Viitorul, aprilie 1914 (Anul 8, nr. 2206-2232)
1914-04-01 / nr. 2206
Mișcarea artistică-literară Hoarfft poetoim Frederic Mistral rA murit Mistral! Iată cuvinte cari au străbătut întreaga Franță cu un fior de nemărginită durere. Mistral, "poetul genial, pușnicul din Maislana, renovatorul unei doctrine estetice, marele cîntăreț al Provenței, s-a stins în bucolicul său sat, unde s’a născut, și pe care nu l’a părăsit niciodată. Mistral moarte la vîrsta de 83 de ani. Numele lui Mistral, a străbătut întreaga lume ca o furtună puternică, înspăimîntînd lumea de admirație, ca o vijelie purtătoare de miresme proaspete și plină de seva adevăratei poezii smulsă din sufletul celui mai mare poet al Franței. Frederic Mistral s-a născut în satul Maillana la 8 Septembrie 1830. Copil al unor fermieri cu dare, și-a terminat bacalaureatul în 1817, urmând apoi facultatea de drept din Aix-en-Provence. Roumanille, profesor la o școală din Avignon, a determinat vocația literară a lui Frederic Mistral. In 1852, într’o revistă „Li Provencalo“, apar pentru întîia oară poesii de Mistral. In 1854, Frederic Mistral dimpreună cu alți 6 poeți, constituiesc ordinul Felibriilor, luîndu’și fiecare numele de Felibru. Dar numele lui cunoscu adevărata și mondiala celebritate din ziua în care Lamartine se entuziasma citindu-i poemul „Mireille“ apărut în 1859. Ca să celebreze uniunea poeților catalani și felibrii, Mistral în 1868 compune „Cîntecul Potirului“, devenit mai târziu imnul sfint al serbărilor felibiiene. „Calendar“, poem, epic în douăsprezece cînturi, exaltație a Provensei eroice, apăru în 1867. In 1875 publică „Insulele de Aur“, o culegere de poesii, în 1884 „Nerto“, poveste poetică în mai multe cînturi, și în 1890, „Regina Ioana“, tragedie provensală. Dar opera capitală a lui Mistral, după „Mireille“ și „Calendar“, fu „Tezaurul Felibrilor“, dicționar provensal francez, căruia îi consacră câțiva ani din viață și pentru care Institutul Franței îi decernă un premiu de 10.000 lei. Cu banii aceștia Mistral scoase o gazetă timp de 10 ani, intitulată „Aioli“. In 1897, publică un poem în versuri albe, „Poemul Ronului“. In 1898, fonda în Arles, „Muzeul Arlatan“, în care vechile giuvaeruri, vechile mobile, toate relicvele trecutului provensal sunt păstrate sau reproduse. Acestui muzeu. Mistral îi dărui suma de 100 mii lei pe care o cîștigase prin decernarea premiului Nobel, în 1904. Cînd a apărut „Mireille“, Lamartine a scris următoarele într’unul din cotidianele sale foiletoane: „Poemul tău epic este un cap de operă... S’ar zice că în timpul noptei, o insulă din Arhipelag, o plutitoare Delos s’ar fi desfăcut venind fără zgomot să se alipească de înbătătoarea Provensă, aducînd cu dînsa unul din acei cântăreți divini din familia Melosigenilor“. Ar fi o încercare zadarnică și neizbutită să închizi în cîteva fraze caracterul operei mistraliene, cum tot așa de imposibil ar fi să te încerci a’i arăta influența pe care a avut’o asupra literaturei franceze și chiar mondiale. Mistral a creat o limbă literară a Provenței, care pînă, la dînsul nu exista, ai încarnat în figuri simple și parfumate ca o floare, (Mireille, Calendar, Netto, etc.), sufletul provensal, moravurile și limba unui popor, știind să scoată în relief aspecte veșnice. întreaga lui operă pînă la cele mai mici poeme ala sale degajă minunata frumusețe a opu/u U/VJ/U/JW / f Ml ffUKOCf/O Ui / OM limpezimei și a misterului, a mă de refiei și a simpicilor A. ~ I . A „Soarele mă face să cinst fűtecu sta era deviza lui Mistral. In adevăr, soarele cu căldura și lumina razelor lui, și valurile Mediteranei curate și senine, i au dominat întreaga operă și gîndire. „Dar acum, cîntărețul și-a închis buzele, poetul a închis ochii și toată gloria naturii acoperă această glorie omenească. E spectacolul morfei. Dar mai este unul cu toate acestea pe care îl găsesc mai emoționant. Atunci când apăru Mireille, unul din cei mai mari oameni cu cari se mândrește Franța cobora spre moarte, căutând în mediocrul salariu al unei zile muncite slabul cîștig pe care independența îl va prefera, totdeauna somptuoșităței robite. Lamartine, a plecat deasupra destinului său, privea cum trec oamenii, și putea măsura față de indiferența lor criminalii ceea ce prețuește gloria efemeră de a fi fost crainicul lor. Intr’una din „Convorbirile sale literare“, el a cîntat pe Mireille, și glasul aproape stins al marelui om dărui cele mai dulci accente tînărului cari urca, radios, treptele renumelui Nici o gelozie nu înveninase această inimă care trebuia curînd să înceteze de a mai bate, față de spectacolul unui necunoscut care acaparase spiritul public. Acesta fu un duios adio al poetului aproape defunct către poetul care se năștea. Astăzi, acesta din urmă s'a stins și el, Domnilor, să ne ștergem lacrimile. Opera de splendoare va continua, servită de alți meșteșugari. Nimic nu se oprește; m moartea nu’i decit un incident al vieții nemuritoare, și lira va fi transmisă altor mîini cari vor ști încă s’o facă să vibreze și de aci încolo“. I Cu aceste cuvinte, René Viviani, ministrul instrucțiunei publice din Franța, își închee discursul rostit la înmormîntarea lui Frederic Mistral, șomer-ul modern al Franței azi. — La noi și în streinâtate - \ __dat ea o zftdamîci pierdere de teme, aproape nu mai există. Geranta îi păstrează încă locul de soare ; noi am pus peste tot realisul, ale cărui roade sînt prea reale toate manifestările sufletului. Despopularea pămîntului de imensele latifundii ale Angliei de azi, de Germaniei de Nord și Nordost, eșertarea atîtor regiuni din țările apilor, în care, pe proprietățile țărănești, goale de locuințe, crește păurea și se încură azi cerbi și cafre, pentru sportul vînatului banerilor și aristocraților, unde editează atîția oameni mulțumiți își cîștigau pîinea, — toate acestea fise imperios și Europa germanică o politică internă ca aceea, pe care Tiberius Gracchus o recunoscuse ci o necesitate de Stat de prim rang, față de Italia depopulată e urma latifundiilor. Este cu totul spiritul reformatorilor sociali și eonomici ai lumei vechi, dacă de rînd un economist german a pretins că orice politică socială începe ekitară“. Și chestiunea socială se leagă neesfăcut de o altă chestiune de vină pentru națiune, de aceia a puteii sale de apărare, — Wehrhaftigen. Statul se întemeiază și azi, ea , în lumea veche, pe obligativitaa serviciului militar. Istoria ne arată, cu exemple luminoase, ce îndeamnă un popor sub arme , cu descăderea lumei vechi, se dovedește Însă tot atît de luminos ce primejlie este pentru popor și Stat, cînd, cu ruinarea puterei poporului se perde înțelegerea pentru marea ide a puterii de apărare și pentru eminent politica sa valoare cultura . De aci nevoia de a se ridica la vidul cel mai înalt puterea războaică a națiunii și toate condițiile saleJ fizice și morale. Importul Finik 1914 Distrugerea puterii poporului, prin nimicirea proprietății țărănești, — der Baublau an der Substanz des nationalen Lebens — mai are o urmare însemnată. Ea creiază de o parte mariorismul, cum așa de bine îi zice autorul, isuperismul de alta. Contrastul acestor două stări are o puternică înrâurire asupra sufletului poporului. Aceasta e geneza dintre clase. Chestiunea socială e prin urmare și o chestiune morală. Setea de petrecere și luxul claselor de sus sînt o primejdie națională, întrucît după dînsele se modelează clasele de jos. Acestea sînt părerile istoricului von Pöhlmann întemeiate pe cunoașterea adîncă a frământărilor sociale la popoarele vechi. Și e vorba de marea proprietate a unei părți a Germaniei și de o mare proprietate ce nu se poate asemăna cu a noastră. In Germania se predici deci readucerea vechiului echilibru între clasele sociale. Și este acolo o puternică mare industrie, o țărănime conștientă, în deplinătatea drepturilor politice, o cultură seculară și o politică democratisată. Dacă ne gîndim acum la mariorismul nostru , la țăranii noștri goi, flămînzi, ignoranți, fără exercițiul drepturilor politice, la satele mizerabile, care nicăari nu se văd dincolo de granița noastră de Miază-Noapte , la desfrîul ce bînuie azi orașele, în toată întinderea țarei, — constatările profesorului dela München sînt desigur mai elocvente pentru BucuVACI "si N. BANESCU -Ex-CEREALE.— In cursul lunei Februarie s’au exportat următoarele cantități de cereale în zone: Grîu 16.704 (contra 58.620 în Februarie 2012) secară 1451 (673), porumb (40.717), orz 15.411 (17.434), ovăz, 15.517 12187), meiu 647(30) răpită 374(383). Făina și derivate. S’au exportat în cursul lunei Februarie 1914. Făi- 6.641 436 kg. (contra 9.801 494 în [UNK]ebrumie 1913) ermic 218.529 1.757. 20), tărițe 3.403.709 (5.751.375). Făina mers în Anglia 2.413 kgr. Austroungaria 502.690 kgr. Bulgaria 3.200, Efigipt 2.997.414, Grecia 248.326, Olanda 100. 545, Turcia 2.786.848. Ermicul a mers in Austro-Ungaria 165.950 și î n Germania 52.589. Tărițele aumers în Austro-Ungaria 2.722.686, în ,U Bulgaria 3450, în Germania 617.573 ,kpr. it Lemna lia. In cursul lunei Februarie 1914 s’au exportat 16.617 m. c. lUrunchiuri de brad contra 16.859 din duna corespunzătoare a anului 1913, aceste trunchiuri de brad au mers tân Austtro-Ungaria; 12.229 kgf. lemfne de construcție din esențe foioase afară de stejar contra 10.400 în Februarie 1913, aceste lemne au mers v Bulgaria; 1.006.500 kg. lemne de construcție din esențe rășinoase m(Puli^IocÉ și corifficiali Membrii ai societăței Generala, secția Centrala, au fost convocați pentru ora ora 10 dimineață în adunare generală la sediul societăței din stat. Carol No. 19, pentru a da cuvenita descărcare a comitetului actual. Adunarea se deschide la ora 10 și jumătate sub președinția d-lui I. Dumiteriu, Președintele societăței, iD. TH. ALEXANDRESCU vicepreședinte, luînd cuvîntul dă citire dărei de seamă pe anii 1912—1913. D. A. STINGHIE secretar contabil dă citire bilanțului general care să presintă cu un excedent de lei 17.922.30. 1D. DRAGULANESCU aduce elogii persoanelor dispărute cari au muncit mult pentru funcționarii comerciali și cari ne-au dat posibilitatea să ne ridicăm unde suntem astăzi și să fim cunoscuți cum suntem astăzi. Roagă pe funcționarii comerciali ca să nu uite mici odată ceea ce au făcut domnii Petre S. Aurelian, Alexandru Djuvara, și alții care întotdeauna au luat apărarea funcționarilor comerciali și propune ca pe viitor numele lor să fie tara cut pe toate dările de seamă ale societății. Adunarea aprobă propunerea d-lui Drăgulănescu. D-sa trecând la membrii de onoare găsește că foarte bine au făcut funcționarii comerciali că au știut să aprecieze pe aceia cari cu adevărat merită să fie membrii de onoare a soietății noastre. Aduce laude în special d-lui D. Hagi Theodorachi, care mai mult ca toți ne-a dat în oii și ce împrejurări tot concursul cînd am apelat la d-sa. Ceva mai mult pe lingă tot concursul moral pe care ni l’a dat a mai promis că va dona pentru palatul și asigurările funcționarilor comerciali suma de 20.000 lei (douăzeci mii lei). Termină aducând mulțumiri fostului comitet, care printr’o continuă activitate la baza căreia a fost dragostea de muncă de care au fost animați toți membrii din comitet și astfel au reușit să ridice în scurt timp societatea la o siuație atît de frumoasă, și roagă pe membrii să dea încrederea lor și în vizor acestor oameni cari au dat probe, că știu să-și facă pe deplin datoria. D. V. COSTESCU comersant și vechiu luptător, aduce mulțumiri funcționarilor comerciali că ia făcut cinstea de a’l trece ca membru de onoare al societăței. Promite și în viitor că va da tot concursul comitetului care conduce destinele societăței. Regretă un singur lucru că pe lista donatorilor pentru fondul palatului nu figurează decât un sinAGRICOLA— T amrămas favorabilă desvoltărei semănăturilor. Căldura potrivită precum și ploile din ultimele zile au adus o mare înviorare cîmpului; agricultorii sunt foarte mulțumiți de starea actuală. Se afirmă că anul acesta, dacă vremea se va menține prielnică, pînă la seceriș, vom avea o recoltă foarte abundentă. Iată care sunt prețurile plătite în portul Brăila pe cereale în cursul săptămînei: grîu de la 16.40 pină la 18.85 suta de kilograme, porumb 11.45 pînă la 14.55, ovăz 11.20 pînă la 11.80 fasole 21, sămânța de cânepă 17.35, orzoaica 11.50 pînă la 11.85, orz 11.20 pînă la 12.30 făină No. 4 lei 28 făina No. 5, lei 27 făina No. 6 lei 26 făina No. 7 lei 25 făină No. 8, lei 22.50, er micul și tărîța 9 lei. O NOUA LINIE MARITIMA.— Marea socetate de navigație Hamburg-America Linie, a înființat o linie regulată de vapoare de mărfuri și pasageri între New-York și porturile Europei orientale Primul vapor va pleca din New- York spre Constanța la 15 Aprilie și se numește Corcovado. Această linie de navigație va fi de mare însemnătate pentru noi, întrucît va stabili un contact direct între porturile noastre și America de Nord. gur roman d. Ion Manolescu. Crede că gestul d-lui Manolescu va fi imitat de cîți mai mulți români. D-sa donează pentru palat lei 20. D-sa mai propune să se trimeată o telegramă d-lui Florian Opresau, vicepreședinte, care fiind ziua onomastică a d-sale astăzi nu a putut să ia parte la adunare. Se aprobă: D. T. R. TEODORU arată pe larg activitatea societăței, rugând pe funcționarii comerciali și mai cu deosebire pe membrii societăței să caute ca și în viitor să dea intr’un mod mai intens concursul lor societăței. D. L TARANU controlor al societăței, roagă pe membrii să aprobe darea de seamă și în viitorul comitet să aleagă oameni cu dor de muncă, care cu forțe unite să poată ridica societatea la un nivel cât mai înalt. I D. T. ALEXANDRESCU se ridică și spune că membrii să aleagă în viitorul comitet alte persoane căci fostul comitet și-a făcut datoria a munci destul. Azi vine rîndul și acelora care n’au muncit pînă acum să muncească de aci ,înainte. D. C. POPESCU roagă pe fostul comitet ca să mai primească cel puțin doi ani de zile să lucreze pentru societate, căci membrii au încredere în munca d-lor și așteaptă ca în timpul cel mai scurt să se clădească Palatul sec. funcționarilor comerciali. Se pune la vot darea de seamă și se aprobă. Se alege comisiunea interimară compusă din da-ni I. Drăgulănescu, T. A. Todoru și E. Alexandrescu. Se trimet telegrame d4or miniștri V. Morțun și C. Radovici, prin care se arată că în orașele de provincie legea repausului duminical ■ nu se respectă. Se mai trimete telegrame d-lor Hagi Tudorache, Cristache Staicovici, pentru suma ce au depus prin înființarea școalei de adulți. Adunarea s’a terminat la orele 1 H. îmr IaJleeșii INAUGURAREA ȘCOALEI PĂIANJENUL REGINEI Eri la ora 3 și jumătate p. m., au sosit cu automobilul în localitate M. S. Regina, AA. N. RR. Principesele Maria, Elisabeta și Maria însoțite de d -na de onoare Băicoianu, de d-na Kramer și de d. colonel Mihail Baranga, avînd a patrona marele festival artistic ce s’a dat în sala teatrului Modern de către școala de țesătorie ,„Painjerr al Reginei“. La bariera București, M. S. Regina și AA. U. RR. au fost întîmpinate de către d-nii I. Dem. Agraru, prefectul județului, G. G. Ionescu, primarul orașului, generalul Radion, Radu R. Stanian, deputat, maior Soiculescu, comandantul jandarmeriei și căpitan Magheru, polițai, d-i nele Victoria Agraru, Eugenia Ionescu, Maria Stanian și d-ra Rița Agraru. S’au oferit splendide jerbe de flori augustelor oaspete. Automobilele regale și princiare au pornit în oraș pînă la școala „Paiajinul Reginei“. Aci muzica reg. 7 Prahova a intornat Imnul regal. I D-ra și d. C. Radovici, ministrul de industrie și comerț a întîmpinat pe Suverana și pe principese, oferindu-le flori. La intrarea în școală de ministru Radovici a urat bun sosit înaltelor vizitatoare. Elevele au lucrat diferite obiecte în fața Suveranei. De la școală M. S. Regina și principesele au pornit la teatrul Modern. Pe tot parcursul drumului staționa o imensă mulțime. M. S. Regina și principesele au luat loc în teatru pe scaunele ce erau așezate în fața scenei. La ora 6 și jumătate înaltele vizitatoare au fost invitate la un ceas la d-na și d. ministru C. Radovici iar seara cu trenul de 7 M. S. Regina și AA. U. RA. au plecat în Capitală. __________ A apărut: „De vorba cu mine visa-ml” de ION MINULESCU BRATUini-SIHULESCU CALEA GRIVIȚEI 21 Telefon 2609. Recomandă vinurile sale de masă și superioare de desert, duse la domiciliu cu următoarele prețuri: Alb de masă litrul 1 leu în loc de lei 1.20. Negru și pelin lei 1.20 Coarnă și Tămâioasă lei 1.60 Bordo și Braghină lei 2. Grasă (Cotnar) lei 3. BALANȚE CEREALE SISTEM „POLLER“ Verificat de Serviciul de Măsuri și Greutăți LA JACQUES PAUCKER Bucureștii 25nk Bl, Str. Smirdan, Bl Crimă? Da, căci a fost ucisă o fetiță de 7 ani, iar un băețel de 10 ani- se află pe moarte la spitalul Brîncovenesc. Autoarea este mama lor. Este ea o criminală? Fără îndoială că nu e o nebună, care în clipa cînd scriem aceste rînduri se află internată în ospiciul d-lui dr. Sutzu din str. Plantelor. Faptul pe care îl vom povesti mai la vale a emoționat viu pe cei ce l’au aflat ori și, ne îndoim, că emoțiunea va fi și mai mare după ce vor apărea ziarele. D-na Polixenia ing. Duma, cu locuința în str. Franzelari No. 21, este fiica d-lui general Gheorghiu. Dînsa are 30 de ani și suferă de multă vreme de o crudă boală de nervi. Din această pricină fusese internată mai anii trecuți într-o casă de sănătate din Sibiu și în sanatoriul d-lui dr. Marinescu. Familia ei nu voește să recunoască de fel că Paulina ar fi bolnavă, pentru că d-na Duma vorbește cu toți oamenii, discută, numai că are unele crize și se întrerupe adesea rîzînd și plîngînd fără motiv. DIVORȚUL De un răstimp se făcuse o ruptură între soții Duma, tocmai din pricina boalei nefericitei Polixenia. Soțul dormea cu cei trei copii ai lor Ana, Gheorghiță și Constantin, încuiați în fiecare noapte în dormitor, de frică. Pe ea o supăra foarte rău acest lucru, deoarece își iubea copii. De curînd soții Duma se hotărîse să se despartă. Bărbatul ei îi luase Polixeniei o casă peste drum de actuala lor locuință, dar ea n’a vrut să primească și a declarat că i hotărîse ca să-i dea 450 lei pensie alimentară. PLANUIREA CRIMEI Polixenia și-a cumpărat de astă iarnă un revolver de la magazinul Fantini din str. Lipscani. De atunci a pîndit momentul ca să omoare pe soțul ei, care — după credința ei — nu o mai iubea deja o vreme. D-na Duma nu putea să sufere servitoarele și mai ales pe cele tinere le schimba mereu. Eri dimineață pe la orele și jumătate a trimis pe servitoarea lor Păunatu stt. Viitorului, să aucă un pat de campanie la viitoarea ei locuință. PRIMUL ASASINAT Polixenia rămăsese singură, căci soțul ei, d. inginer Duma, care este funcționar la ministerul lucrărilor publice, lucra la bugete la minister. — Anișoara, ai,la cafea!—a strigat d-na Duma pe fetița ei în vîrstă de 7 ani. Copilița s-a supus, nebănuind nenorocita că peste cîteva clipe va fi moartă. Pe cînd fetița își bea în liniște cafeaua cu lapte, mama ei a închis ușa, a scos din sin revolverul pe care îl luase astă iarnă, a apucat fata de umărul drept și i-a tras un foc de revolver în cap, omorînd’o pe loc. RĂNIREA MORTALA A BĂIATULUI Nenorocita Anișoara s’a rostogolit sub masă. Mama ei, fără să simtă nici o emoțiune în fața grozavei fapte pe care o săvârșise, a sărit în grădină, unde cei doi băeți ai lor Gheorghiță și Constantin, își făceau un zmeu sub vită. Constantin, cel mai mare din băeți, văzînd pe mama lor că vine drept spre ei și îl apucă de umăr, a întrebat'o tremurînd: — C’e ai cu mine mama! — Titi, uită-te la mine! Și inconștiența criminală a scos din nou revolverul și a tras un glonț în capul copilului, rănindu-l mortal. Celălat băiat și servitoarea, care tocmai se întorsese, au fugit în bucătărie și s’au ascuns sub o masă. Criminala a băgat apoi revolverul în sîn și a luat-o la fugă. A eșit în bulevardul Protopopescu- Pake, a intrat apoi în str. Matei-Voevod, peângă școala Eliade Rădulescu și a intrat la No. 17 la o doamnă Janea, unde a mai stat. In acest timp în doita crimă se aflase și asasina era căutată în toate părțile, fără să bănuiască nimeni locul unde se ascunsese. Cei de acolo au primit-o fără să bănuiască un moment măcar că d-nă Duma a comis două crime. Ancheta, începută de comisarul Melidoneanu, șeful circ. 16 a fost continuată a- d. procuror Aurel Iliescu. La locul îndoitei crime ai fost și d-nii Verbescu, prefectul poliției și Mișu Cantuniari, directorul prefecturei După multe cercetări poliția a reușit să aresteze pe Polixenia Duma. Iată ce a declarat dînsa d-lui procuror Iliescu: „Soțul meu nu vrea să’mi dea bani ca să’mi cresc copiii și de aceea eram foarte mîhnită. Pe urmă el era hotărât să se însoare a doua oară și să ia copiii la dînsul. De aceea m’am hotărât să’i omor mai bine. Pe cel de al treilea ziam mai avut curajul să’l ucid. (Inexact, căci dacă nu fugea, îl omora și pe acesta). Soțul meu mă acuza că sunt brutală cu copii și de aceea nu mă lăsa să'i îngrijesc“. Vorbind cu d, procuror, Polixenia Duma se întrerupea și rîdea fără nici un motiv. — Iți pare rău de fapta pe care ai făcut’o? — Da, dar nu știu dacă am făcut bine sau rău! Și, nenorocita, a început să rida. O FAMILIE DISTRUSĂ Cînd s’a întors acasă, d. inginer Duma și-a găsit familia distrusă într’o singură clipă: doi copii uciși, iar nevasta la cam de nebuni. Disperarea omului acestuia era de nedescris! A fost anunțat d. general Gheorghiu, părintele bolnavei și cei două surori ale ei. Const. ! PE GUSTATE pilii albe”« IP £ U H de NAI lg M £« mb M mm litruîi leu I SERVEȘTE Ia DOMICILIU I PIVNIȚELE POEMRMEI SL CALEA VICTORIEI Rt. 97.— Telektn 31|B3 | Mum generală a societăței «Generala# a Iincl. comerciali |CEI HEI FRUMOS ELORTIMENT dl IRTItOLE de I PASTER JLD SE GĂSEȘTE LA ’KAGASIN UNIVERSEL Actualmente complect instalat în NOUL SAU LOCAL din 11, CALEA VICTORIEI, 114 —— iiiim,i„,„nii, i ii ■ ' ' mmmm in ti iii imi ' ‘ka'j Lilan de Corespondență și Telefon la dispoziția Clientelei Economice și financiare âiricultară — Comerț — Industrie —— față de scânduri, ele au mers în Rusi SITUAȚIA Pro-Ungaria și 1.929.176 kgr. (contraperatura a fi 1.989.930 în Februarie 1913) schiduri din esențe rășinoase. Scîndurile au mers 34.276 kgr. în Austro-Ungaria, 795.400 kgr. în Egipt și 1.099.500 kgr. în Turcia. STOCUL METALIC AL BANCEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI. La 15 Martie 1914 stocul metalic al Băncei naționale a fost de 210.461.256 lei contra 210.612.229 lei la 8 Martie 1914 și față de lei 206.611.274 la 16 Martie 1913. Circulația fiduciară la aceleași date a fost de lei 416.879.000 la 15 Martie 1914 contra lei 410.079.660 8 Martie 1914 și fată de lei 396.921.921 la 16 Martie 1913. VENITURILE VAMALE. Ministerul de finanțe a încasat din veniturile vamale pe decada I-a a lunei Martie c., următoarele sume: Din taxele vamale s’au încasat suma de 2.629.096,05 lei; din taxele de port S’a încasat suma de lei 92.791 și 65 de bani și din taxele sau fondul comunal s’a încasat suma de 133.389 lei și 60 de bani. Pană cu decada anului trecut încasările vamale au fost cu un plus de lei L297.162 și 80 de bani; încasările din taxa de port se prezintă cu un plus de 7.384 lei și ia fondul comunal cu un plus de 30.507 lei și 85 de bani. p. m. DE w. isia O BOLNAVĂ Dramă se aflattoare în capitala inginerului Duma Isi impuscă noi copilași Nama criminală e nebună Doamna inginer» Duma a iIca generalólul cheurgraiti FUGA ANCHETA ATRAGEM ATENȚIUNEA ONOR. CLIENTELEI ’ ASUPRA Magazinului Special Toate produsele industriei DE cauciuc Envelope pentru automobile și biciclete CAUCIUC MASIV pentru Camioane-Automobile și TRASURI "POTCOAVE de cauciuc GĂSIȚI TOATE ARTICOLELE TECHNICE, CA: Tuburi de Cauciuc pentru vin și apă, LINOLEUM Lincrusia, PIEPTENI în formele cele mai diferite, JUCARII, MINGI și toate ARTICOLELE CHIRURGICALE, de toaletă și sport, precum și GALOȘI și ȘOȘORI IN SOCIETATEA „COLUMB-PROWODNII du o execuție modernă » solidă IN CALEA VICTORIEI, 102 UNDE AFARA DE 2789 « >