Viitorul, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 3190-3218)
1918-12-01 / nr. 3190
ita;.ä öi yjä^»r«»2öis^3et« Iád. 3S&0 ■ -................................ ABONAMENTE , . un an 40 Lei . . . . nn an 35' Lei ’ ■• Un număr vechiu 60 Bani BANI Ibari . . In străinătate seaae luni 18 Lei seane luni 9 Lei, REDACȚIA STRADA ACADEMIEI No. 19 Intrarea prin Fasag, Imobiliara Telefon <57123 49.23 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Intrarea prin Calea Victoriei No. 56 Telefon 5123 49 23 AMUNOIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană in pagina IV. ..... Lei 1.50 Linia corp 7 pe o coloană in pagina III..............................« 2.50 inserții și reclame pagina III . . . . . . . ■ .__» 4.— (NOUL GUVERN )" In locul guvernului Coandă demisionat, s’a format eri guvernul prezidat de către dt. Ion C. Brătianu, șeful partidului național-liberal. Deși a avut o guvernare de scurtă durată, ministerul prezidat de către generalul Coandă și-a împlinit cu prisosință misiunea, care nu era dintre cele mai ușoare. Guvernul Coandă, care s-a dovedit prin acțiunea lui de guvernământ a fi fost o necesitate imediată, a urmat la cârma sta*tului guvernului Marghiloman, pe care a trebuit să-l înlocuiască în momente de o importanță, care se poate ușor aprecia, ți,juând se afflă de evenimentele cari au urmat, precipitându-se, după ce d. Marghiloman a trebuit să părăsească conducerea treburilor țărei. , Situația în care guvernul Coandă a luat puterea, era cu atât mai delicată, cu cât Mackensert trona încă la București înconjurat de o întreagă armată care mai stăpânea teritoriul ocupat, iar în timp ce armatele angate nu ajunseseră încă la Darsăre, d. Marghiloman încerca la președinția consiliului o politică de aventura, lucrând să lege interesele și soarta României de puterile Centrale, definitiv învinse în momentul acela de alunii noștri. . . Sub greutatea unei asemenea tvine, guvernul Marghiloman a fost silit să plece. Față cu situația specială însă, terin teritoriul nostru pe atunci ocupat încă, un guvern de tranziție era o necesitate politică a momentului, pesie ministerul Coandă a știut s-o împlinească,făcându-și toată datoria și în direcția politicei noastre naționale și în aceea a consolidarei interne, prin reluarea operei întrerupte pentru înfăptuirea imediată a reformelor, cari să pună primele baze ale acțiunei de debnocralizare a țărei. Îndrumarea aceasta era cu atât mai necesară, cu cât guvernul Marghiloman făcuse tot posibilul să eludeze reforma agrară, înlocuind-o cu voință prin muncile silite și prin arendările obligatorii. Astăzi, însă, când România trebue să intre în calea normală și definitivă a politicei sale și să-și umeze drumul statornic și în politica externă și în cea internă, era firesc ca formarea noului guvern să se încredințeze șefului partidului națîonal-liberal ;șefului acelui partid care a declarat războiul pentru realizarea animaței naționale și care a încheiat convenția de la 4 August 1916 , al partidului al cărui guvern a dus timp de doi ani greutatea situațiunei; era firesc în sfârșit ca formarea noului guvern să se încredințeze șefului partidului național-liberal care, declarând războiul, a realizat prin el Unirea tuturor Românilor." 1 Noul guvern Brătianu, va avea deci de aci înainte, să desaracă opera de apărare în afară a integrităței drepturilor noastre și să realizeze înlăuntru, prin imediata aplicare a reforelor, opera de consolidare internă a noului stat român sporit. Pe aceste două mari chestiuni, acțiunea noului guvern va fi perfect unitară*, fără putință de abatere sub nici un cuvînt. • Deocamdată, în formațiunea ce i s’a dat, noul guvern a păstrat în rândurile sale pe unii dintre miniștri actuali, complectând majoritatea portofoliilor cu membrii ai partidului națîonal-liberal și rămânând ca ulterior să se rezolve chestiunea guvernului de colaborare. Desigur că e bine ca guvernul să se prezinte în afară du unitatea tuturor partidelor IpojHiCp de guvernământ cari au fost pentru război, dar e și mai necesar însă ca înainte de toate să se asigure unui asemenea guvern unitatea de acțiune pe chestiunea apărăreii drepturilor noastre integrale la pacea generală și pe aceea a reformelor interne democratice din programul partidului liberal. Oricare ar fi urmările care ar mai veni, noul guvern, prin declarația publicată eti, ^a arătat chipul cum înțelege să pășească la munca de consolidare internă a țărei, ca și la acela de apărare a drepturilor românești în afara și opera aceasta se va realiza întreagă. Spulberarea miei chioriü fiinit. [. mm 0 SCRISOAREA D. dr. Angelescu, fostul ministru al tarei l Washington, reîntors la București, ne trimite următoarea scrisoare.: f Domnule Director, In lipsa mea din țara, un jurnal germano///, din București, a publicat informația cd guvernul român nu ar fi dat câteva sute de mii de lei pentru a merge în America.1 Dau cea mai formală destiinție a acestei informațiuni. Nu am primiți nici un ban drin guvernul român; am mers în America cu banii mei proprii și pentru a arăta până la ce punct este calomnioasă informația publicată, țin să adaog, deși ași fi dorit să nu vorbesc de acest fapt, că nu numai nu am primit nimic, dar am transportat, platit personal, și întreținut legațiunea din Washington timp de 4 luni, tot cu banii mei, cheltuind peste una sută mii de franci. Doctor Angelescu Anunțăm cu multă părere fie rău că ori după amiazi, la oră 4, a încetat din viață Gheorghe Liciu, fost consilier la Înalta Curte de Casație. Gheorghe Liciu a fost una din cele mai senine și luminoase figuri din magistratura noastră, pe care a slujit-o timp de patruzeci de ani cu o rimă de adevăr, un nealterat simț de dreptate, și cu acel înalt sentiment de înțelegere și ,bunătate cari caracterizează pe adevărații apostoli ai justiției. Multele însușiri de magistrat cu cari. Gh. Lifiu, fusese înzestrat, au fost stimulate și ele o puternică dragoste pentru misiunea socială a omului, menit să facă dreptate. Și atât de adânc îi pătrunsese în suflet aceasta dragoste, încât nimic n’a fost în stare să-l determine pe Gh. Litiu să părăsească această carieră. Nici prietenia personală , cu Ion Brătianu, nici situația distinsă pe care a avut-o în partidul națîonalliberal, al cărui membru devotat a fost, nimic nu l’a putut ispiti să aspire la o altă îndeletnicire. Iubit și respectat de toți câțivau cunoscut sau au venit în contact cu donsul, Gh. Liciu a urcat treptele erarhiei în magistratură până la cea mai înaltă, la aceea de consilier la înalta Curte de Casație, numai mulțumită caracterului său integru, inteligenței sale vioaie, adânc văzătoare, culturei juridice temtifice, sufletului său bun, blând, drept și feneralmente cinstit. Gheorghe Liciu a fost descendentiul unei foarte vechi familii moldovenești, ai cărei membri au ocupat demnități în județul Neamț încă de pe la 1524. Un gest al regretatului Gh. Liciu, care merită să fie reținut, este că a restituit însemnele ordinului Sf. Ana, cu care fusese decorat de Țarul Rusiei la 1878, ca răsplată că luase parte la lucrările de delimitare ale celor trei județe din Basarabia, cedate după războiu. Nu voia Lieiu, ca distincția ce i se dase, să fie legată de o atât de dureroasă amintire... S’a miultțuiuit cu distincțiunile românești, era comandor al Stelei României și Coroanei, Medalia jubiliară, etc. Cu dispariția lui Gheorghe Litiu, partidul liberal pierde una din cele mai venerabile figuri. Transmitem familiei îndurerate expresiune a adâncilor noastre păreri de rău. , Cei cari se duc Moartea lui G. Litiu Ei eu : „Steagul” ne spune«?« să facem dovada că d. Marghiloman și-a kts toată acțiunea de opoziție cu fondurile, Gunther. » Nici d. Marghiloman și nici o- 1iciosul tovărășiei Mackensen-Marghiloman nu vor pierde nimic așteptând. ‘ I N putem asigura că de ceea ce-i este frică, nu are să scap», ** «***! Fiindcă nu poate să desmintă afirmațiile noastre,"A Marghiloman face pe victima. In „Steagul” de eri recunoaște că a voit să expulzeze pe unii membri ai legațiilor aliate da la Iași, dar pretinde că măsura aceasta fără precedent, era impusă de nemți. Rândul de abia azi seama de toate ticnind)te tristei sute guvernări, * d. Margiilt>nian a adoptat tactica de a se spune la adăpostul paravanului nemțean și are totuși naivitatea să creadă că va putea fi luat în serios. In ce privește telegrafia fără fir deschisă, tot „Steagul” pretinde că miniștrii aliați o aveau la dispoziție în chip așa de larg, iarcât cuvintele din telegrame se abiliau cu zecile de mii. E așa de adevărat, ce pretinde d. Marghiloman, încât telegrama de la Iași a ministrului Franței în chestiunea Debrogei —■_ din cauza prea marei libertăți a corespondenței telegrafice, a fost reținută de cenzura d-lui Milineu timp de opt zile. Am vrea să știții, însă, pentru ce d. Marghiloman a permis legațiilor telegrafia cifrată cu câteva zile înainte de a pleca de la putere, dacă regula pentru statele neutre era nova și telegrafia deschisă/ S’o explice dacă poate.* ■ ' •*'* Tot în „Steagul” de er d. Marghiloman afirmă că nu cunoaște tratatul încheiat de România cu aliații la 4 August 1916 și prin caire ni se recunoaște integralitatea drepturilor asupra tuturor ținuturilor locuite de români. Nu-d. credem.. Dacă n’am putut să cunoască astfel acest tratat, a trebuit însă neapărat să-l cunoască griie, veche» d-sale tovărășii cu d-lui Racovski, care avusese grija să publice tratatele de alianță furate din arhivele ministerului de externe de la Petrograd în tovărășia lui Trotzki și Lenin I .. pox-xoe -----— 1 k ielii rai 0e către trupei? de ocupa!? nemțesti Reproducem mai jos o parte din sumele pe cori nemții, în timpul ocupațiunei le-a impus să le cheltuiască? administrația comunală a Capitalei. După cum se va vedea aceste cheltuiri constitue un adevărat jaf și ele arată încă odată mentalitatea nemților în timpul ocupațiunei: 1. Bani. numerari plătiți cassei guvernământului imperial german, ? .950.000; 2. Colonelului Otto Grosskreuz,chirie pentru casele din str. dr. Lueger No. 8, ce a servit de spital lei 20.000; Á Pentru încuartirări, adică pentru hoteluri 4.512.951,51 *, 4. Camere mobilate 611.691,85; i 5. Hotel imperial (ostatici români), 196.300,»2. idem rechiziționat pentru autoritățile militare germane 147.388,93; * 6. Chiria d-nei Ana Sergies 14.080, 75.482.422,01 plăți făcute la diferite fabrici , 8. 296.148 idem cu hrana trupei; 9. Idem, birjari, căruțași, etc. (poliție) 3.995.000; 10. Idem, lucrători de la corvezi, cuprins și pâinea (Poliția), 2 mii. 293.646,20; , 11. Tuhrpark, personal, aprovizionarea celor 3 depozite și întreținerea Poliției Militare Germane 2.013.260. * 12 Plăți făcute cu hrana foștilor internați (Velisavato) 1.177.270 ; 43. Idem reconstrucția podurilor județene și plăți de personal, 85.292.97; 14. Idem cu instalațiile de electricitife, apă, canal, băi, și closete 5.798.076.37» • “ 13. Idem pentru diferite lucrări de transformări a localurilor ocupate de trupele germane și aliate ; 16. 7.177.986.02; mobilier; 17. 9.1 M.443.46; idem cu bucătăriile populare cuprinzând salarii, aziluri și lazarete și ostaticE; 18. 7.685.542; idem cu plata de lemne, păcură și gaz, pentru trupele de ocupații ; 5.882.966.68. idem cu băile Eforiei (Dr. lussurum, 312.467.25. 19. Idem, p. opera de la Teatrul Național 61.750. 20. Idem cu spitalele temporale de boale venerice Matei Basarab și Lucaei 642.229.64. Personal suplimentar angajat la diferite servicii ale Primăriei, precum și personalul de la diferite autorități germane cuprinzând și femeile angajate pentru curățirea localurilor la diferite autorități germane plătite prin Politia Orașului București ‘4 712.090 In total Lei 53 106.608.01. Telegram societăței mun«fiind — Către Președinte al Consiliului de miniștri — Societatea «Unirea Comercianților» în care se găsesc grupați fruntaș comercianți și industriași din Capitală, a trimes” prin președintele său d. Ion Dumitrescu-Militari, următoarea telegramă d-lui Președinte al Consiliului de miniștri, D. Ion I. C. Brătianu, Președintele Consiliului de miniștri. In momentele mari ale înfăptuirei unităței tuturor românilor, comercianții și industriașii Capitalei grupați în Soc. , Unirea Comercianților" își întorc privirile spre marele luptător al realizării acestui ideal. Astăzi când luați în mână frânele guvernului României Mari și de-a pururi nedespărțită, rugile noastre fierbinți se ridică la Cer pentru cel care a realizat visul secular și ambițiunile tuturor celor ce simt cu adevărat românește. Dăruiască-vă cerul toate harurile și o viață îndelungată pentru a consolida ceea ce ați știut să realizați în chip atât de înțelepțește și înălțător. Noi comercianții și industriașii grupați în joc. „Unirea Comercianților" vom fi alături de înfăptuitorul României Mari pentru binele și prosperitatea neamului românesc. Ion Dumitrescu-Militari Președintele Soc. «Unirea Comercianților* —“00 xxo p Hultudine orașului București către generalul d’Esperey D-l C. bălăceanu, locțiitorul de primar al Capitalei a înmânat ieri din partea consiliului comunal următoarea adresă de mulțumire generalului francez Franchet d’Esperey pentru înalta cinste ce-at făcut Bucureștilor vizitândudu- le EXCELENȚĂ Sunt însărcinat de consiliul municipal al Capitalei să vă exprim urările sale de bună venire în mijlocul nostru. După zilele triste și deja atât de depărtate ale invaziei germane, în timpul cărora dușmanii noștri și ai voștri, s’au acoperit de rușine, astăzi, avem nemărginita fericire de a ne vedea țara liberală și unitatea națională a tuturor popoarelor române înfăptuită. Gloria și fericirea aceasta le datorim sforțărilor noastre, sacrificiilor noastre și suferințelor noastre, cum și neprețuitului sprijin al tuturor marilor noștri Aliați. Sunteți, Excelență, unul din cei mai străluciți reprezentanți ai acelor admirabili soldați care n'au avut odihnă înainte de a vedea îndeplinită opera ordonată de justiție și Dumnezeu. ■Prin vitejia și geniul Vostru ați descoperit partea slabă a formidabilei puteri teutone. Sub loviturile Voastre îndrăznețe, s'au făcut primele spărturi. De atunci, prăbușirea germană n’a mai contenit. Astăzi, grație bravurii soldaților Voștri pe toate fronturile, Germania e pusă la pământ și civilizația salvată. ’ Orașul nostru e fericit că Vă are ca oaspe. El vă felicită pentru faptele Voastre strălucite și Vă mulțumește cu recunoștință pentru puternicul sprijin dat cauzei române. Binevoiți, vă rog, Excelență, a primi expresia celei mai înalte considerații. ” Primar, C. Hălăceanu Generald d’Esperey a însărcinat azi dimineață pe un general din suita ea să mulțumească verbal d-lui primar al Capitalei pentru cuvintele sale de bună venire. Moartea generalului Mra. O veste tristă ne vine de la Iași. Generalul Laffont, principalul atașat militar al Franței a încetat din viață ori în urma contractării unei gripe infecțioase. Știrea aceasta a produs o mare consternare atât în rândurile armatei franceze cât și în cerul numeroșilor săi prietini și camarazi români, care în ultimul timp mai ales avuseseră ocazia să-i prețuiască și mărinimia sufletului său de elită și înaltele lui calități militare. Născut la Havana în insula Cuba dintoiun tată francez și o mamă localnică, generalul tafront veni de tânăr în Franța unde după sfârșitul studiilor liceale intră în școala politecnică iar de aci trecu ca ofițer de artilerie în armata franceză. In timpul carierei sale militare, trecea drept unul din cei mai distinși ofițeri de artilerie fapt care îi grăbi înaintarea și atrase atenția generalului Langre de Carry, unul din eroii de la Marna, care înainte de isbucnirea răsboiului îl avusese ca aghiotant al său. Intrat în răsboi cu gradul de locotenent colonel, el comandă la început artileria diviziei a 18-a care la Verdun se acoperi de glorie, apoi ca colonel comandă pe Somme artileria unui grup de divizii de ravagiile cărora germanii își amintesc desigur și astăzi. Desemnat să facă parte din misiunea militară franceză trimisă în România, Generalul Lafont sosi în țara noastră în luna Decembrie 1916 unde primi însărcinarea reorganizărei artileriei noastre de câmp. E de prisos să mai facem elogiul activității Generalului Laffontin România în tot timpul anului 1917 După defecțiunea rusă, fiind înaintat la gradul de general, guvernul francez îi încredința comanda trupelor cehoslovace care din Rusia trebuiau să fie trecute în Frpnța. In timpul acesta însă, intervenind pacea de la București și situația din Rusia, înrăutăținduse, Generalul Laffont primi ordinul să rămână la Iași ca atașat militar al Franței. De atunci și până în ziua morții sale, generalul Laffont a a încetat un singur moment să ne arate dragostea lui frățească și să ne încurajeze or de câte ori aroganța germană ne impunea o nouă umilire. La legația francezză din Iași, el ne primea totdeauna cu bunăvoință, ne da toate detaliile, cu privire la faimoasa contra ofensivă a aliaților noștri și în fiecare zi, ci singur ne indica noile avansuri ale trupelor franco-engleze. Mi-aduc aminte de sărbătoarea acelei seri neuitate când Generalul Laffont ne-a anunțat capitularea Bulgariei. Bucuria lui și a noastră nu mai cun noștea margini. Astăzi însă generalul Laffont nu părăsește pentru totdeauna. Cu inima strânsă de durere, ne descoperim în fața resturilor pământești ale acestui adevărat frate de suferință și glorie și împreuna cu vitejii lui camarazi de arme, țara și armata noastră depune prinosul de recunoștință și evlavie pe mormântul aceluia al cărui nume va rămâne adânc săpat în inima tutelar Românilor. li fel ca Mai Inculparea făcută Mafiei Medicilor întâmpinarea de mai jos a fost adresată Asociațiunei medicilor din țară: Domnule Președinte." Ct urmare la scrisoarea cf. d. doctor-dentist Niculescu v’a adresat relativ la întâmpinarea noastră, ar veni onoarea a vă aduce la cunoștință că medicul vizat de domniasa este acel care în timpul campaniei din Moldova a reclamat pe doctorul Niculescu care făcea propagandă germanofilă în armată. Pentru acest fapt și în urma cererei d-lui, general Petala, d-ruil Niculescu a fost judecat de Curtea Marțială și pedepsit. Primiți, vă rugăm, Domnule Președințte, • încredintarea înaltei noastre consideratiuni. Dr. Danielopolu, Dr. Bejan, Dr. P. Nicuolescu, Dr. Iacobovici, Dr. Piturescu, Dr. Dănulescu, Dr. Gomoiu. J 1 DELEGAȚIA transilvăneană la gen. Berthelot D. CaiUB Brediceanu secretar general pe lângă departamentul externelor al guvernului provizor din Transilvania, și M. Popovici, delegat al acestui guvern pe lângă guvernul român au fost primiții alaltăeri într’o lungă audiență de către d. general Berthelot. D. Brediceanu și Popovici au transmis, iubitului nostru oas pe invitația Consiliului, diriguitor al Transilvaniei de a veni ca să viziteze ținuturile românești de curând eliberate. D. General Berthelot, mulțumind călduros delegițimei a arătat prin cuvinte pline ] de însufețire toată dragostea pe care o are pentru’toți Românii și în special pentru Românii transilvăneni al căror dureros ’ martiriu îi este perfect cunoscut. ț S’e interesat de aproape de starea lu ’ erurilor din Transilvania, Banat și celelalte provincii românești de peste munți și au promis tot concursul său in vederea așezării definitive a României Mari. T-—— OOXXOO .......— I ' - I —--r— ooxyoo —-----— --------— OOXXOO ——---- Literalii i Átadna — Către A. Ion I. C. Bratianu — Organizația liberală din Alexandria (Teleorman) a expediat următoarea telegramă d-lui Ion I. C. Brătianu șeful partidului national-liberal ; * Domnului I. I. C. Bratianu BUCUREȘTI Astăzi 28 Noembrie membrii partidului național-liberal din Alexandria întruniți pentru întâia oară* ca cetățeni ai României Mari, au hotărât în urma «forței neuitatului Ion Proconiu, fost șef al partidului liberal teleormănean», să rugăm pe distinsul ■ nostru cod județean Nicolae Racotă să primească a face legătura dintre noi și d-voastră. Aducându-vă aceasta respectos la cunoștință, vț rugăm să fii ne-voiți a o aproba ! și profitând de acest prilej strigăm trăiască î România întregită și făuritorul ei. (si) Ștefan Sfândreanu, Florea Groz les du, Traian Enescu,, Mihail Petrescu,Alexandru Macavei, D. S. Miceanu, Preotul Alexandru tibeliean, Teodor Biesen, I Petre Anghel Mincu, Preotul G. Georgescu i Dotor Traian fieea, Petrachie Săceanu, I Marin Anghelescu, Ton Teodoresnu, Dimitrie N. Teodorescu, Ioniță R. Petrescu, I . Tudor E Intim, Stan Frumosu, Alecu Si* miop, Lazăr Vintilă, Christliche Olari, * Fiorea Georgescu. 1 Urmează alte multe semnături. I —------OOXXOO-----1--- Sâmbăta i pecamme »14 D8ie«nmsn^i ULTIMA OM TELEGRAFICA Datoria de război a 0 misiune americană a vizitatt Germaniei *-Ci spune d. Lloyd George Londra. — In cuvântarea sa I i 11 Decembrie, d. Lloyd, George spus că s’a instituit o comisiunisărcinată să cerceteze capacitate Germaniei de a plăti despăgubire d e războiu\ Bogăția Germaniei de fapt a fot mi puțin prețuită și că ea are opacitate mai mare decât i-am stătit-o noi. Primul ministru a spus că su numai două condițiuni cari trebuee ’ideplinite: prima că nu trebu Unită multă vreme urmată de poliție în Germania. Aceasta ar fa sute de mii de bărbați tineri di ceastă țară, ocuparea Germanii atând dura chiar o generațiune aceasta ar fi o afacere neplăcut a doua condiție: că dobânzile btilor nu trebue plătite prin răsturarea bunurilor câștigate cu sudoai de lucrător în această țară. Gemuia are o datorie de războiului multe mii de milioane și ei, iar că, atunci când se va fai sarea de seamă, socoteala aliațilr a trebui să fie plătită înainte împrumutul de războiu al Germisiei. Chestiunea dezarmărilor Radio, 11 Decembrie. — Preengleză din Atena „Press messtres“ scrie cu privire la recrutări «Ar trebui să se desființezeulările pentru armată în țări otșmane și se speră că se va prea îndeplini aceasta la conferirii păcii. Se zice că M. Clynes care a uitat de curând pe lordul Rhondaontrolor al aprovizionărei, va parcipa la conferința păcei ca reprentant al agriculturi britanice. guvernul turc cere extrădare celor ce au provocat războiu Nauen. 12 Dec. 1918.—După ceerea guvernului, legațiunea tun Un Berlin cere predarea fostulizir Talaat Pașa și ex-ministrul ler războiu Enver Pașa, precum unui număr de membri ai noului guvern, care s'ar găsi reflați în Germania. După știri sigure Enver Pașa ia părăsit în adevăr Constantin mini dar nu a sosit în Germani, predarea lui Talaat Pașa mare intra in discuțiune, de care el trebue socotit ca refugiat pitic. Cât despre persoanele celeia este vorba, după informațiuinile tari le avem, nu numai de delte pilitice ci și de delicte comune. H ce boală a murit v ■ Ikritti Hostar Paris.—Edmond Rostand anume gripă spaniglă, după trei zile trecute în mari friguri El mon și vârstă de 54 a/A in iiW'iii'Kwimilff1 ■ * hi £% mmmmgmssaj ■ ylîmm iSSS* ruinele din nordul franței și Belgiei Radio, 11 Decembrie ora 23 — O misiune de directori de ziare financiare și tehnice americane a sosit la Paris după ce a vizitat regiunile din nordul Franței* și, Belgia devastată de germani Ei au făcut unui redactor al lui „L’Information“ declarațiile minatoare . Două impresiuni profunde care rămân în spirit sunt efectele teribile ale distrugerei războiului modern și în al doilea loc vinovăția guvernului și poporului german, care a dezlănțuit aceste lupte statetice, continuându-se în duș barbar. Am văzut și cules din toate porțile probe sistematice și metodice relative la principiul faptului, omorului și jafului german. Lumea civilizată va da dreptate victimelor armelor lor și va lipsi deia datorie dacă nu va reclama în întregime... poporului german ș.. pedeapsa aspră a conducătoriior germani și a vinovaților lor ajutori. Lumea a contractat o datorie fată de Franța căci a porțint teritoriul ei cu un curaj înverșunat a dat civilizației putința să se elibereze de amenințarea germană. Snpdtermm în Jifarență Radio, 11 Decembrie ora 23. După informațiunile ziarului „Libérié“ Maiența a fost ocupată de trupele franceze ale corpului 25 în capul căruia se afla generatel Maugin comandantul armatei a 1' Submarinele germane în Paris // Decembrie 23 ore. — și amiralul Roger Invitase autorității militare franceze și aliate precum autoritățile civile să asiste la intrerea la arsenal. Submarinele german. devenite franceze arborează pavionul francez deasupra celui german muzica lucrătorilor arsenalului « intonat Marshilsza, imnurile englez, american, belgian Somire Meuse. In timpul intrărei vaselor în asenal toți lucrătorii erau rânduți pe chei, armatele francei: Chitudeie Ö* răsboi aîe Ungariei Budapesta,*26 Noembrie ora 1< Ministrul de finanțe a declarat partidul radical că contul de razi> trebue achitat de către acei pe cari i-a sărăcit războiul și a căn . avere a fost apreciată și mărită prte război. Acei cari din cauza aceasta voe de a părăsi patria fiindcă în alte t plătesc biruri mai puține, vor ti hui... prin... internațional... iar achimilionarii vor trebui să plătea 4 sumele cele mai mari.