Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)
1915-06-10 / nr. 2631
SIrANIG -MOLDOVA" CEA mi FRUMOASA ŞI PITOREASCA LOCALITATE DIN ŢARA HOTELURI CONFORTABILE ----------- APE HIRCULOASE JOCURI şi DISTRACŢII Ca şi în cele ma mari oraşe Balneare din străinătate RESTAURANT Sub direcţiunea D lor ŞT£FAN şi RENE Directori de la Café de Paris din Bucureşti WW CEA MAI PLĂCUTĂ VILEGIATURA St® Risanzînd cu cele mai renumita localități similare din Străinătate in tMwtto nri^uri PELIN deMAI si VINURIbîMASA CAUTANI SUPERIOARE cxcefanfaw/af/rponre, Pfrocusui p/vMfno/t • COIUL ZORILOR* criicp (ST GARDElfANUy ^ f(dtoa Victoriei/O? București CEL MAI MARE DEPOSIT DEVINURI DIN TARA SERVICIU LA DOMICILIU TELEFON tb/$9 lt/cr" Hmm PADCKER BUCURESTI.— STR. SMARDAN, 51 Sl 27 TELEFON No. 3/63 si 39/41 articole ■TEGNMOÉ Scule si Unelte pentru mecanici ‘BauHH&BH FILTRE de ULEI GANS! de URFS BSGATORI BAHOMSTRE SîIDICflTOARE B£ NIVEL FILIERE, CLUPE CLEŞTI, CHEC GTOCATIE de LIPIT BURGHIE SPIRALE, PILE POLIZOARE zmimmm în vagoane compl.şi cu tonerI.ZWIEBELI 2»J BUCUREŞTI. CAL VICTORIEI «JT Saci noi muşama tu baloturi de vînsare. A se adresa la Agenţia Carol Schulder1 & Co. sub sect. Stat Particular Vin alb stat Htm 1.— Vin negru stat litru 1.20 Pino nuor 1.20 Icre tescuite fin lei 22.— Icre extra lei 26.— 36 Calea Victoriei București — zilnic — Constanța* Zechirghiol Singurele curse regulate de Pasageri 3 Automobile Omnibuse. Antrepriza Poștală H. COSTEA & OREZEANU. Telefon No. 77/III XALODONT INDISPENSABILA PASTA de DINŢI De vânzare 1st PARFOHERII FARMACII, DROGHERII etc. Depr. SAM. LOBL — Bucureşti GRAND HOTEL BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI No. 17 PRETURI REDUSE PE TIMPUL VEREI 250 CAMERE CU TOT CONFORTUL parte de casieria corporaţiilor iar restul de Casa Centrală. Aceste încasări s’au făcut uman în Capitală şi — admiţând bun înţeles o mică aproximaţie — ele contează ca încasări reale pentru case de boală, pentru că timbrele cumpărate cu anticipaţie de către patroni, a căror valoare ar urma să fie reportată la anul 1915—16, sunt compensate prim timbrele reportate din anul 1913—14. Din suma de lei *13.525,95 provenită numai din cotizaţiunile meseriaşilor şi muncitorilor, s’au acordat ajutoare băbeşti în sumă de lei 380.660,30. La această sumă se mai adaogă 34.382,40 lei, costul medicamentelor furnizate asiguraţilor bolnavi prin farmacii, astfel că suma totală a ajutoarelor se ridică la 415.043,10 lei. Ajutoarei© băneşti s’auacordat: 42.925 lei ca ajutoare de înmormîntare şi lei 294.810,30, ajutoare băneşti meseriaşilor şi muncitorilor cari din pricina boalei n’au putut munci. Scăzând suma ajutoarelor din suma totală a încasărilor din cotizaţiuni rezultă un excedent de le 298.482,85. Din acest excedent trebue să se scadă : plata personalului medical, întreţinerea dispensariilor şi costul medicamentelor furnizate caselor medicale d© depozitul cu medicamente al casei centraţi©, — medicamente e© s© împart direct de către medici asiguraţilor bolnavi. Din aceste câteva cifre e© poate vedea că asigurarea împotriva boalei se prezintă, numai în Capitală, cu un buget anual de aproape trei sferturi de million lei, ceea ce constitue o activitate vrednică de luare aminte. M. P. ff*" SOCIETATEA MARILOR STABILIMENTE DIN BUŞTENI LA 10 IUNIE a. C. se nite sub direcţiunea domnului iMISTEHi Merele Hotel al Băilor pala PALACE din BUŞTENI Una sută camere elegant mobilate, putând fi încălzite şi avînd fiecare cîte un balcon. Vedere splendidă asupra văei Prahovei şi a Munţilor Bucegi. Ascensor, lumină electrică, sală de dans, salon de lectură. Confort modern. RESTAURANT de primul rang, pe terasă şi în salon, cu pensiune şi â la carte. Bucătărie franceză şi romînă. •OT CAZINOU, JOCURI ŞI DISTRACŢIUNI v - a» ■------------- -ca la toate staţiunile balneare din străinătate. Orchestră, cinematograf, teatru, tenis, skating etc. Institutul de Hidroterapie, Electroterapie, tâne minerala sărate precum şi CURA DE APĂ MINERALA DE BĂUT vor fi sub direcţiunea d-lui Dr. V.Vines, şef de Clinică la Facultatea de Medicină din Bucureşti. D. PROFESOR DR.MARINESCU va da concursul său, făcînd consultaţiuni în timpul sezonului --------------—0 0 0 0—------------»Adevărul“ contra jNrMT O PRETINSA PĂRTINIRE POLITICA A D-LUI I. G. DUCA In ziarul „Adevărul" din 6 lume s’a publicat un articol prin care autorul găseşte de cuviinţă să aducă o învinuire d-lui Ministru al Instrucţiunei din numirea d-lui Florea Dumitrescu ca membru în consiliul general de Instrucţiune. Prima inexactitate a autorului este afirmaţia că d. Florea Dumitrescu n’a avut decit un vot peste majoritate, cînd în realitate a întrunit 95 din 183 voturi, dintre care 9 anulate, după care apoi lasă confuziunea în suflete că ar fi vreunul dintre aleşi care să aibă drepturi mai mari decît alţii şi ln cele din urmă găseşte explicaţia nenumirii colegului St. Negulescu în faptul că a fost inspector şcolar sub d. C. C. Arion. Numirile în consiliul general se fac pe baza art. 36 din legea Administraţiei Minist. Instrucţiei modificată chiar de d. C. C. Aripa şi publicată în Bulet. Of. No. 85.“ din 1 Mai 1918 în care nu se găseşte nici o restricţiune pentru d. Ministru din cauza voturilor întrunit© de candidaţi. D. ministru ..alege în consiliu patru membri ai învăţ. primar urban luaţi din o listă de institutori aleşi cite doi în comunele urbane cari au liceu“. Modalitatea alegerei din o listă de candidaţi se aplică şi la numirii© de archierei şi rectori, şi chiar d. C. C. Arion a făcut astfel de numiri dintre cei 3 candidaţi, după alegerea de ele, fără a fi împiedicat în libera exercitare a acestui drept de numărul voturilor întrunite de fiecare dintre cei 3 candidaţi. Prin urmare nici legea d-lui C. O. Arion, nici practica nu au creat privilegii speciale pentru colegul Negulescu, căci chiar după cum analizează autorul articolului nu se văd deosebiri mari între meritele ceilor 2 candidaţi. Dar ca să se viază ce temeini se poate pune p© criticele strecurate în ziarele „Adevărul“ reproducem cel® de mai jos din „Dimineaţa“ No. 3979 di® 3 Aprilie 915, prin care se comenta în următorii termeni rezultatul alegerei institutorilor din Bucureşti. „Institutorii şi mai ales institutoarele au ales pentru prima dată în viaţa dăscălească primară din Capitală doi dintre cei mai valoroşi candidaţi, indiferent de culoare politică,... elemente al căror trecut est© o garanţie serioasă şi constitue un simbol al unei solidarităţi, care acum se naşte în corpul didactic din Capitală,... um semin îmbucurător, dătător de speranţe... „Rezultatul alegerii e o frumoasă pildă de independenţă, solidaritate, conştiinţă, etc. etc.“. Cînd în aceste condiţii s-a efectuat alegerea candidaţilor din Bucureşti „Adevărul“ era ce mai puţin îndreptăţit a lăsă să se strecoare aicea învinuire pentru d. Ministru din cauza acestei numiri în Consiliul general. Un institutor Ajut«»«* contabil Se cauta. Doritorii vor adresa ofertele administraţie! ziarului »Viitorul11 Chestia Zahărului Azi primăria primeşte 15 vagoane de zahăr jos din Austro-Ungaria şi cari au şi fost expediat© din Cîineni spre Bucureşti. Tot azi se aşteaptă alte 5 vagoane de zahăr cubic de calitate excelentă cari vin prin Giurgiu, şi pînă la sfîrşitul săptămînei oraşul Bucureşti va primi încă 45 vagoane, în total 65 de vagoane. E o cantitate de zahăr îndestulătoare pentru trebuinţele momentane ale populaţiei. Dispoziţiunî speciale s© vor lua pentru distribuirea raţională a a OfeStei cantităţi de zahăr. D. Em. Petrescu, primarul Capitalei, a Convocat pentru azi după prînz la Primărie pe ajutorii de primar și consilierii comunali, ca să stabilească modalitatea ce va fi adoptată. E probabil că se va adopta propunerea d-lui Ionescu-Brăila, ajutor de primar, care s’a pimpat cu multă activitate de această chestiune și care consistă în a repartiza zahărul la principalii comercianţi ai Capitalei, 100—150 cari vor vinde aceşti aliment populaţimeî la prezentarea de bonuri eliberate de percepţii şi fixînd cantitatea la care fiece familie are drept pe săptămână sau pa lună. ----JCt ...*rumm. De la şcoala superioară to jhitettem -Acordarea rscotspeoselor— recompense: Anni II pregătitor La desemn ornamental: Cite o menţiune elevilor: Grosu Adrian, Wimmer Paul, Mandy Ionel, Fridman Maria şi Ioanovici Antoinete. La modelagiu: Cite o menţiune elevilor: Mandy Ionel, Grosu Adrian, Ghiaciu Achile, Ganciu E., Maller, Mircescu Petre şi Delavrancea Henriette. Anul I arhitectură La desemn ornamental: Menţiunea I elevului Ganciu Eugen şi cite o menţiune elevilor: Ghiaciu Achile, Hoenigt, Hogaş G. La modelagiu: Menţiunea I elevului Magheru Marcel. Anul II arhitectură La desemn ornamental: Menţiunea I d-lui Ciprian Iorgu şi cste o menţiune d-lor: Magheru M. şi Feldstein I. Anul III arhitectură La desemn ornamental: Cite o menţiune d-lor Simotta G., Dinulescu I., Petrescu D., Grosu Eug., Kunst Anton şi Brătianu V. La modelagiu: Menţiunea I d-lui Petrescu D. şi cîte o menţiune d-lor: Cănănău C., Petemelli St. şi Luca Teodor. Secţia conductorilor desenatori La desemn ornamental: Două menţiuni elevului Trandafirescu şi cite o menţiune elevilor: Bilargiu M. şi Georgescu A. C. La modelagiu: Cite o menţiune elevilor: Dumitrescu Em., Pănculescu, Piţigoi, Mătăsaru, Bilargiu, Handrabura şi Raiciu. -------------exp--------------- Capitala DOUA ÎNCERCĂRI SINUCIDERE Doamna Natalița Petrescu din calea Griviței 305 a încercat aseară să se sinucidă bând o cantitate de spirt denaturat. Disperata doamnă a fost dusă la spitalul Filantropia. Doamna Petrescu a încercat să se omoare în urma unei cert© pe care o avusese cu amantul eI, un d. Gheorghe Ciuldea. • O altă încercare de sinucidere s’a petrecut pe str. Academiei No. 1. Servitoarea Elvira Șerban din serviiiul d-lui dr. dentist Toma Vividă, s’a aruncat de pe o fereastră dela etaj în curtea cueelor. Sosind o ambulanţă a Salvărei, nesocotită servitoare a fost dusă la spitalul Coliţea. Comisarul circumscripţiei respective anchetează. ACCIDENTUL DIN STRADA LIPSCANI Un vagon al tramvaiului comunal ieşind de pe şine pe str. Lipscani , în dreptul ulicioarei care duce la biserica Sf. Nicolae, unde trotuarul este foarte îngust — a spart un geam de la magazinul d-lui Beyer „La orașul iBrun“. Accident de persoane n’a fost. DE Se aduce la cunoştinţa publicăcft cu începere de la 1 iunie a. c. se deschid Băile „NASTASACHI ŞI VALCICA“ proprietatea comunei Tg.Ocna. Se găsesc camere şi apartamente mobilate,eftine şi higienice, cu preturi moderate, precum şi un restaurant econmic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziţie camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548, p. primar, C. Roşianu Informatiuni 90 franci, D. Vasile Dogar, a fost numit "* Starea recoltelor d© primăvară este, în genere, satisfăcătoare în toată ţara. Grîul e aproape copt şi secerişul va încape în cinci sau şase zile în părţile cele mai înaintate. Recolta e bună cantitativ, fiind aproape dublă cu cea din anultrecut. Calitatea e de asemeni foarte bună, griul fiind mult mai puţin atins de rugină anul acesta decit anul trecut. Recolta de orz şi ovăz supt de asemeni bune. Viţa promit© o recoltă abundentă. Din contră porumbul e încă puţin desvoltat şi suferă mult de lipsă de ploaie. * S. S. R. informată că un domn Antonia răspîndeşte cărţi de vizită prin care se dă drept secretar al societăţei, atrage atenţia publicului că acest domn nu e nici secretar, nici membru în societate. * Cu mare succes s© reprezintă la Cinema Bristol senzaţionalul film DUŞMĂNIE puternică dramă din viaţa marilor industriaşi. Spectacolul este însoţit de frumoasa comedie Camillo Vânător de ■lei. * D. Anastas© Popescu a fost numit pe ziua de 1 Septembrie cor. cu titlul provizoriu, învăţător la şcoala din corn. Murfaltlar din jud. Constanţa. Henry Posten este extraordinară în filmul de le Venus. * In Elveţia cursul mărcei ger Consiliul profesoral al şcolaM! maHr\ a ^zut 1* fr., al compertoare de arhitectură, întru- ****** 80 fr * al lirei Italiene lindu-se sub presidenţia d-lui Ermil Pangrati, directorul şcoaleî, a , cercetat1 în continuare lucrările de , T1®®®*' auxiliar cl. II-a, mn serdesemn ornamental și modelaj 71C1U* exterior general al finanțeexec*tate de elevi în ultimul tei- j )?r’ repartizindu-«© la administramestsru ai anului scolar. Au parti- ^la financiara Teleorman, in loc cpat) d-nii arhitecţi profesori Gr. 'racant-St. Burcuş, N. Mihăescu, Petcu- * Consiliul profesoral al şcoalei iescu, St. Ciortan, Pompilian şi superioare de arhitectură a botăcinii profesori Bungeţeanu şi Firu ca în ziua de 21 iunie cor., Aletip Marin sculptor. vii şcoalei să facă o escursiune la Consiliul a acordat următoarele Curtea de Argeş spre a cerceta monumentele istorice din acel oraş. Totodată vor vizita şi mormântul Regelui Carol I. * Serviciul veterinaral oraşei lui Galaţi a confiscat în cursul Ionei Maiu c. o cantitate de 2263? kgr. peşte intrat în putrefacţie şi 8268 kgr. peşte sărat alterat * D. Aurel Demetrescu, actual împiegat cl. I-a, în administraţia centrală a ministerului de finanţe, ia fost numit impiegat aL II-a, din direcţiunea pensiilor, în loc vacant. Program emoţionant la Venus DOMNIŞOARA GAZDEI MELEI A la gurre comme ă la guerre Mare dramă cu Henry Posten și cursele de la Băneasa de Duminică. * Biblioteca elevilor de cur s© condar de pe lingă Cassa Școalelor a fost frecventată în cursul lunei Mai 1915 de 303 elevi de la liceul Sf. Slava; 246 Lazăr; 177 Matei Basarab; 156 Mihai Viteazu; 118 Gimnaziul Cantemir; 100 Şincai; 104 Şcoli Comerciale; 234 Particulari; 281 alte şcoli. In total 1719 elevi, cari au consultat 3669 volume, dintre cari, 2320 romîneşti şi 1349 străine. * Epitropia Bisericii Sfîntul Nicolae din Roznov (jud. Neamţ), sădită de fericiţii întru amintire Co Ionel G. R. Roznovanu şi soţia sa Alexandrina, anunţă slujba sfinţirii acestei Biserici care se va săvîrşi de către înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, pentru Duminecă 14 Iunie 1915, ora 9 dimineaţa. * Epidemii. — In ţară s’au Ivit următoarele epidemii: Difteria fu comunele Bassca, Lozna (Dorohoi) Focuri (Vâsliri), Scarbetim în comuna Movila (Dorohoi) și Musgeanca (Ialomița). * M. S. Regeile a semnat un nou decret prin care se aprobă înscrieri și transmiteri de pensiuni cari se ridică la suma de lei 20.881 lunar sau 250.572 lei anual. * încasările Statului de la 1 Aprilie 1914 pînă la 28 Februári© 1915 din anuitatea bonurilor vîndute în loturi (dobînzi şi capital) au avut un deficit de 1.434.869 lei şi 83 bani faţă cu evaluările bugetare. TEATRELE de VARA PARCUL OTETELEȘANU.Pe sifcru prima oară «ESCROCII» operetă ini 3 acte de Ziehrer. Compania Lirică Grigoriu, a înregistrat aseară un nou succes, care va compta cu multă greutate la activul bogat al acestei întreprinderi artistice. „Escrocii“ operetă in 3 acte de C. M. Ziehrer, tradusă într’un chip admirabil şi cu adevărat teatral, de d. Paul Gusty, e poate unul din cele, mai frumoase şi mai atrăgătoare speetaeol©, de acest fel, reprezentate pînă acum la noi. O muzică delicioasă, presărată cu o mulţime de melodii frumoase şi atrăgătoare incintă dela început pînă la sfîrşit, distrează şi farmecă auzul pînă ce se termină ultimul a©ord. O înlănţuire fericită de valsuri, cuplete şi marşuri strînse toate într’un mănunchi de frumuseţi, Ziehrer, a scris pentru această operetă, tot ce a putut fi mai vesel şi mai fermecător ca muzică. In special valsul din actul al II-lea, cupletele, valsul duet din actul al II-lea şi frumosul marşinal, sînt melodii atît d© atrăgătoare în cit în foarte scurtă vrem© ele vor deveni populare. Subiectul e vesel, sglabiu, antrenant şi strâns legat de la început pînă la sfîrşit. Iată-1 în cîteva cuvinte : „Escrocul“ Cazimir (d. V. Maximilian) citind într’un almanah, că ultimul vlăstar al familiei princiare Plemmingen-Walberg a dispărut fără urmă, îi trăsneşte în mante să treacă el drept prinţul de Walberg şi pleacă la Monte-Carlo să vîneze vre-o americană bogată care ar umbla după un titlu de noblețe. Ajungînjd aci, întâmplarea îî scoate înainte pe miliardarul american George Washington Diekfelder, fabricant de mezeluri, (d. I. Gheorghiu) care se află în căutarea unui nobil pentru a-i da de soţ fiicei sale Evelyn (d-na V. Miciora). Dînd de Cazimir care îşi luase titlu şi trecea drept prinţ de Walberg, îl şi logodeşte cu fiica sa. In momentul cînd Prinţul Cazimir vine la hotel pentru a-şi vedea logodnica, se întîlneşte în sala hotelului cu o fostă amantă a sa Pepi Reisinger (d-na Elena Mavrodi) care venise aci să se angajeze ca chelneriţă la Barr-ul hotelului. Atuncî urmează o explicaţi© între cei doi amanţi, care reprezintă o scenă de un haz irezistibil. In cele din urmă Cazimir convinge pe Pepi să-i fie părtaşe pentru a putea pune mina pe milioanele bogatei americane. In momentul cînd urmează să se săvîrşească logodna, mai apare un prinţ de Walberg (d. I. Cigalia) care şi el este un excroc şi care citind în ziare că prinţul Walberg, care dispăruse de mult, se căsătoreşte cu o miliardară, la Monte Carlo, vine aci pentru a trece drept tatăl prinţului Cazimir. Toate ar fi mers bine însă dacă adevăratul prinţ de Walberg (d. Jean Niculescu) n’ar fi trăit şi nu s’ar fi aflat şi el la Monte Carlo, sub numele de locotenentul Fritz de Merkel. Fritz de Merkel, reuşeşte sa se facă iubit de fica miliardarului, pe care o urmează în America, împreună cu cei doi falşi prinţi ş; eu Pepi Stinger, care aciîui trece drept sora lui Cazimir şi fiica dan flori a prinţului Walberg. In ziua nunţei Pepi, îmbătînduse cu şampanie, destăinueşte totul lui Fritz Merkel, dînidu-i o filă dintr’un almanah în care erea portretul lui şi îi spune că el este adevăratul prinţ de Walberg şi că cel’alt, Cazimir, est© un escroc. In cele din urmă totul se descoperă şi miliardarul Dickfeller ca să scape de cei trei escroci, le dă o sumă d© bani şi îi trimite la plimbare. Natural că tot hazul consta în diferitele scene de un comic indescriptibil şi care a făcut pe spectatori să izbucnească în hohote del rîs. D-na Elena Mavrodi a făcut splendidă şi neîntrecută creaţie din rolul Pepi Reisinger, care va îmbogăţi ca o pilă, din cele mai splendide, cununa de succese a acestei desăvîrşite artiste. De o vioiciune rară, o vervă desăvârşită şi un comic irezistibil, d-na Mavrodi a fost o Pepi Reisinger, delicioasă şi plină de haz. Rar am întâlnit o interpretare mai plină de viaţă, mai trăită, ca aceia făcută aseară de d-na Mavrodi. Pot afirma cu certitudine că Pepi Reisinger est© cea mai d© căpetenie creaţie a elementului artistic admirabil al Companiei Liric© Grigoriu, care este d-na Elena Mavrodi. D. V. Maximilian în Prinţul Cazimir, a fost pur şi simplu delicios. Intr’o dispoziţie admirabilă, a fost desăvîrşit artist a ştuit să mai creeze încă un giuvaer de artă. Oricine îşi poate închipui -o a putut scoate d. Maximilian dintr’un rol ca acela descris mai sus. D. Maximilian şi d-na Mavrodi înfăţişează sufletul reprezentaţiei de aseară. Aceasta nu înseamnă însă dl d-na Virginia Miciora, Jean Niculescu, I. Cigalia, Gheorghiu şi d-na Graur, nu-şî au partea lor de merit în succesul de aseară. Cu toţii s’au întrecut care întâii de care să facă admirabile creaţiuni din rolurile pe cari le-au interpretat. In special d. Cigalia a fost neîntrecut în rolul bătrânului prinţ Walborg. Spectacolul de aseară marchează încă un frumos succes al Companiei Lirice Grigoriu. C. ST. FEST HtWWHHMtWHWWWiW * „ECONQEHU“ Societate anonimă a CAPITALULEI 1.500.000 e deplin vărsați ! Fabrică de: CIOCOLATA, BONBOANE, nmraTAA RAHAT, HALVA, CONNER, i VE, COMPOTURI, MUȘTAR, etc etc., ANimClU Se aduce la cunoştinţa persoanelor din contingentele de miliţieni sau din contingente mai vechi cari au cunoştinţe practice şi teoretice de infirmieri sau au servit prin sanatorii, spitale, infirmerii de judeţe etc. şi au dorinţa ca în timp de războiu să servească de infirmieri la Societatea Crucea Roşie, precum StatSus care au cunoştinţe speciale de bucătărie şi intendenţă să se adreseze în scris indicînd etatea şi situaţia militară freu să se prezinte în persoană la sediul societăţei str. I. C. Brătianu No. 23.o o o o