Viitorul, octombrie 1914 (Anul 8, nr. 2387-2414)
1914-10-26 / nr. 2411
A- 7 j % 4nul al șaptelea — Wo- 2444 5 BANI Duminică 26 Octombrie 1811 ABONAMENTE REDACȚIA .. ADMINISTRAȚIA ANUNCIURI COMERCIALE la țară................ un an 18 Lei...................șease luni 9 Lei STRADA ACADEMIEI No. 19 si CALEA VICTORIEI No. 5 si Linia corp 7 pe o coloană in pagina III.................... 50 bani In străinătate..., un an 86 Lei...................case luni 18 Lei intrarea prin pasaj. Imobiliara II Intrare și prin Academiei 17 Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV................ 80 bani Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni TELEFON 13*47 si 57/20 TELEFON 22/39 Inserții și reclame pagina 111 linia.............................2 Lei BANI SITUAȚIA Jaâe când după comunicatele care vin din Petrograd, situația de pe câmpul de războia ar fi favorabilă Triplei înțelegeri. Comunicatele din Berlin duc însă la o concluzie contrară. Nu e vorba aici de o denaturare a faptelor. Ambele tabere au un procedeu mai simplu, si mai eficace: fiecare pune In lumină numai punctele cari li convin, cititorul imparțial are insă datoria de a serata cu privirea Întregul câmp, căci numai astfel poate cunoaște situațiunile In generalitatea lor. Astfel privind lucrurile, vedem Intîi superioritatea indiscutabili a Rușilor In Polonia. Rușii Înaintează: Dacă ținem insă In seamă comunicatele anterioare din Viena și Buln anunțând că trupele austro-germane se retrag spre a se așeza In noul pozițiuni, Înaintarea Rușilor nu mai are valoarea absolută a unui mers victorios. Marele succes al Rușilor e de a fi zădărnicit atacurile austro-germane de la Varșovia și Ivangorod și toate luptele cari s’au dat de atunci încoaca in Polonia au numai caracterul unor epizoade. Pe frontal occidental, situația se prezintă astfel: germanii au suferit un eșec la Nieuport; au fost opriți, la Ipres. In schimb reportează succese, mici, dar semnificative. In regiunea între Soissons și Reims» E vădită intenția Germanilor de a s e Îndrepta din nou spre Paris, rupând central frontulul francez. Rezistența Francezilor e foarte mare, dar va recunoaște ori și cine că intenția de a-și goni inamicul din țară, se depărtează tot mai mult de realizare. Germanii își concentrează din nou sforțările pe frontul francez, văzând necesitatea, imperioasă pentru ei, de a termina măcar pe acest front operațiunile lor. O telegramă anunță că flota germană a dat un atac la iarmură, repurtând câteva succese. Succesele sunt mici, dar ele dovedesc spiritul ofensiv al marinei germane, spirit pe care flota britanică nu la manifestat încă în cursul actualului războiu. ______ PIN ÎNVĂȚĂMINTELE RĂZBOIULUI INDUSTRIAL NAȚIONALA BINE S’A FĂCUT CÂND S’A ÎNCURAJAT Multe și însemnate sunt învățămintele pe cari ni le dă războiul de astăzi. De mai bine de un veac,le la marile campanii ale lui Napoleon, Europa nu mai fusese tulburată de un războiu, la care să ia parte mai mult de două state. Viața ei economică se desvoltase astfel neîmpiedicată, căci ciocnirile între două popoare cu puteri mult mai mici decît cele de astăzi, îngăduia atît continuarea aproape a tuturor activităților cît și urmarea schimbului economic între toate țările. In fața acestei activități intense și neîntrerupte economiștii se extaziau și cuprinși ca de o beție a vitejii, cereau înlăturarea și celor citeva ușoare piedici — tarifele vamale protecționiste — ce se mai ridicau încă în calea provășirei mereu crescînde a negoțului și a industriei, pentru ca ar vestea să-și ajungă desvoltarea lor maximă. Ei ziceau: „Fiecare popor să se specializeze în producțiunile pe cari pămîntul, cultura, obiceiurile sale îi îngăduie să le producă in condiții mai eftine decît oricare altul. Țări agricole munciți vu îndărătnicie pămîntul; țări de negustori cărați și neguțătoriți înainte mărfurile tuturor; iar roiări industriale lucrați obiectele de cari au nevoie țările în cari nu sunt, pentru că și voi veți primi dela ele ceea ce nu aveți. Veți produce astfel maieftin orice lucru și veți fi cu atît mai bogate. Căci schimbul liber și lini»ersal va duce acolo unde trebuie, ceea ce vouă vă prisosește și vă va aduce din toate părțile lumii ceea ce vă lipsește. Tabloul nu era lipsit de măreție și nici nefolositor omenirii nu ura. Perspectiva unei încăerări generale, care să tulbure această armonie ,,â la Bastiat“, nu prea preocupa pe mulți. Ea s’a produs însă, visul minunat al liber-schimbiștilor s’a împrăștiat. In locul lui a numai crude realități, popoare cari se urăsc în loc să se iubească, popoare cari produc pentru piața mondială nu cu gîndul de a lupta liber cu concurenții lor, ci cu acela de a înăbuși pe concurent prin puterea lor, popoare cari se flămînzesc unele pe altele ca să se î ngenunchie mai repede și mai reede să fie un stăpîn și un rob. Ei iată cum în locul visurilor de armonie economică veșnică și uni versală, avem înaintea ochilor astăzi realitatea următoare. In Anglia criză economică pentru că industria, textilă și alte industrii „chomează“ fiind lipsite de chimicele ce i le trimetea Germania, Serbia în mizerie, ducind cu greu lupta cu armata austriacă, pentru că munițiunile și echipamentul îi lipsesc, Austro-Ungaria ne mai voind să aibă deocamdată cu vechea ei clientă altă schimb decît acela de gloanțe și obuze... trase de peste Dumm m Sam, Rusia, suferind de lipsa producțiunilor industriale ce le aducea din Germania. Iar deasupra Germaniei și Austriei spectrul foametii întînzindu-se amenințător, gata să le facă să lepede armele sau să moară îngă miile lor de fabrici și între mormanele uriașe de mărfuri industriale. Și care mai e nevoie să amintim ce greutăți întîmpinăm noi pentru a cumpăra ! — și aduce în țară lucrurile de cea mai strictă nevoie în vremile de azi . Războiul, deci, rupe orice legături economice dintre luptători întrerupe schimbul universal, spre paguba — adesea ireparabilă — a acelor ce-și împlinesc nevoile esențiale cu ajutorul schimbată tare și fericită nu poate fi decît acea care își îndestulează singură pe cît e posibil toate trebuințele sale. Ea e idealul către care suntem siliți să ne îndreptăm cu jertfe cît de grele, pentru ca să putem păstra liberă puterea și neștirbită neatîrnarea. Iată de ce trebue să aducem astăzi laude — și din acest punct de vedere — politicii clarvăzătoare a partidului național-liberal, a acelei politici de încurajare și ocrotire a industriei naționale, care, întemeiată cu hotărîre, a fost urmată fără șovăire, căci pornea din cunoașterea adîncă a realităților de viață a țârii noastre, din convingerea nestrămutată a slujirii intereselor noastre celor mai mari. Ernest Ene •--------------------000-------------------HOTE Ce vom face mâine ? Cu toate nenorocirile ce se abat peste sărmana omenire, și actualul Războiu va trebui să înceteze. Vom rămîne noi Europenii mai puțini, desigur, vom avea răni unii pe trup, alții dureri în suflet; vom fi cu toții mai săraci, mai slăbiți, mai dornici de o bucată de pămînt în care să nu se afle cu atîta ușurință vase și nastjri militărești. Dar un lucru, supraviețuitorii calamității de acuma îl vor fi cîștigat, cu ceva se va fi îmbogățit omenirea. Acel ceva e adevărul neclătinabil că în lume nu există ca frîu al nedreptăților, ca pavază a culturei, decît forța,, care ori cît ar fi ea de brutală, de materială în chipul cum se exteriorizează e totuși singura condiție pentru ca opera spiritului să poată dăinui. Acelor tari e stăpînirea lumei. Și dacă cultura elenică nu a oprit ca forța romînă să o învingă, atunci desigur cu atît mai mult cuvînt acele popoare moderne cari sunt tot atît de mici ca Ahaia, fără geniui ei, nu vor putea de acuma încolo să trăiască, prin amiciția altor puteri. Ele vor trebui să caute în cultivarea forței, singura, salvare și unicul adăpost al vieței lor etnice. PETRONIUS SCENE DIN RAZBOIU LUI, un medalion : LUPTA INTRE DOUA AEROPLANE. JOS si la dreapta : BOMBARDĂRI NEPERMISE: UN LAZARET DISTRUS DE BOMBE ; BOMBARDAREA UNUI MONUMENT ISTORIC (BISERICA). După cum se știe, cursele vapoarelor noastre Constanța-Constantinopol și mai departe, au fost suspendate din diferite motive, după cum se va vedea mai jos. Înainte de suspendarea acestor curse, vapoarele serviciului maritim român au fost ținute, la ieșirea lor din Bosfor, odată șase ore și altă dată 16 ore. In afară de asta, traficul scăzuse considerabil. Aceasta din cauza, că nu se încarcă aproape nimic din Constanța pentru Constantinopol sau altă destinație, deoarece exportul celor mai multe mărfuri a fost prohibit și în deosebi făina de care Turcia, are mare nevoe. In același timp nici la voi nu se putea aduce nimic prin Constantinopol, din cauza închiderei Dardanelelor. Față cu această stare de lucruri ministerul nostru de lucrări publice a luat măsura de a suspenda pe viitor cursele Constanța-Constantinopol, mai ales că fiecare din aceste curse aducea o pagubă de 7.8000 lei. Tot aci este locul să spunem că, contrar știrilor publicate de unele ziare, Turcia nu a înființat nici o linie pe Marea Neagră. Ministerul nostru de lucrări publice, pentru ca comerțul și transportul călătorilor să nu sufere din cauza suspendărei curselor Constanța-Constantinopol, a luat din vreme măsuri de a stabili circulația prin Niș-Salonic-Brindizi. In acest scop d. ministru dr. C. Anghelescu și d. Al. Cottescu, director general al căilor ferate, au avut mai multe întrevederi cu d. R.istici, ministrul Serbiei în Capitală, pentru stabilirea orariului. In urma acestor întrevederi s’a stabilit următorul orar: Cursele direct București-Niș-Salonic-Brind își vor începe Duminecă 26 curent și vor urmia zilnic. Primul tren va pleca din București, gara de Nord. Duminecă la ora 9.45 seara spre Turnu-Severin, unde va ajunge hum la ora 8.47 dimineața. Dela T.-Severin vaporul va pleca la ora 10 dimineața și va ajunge la ora 2 d. a. la Prahovo, de unde se va face legătura cu trenurile sîrbești. Dela Prahovo un alt vapor, va pleca zilnic la ora 12 din zi și va ajunge la ora 5 d. a. la T.-Severin, spre a avea legătură cu trenul care pleacă de gpala 1ß mt mm și ajunge la București, a doua zi la 7.50 dimineața. Călătorii cari pleacă din țară vor trebui să aibă cu dînșii un „sanfconduit“ liberat de prefectura poliției Capitalei sau de prefecturile județelor de unde pleacă. Călătorii cari vor pleca din Romînia își vor continua drumul de la Prahova cu trenurile sîrbești fînă la Salonic, prin Niș. Intre Salonic și Brindizi vor fi curse zilnice, făcute de vaporul nostru „Bucureștii“, care se află la Salonic, și de un vapor străin. De la Brindizi apoi, călătorii își vor continua drumul în Italia sau Franța pe uscat iar pe mare cu vapoarele Mesageriilor maritime. Ministerul lucrărilor publice a intervenit în acelaș timp, pe lângă camerele de comerț din țară, punîndu-le în vedere ușurința traficului prin T.Severin-Niș-Salonic. Prin linia aceasta negustorimea noastră va putea face pe viitor comenzi în străinătate pentru mărfurile de care are trebuință fără a mai avea nevoe să le aducă prin Constantinopol, cum făcea mai înainte, ceea ce acum ar fi cu neputință. Gh. Computer» TRAFICUL CU STRAINATATEA UNIA BUCURESTI-MSSS SALONIC-BRINDIZI PUNEREA IN CIRCULAȚIE A LINIEI.—PLECAREA ȘI SOSIREA TRENURILOR. — CURSELE DE VAPOARE SALONIC-BRINDIZI SULTANUL IN FIECARE ZI CEL BLÂND Mehmed al V-lea, sultanul Turciei, purta încă din tinerețe calificativul de „cel blind“. Cunoscînd toate rigorile și privațiunile prizonierului, impuse de despotul Abdul Hamid, actualul sultan suferea exilul cu resemnarea sufletelor bune cari îi pot ghicii la răzbunare. Cînd soarta a vrut ca uzurpatorul să fie pedepsit, Mehmed al V-lea ar fi ertat pe aprigul prigonitor, dacă alte rațiuni de stat nu impuneau conducătorilor de a fi exilul. Nu feii exilat însă el. Duios, cu privirea blinda perdută parcă, în nebuloza amintirilor captivităței nefericite care i-a zdrobit pentru totdeauna avîntul, păstrînd durerea primilor ani ai adolescenței sale încătușate în strictețele unui anume fel de a viețui stabilit de un tiran nemilos. —Sultanul Mehmed lasă impresia unui om care nu vrea să supere pe nimeni și, care în dragostea lui nemărginită de oameni se lasă nesocotit de înșiși cei mai dragi. Potrivnic luptelor dintre popoare, Mehmed al V-lea n’a putut să se împotrivească nici astăzi bărbaților săi de stat, cari, fac să asiste, pe „sultanul cel blond“ la al treilea războiu purtat de poporul turc în cei cîțiva ani de domnie ai celui mai bun calif, învins de două ori, în Libia și în Macedonia, cunoscu abia puțin timp după bucuria întronărei regimului democratic. — durerea micșorărei Patriei. Istoria va primeni desigur de Mehmed al V-lea, cu duioșia ce a simți Pentru cel veșnic nedreptățit și la citirea vaginelor ce vor cuprinde viata amărită a sultanului, sufletele se vor revolta de cruzimea fatalităței, unei soarte nemeritată de cel mai democratic împărat al lumei de astăzi. Styx D-nii N. Filipescu manifestatia din Capitali 51 0 manifestație de stradă a avut loc alaltă ori seară în Capitală, pusă la cale de oameni cari nu trăesc prea departe, de cei cari formează anturajul d-lui N. Filipescu. Cu o zi mai înainte zidurile Capitalei fuseseră acoperite cu un manifest chemînd pe cetățeni să meargă la :,Marele patriot Nicolae Filipescu care vrea sa știe dacă în țara noastră mai sunt.... rortuni“ ! Ciudat patriotism i se atribue d-lui Filipescu,, de ciudații săi partizani! Să fie oare dovadă de patriotism atunci cînd se afirmă că un om politic, cu situațiunea pe care o ocupă d. Filipescu, în viața noastră publică, ar putea să se îndoiască — tocmai în mijlocul însemnatelor împrejurări prin cari trecem — de existența romînilor adevărați în țara, aceasta ! Ia bizară lumină este pusă întreaga atitudine a d-lui Filipescu, de către înșiși prietenii săi. De asupra, tuturor oamenilor cu judecată și cu răspundere, deasupra partidelor politice, d. Filipescu este, arătat țârei, ca singurul român, ca singurul înțelept depositor al aspirațiunilor unui neam. Ne aducem îmainte de mișcarea efemeră și turbure, care a sguduit un moment viața Franței, atunci cînd partizani interesați plimbau în triumf pe Boulanger. Ține oare d. Filipescu să-i se schimbe porecla de „micul dictator“, legată de activitatea sa politică de pînă acum, în acea de „micul Boulanger“ care să ilustreze de aci înainte sbuciumările sale naționaliste ? Nu știm. Ceea ce este sigur esti că manifestațiunea de aseară fusese precedată, de un articol violent publicat în „Epoca“ plină de incoherențe și, de neexactități, tocmai pentru a prepara se pare — mișcarea ce fusese pusă la cale. Cea ce sa petrecut alaltăeri seară dovedește insă cu prisosință că opiniunea noastră publică își dă seama, și de situațiunea generală și, de atitudinea liniștită, pe care trebue s’o aibă, pentru a putea asigura satisfacțiunea intereselor mari, ce avem de apărat. La manifestația de la d. Filipescu, pe lingă cei, cari o conduceau a dust parte un număr restrîns de...,curioși, atrași, de dorința — explicabilă de altfel de a asista la o... încă nouă atitudine, a, fruntașului conservator. Cea, ce însă reese due evidență din această recentă încercare de se se provoca noui agitațiuni, este faptul nu tocmai îmbucurător al acțiunei pe care amicii d-lui Filipescu, pot s-o exercite asumi d-sale. . Cu un temperament veșnic agitat și nestăpînit, d. Filipescu devine, o pradă ușoară, în mâinile, partizanilor săi, a căror acțiune necugetată nu are, altă scuză, decît însăși iresponsabilitatea de care dau dovadă. In vremuri normale, lucrul n-ar fi desigur regretabil decit numai, pentru d. Filipescu. Astăzi însă — în mijlocul evenimentelor grave cari se desfășură în jurul nostru — agitațiunile ce se încearcă a se reînoi, pot tivi tocmai în interesele romînești, al căror vehement apărător, fruntașul conservator ar voi să, parik CONFLAGRAȚIA EUROPEANA PRIMA FAZA A RĂZBOIULUI — CONSTATĂRILE UNUI DEPUTAT ROMÂN — Im studiul „Interesele Romîniei Oceanul Pacific și in teritoriileîn Războiul actuunl" publicat în revista „Democrația” și din care aflu reprodus unele capitole, autorul lui ajunge la următoarele încheeri: După cum se vede, din cele arătate mai sus numai conflictele sîrbo-austriac, austro-rus, ruso-german, adică în care intră în joc un stat vecin nouă, pun în joc în mod direct nevoi de-ale noastre. Modul în care se vor rezolva aceste conflicte va înrâuri asupra condițiilor normale de existență și de propășire a noastră ca stat.; de echilibrul statelor înconjurătoare va depinde nu numai putinta unui trai pacinic, dar și rezolvarea chestiilor încă în suspensie și care interesează direct propășirea noastră pe teren național sau economic. Nu s’a pus de la început rezolvirea definitivă a chestiei strinitorilor, nici aceea a îndeplinirii tuturor aspirațiilor noastre naționale, dar desigur că de rezultatele luptei actuale va depinde și soluția ce se va da mîine în această privință. Ceea ce..trebue însă să cercetăm pentru a lămuri și mai bine atitudinea ce ni se impune este în care din aceste conflicte interesele în joc pot găsi o rezolvare definitivă. Negreșit că atitudinea noastră va fi diferită, după cum suntem la începutul sau la sfîrșitul procesului ce se desfășoară. Trebue de la început să înlăturam interesele isporite din conflictele belgo-germane și anglo-geman ; prin natura lor, după cum am văzut mai sus ele nu pot avea ori în ce parte ar fi victoria urmări directe. Rivalitatea anglo-germană, nu poate găsi în acest prim război u o soluție imediată din cauza sorții marinei de război engleză. Acest conflict nu va împedeca însă desvoltarea comerțului și marinei de comerț germane și deci, fată cu neputința distrugerei Germaniei nici flotei și coloniilor engleze înstarea marinei de război germană, nu vom asista de rîndul acesta decit la prima fază a conflictului. Tot astfel și temerea japonezilor la concurența Germaniei în Pacific nu-și va găsi o resolvire decit odată cu rivalitatea fortat fi ce există în acelaș ocean între imperiul Japon și Statele Unite ale Americei sau ale Australiei. Iată de ce este de prevăzut că intrarea Japoniei în conflictul actual va avea mai cu seamă urmări prin conflictele la cari va da loc în viitor.] Din acest amestec însă și din rezerva în care statele Unite putemi nravedea, că lupt« <i$ dominată* in date de acest Ocean, va fi mai mult între statele noi ce se ridica pe celelalte continente. Conflictul actual intre mai toate statele europerne cu colonii, nu va putea prin istovirea ce va face, decit să înlesnească această deplasare sau slăbire a egemoniei europene în lume. După cum am văzut conflictul germano-rus nu face decît să înceapă și el nu poate să găsească o rezolvire prin războiul actual. State tinere dar inegale ca civilizație și dezvoltare economică concurența lor este în prima ei fază. Conținutul azi de la nord, austro-rus și ruso-german nu va avea decît mîine efectele sale totale la sudul oriental al Europei. Cînd pe acest conflict, se va altoi după cum este de prevăzut acel al statelor balcanice interesate și al Italiei, se va pune chestia regimului în Merditerana strîmtorilor și Mării Negre, precum și echilibrului balcanic ce ne interesează pe noi. Aceasta va fi a doua fază în care pare că intră diferendul actual. De odată cu el și ca urmare directă a actualului războiu se va pune pentru Germania al cărei viitor este asigurat, întrebarea dacă în viitor ea va mai putea pierde din forțele sale susținînd cu mari sacrificii un stat eterogen ca cel austriac și a cărui menținere de aci înainte va fi din ce în ce mai grea. Este probabil că atît politica nomii dace a Austro-Ungariei cît și valoarea ei armată, va aduce pe Germania la convingerea că-și istovește în mod inutil puterile sale pentru menținerea stârei actuale. In aceste condiții. Germania va fi adusă, să ia în mină în Orient interesele pe care le apăra imperiul dualist pînă acu Italia, Turcia, Bulgaria, România și Grecia interesate la a doua fază vor avea desigur de spus cuvintul lor fie în rezolvarea chestiei strîmtorilor, fie a situației ulterioare a Austro-Ungariei. Conflictul germano-rus va mai găsi în Orient imprejurul intereselor Germaniei, în Anatolia o nouă cauză care va fi mai reală decît, acela de preponderență pe, care o urmărește azi Austro-Ungaria. După cum s’a zis foarte bine drumul la Constantinopole merge prin Viena. Conflictul, austro-rus va rezolvi in Galitia sau în Polonia preponderenta în orientul Europei, și viitorul regim, al bazinului oriental al Mediteranii. Dar oricare ar fi rezultatul războiului actual, rezolvarea definitivă a acestei chestiuni se va face numai după ce pe§ost&mw sa njungă la Constantu 6