Viitorul, iunie 1916 (Anul 10, nr. 2984-3012)

1916-06-02 / nr. 2984

Ifcnfind­ ide >1» panonuri simple, a- fia spanalial cu aceasta alte unci’ In-Wykpo maexidtl în id, din categoria docttrii. ÎÎ b. și <a­ria de industrii, contine m­­toneAria pedicalului. care să fiemreaș­­eft de bază la p­reparărea explosivi­­lor de spairgore. t in «ceiaistă direcție fabrica „Blau Jßan" face sforțări mari de a rezol­vai­ această problemă, obținerea tolu­­genului prin pyrogenarea deriva­tor de petirol, adică­­ tansfer ma­­gina h­idro­carburator grase in h­g­­id­rocarburi aromatice — problemă inpetrioată și de imdustria petrolife­ră ruseat­că precum­ și de cea aimp­­ericană care se ppre a, fi reu­șit. i ’Ceil miau principal isvor pentru prepararea ‘ia nod In terți a explo­­ziviilorr brizaniiți este industrita agri­­colă adică aceia cama comtitue a­­•r­ițla principală a țarei. Industrii­­le agricole cama grupează toe tq in­­d­ustriiLü ce au la ba­ză produ­sele jyegietale ale solului ne pot procura la laboridentă aimidoo­ul, celuloza și igigiperina subsitanti da dau explo­­­sivi brizanti de întrebuințarea cea m­­ai variată și cea mai i­ăsprundută Joabroaim­­­idomul, nitroceluloza (ful­­in&ootonul) și in­lthrom­ycetinina cu dy jnjaflmital © și greilattinele explosive. Nitronanidtonu­l și nitroceluloza idis transformă prin diferiți scl­­franți, ge,latinizând­u se, în explo­zivi propulsivi. Japonezii prepară­­ toți explosiviî balistici din celuloza au lemn. Pulberăria Dudești in­­punează acum celuloză extrasă din «pădurile noastre. Diacă însă fabricația nitronimi­­cSEonului se poate înlocui printr'o f­a­­bricație intensă de fulmicoran, fa­bricația nitroglycerinei și a diferi­­ttelor forte de dynamită și gelatine explosive, se impune prin trebuin­țele destul de importante ale aces­tor explosivi brizanți și de neînlo­­jenit cu alții în multe cazuri atît­­ în timp de război cât și pentru lu­crările de utili­tate publică și În­fierările i­ndustriale, — pe lingă a­­­ceasta s’ar adăuga motivul alocaț»­ii janitiiî m­aiteriilor primite aflătoare ? st­eatră și anunta­j­ul de a se dezvol­i. Tomi Pecurari Chimist 1916, Hiif v­. Astfel grăsimele animale găsesc singură întrebuințare la mod în țară, fabricarea săpunului când s’ar putea prelucra în țară oleum și steai­imia produsa destun­ _ de cău­tate și care se importă. Diajliire fa­bricate de săpun d­in țară mai mai fabrica „Sătela“ extrage glyicerina la fabricarea săpunului. Dacă s’ar cere o cantitate m­are de glycerină PCritim prepararea ex­plosivilor de spargere, dynamite și gelatine explosive, s’ar ocaziona organizarea mi­ai multor fiabiri­­ de săpun pentru irxtiraiitioneă glyce­­rine, iar pe de altă­ parte s'ar în­curaja fia­bricațiunea­ în țară a o­­leinei și stearinei din fabricațiu­­nea cărrora rezultă cantități mai mari de glycerină, și în acest caz grăsimile animal © șii vegetate nor­m­aî trecsi granița pentru a fi pre­lucrate în altă parte, întorcindu­­se apoi ca oleină, stearină și gly­cerină. Admițîn­d că fabricaț­iunea alc­­­dului nitric din azotul aerului­ at­­mosferic este o proble­mă ai cărei soluțion­are trebue să obțină un preailiabil și cu puține jertfe se po­a­te obț­ine, partea tech­nică a fabri­­cații mîiui, această fabricațțiune este mai­­ mult o chestiune de convinge­re a marilor financiari. Fabricați­unea diferitelor forte de diinarmită și gelatine explosive se va face mult mai curînd de o in­­dustrie particulară considerînd că industriile de Stat crează, per­fecționează și evoluiază inc­om­pa­­rabil mult mai greu ca o industrie particulară și apoi fabricații pm aceasta dacă ar fi menită în actua­lele împrejurări să acopere nevoi de ale armatei, în timpuri norma­le va satisface cerințele mu­lt mai mari ale Industriei naționale și c­­apiituri ale industriei din statele limitrofe. ... a »'■­a—mtsm Î CEEE5 „LUX“ MAI PLĂCUT CA IN GRADINAI Lila speciali sentilată cu aspiratoare și respiratoare electrice fără curent! Usti­gi Nereuri 1 iunie 1916 După cei?ei»a generală . — PENTRU UbTIMA OARA —­­ Cea mai Senzațională și Pasionali Creație artistica Amazoana Morții Drama sentimentală în 5 acte CU FRUMOASA CIfSOLA LEDA GYS MARIO EDNARD Frusmasa, creolă LEDA GYS este cea mai îndrăzneață interpretă a rolurilor de pasiune la noua și admirabila sa creație din spectaculoasa dramă AMAZOANA MORT» are o emoționantă intrigă din viața marilor curtezane veșnic nesățioase, de o frumusețe uimitoare. MAINE, JOI 2 IUNIE, PREMIERA: IPOCIFIL (Scânteia, Flacăra, Cenușa) Poem dramatic sentimental în 3 părți BERNARD Telefon 54)16 — STRADA LIPSCANI, 45 — Telefon 54)16 ’Vinde C91t preturi­­ modeste: STOFII TAFIMLE, Chantunsuri MARCHIZETE, TOATE GENURILE, ETC. ȘI MARELE Dansuri decoltate REGINA BADET atrage toată Capitala la cinematografele, arenele Amicii Orbilor și V@ghn­, NuntraMa­ini Mentoulîant și paza omenirei Artileria grea franceză în lupta de la Avocaurt executate de idolul zilei 1/3 GHIARELE UNEI COCOTE după celebrul roman a lui MAUPASSANT se reprezintă cu un succes cund nu s’a m­ai văzut pînă azî în România. In rolul principal celebra și ele­ganta spaniolă „SANMA DELLA MOREN­A “ Azî la Cinema „Zefirul“ sta­. Doaui n. 2, și Astoria lingă Cișmigiu. S. C. Direcțiunea pentru a evita neplăceri publicului­, din cauza a­­gloimerației roagă cu inzistență a veni cu­ iiuaî de­vrem­e, contrariu nu se mai găsesc locuri._________ ’A apărut: CASTRA1’ No. 20 redactată de Ion Gorun, cuprinde 6 nuvele, cam și alte 15 articole in­­tere&nție. Un­ număr 25 lupin. De vînzare la top librarii, depozitarii­­le ziare, cum și la Editorul Ig. Hertz. — -----------000-----------—im­ ob­ilul financiar Cursurile pe ziua de 31 Mai 1916 ACȚIUNI 1 ■R EFECTE Scris. Fund. Rurale 6% 92V? Urbana București 5% 89 b Urbane Iași 5% 83 b Banuri Casa Rurală 5% 90 'A Comunale București 4% 75 Județ, și Comunale 04% 80 G Județ, și Comunale 5%­ 90 Rentă 4% 77 Rentă 4­4%, . .. , Paris Berlin­­ Vum­a I Londră Italia. Elveția DEVISE 120.40 120.10 Aplanarea unci dentuhui de gra­niță cu Rusia a influențat în bine toate cursurile.­­O­o o­(1916) 1120 1100 880 92Va 89 83 K .90 74 Ü 80 89 g* 76 G 80 G 91G 84 G Rentă 5% Renta 5% Ten­din­te "V. 81 92 85 calmă 107.25 106.75 116.20 116.10 / 81.15 81.05 ’ 30.20 30.05 I 100.25 99.75 KIHO-PilX-Gradina Elitei AK’ U.zi se reprezintă pentru I-a oara în România tot ceiace cine­matografia a putut da mai adevărat. PUTEREA FRANȚEI Nevi Verdun IA Salonic actualitate­a dn marele război 6 aefo &FAP­A din program min­im& în in­ta drana suifiet pe FEH18E in­terpretaîa ie frumoasa artista Fim­andra .-Se prevede un succes deosebit,— orchestră de primul rang Parcal „Oteteleșanu“ Compania Lirică Gr. Cafiristescu Astă­zi Mercuri 1 Iunie* 1916 Se va juca vespra operetă FIORAREASA­­(DAS VEILCíIENMA­DEL) Operetă în trei acte. Muzica de Hollmens­­burger­ In rolurile principal­e: Virginia Miciora, Flori­ca Flores­­cu, AL Dametrescu de Sylva, N. P. Fiu­curette, Mișu Stefănescu, N. Kanner, Șt. Petrescu­­ Joi 2 Iunie 1916 v . ,V­ineri ST­ani © 1916 VILLE DE FRANCE Strada Lipscani 40 (în fața Băncei Naționale) Bine asortat în MAM­FßRTURA, MATASARI2 ȘI CIORAPARIg, Vînzarea în detail cu prețuri de engros. BJtaraWer DOCTORÎ m DREPT H ¥DCAT 33. STF. Sfinților Tel. Aparat de făcut șire de pae la «treerat cu odgoanele pe șiră BĂRĂGAN­UL’‘ brevet regal Roman Se garantează perfecta funcționare Aparate în deposit, putindu-se ve­­dea în ori­ ce zi de lucru, la Fabrica de mașini Sig. Hornstein & Go. — Societa­s Anonimfi — No. 31 SOLHATTA PAS­ARAB No. 31 Simbătă 4 Iunie 1916 FABHICWL mm FILM Duminică 5 Iunie 1916 FLORARIA$A Luni, ® iunie 1916 Pentru prima opri celebra operă comică (Donna Juanita) biletele la Magazinul de muzică c CON­SERVATORUL» -O­SYLVIA JUANITA DE LA TEATRU TEATRU REGINA MARIA pen­­tru întîia oară MUSELE NI­TOUCHE cu d-ra Marilene Bo­­descu. Aseară ș’a reprezen­t­at de către noua companie de operă comică a d-lui de Herz, celebra operă co­mică M-® 0lle Nitouicche, cu d-ra. Ma­rilene Bodescu, în rolul ti­tular. Mu­ștea delicioasă din M-satle Nitou­­che, a plăcut publicului nostru ca­re a aplaudat de n­­ suniHnărate ori pe interpreți. In rolul M-selle Ni­­touche, d-ra Marilene Bodeacu, a ju­­at cu drăgălășenie; succesul serei a fost de­sigur al d-sado. De altfel, d-ra Bodescu, prin jocul ei dogajalic și prin vocea ei caldă a dovedit î­ncă odată că este un ele­ment prețios pentru­ noua înjghe­bare art­ist­i­că. ■— « — -o o o-Act de mulțumire Subaem­narcul V. Dornescu, do­miciliat în Roman, aduc viile me­le m­ulțuimi­rî Sorietăței de Asigu­rare „VICTORIA“, pentru modul cum m’a lichidat și despăgubit de daună ce am suferit la clădirile mele asigurate la sus-zisa Socie­­i tate. V. Dornescu -o o o- Primăria orașului de reședință L­ j Slaprek­ ­—Ö—­PUBLICATIUNE Primăria orașului de reședință T.­­Măgurele, punând în funcțiune no­ua sa distribuție de apă potabilă de Dunăre, iar canalizarea orașului fi­ind pe cale de terminare, face cu­noscut amatorilor, că este nevoe în oraș de numeroase instalațiuni in­terioare de apă și canal. Instalatorii, care doresc a primi autorizație, sunt invitați să se pre­zinte cît mai neîntârziat la serviciul teh­nic al comunei, pentru a lua cu­­noștință de condițiunile cerute. Primar: Stelian A. Ivanovich Inginerul com., M. Demetrescu Secretar, G. Petreanu, No. 1156 din 6 Aprilie 1916. Din ale Presei „Epoca“ scrie: ADEVĂRURI „Mergem la sigur că în­totdeau­na creștinii vor lucra ca cretinii și că la fiece întîm­plare de asemenea soi riscă o încurcătu­ră, o neplăce­re sau o utmu­liință...“ Dacă n'am fi plecat noi de la a­­cest principiu, nu am fi trecut a­­tît de repede la dosar toate acțiu­nile, federațiile, ligile etc. ale d-lor Filipescu et Comp. < n. 11 . J „Nu se poate susține că în țară nu se găsește ceea ce este necesar pentru aproviziomarea poporului. Evident c ă> «n toșită conferaban la care s’a făcut, mai sínt in țară de­stule resurse. Nici grîne, nici po­rumbul nu se poate spune că lip­sesc, și nici peștele, nici legumele nu ne-ar lipsi cu oarecare măsuri de prevedere“. Atunci de ce, se sperie ziarul conservator și vede „revoluții“ și alte cataclisme, fanteziste !... pe CURIOZITAȚI > 1 .,Universul"­, prin pana savantă a unuia din directorii săi (Vezi : La Grande Encyclopedic) scrie „In volchisme, un mijloc mai si­gur consista în descrierea unui cerc pe o masă ; în jurul cercului se scria toate literile alfabetului, iar în dreptul fiecărei litere se pu­­neia câte o boabă de porumb. Dînd totul casa gata, se așeza în mijlocul cercului un cocoș flămând și se ur­mărea cu multă băgare de seamă, scriiindu-se la rî­nd, pe o hîrtie li­­teriie coresipunzătoa­re boabelor în­ghițite de cocoș. Astfel fetele au aflat numele viitorilor lor bărb­ațî, sau alte întâmplări ce-și pusese în gând să afle prin acest sistem cu­noscut sub numirea de Alectrima­­ție. . Se povestește că u­n rege a des­coperit astfel complotul ce se ur­zise în contra lui și a pedepsit cu moartea pe conspiratori.­­ „Candidatele la măritiș nu au de­cut sa încerce­ acest mijloc foarte simplu și foarte ieftin, care nu costă de­cit liolaibele de porumb ce se vor înghiți de b­­otul codoș dori­tor să-și astâmpere foam­ea”. Acelqș mijloc încearcă probabil și șefii fuziunii cînd își fac profe­țiile lor. Păcat că graf­oreea savantă a di­­rector­ulu ,„Universului” trădează așa lesne cauza naționala. * * „Naționalul“ scrie: „Români, adunați-vă, consfătui­ți-vă asupra intereselor obștești și nu așteptați să ajungă cuțitul la os, căci, numai așa veți putea in­fringe cerbicia și disprețul cu cari vă tratează aceia pe cari prin in­dolența și nepăsarea voastră i-ați împins la locuri de frunte. „Rupeți cu obiceiul de a asculta orbește și cu supunerea scl­avului pe aceia cari vă scoate „crucea“ numai la alegeri și după ce-șî ajung scopul vă întorc spatele și rechizi­ționează țăranului „vaca cu lapte“ ca să o trimeată peste hotare vrăj­mașilor noștri Seculari“. E drept câ­­pți ziua de erî termo­metrul arătă 3# grade la umbră... POLITICA Du­pă ce i-a venit nițel inima la loc „Aderând” scrie despre inci­dentul de la granița Moldovei: „Dar pentru acest incident, fă­ră importanță pentru noi, fiindcă nu vine de la dușmani, trebuia oa­­re­ să pretindem pedepsirea arma­tei ,an © n’a săpteat intenționat, în­­căki fi urau? Regrete, setuze, nu erau, suficiente. Să rupem rotațiile di­plomatice cu un vifor aliat pentru ace­st inciden­t și să trecem firește imediat în lagărul puterilor cen­trale? „Darcă intr’adevăr dl. Brătianu poate a­vea «șeum­enea pretentium atunci situația »ternă și externă tri­­bue clarificată in 24 ore, înain­te © a­c­ea să poată realiza în tovă­rășia regelui, a nemților și a nem­ți­­i­lor, vre-o lorvitură în ascuns“. _ concluza acestui stupid „ra­ționament” (?) este: „înainte de toa­te: „Jos giuremul care a­ înșelat ța­ra și neamul!” Căldurile au­ avut un efect de­primant asupra deșteptăciunei ho­­țigmanlor. Ce dracu?!«Doar nu citește nu­mai d. Miile gazeta!? caragingzl A curs Cu privire la intrarea trupelor rusești pe teritoriul romînesc, zia­rul „Dimineața” spade următoa­rele: „Ne­­ lipsesc știrile din nordul Moldovei spre a putea veni cu mai multe lăzpiisiri asupra incidentu­lui pefersacutt la granița Prutului, fiindcă guvernul a luat măsuri ca toate do pași­le să fie reținuta la Iași”. Și cu toate acestea, „Dimineața” publică patru coloane de lămuriri exacte” asupra incidentului de la graniță Prutului. Ce ar fi fost, Doamne, dacă guvernul nu lua măsuri ca „toate depeșile să fie re­ținute”. N’ar fi fost suficiente nici­­ toate paginile „Dimineței” „Steagul“scrie : A ^« ^ . S’a afirmat, din mai multe părți, fia­ra nu se pomenește carne și pește în Capita­lă, că lumea se o­­morară la hale fără a putea să tîr­­gui­a­scă_ mania. In amimul timp campania omora, din pătimașe a devenit violentă în această privin­ță. Am mai avut prilejul să vor­bim, zilele trecute, într’un articol publicat în pag­­i­ a a ziarului nos­tru, de cam­pania nedreaptă și ab­solut nepotrivită — atît în ceea ce privește tim­pul cît și împrejurări­le— pe care o duc de un răstimp unele ziare în potriva autorităților noastre. „Muriim­ de foame d-lor rai­, biștrii!“ — e văăta un ziar care s’a bucurat mult vreme de reputa­ția de ..independent“. Carne și peste J Afa să fief Moare de foame cine­va în țara noastră? Vorbiți în altă parte a numărului nostru de azi de situația din țară; aici ne pom ocupa numai de cea din Capitală. E foamete în București ? Să cerce­­lăm în chip cinstit chestiunea spre a lămuri odată opinia publică, atî­­ta vreme indusă în eroare de cei in­teresați și, apoi, gazetele opoziției sînt libere să continue. In ceea ce privește carnea sau peștele putem afirma fără toamiă de a primi vre-o dezmințire, CA SUNT MAI MUL­TE ZILE DE CÎND .NU NUMAI CA NU SE SIMTE NICI O LIP­SA DE CARNE ORI DE PESTE IN BALELE NOASTRE, dar mari cantități din aceste articole rămân ne­vândute. Si atunci, unde este lip­sa de pește și de carne ! Poate că autorii articolelor în chestiune vor, să li se servească alimentele la do­­miciiliu . Nu există funcționari însărcinați cu asemenea servicii. Destul că e o vreme de. And d. George Corbescu, prefectul poliției Capitalei, ajutorul d-sale G. Olărașu, impedios -șef al poliției sociale, pr­ecum și întregul aparat polițienesc — de la slujbașii cei mai modești, pînă la cei mai de seamă — stau zi și noapte în hale și în piețe, vînd ouă și carne cu m­îi­­nile lor, destul că aproape întreaga adminis­s­rație a orașului se ocupă numai cu această chestiune. Cînd carnea și peștele a ajuns să putrezească în hale, e cel puțin im­­pinidu d să afirmi, într’un ziar ono­rabil, că nu­ se pomenește asemenea articole în halele noastre. Măcelarii incorecți Poliția a prins de veste că sunt unii măcelari incorecți cari ascund carnea spre a o putea vinde pe pre­țuri ridicate, fabricanților de me­zeluri. Comnisarii cu delegații spe­ciale și generale au fost însărci­nați cu supravegherea acestor mă­celari, cărora li s-au postat și a­­genți de la serviciul informațiilor al poliției orașului. D. Prefect Corbescu, personal, a făcut o descindere la angrosistul­ de măcelărie Cristescu căruia i-a confiscat 150 de kilograme de car­ne, pe care o ținea ascunsă. Prăvă­lia acestui comerciant a fost închi­să pentru mai multe zile, iar car­nea găsite la dînsul distribuită pe la ceilalți măcelari din piața mare. N­umeru­l de ordine Poliția a înființat numere de or­dine pentru cumpărătorii de car­ne și pește, pentru ca fie­care să obțină articolele de care are nevoi la vrane, adică întîi cei mari au ve­nit mai nainte apoi cei mari au so­sit în urm­ă. Aceste numere de or­dine sânt distribuite de către agen­ții forței publice, pentru ca să o­­prească abuzurile măcelarilor. Fiecare comerciant este obligat să respecte aceste numere de ordine și să nu facă n­ici«iun fel de favoare clienților cari le-ar plăti mai mult sau cari le simt cunoscți personal. Comer­ciatul de măcelărie Weiss, din piața mare, n’a respectat aceste numere de ordine și a fost dat jude­catei. Odisea unor vagoane de ouă O clipă s’a simțit în oraș mare lip­­să de ouă, ceea ce de altfel s’a în­tâmplat și în alți ani. Poliția social­­ă a prins de veste, zilele trecute, că în gara Obor a fost adus de către un comand­ant armean un vagon de ouă. Imediat de inspector Olăra­­șu s’a transportat la flața locuiai și a declarat confiscat acest vagon punând în vedere șefului stației ea,1 din ordinul d-lui Sdafpet Corbascu, acel vagon nu va putea fi scos din­­ gară. Cu toate acestea, printr-o e­­­roare regretabilă a funcțio­narilor acestei gări, c el interesat a mitiștii, să scoată vagonul din gară și să-l­ transporte pînă la a cincea stația­ pe linia Oltenița. Negustorul nu­ știa însă că poliția socială îl urmă­­­rește. Cînd a sceptat că urma va­ gogului a fost perdută, iei a întors­ ouăle în­spre oraș și le-a descărcat, în camioane, aproape de barieră, spre a se distribui cu prețuri mari cofetarilor și­ proprietarilor de res­taur­an­te. D. Oiăran șl șa sosit la vre­me, a ridicat ouăle și le-a distri­buit detailiștilor din toate piețele orașului, cari le-au pus la dispozi­­ția publicului. Cu un al doilea va­gon de ouă s-a întîmplnit aproape la fel și acesta, d­e asemenea, a fost confiscat și dat în consumație. Condus de E de miruire că, de­și se iau atâ­tea măsuri, totuș d. prefect Cor­­bescu mai găsește marfă ascunsă și are prilejul să constate personal atâtea contravenții. D-sa închide prăvăliile acelora pe cari îi prinde cu abuzuri, fiind, singurul care a­­re, după lege, acest drept. S’a luat măsuri ca alimentele da prima necesitate să se distribue in mod egal tuturor. Nimănui nu i sa da o cantitate mai mare de două kilograme de carne. Poliția a fă­cut bonuri pentru co­nsumaitori. Mulțumită măsurilor d-lui pre­fect Corbescu, azi nu se mai simtă în Capitală aproape nici o lipsă de alimente de prima necesitate. Const. EssaaMk Pentru oftinirea traiului­ ­ ACTIVITATEA D-lui PREFECT CORBESCU De două zile carnea și peștele au ră­mas un hale — S­­1 Ultime informațiuni D-niî C. D. Dimitriu, secretar general al ministerului de interne, general Borlesein comandantul jan­armeriei rurale, general Rimni­­ceanu, comandantul corpului de grăniceri, și D. Gheorghiu director general al vămilor, s’au întrunit ori la artistav.i. la ministerul de in­terne. Scopul acestei întruniri a fost de a se discuta măsurile cele mai eficace ce ar f­i de luat pentru în­tărirea srizei de la fruntariile țării și stîrpirea contrabandelor. Direcțiunea generală a vămilor din minist­erul de finanțe, a adre­sat punctelor de frontieră din ța­ră, un ordin telegrafic, prin care se face cunoscut că s-a permis ex­portul porumbului încărcat de că­tre băncile populare și comercianți dacă încărcarea a fost făcută pînă în ziua de 28 Mai a. c. "M. S. Regina­ri AA. I­. Regals Principesele Elsaveta și Maria, vor continua peste Ateva zile dis­tribuirea ajutoarelor regale în o­­rașele Focșani, Brăila, Galați. —o— Sintem­ autorizați a da cea mai formală desmințire știrei publicate de „Acțiunea.“, că guvernul ar fi permis exportul unei mari canti­tăți de oua pentru­ spitalele ger­mane. *­o— Se caută corespondenți pentru „Viitorul“ la stațiunile climaterice și balneare.­­ SÎMBATA 4 IUNIE SE DES­CHIDE „ORSINUL DIN SINAIA“ CU MARI ATRACȚIUNI. D. Wopicka, ministrul Statelor­ Uni­te, care e acredit și la Sofia și a stat ci­teva zile în acest oraș, s’a întors Duminică în Capitală. — O — D. Dimitrie Greceanu, care se află la București a avut o între­vedere cu d. Take Ionescu în ches­ti­unea fuziunea conservatoare. In numele organizației conserva­toare din Iași d. Greceanu a com­u­nica­t d-lui Take Ionescu că­ hitele­­ffe ca fuziunea să se facă sub șefia d-lui N. Filipescu. In conversația pe care d. Gre­­zeanu a avut-o cu d. Take Ionescu, d-sa a arătat că în ceia ce privește lașul, fuziunea poate decurge în condițiuni speciale în sensul că nu­mai conservatorii-democrați con­duși actualmente de d. Nicu Gană­­nău vor putea face parte din par­tidul fuzionat. Ministerul de războiu (direcțiu­nea școalelor militare), a făcut cu­noscut corpurilor și serviciilor că toți scutiții revizuiți și dispensați, cari și-au­ înaintat cererile însoți­­­te de actele ce posedă, pentru a fi înaintați la gradul de sublocot­ de­ rezervă, vor fi concentrați pentru instrucție două luni de zile cu în­cepere de la 1 iulie 1916. — 6 — Casa E. Cohler aduce la cunoș­tința celor interesați că avansează, contra unu­i depozit în M, taxa în aur pentru mărfurile aduse în va­goane românești. Acest depozit va fi restituit vîn­zătorilor" în momentul ochitărei măriei, astfel că aceștia nu vor a­­vea să se ocupe de aur ,și nu vor fi expuși la pierderrile eventuale re­zultând din fluctuațiile agiului. NOTA LUI WILSON ADRESA­TA GERMANIEI este ridiculiza­tă de Mentoul­ant și redată prin­tr’o nostimă comedie ce se repre­zintă cu un succes ne mai văzut în Român­ia la Cinema: Arenele A­micii Orbilor și Venus. •—D­—* D. general D. Iliescu, secretar general al minister­ului .1 © războiu­l, lucrat esri înain­te de amiiază cu d. lomt.-col. Fil’spierson, directi OTU al pirotephn­iei armatei. — e — In loc d­e Joi 2 crt. Sîmbătă 6 și Duminică 7 Iunie „CUM SE SCRIE O REVISTA“ la Arenele Amicii Orbilor din Știr. Academi­ei. Rolurile susținute într’un chip admirabil de D-re și Domni din Loc. Bucureșteană. Bilete cu pre­țuri populare la Agenția Teatrală din Pasagiul Imobiliara. Arenele Amicii Orbilor și Cinema Venus. Comisiunea de aprovizionare s'a întrunit astăzi la ministerul de in­terne și s’a ocupat cu mijloacele prin cari s’ar putea face o bună aprovizionare cu porumb a sate­­nilor. Casa­ Centrală a Băncilor Popu­lare, și-a luat sarcina de a aprovi­ziona satele cu porumb, pește, za­hăr, sare, lună și bumbac, iar pen­tru aprovizionarea orașelor și Ca­­pitalei, va organiza un monopol al desfacerei produselor sătești la o­­rașe ca: ouă, păsări și unti .* ’ »—‘—» ** D. Victor Antonescu, ministru de justiție și d-na Antonescu, cari au­ însoțit Familia Regală în es­­cursiuna pe Dunăre, s’au reîntors în Capitală. —O—■ Societatea Română de filozofie­ va fi re ședință Miercuri 1 luni, ora,8 jun. seara, în localul Fun­­datTamei Universitare Ca­rol I. La ordinea zilei comunicarei a d-lui D. Gusti profesor la Universitatea din Iași, despre : Necesitate în­­f­iințărei și organizărei unei Facul­tăți de științe sociale, după clasi­­ficarea și siskm­ul științelor so­ciale. ■ —o— PENTRU ULTIMA OARA AZI LEDA GYS, frumoasa creolă cea mai îndrăzneață interpretă a pasi­unei, apare la LUX în marea sa creație din AMAZOANA MOR­ȚII spectaculoasa dramă din via­ța din culise și a marilor curte­zane. MÂINE JOS, cea mai senzațio­nală premieră artistică FOGUL (II fu­cca) cu PINA MENICHELLI și FERO MARI.­­8 — A apărut revista „Capitala“ cu data de 27 Mai de sub direcția d-lui I. Th. Florescu, ca un variat și bogat sumar la care au colabo­rat d-nii: Ion Perete, Mih. Drago­­mirescu, I. Th. Florescu, Goe-Con­­stanth d’Ache, G. Talaz, I. Chtru- Nanov, V. Podiaanu, Andrei Bra­niște, Ludovic Dauș, Al Grue, AL Iacobescu, L. Rebreanu, Kir. Prețul unui exemplar: 20 bani. Francesca Bertiini e sublimă în Fisca de Apoi la Cinema Bristol. Francesca Bertini­ e sublima în Filca din Apaș la Cinema Bristol. —O—* Direcțiunea vămilor din minis* temii d­n finanțe, ne comunică că a sosit al 16-lea tren cu 26 vagoane încărcate cu tablă de fier din Ger­­mania. . * t *­­TfijP Cu începere de azi 1 Iunie, orele de biurou la Casa Corpului didac­tic, vor fi d­e la 8—10 a. m., iar casa va fi deschisă de la 10—12 a. m. —6— .Osteul Absolvenților școalelor superioare de comerț, roa­gă pe toți absolvenții școalelor superioa­re de comerț să ia parte la adu­narea extraordin­ară ce se va ține m Palatul Camerei de Comerțț Joi 2 Iunie 1916 la orale 9 seara, spre a Se constfătui în chestiunea miș­cării începută pentru obținerea dreptului de a putea urma cursu­rile facultațea de dr­ept. Membrii societății „Egalitatea“ în adunarea generală ținută Du­minică 36 Mai, au proclamat, cu unanimitete președinte de onoare pe d. Of.Ssr Pascu, ajutor de pri­mar. Cea mai frt­noasă, lasciva și bo­­gatită artistă a Italiei PINA MENI­­ CHELLI apare pentru prima oa­ră în romanticul triptic dram­atic FOCUL... (Il fuoco) după poemul liric de FERO MARI la Cinema LUX în cea mai bogată montare posibilă minie Jpi 2 Iunie. T---------------O­O­O­O----------—— Manea la Iași lași, 31 Maiu. — Sitațiunea fu­­ziunei, în ceea ce privește lașul, se agravează pe fiece zi. ^ Ca o urmare a faptului că tî. Dim. Greceanu privește actul fu­­ziunei ca o imposibiltate morală, membrii grupări cr conservator­ de­ mocnMe — divizați între ei pe ches­tiUme externă — au ținut o cons­fătuire. Ivotămnd ca să facă la rhi­­dul lor un bloc, în sensul ca să ră­­mîne toți uniți. In cursul acestei săptămîni va avea loc o nouă întrunire. Sunt­ tratative între democrații divizați ca să se împace între ei, pentru ca în acest caz d. Greceanu să găseas­că acest club­­ tot atît de solidar, cum e și clubul prezidat de d-la­ Iași 31 Mai.­­ Cu prilejul aga­pei pe care conservatorii marghi­­lomaniști din Iași au avurt-o alai* tă seară s-a dat cetire unei scrisori pe care d. Alex. Marghiloman a a­­dresat-o d-lui Const. Meissner. Invitat ca să vie la Iași, d. Mar­ghiloman a comunicat amicilor­­ săi că nu poate face această vizită la Iași, ca să nu i se dea un carac­­er politic în legătură cu fuziunea conservatoare. D. Marghiloman a anunțat însă pe prietenii din Iași că partidul d-sale va ține în curînd mai multe întruniri publice prin țară. Prima întrunire va avea loc la Iași la sf­îrșitul lui Iunie. M3 i Domnii abonați al căror­ abo­­nament expiră la 1 Iunie a. c., sunt cu insistență rugați să bine­voias­că a ne înainta de ur­gență costul abonamentului pen­tru a evita întîrzieri in primi­­rea ziarului. ir

Next