni conerciale. După împlinirea a 10 ani de funcțiune, consilierii comerțului român sânt numiți pe viață. După un ante-proed, ce s-a dat lin stadiul consiliului superior al comerțului, atașat peângă ministerul de mai sus, atribuțiunile aspestor consilieri vor ti sp) de a studia, din punct de vedere ineconomic, piețele și țările în cari infinBt numiți, " de a ține în curent, printr’un raport, anual, ministerul asupra mișcarei comerciale si industriale a acelor piețe și țări, asupra tarifului vamal, și convențiunilor cu^nemțe^^mnchei^e^și^r^arUt^ lui de transport, etc.; c) de a ajuta introducerea produselor românești; d) de a da ministerului și atașaților comerciali la cerere, toate deslușirile de cari pot avea nevoe și anume: de a arăta noile debușeuri ce s’ar putea găsi sau redeschide produselor noastre, de a arăta modul cum produsele trebuesc ambalate și prezentate, sau îmbunătățirile ce trebuesc aduse, de a recomanda reprezentanți sau comisionari cari ar putea încheia afaceri mai numeroase; de a indica obiceiurile comerciale, precum și condițiunile de plată care se practică pe piețele străine; de a raporta asupra mijloacelor întrebuințate de comercianții noștri pentru desvoltarea comerțului de export; într’un cuvânt de a da informațiuni asupra a tot ce înlesnește într’un mod practic, desvoltarea afacerilor comerciale dintre Romînia și țările străine; e) de a da informațiuni în regiunea sau paza unde locuesc, în care scop serviciul de informațiuni comerciale din minister va fi la dispozițiunea lor; f) de a înlesni plasarea negustorilor romîni în străinătate, precum și a tinerilor recomandați de ministerul industriei și comerțului, pentru a face practică în străinătate. LICHIDAREA CREDITULUI AGRICOL. — Din raportul întocmit de direcțiunea T contabilităței generale a statului și a datoriei publice cu privire la lichidarea creditului agricol, reese următoarele: Prin bugetul anului 1911—1912 s-au prevăzut că beneficii rezultate din operațiunile creditului agricol lei 2.400.000. Beneficiile realizate au fost însă numai de 1.843.330.58. Rezultă car un minus de 556.669 lei și 42 bani față de prevederile bugetare. Acest deficit previne din cauză că creditul agricol urmînd a intra în lichidare, și-a restrîns operațiunile, nemaiacordînd împrumuturi din nou. Ministerul de finanțe, în urma acestui raport a luat următoarea deciziune: Din totalul beneficiilor realizate din operațiunile creditului agricol în sumă de lei 2.443.100,75, deducîndu-se operațiunile făcute prin contul de profit și pierderi în sumă de lei 599.770,17, rămîn ca beneficiu net lei 1.843.330,58. Suma aceasta se cuvine Statului, căruia a și fost vărsat ca beneficii ale anului 1911—1912. APELURILE INDUSTRIAȘILOR. — Termenul de judecată al apelurilor făcute de industriași, contra încheierilor stabilite de comisiunile de impozit industrial, prevăzut la art. 18 din lege și art 48 din regulamentul legei pentru încurajarea industriei naționale, a fost din nou prelungit până la 1 Decembrie a. o. Concerte Un eveniment artistic din cele mai sensaționale va fi desigur cel ce ni-i va oferi distinsul pianist Rosenthal în seara de Marți 10 Decembrie la Ateneul din București. Iată in această privință ce citim în „Die Zeit“ marele ziar vienez unde Rosenthal a concertat nu de mult: Die Zeit, Wien, 9 ianuarie 1913. O neuitată producțiune! Appansionata cintată de Rosenthal !Primele taete cu multă pasiune, și mare contrast, în a doua idee andanteic simplu, fără nici o sentimentalitate, în variațiunile, sunetul unei îndepărtate cîntări și a unui murmur încet de vînt. In final sunetele creșteau amenințătoare și victorioase, ca mugetul Oceanului. Sala plină asculta mișcată de minunele muziciei ale acestei interpretări el rechemă pe artist de nenumărate ori. Termin cum am început o producție neuitată! Programele și Biletele acestui concert se vînd la agenția Modernă (Casa Teatrului Modern). ■ - - 111 "111 ■ an Ii———MBaw—i———IMM— Mișcarea artistică-literară. Calendarele - Cîteva date din istoricul lor — Ultimele două luni ale anului, constitue în materie de publicitate așa zisul sezon al calendarelor. Sunt lunile în care noile calendare încep să-și facă apariția prin vitrinele librăriilor sau prin coșurile vânzătorilor ambulanți. Creiem dar că este momentul bine venit să ne ocupăm și noi puțin de aceste indispensabile publicații, care preocupă astăzi o bună parte din activitatea intelectuală a întregei omeniri. Intre calendarele de ozi și cele de azi, există o mare deosebire. Strictului necesar de ori, s’a adaugat astăzi o mulțime de suplimente, fie literare, fie artistice, fie științifice, fie politice, fie beletristice, care de cele mai multe ori, fac dintr’un calendar, o adevărată enciclopedie în miniatură de care nu te mai poți despărți tot restul anului. Vorba „calendar“ vine de la latinescul „calendar“ și însemnează împărțirea timpului în anume perioade. „Calendae“ se numea la Romani,prima zi a fiecărei luni. Grecii însă n’aveau calendar și de aci a rămas și zicătoarea: „La calendele grecești“ adică „niciodată“. Romanii aveau la început anul împărțit în zece luni. Regele Numa Pompiliu a introdus apoi anul de 355 de zile, luînd ca bază rotațiunea lunei în jurul pământului. La noi și în străinătate Ca să iasă socoteala exactă, după un număr etaurne de ani se mai introducea o lună nouă. La anul 46 înainte de Cristos, Iuliu Cesar introduce însă așa zisul, „calendar iulian“ după care anul are 365 de zile, iar din patru în patru ani, anul bisect cu 366 de zile. Acest calendar a rămas în vigoare peste tot pînă în anul 1582 cînd a fost schimbat de către Papa Grigore XIII. Intercalând cîte o zi din patru în patru ani, se adaogă pe fiecare an cîte trei sferturi de oră mai mult, ceea ce în 400 de ani făcea 3 zile și două ore. Astfel în anul 1582 calendarul se găsea cu 10 zile în urmă, după mersul soarelui iar echinoxul de primăvară în loc să cadă la 21 Martie după cum se hotărîse ia Sinodul de la Nicea la anul 322 după Cristos, cădea atunci la 11 Martie. Pentru aceste motive Papa Grigore dădu ordin să se îndrepte calendarul și anume în luna Octombrie a anului 1582 să se sară deodată 10 zile, iar pe viitor, pentru ca ziua echinoxului de primăvară să nu se mai schimbe la fiecare 400 de ani, să se scoată trei ani bisecți, adică anii seculari care arată sfârșit de secol să nu mai fie bisecți dacă numărul sutelor nu este exact divizibil prin 4. Aceste calcule, dădură naștere noului calendar numit gregorian sau „stil nou“ care pînă la 1753 fusese introdus în tot occidentul Europei și care astăzi nu este adoptat decît de țările unde domnește religia catolică sau protestantă. Țările de ritul ortodox însă, au păstrat vechiul calendar iulian și de la anul 1900 se găsesc cu lozite în urma calendarului gregorian. Acest calendar a mai suferit odată o schimbare, dar de scurtă durată, și anume, la anul 1793, pe vremea marei revoluțiuni franceze cînd nebunia cuprinsese toate spiritele și cînd se credea că se impune și schimbarea calendarului pentru îndreptarea stărei vechi de lucruri. După potolirea spiritelor însă, Francezii au revenit la calendarul gregorian. Afară de acest calendar, mai există calendarele speciale ale Evreilor și Mahomeanilor care după cum se știe socotesc timpul, unii de la facerea lumei — dată convențională desigur, iar alții de la fuga lui Mahomet la Moca. Rodin marele sculptor francez, șia perdut memoria. La o licitație de lucruri artistice s-a vîndut o bucată semnată de Rodin pe care maestrul însă a declarat-o în primul moment falsă. Bucata a fost atunci «eclestrată de către justitiv. Iata insă că după cîteva zile Rodin își aduce aminte că tot el este autorul dar că ea fiind lucrată acum 17 ani și vândută în Germania nu s’a mai gîndit la ea. Sculptura în chestiune poartă numele „La terre“ și reprezintă o femee culcată la pământ și ținând inimile încrucișate sub cap. ---------------exo------------— ECOURI A apărut „Evreii pămînteni și subpămînteni“ conferința d-lui G. Bogdan-Duică. Documente senzaționale. Prețul 0.40 bani „AVE MARIA” dramă în 3 acte de Victor Eftîmiu (în Biblioteca Flacăra No. 13). Prețul 0.40 bani BIBLIOTECA ISTORICA No. 18 cuprinzînd „Campania in Bulgaria“ de Constantin Panu și Aurel Marco. Prețul 0.50 bani ................OXO ............. Rolul cultural al preoților I. P. S. S. MITROPOLITUL PRIMAT INTERVINE PE LÎNGA MINISTRUL CULTELOR SA LEGIFEREZE ACTIVITATEA EXTRA-BISERICEASCA A PREOȚILOR I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Konon a trimis ministerului cultelor următoarea intervenire pentru mai multe îmbunătățiri necesare clerului ca să le dea curs prin lege și buget. In vederea votului Sf. Sinod dela 30 Octombrie a. c. avem onoarea a Vă ruga să binevoiți a lua cuvenitele măsuri ca să se înfăptuiască dorințele preoților și cîntăreților în scopul de a se ameliora starea lor,potrivit timpului și împrejurărilor. Si anume: 1*. Ca preoții licențiați sau seminaristi să fie obligați a înființa prin parohiile lor școale de adulți, atît pentru cei în vîrstă cît și pentru eonii ce nu vor avea loc în școale. 2) . Preoții și Diaconii licențiați în teologie sau și cei cu seminar să fie îndatorați a preda religia în școalele publice primare, iar în ajunul sărbătorilor mari și în fiecare Sîimbătă seara să tină elevilor sfaturi catihetice asupra datoriilor lor morale și religioase. 3) . Pentru buna funcționare a învățămîntului religios în școale este nevoe de un control serios, nu numai din partea Ministerului, ci și din partea Chiriarhului respectiv și deci Protoiereul județului să fie obligat de a exercita asemenea control. 4) . Pentru o mai spornică activitate a preoților, să se desemneze dintre preoții și diaconii cei mai destoinici, conferențiari cari să meargă pe la cercurile culturale și pe la conferințele pastorale cu îndatorire de a da îndrumările necesare preoților spre a desvolta, mai cu succes datoriile lor pastorale și educătoare față de poporul încredințat lor spre păstorire. 5 . Art. 43 al. 2 din legea clerului mirean, unde se vorbește de înaintarea pe loc a preoților, să se modifice în sensul ca preoții să fie înnaintați pe loc după o activitate de 3 ani, în urma unui concurs. 6. Același articol să se modifice în privința gradațiunei stabilindu-se pentru preoți, ca și pentru profesori si învățători. 4 gradații din _ 5 în 5 ani, sporindu-se gradația în trecerea timpului pînă la 60%. Asemenea și anii de pensiune să fie ca la toți slujbașii Statului, la vîrsta de 57 ani, iar nu la 70 cum cere legea în vigoare, ceia ce este nedrept, deoarece prea putini dintre dînșii pot să se învrednicească a atinge vîrsta de 70 de ani. 7 . Pedepsele aplicate de către Consistorii preoților și diaconilor, afară de caterisiri, să se prescrie după trecere de 5 ani, dacă însă în acest timp n’au mai suferit altă pedeapsă. 8) . Preoților bătrîni, adică celor cu curs oatihetic și cu seminar de gradul I, să li se sporească salariile în marginile posibilului. Asemenea și cîntăreților bisericești, căci este ridicul de a plăti un cîntăreț cu 11 lei pe lună la țară și 50 lei la oraș, cînd știut este că cu asemenea lefuri de multe ori nu poate avea cineva un argat sau slugă în casă, necum un cîntăreț bisericesc, care are oarecare studii făcute. De asemenea I. P. S. Mitropolit a intervenit ca de urgență să se prevadă în budgetul viitor gradațiile și spoturile cuvenite întregului personal bisericesc, ridicarea curbei, cum și să se sporească salariile paracliserilor bisericești, etc. Spectacole DUMINICA TEATRUL NAȚIONAL. Ziua: „Fîntina Blanduziei“, seara: „Viat- CM Vodă“. TEATRUL MODERN. „Manasse“ CINEMA „CLASIC“. — Reprezentațiuni orale și zilnice. CINEMA TERRA, SI PALACE. — Reprezentatiuni în toate zilele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“, Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi-Cinematograful „Voita“ „Doamnei“, Bristol“ si „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Reprezentațiuni în toate zilele. Cinema „Vlaicu“. — B-dul Elisabeta. Reprezentații în fiecare zi.xx- Bibliografii . A apărut un interesant studiu intitulat „Pentru înavuțirea țăranilor“ și datorit d-lui Ion I. Stoian, atașatul comercial al României în Italia. -xx- PALATUL ATENEULUI Duminică 1 Decembrie 1813 orele 8 jumătate seara ANUL AL VIII-lea a>lui CONCERT dat de SOrpT. CORALA CERCUL ARTISTIC MUZICAL sub direcțiunea d-lui MIHAIL TANASESCU Cu binevoitorul cercu’-s al Domnișoarei MARGARETA RĂDULESCU și al d-lui IOAN BAJENARU Asistenta publică — cu prilejul raportului doctorului Minovici — Unul din cei 3 Minovici, anume directorul „Sarvărei“, publică un raport „cu poză“ pe care l’a adresat primăriei Capitalei în chestiunea cerșetoriei, arătînd ce a făcut d-sa (1) pentru asistența prin muncă a cerșetorilor și vagabonzilor. D-rul Nicu Minovici aruncă praf în ochii naivilor, făcîndu-și un titlu de glorie din... instalarea unor coșuri pentru aruncat hîrtii, din crearea unei colonii agricole la somptuosul său castel de la Băneasa— ca cerșetori cari„ lucrează pentru d-sa —din distribuirea unor ouă, fructe, păsări și alte 2-3 patrupede la diferite persoane pe al căror sprijin corupta și din altceva — și aici delicateța și dezintegrarea d-lui Minovici apare în toată splendoarea lor — din distribuirea de toalete adunate de la doamne din elită ,mon biete artiste de la operetă... Cu aceste isprăvi înțelege seniorul de la „Salvarea“ să facă presiuni asupra autorităților, pentru a i se mai da bani ! Căci tot restul operei realizată de așa zisul Biurou de asistentă prin muncă nu aparține d-sale, ci altora. Aparține, anumai fostei administrații comunale, care i-a dat Azilul de noapte și alte așezări, de autoritatea și caracterul oficial al cărora d-sa s’a servit în campania contra cerșitului și în aceea pentru întărirea domeniului său personal de la Stăneasa. Aparține programului de politică comunală al d-lui Vintilă Brătianu și laborioaselor sforțări făcute de administrația d-sale pentru interesarea inițiațiunei private la operele de asistență publică. D. Minovici uită ori se face a uita acestea. Și manevra sa — al cărei aricios scop unic a fost arătat ori în ziarul nostru — poate cel mult învedera lipsa de scrupul cu care alb de Minovici înțeleg să pompeze paritatea și banul public. Accidentul din Calea Șerban-Vodă Eri, la orele 2 d. a., automobilul No. 747, condus de către August Buași, trecînd pe calea Șerban Vodă înspre Beluș ă călcat în dreptul casei cu No. 270 pe femeia Lucia Lăzărescu, din aceeași stradă No. 270, rupîndu-i piciorul sting. Rănita a fost dusă în stare disperată la spitalul Colea Comisarul Brumărescu, de la circ. 29, a constatat cele de mai sus, înmulțirea accidentelor de automobil a devenit strigătoare. Se impune luarea carnetelor acelora cari disprețuesc viața trecătorilor, făcînd în fiecare zi cîte o victimă. I. Inspector Dumitru Dumitrescu are cuvintul. O. -oxo- GEORGE MOLCOCI AVO3AT L ’A XUETAT Str C>8a de D“P»neri PALATUL AGRICOLA S426-27 Consult, de la 9—11 ‘/a Și 4—6 2426—19 LUAȚI înainte de MASA UN:DUBONNET CEL MAI BUN VINTONIC IKON APERITIF IDEAL 4 Grandâ Frix -oxo- DOCTOR IN MEDICINA și CHIRURGIE M. A. MUNTEAN! Mmbru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză dentară Reoiion BOU ȘI OPERAȚII DE GURA DENTISTICA Comuițațiuni 9—12 ani 8!2—6 p. m Mr. SIATEI MILIO 8, fostă Teatrul, 1 2429—3 2324 — T