Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)

1915-06-10 / nr. 2631

SIrANIG -MOLDOVA" CEA mi FRUMOASA ŞI PITOREASCA LOCALITATE DIN ŢARA HOTELURI CONFORTABILE ----------- APE HIRCULOASE JOCURI şi DISTRACŢII Ca şi în cele m­a mari oraşe Bal­neare din străinătate RESTAURANT Sub direcţiunea D lor ŞT£FAN şi RENE Directori de la Café de Paris din Bucureşti WW CEA MAI PLĂCUTĂ VILEGIATURA St® Risan­zînd cu cele mai renumita localități similare din Străinătate in tMwtto nri^uri PELIN deMAI si VINURIbîMASA CAUTANI SUPERIOARE cxcefanfaw/af/rponre, Pfrocusui p/vMfno/t • COIUL ZORILOR* criicp (ST GARDElfANUy ^ f(dtoa Victoriei/O? București CEL MAI MARE DEPOSIT DEVINURI DIN TARA SERVICIU LA DOMICILIU TELEFON tb/$9 l­t/cr" Hmm PADCKER BUCURESTI.— STR. SMARDAN, 51 Sl 27 TELEFON No. 3/63 si 39/41 articole ■TEGNMOÉ Scule si Unelte pentru mecanici ‘BauHH&BH FILTRE de ULEI GANS! de URFS BSGATORI BAHOMSTRE SîIDICflTOARE B£ NIVEL FILIERE, CLUPE CLEŞTI, CHEC GTOCATIE de LIPIT BURGHIE SPIRALE, PILE POLIZOARE zmimmm în vagoane compl.şi cu tone­rI.ZWIEBELI 2»J BUCUREŞTI. CAL VICTORIEI «JT Saci noi muşama tu baloturi de vîn­­sare. A se adresa la Agen­ţia Carol Schulder1 & Co. sub sect. Stat Particular Vin alb stat Htm 1.— Vin negru stat litru 1.20 Pino nuor 1.20 Icre tescuite fin lei 22.— Icre extra lei 26.— 36 Calea Victoriei București — zilnic — Constanța* Zechirghiol Singurele curse regulate de Pasa­geri 3 Automobile­ Omnibuse. An­trepriza Poștală H. COSTEA & OREZEANU. Telefon No. 77/III XALODONT INDISPENSABILA PASTA de DINŢI De vânzare 1st PARFOHERII FARMACII, DROGHERII etc. Depr. SAM. LOBL — Bucureşti­­ GRAND HOTEL BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI No. 17 PRETURI REDUSE PE TIMPUL VEREI 250 CAMERE CU TOT CONFORTUL parte de casieria corporaţiilor iar restul de Casa Centrală. Aceste în­casări s’au făcut uman în Capitală şi — admiţând bun înţeles o mică aproximaţie — ele contează ca în­casări reale pentru case de boală, pentru că timbrele cumpărate cu anticipaţie de către patroni, a că­ror valoare ar urma să fie repor­tată la anul 1915—16, sunt com­pensate prim timb­rele reportate din anul 1913—14.­­ Din suma de lei *13.525,95 prove­nită numai din cotizaţiunile me­seriaşilor şi muncitorilor, s’au a­­cordat ajutoare băbeşti în sumă de lei 380.660,30. La această sumă se mai adaogă 34.382,40 lei, costul medicamentelor furnizate asigu­raţilor bolnavi prin farmacii, ast­fel că suma totală a ajutoarelor se ridică la 415.043,10 lei. Ajutoarei© băneşti s’au­­acordat: 42.925 lei ca ajutoare de înmormîn­tare şi lei 294.810,30, ajutoare bă­neşti meseriaş­­ilor şi muncitorilor cari din pricina boalei n’au putut munci. Scăzând suma ajutoarelor din suma totală a încasărilor din coti­­zaţiuni rezultă un excedent de le­ 298.482,85. Din acest excedent tre­­bue să se scadă : plata personalu­lui medical, întreţinerea dispen­­sariilor şi costul medicamentelor furnizate caselor medicale d© depo­zitul cu medicamente al casei cen­traţi©, — medi­camente e© s© îm­part direct de către medici asi­guraţilor bolnavi. Din acest­e câte­va cifre e© poate vedea că asigurarea împotriva boa­lei se prezintă, numai în Capitală, cu un bu­get anual de aproape trei sferturi de million lei, ceea ce cons­­titue o activitate vrednică de lua­re aminte. M. P. ff*" SOCIETATEA MARILOR STABILIMENTE DIN BUŞTENI LA 10 IUNIE a. C. se n­­ite sub direcţiunea domnului iMISTEHi Merele Hotel al Băilor pala PALACE din BUŞTENI Una sută camere elegant mobilate, putând fi încălzite şi avînd fiecare cîte un balcon. Vedere splendidă asupra văei Prahovei şi a Munţilor Bucegi. Ascensor, lumină electrică, sală de dans, salon de lectură. Confort modern. RESTAURANT­ de primul rang, pe terasă şi în salon, cu pensiune şi â la carte. Bucătărie franceză şi romînă. •OT CAZINOU, JOCURI ŞI DISTRACŢIUNI v - a» ■------------- -­ca la toate staţiunile balneare din străinătate. Orchestră, cinematograf, teatru, tenis, skating etc. Institutul de Hidroterapie, Electroterapie, tân­e minerala sărate precum şi CURA DE APĂ MINERALA DE BĂUT vor fi sub direcţiunea d-lui Dr. V.Vi­nes, şef de Clinică la Facultatea de Medicină din Bucureşti. D. PROFESOR DR.MARINE­SCU va da concursul său, făcînd con­sultaţiuni în timpul sezonului --------------—0 0 0 0—------------­»Adevărul“ contra jNr­MT O PRETINSA PĂRTINIRE POLITICA A D-LUI I. G. DUCA In ziarul „Adevărul" din 6 lu­me s’a publicat un articol prin care autorul găseşte de cuviinţă să aducă o învinuire d-lui Mi­nistru al Instrucţiunei din numi­rea d-lui Florea Dum­itrescu ca membru în consiliul general de Instrucţiune. Prima inexactitate a autorului este afirmaţia că d. Florea Dumi­­trescu n’a avut decit un vot peste majoritate, cînd în realitate a în­trunit 95 din 183 voturi, dintre care 9 anulate, după care apoi lasă confuziunea în suflete că ar fi vre­unul dintre aleşi ca­re să aibă drepturi mai mari decît alţii şi ln cele din urmă găseşte explicaţia nenumirii colegului St. Negulescu în faptul că a fost inspector şcolar sub d. C. C. Arion. Numirile în consiliul general se fac pe baza art. 36 din legea Ad­ministraţiei Minist. Instrucţiei modificată chiar de d. C. C. Aripa şi publicată în Bulet. Of. No. 85.“ din 1 Mai 1918 în care nu se gă­seşte nici o restricţiune pentru d. Ministru din cauza voturilor în­trunit© de candidaţi. D. ministru ..alege în consiliu patru mem­bri ai învăţ. primar urban luaţi din o listă de institutori aleşi cite doi în comunele urbane cari au liceu“. Modalitatea alegerei din o listă de candidaţi se aplică şi la numirii© de archierei şi rectori, şi chiar d. C. C. Arion a făcut astfel de numiri dintre cei 3 candidaţi, după alegerea d­e ele, fără a fi îm­piedicat în libera exercitare a a­­cestui drept de numărul voturilor întrunite de fiecare dintre cei 3 candidaţi. Prin urmare nici legea d-lui C. O. Ar­ion, nici practica nu au creat privilegii speciale pentru co­legul Negulescu, căci chiar după cum analizează autorul articolului nu se văd deosebiri mari între meritele ceilor 2 candidaţi. Dar ca să se viază ce temeini se poate pune p© criticele strecurate în ziarele „Adevărul“ reproducem cel® de mai jos din „Dimineaţa“ No. 3979 di® 3 Aprilie 915, prin care se comenta în următorii ter­meni rezultatul alegerei instituto­rilor din Bucureşti. „Institutorii şi mai ales institutoarele au ales pentru prima dată în viaţa dăscă­lească primară din Capitală doi dintre cei mai valoroşi candidaţi, indiferent de culoare politică,... elemente al căror trecut est© o ga­ranţie serioasă şi consti­tue un sim­bol al unei solidarităţi, care acum se naşte în corpul didactic din Ca­pitală,... um semin îmbucurător, dă­tător de speranţe... „Rezultatul alegerii e o frumoa­să pildă de independenţă, solida­ritate, conştiinţă, etc. etc.“. Cînd în aceste condiţii s-a efec­tuat alegerea candidaţilor din Bu­cureşti „Adevărul“ era ce mai pu­ţin îndreptăţit a lăsă să se strecoa­re aicea învinuire pentru d. Minis­tru din cauza acestei numiri în Consiliul general. Un institutor Ajut«»«* contabil Se cauta. Doritorii vor a­­dresa ofertele administra­ţie! ziarului »Viitorul11 Chestia Zahărului Azi primăria primeşte 15 va­goane de zahăr jos din Austro-Un­­garia şi cari au şi fost expediat© din Cîineni spre Bucureşti. Tot azi se aşteaptă alte 5 vagoa­ne de zahăr cubic de calitate exce­lentă cari vin prin Giurgiu, şi pî­­nă la sfîrşit­ul săptămînei oraşul Bucureşti va primi încă 45 vagoa­ne, în total 65 de vagoane. E o cantitate de zahăr îndestu­lătoare pentru trebuinţele momen­tane ale populaţiei. Dispoziţiunî speciale s© vor lua pentru distribuirea raţională a a­ OfeStei cantităţi de zahăr. D. Em. Petrescu, primarul Ca­pitalei, a Convocat pentru azi du­pă prînz la Primărie pe ajutorii de primar și consilierii comunali, ca să stabilească modalitatea ce va fi adoptată. E probabil că se va adopta pro­punerea d-lui Ionescu-Brăila, aju­tor de primar, care s’a pimpat cu multă activitate de această chesti­une și care consistă în a repartiza zahărul la principalii comercianţi ai Capitalei, 100—150 cari vor vin­de aceşti aliment populaţimeî la prezentarea de bonuri eliberate de percepţii şi fixînd cantitatea la ca­re fiece familie are drept pe săp­tămână sau pa lună. ----JCt ...*r­umm. De la şcoala superioară to jhitettem -Acordarea rscotspeoselor— recompense: Anni II pregătitor La desemn ornamental: Cite o menţiune elevilor: Grosu Adrian, Wimmer Paul, Mandy Ionel, Frid­man Maria şi Ioanovici Antoinete. La modelagiu: Cite o menţiune elevilor: Mandy Ionel, Grosu A­­drian, Ghiaciu Achile, Ganciu E., Maller, Mircescu Petre şi Dela­­vrancea Henriette. Anul I arhitectură La desemn ornamental: Menţiu­nea I elevului Ganciu Eugen şi cite o menţiune elevilor: Ghiaciu Achile, Hoenigt, Hogaş G. La modelagiu: Menţiunea I e­­levului Magheru Marcel. Anul II arhitectură La desemn ornamental: Men­ţiunea I d-lui Ciprian Iorgu şi cs­­te o menţiune d-lor: Magheru M. şi Feldstein I. Anul III arhitectură La desemn ornamental: Cite o menţiune d-lor Simotta G., Dinu­lescu I., Petrescu D., Grosu Eug., Kunst Anton şi­ Brăti­anu V. La mod­el­agiu: Menţiunea I d-lui Petrescu D. şi cîte o menţiu­ne d-lor: Cănănău C., Petemelli St. şi Luca Teodor. Secţia conductorilor desenatori La desemn ornamental: Două menţiuni elevului Trandafirescu şi cite o menţiune elevilor: Bilar­­giu M. şi Georgescu A. C. La modelagiu: Cite o menţiune elevilor: Dumitrescu Em., Păncu­­lescu, Piţigoi, Mătăsaru, Bilargiu, Handrabura şi Raiciu. -------------exp--------------- Capitala DOUA ÎNCERCĂRI SINUCIDERE Doamna Natalița Petrescu din calea Griviței 305 a încercat asea­ră să se sinucidă bând o cantitate de spirt denaturat. Disperata doamnă a fost dusă la spitalul Filantropia. Doamna Petrescu a încercat să se omoare în urma unei cert© pe care o avusese cu amantul eI, un d. Gheorghe Ciuldea. • O altă încercare de sinucidere s’a petrecut pe str. Academiei No. 1. Servitoarea Elvira Șerban din serviiiul d-lui dr. dentist Tom­a Vi­­vidă, s’a aruncat de pe o fereastră dela etaj în curtea cueelor. Sosind o ambulanţă a Salvărei, nesocotită servitoare a fost dusă la spitalul Coliţea. Comisarul circumscripţiei res­pective anchetează. ACCIDENTUL DIN STRADA LIPSCANI Un vagon al tramvaiului comu­nal i­eşind de pe şine pe str. Lips­cani , în dreptul ulicioarei care duce la biserica Sf. Nicolae, unde trotuarul este foarte îngust — a spart un geam de la magazinul d-lui Beyer „La orașul iBrun“. Accident de persoane n’a fost. DE Se aduce la cunoştinţa publicăcft cu începere de la 1 iunie a. c. se deschid Băile „N­AST­AS­ACHI ŞI V­ALCICA“ proprie­­tatea comunei Tg.Ocna. Se găsesc camere şi apartamente mobilate,­eftine şi higienice, cu preturi moderate, precum şi un restaurant econmic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziţie camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548, p. primar, C. Roşianu Informatiuni 90 franci, D. Vasile Dogar, a fost numit "* Starea recoltelor d© primăvară este, în genere, satisfăcătoare în toată ţara. Grîul e aproape copt şi sece­rişul va încape în cinci sau şase zile în părţile cele mai înaintate. Reco­lta e bună cantitativ, fiind aproape dublă cu­ cea din anul­­trecut. Calitatea e de asemeni foar­te bună, griul fiind mult mai pu­ţin atins de rugină anul acesta de­cit anul trecut. Recolta de orz şi ovăz supt de asemeni bune. Viţa promit© o recoltă abun­dentă. Din contră porumbul e încă pu­ţin desvoltat şi suferă mult de lipsă de ploaie. * S. S. R. informată că un domn Antonia răspîndeşte cărţi de vizi­tă prin care se dă drept secretar al societăţei, atrage atenţia publi­cului că acest domn nu e nici se­cretar, nici membru în societate. * Cu mare succes s© reprezintă la Cinema Bristol senzaţionalul film DUŞMĂNIE puternică dramă din viaţa marilor industriaşi. Spectacolul este însoţit de fru­moasa comedie Camillo Vânător de ■lei. * D. Anastas© Popescu a fost numit pe ziua de 1 Septembrie cor. cu titlul provizoriu, învăţător la şcoala din corn. Murfaltlar din jud. Constanţa. Henry Posten este extra­ordi­­nară în filmul de le Venus. * In Elveţia cursul mărcei ger Consiliul profesoral al şcolaM! maHr\ a ^zut 1* fr., al co­­mpertoare de arhitectură, întru- ****** 80 fr­ * al lirei Italiene lindu-se sub presidenţia d-lui Er­­mil Pangrati, directorul şcoaleî, a , cercetat1 în continuare lucrările de , T1®®®*' auxiliar cl. II-a, mn ser­­desemn ornamental și modelaj 71C1U* exterior general al finanțe­­exec*tate de elevi în ultimul tei- j )?r’ repartizindu-«© la administra­­mestsru ai anului scolar. Au parti- ^la financiara Teleorman, in loc c­pat) d-nii arhitecţi profesori Gr. 'racant-St. Burcuş, N. Mihăescu, Petcu- * Consiliul profesoral al şcoalei iescu, St. Ciortan, Pompilian şi superioare de arhitectură a botă­­ci­nii profesori Bungeţeanu şi Fi­­ru­ ca în ziua de 21 iunie cor., Ale­­tip Marin sculptor. vii şcoalei să facă o escursiune la Consiliul a acordat următoarele Curtea de Argeş spre a cer­ceta monumentele istorice din acel oraş. Tot­­odată vor vizita şi mormân­tul Regelui Carol I. * Serviciul veterinar­­al oraşei lui Galaţi a confiscat în cursul Io­nei Maiu c. o cantitate de 2263? kgr. peşte intrat în putrefacţie şi 8268 kgr. peşte sărat alterat * D. Aurel Demetrescu, actual împiega­t cl. I-a, în administraţia centrală a ministerului de finan­ţe, ia fost numit impiegat aL II-a, din direcţiunea pensiilor, în loc vacant. Program emoţionant la Venus DOMNIŞOARA GAZDEI MELEI A la gurre comme ă la guerre Mare dramă cu Henry Posten și cursele de la Băneasa de Dumi­nică. * Biblioteca elevilor de cur­ s© condar de pe lingă Cassa Școalelor a fost frecventată în cursul lunei Mai 1915 de 303 elevi de la liceul Sf. Slava; 246 Lazăr; 177 Matei Ba­sarab; 156 Mihai Viteazu; 118 Gim­naziul Cantemir; 100 Şincai; 104 Şcoli Comerciale; 234 Particulari; 281 alte şcoli. In total 1719 elevi, cari au consultat 3669 volume, din­tre cari, 2320 romîneşti şi 1349 străine. * Epitropia Bisericii Sfîntul Ni­­colae din Roznov (jud. Neamţ), să­dită de fericiţii întru amintire Co Ionel G. R. Roznovanu şi soţia sa Alexandrina, anunţă slujba sfinţi­rii acestei Biserici care se va să­­vîrşi de către înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, pentru Duminecă 14 Iunie 1915, o­­ra 9 dimineaţa. * Epidemii. — In ţară s’au Ivit următoarele epidemii: Difteria fu comunele Bassca, Lozna (Dorohoi) Focuri (Vâsliri), Scarb­etim în co­muna Movila (Dorohoi) și Mus­­geanca (Ialomița). * M. S. Regeile a semnat un nou decret prin care se aprobă în­scrieri și transmiteri de pensiuni cari se ridică la suma de lei 20.881 lunar sau 250.572 lei anual. * încasările Statului de la 1 A­­prilie 1914 pînă la 28 Februári© 1915 din anuitatea bonurilor vîn­­dute în loturi (dobînzi şi capi­tal) au avut un deficit de 1.434.869 lei şi 83 bani faţă cu evaluările bugetare. TEATRELE de VARA PARCUL OTETELEȘANU.­Pe sifcru prima oară «E­­SC­ROCII» operetă ini 3 acte de Ziehrer. Compania Lirică Grigoriu, a în­registrat aseară un nou succes, ca­re va compta cu mu­ltă greutate la activul bogat al acestei între­prinderi artistice. „Escrocii“ operetă in 3 acte de C. M. Ziehrer, tradusă într’un chip admirabil şi cu adevărat teatral, de d. Paul Gusty, e poate unul din cele, mai frumoase şi mai atrăgă­toare speetaeol©, de acest fel, repre­zentate pînă acum la noi. O mu­zică delicioasă, presărată cu o mul­ţime de melodii frumoase şi atră­­gătoare incintă dela început pînă la sfîrşit, distrează şi farmecă au­zul pînă ce se termină ultimul a­­©ord. O înlănţuire fericită de val­suri, cuplete şi marşuri strînse toa­te într’un mănunchi de frumuseţi, Ziehrer, a scris pentru această o­­peretă, tot ce a putut fi mai vesel şi mai fermecător ca muzică. In special valsul din actul al II-lea, cupletele, valsul duet din actul al II-lea şi frumosul marş­­inal, sînt melodii atît d© atrăgătoare în cit în foarte scurtă vrem© ele vor de­veni populare. Subiectul e vesel, sglabiu, antre­nant şi strâns legat de la început pînă la s­fîrşit. Iată-1 în cîteva cu­vinte : „Escrocul“ Cazimir (d. V. Maxi­milian) citind într’un almanah, că ultimul vlăstar al familiei princia­re Plemmingen-Walberg a dispă­rut fără urmă, îi trăsneşte în man­te să treacă el drept prinţul de Walberg şi pleacă la Monte-Carlo să vîneze vre-o americană bogată care ar umbla după un titlu de noblețe. Ajungînjd aci, întâmplarea îî scoate înainte pe miliardarul ame­rican George Washington Diekfel­der, fabricant de mezeluri, (d. I. Gheorghiu) care se află în căuta­rea unui nobil pentru a-i da de soţ fiicei sale Evelyn (d-na V. Mi­­ciora). Dînd de Cazimir care îşi luase titlu şi trecea drept prinţ de Walberg, îl şi logodeşte cu fiica sa. In momentul cînd Prinţul Cazi­mir vine la hotel pentru a-şi vedea logodnica, se întîlneşte în sala ho­telului cu o fostă amantă a sa Pe­pi Reisinger (d-na Elena Mavrodi) care venise aci să se angajeze ca chelneriţă la Barr-ul hotelului. A­tuncî urmează o explicaţi© între cei doi amanţi, care reprezintă o scenă de un haz irezistibil. In cele din urmă Cazimir convinge pe Pe­pi să-i fie părtaşe pentru a putea pune mina pe milioanele bogatei americane. In momentul cînd urmează să se săvîrşească logodna, mai apare un prinţ de Walberg (d. I. Ciga­­lia) care şi el este un excroc şi care citind în ziare că prinţul Walberg, care dispăruse de mult, se căsăto­reşte cu o miliardară, la Monte Carlo, vine aci pentru a trece drept tatăl prinţului Cazimir. Toate ar fi mers bine însă dacă adevăratul prinţ de Walberg (d. Jean Nicules­­cu) n’ar fi trăit şi nu s’ar fi aflat şi el la Monte Carlo, sub numele de locotenentul Fritz de Merkel. Fritz de Merkel, reuşeşte sa se facă iubit de fica miliardarului, pe care o urmează în America, îm­preună cu cei doi falşi prinţi ş; eu Pepi Stinger, care aciîui trece drept sora lui Cazimir şi fiica dan flori a prinţului Walberg. In ziua nunţei Pepi, îmbătîndu­­se cu şampanie, destăinueşte totul lui Fritz Merkel, dînidu-i o filă dintr’un almanah în care erea por­tret­ul lui şi îi spune că el este a­­devăratul prinţ de Walberg şi că cel’alt, Cazimir, est© un escroc. In cele din urmă totul se des­coperă şi miliardarul Dickfeller ca să scape de­ cei trei escroci, le dă o sumă d© bani şi îi trimite la plim­­bare. Natural că tot hazul consta în diferitele scene de un comic indes­criptibil şi care a făcut pe specta­tori să izbucnească în hohote del rîs. D-na Elena Mavrodi a făcut­­ splendidă şi neîntrecută creaţie din rolul Pepi Reisinger, care va îm­bogăţi ca o pilă, din cele mai splendide, cununa de succese a a­­cestei desăvîrşite artiste. De o vioi­ciune rară, o vervă desăvârşită şi un comic irezistibil, d-na Mavro­­di a fost o Pepi Reisinger, delicioa­să şi plină de haz. Rar am întâl­nit o interpretare mai plină de viaţă, mai trăită, ca aceia făcută aseară de d-na Mavrodi. Pot afir­ma cu certitudine că Pepi Reisin­ger est© cea mai d© căpetenie cre­aţie a elementului artistic admi­rabil al Companiei Liric© Gri­go­riu, care este d-na Elena Mavrodi. D. V. Maximilian în Prinţul Ca­­zimir, a fost pur şi simplu deli­cios. Intr’o dispoziţie admirabilă, a f­ost desăvîrşit artist a ştuit să mai creeze încă un giuvaer de ar­tă. Ori­cine îşi poate închipui -o a putut scoate d. Maximilian din­tr’un rol ca acela descris mai sus. D. Maximilian şi d-na Mavrodi înfăţişează sufletul reprezentaţiei de aseară. Aceasta nu înseamnă însă d­l d-na Virginia Miciora, Jean Nicu­­lescu, I. Cigalia, Gheorghiu şi d-na Graur, nu-şî au partea lor de me­rit în succesul de aseară. Cu toţii s’au întrecut care întâii de care să facă admirabile creaţiuni din ro­lurile pe cari le-au interpretat. In special d. Cigalia a fost neîntrecut în rolul bătrânului prinţ Walb­org. Spectacolul de aseară marchea­ză încă un­ frumos succes al Com­paniei Lirice Grigoriu. C. ST. FEST HtWWHHMtWHWWWi­W * „ECONQEHU“ Societate anonimă a CAPITALU­LEI 1.500.000 e deplin vărsați ! Fabrică de: CIOCOLATA,­­ BONBOANE, nmr­aTAA RAHAT, HALVA, CONNER­, i VE, COMPOTURI, MUȘTAR, etc etc., ANimClU Se aduce la cunoştinţa persoane­lor din contingentele de miliţieni sau din contingente mai vechi cari au cunoştinţe practice şi teoretice de infirmieri sau au servit prin sa­natorii, spitale, infirmerii de jude­ţe etc. şi au dorinţa ca în timp de războiu să servească de infirmieri la Societatea Crucea Roşie, precum­ St­atSu­s care au cunoştinţe specia­le de bucătărie şi intendenţă să se adreseze în scris indicînd etatea şi situaţia militară freu să se prezin­te în persoană la sediul societăţei str. I. C. Brătianu No. 23.­­o o o o­­

Next