Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)

1919-10-03 / nr. 3478

Ji­ i­­ihÉYEMMIHIi .............iii ii »"M­ ii ........................................ii i in»............ r ....... •* Succesele sk­altidk als zdebetsz ■ Aceasta este părăsea Societăți „SARPIC“, care a angajat-o pentru o serie de reprezentații excepționale la TMATH­UL CAROL cal MAMK­J (fost EFORIE) cu începere de Vineri, 3 Octombrie PUBLICOL VA JUDECA f ^MmssâE <1g’»aasagBiidK3«asa«rua»egg8i«BMBwaMBMBRaB8BW6a»»»iiiiaBMBM6Wiaa8a«a8BB8maaa^^ îrfefth MMm fiMrtfli tis RapîgațJimg pe Dbbsfi 3.50,0.-000ft sc^ EfJISftJffE a IS MO ACTIUN9 li­vals-srs n-sintanl­ a totala da IA 7m6 €>Q*COO p>­n­­ g­tru mărirea capitelului social. j jg* Concilii­ ele Admm­­in­ist­rație în. puliba Act. 2 din aefolaj ®* constitutiv și Art. 7 din Statutele Societăței, a decis, în șe­­­­dfinta dela 13 Septembrie­­ 1319, sporirea capitalului social data « 7 200.000 lei la 15.000.000 lei pentru care se vor emite 15.600 * acțiuni noui. " “a Din cele 15.600 acțiuni ce se emit, jumătate, adică 7.800 acțiuni se atribuie, potrivit Art. 7 din Statute, vechilor acțio­­­­nari în proporție de una acțiune nouă la două acțiuni vechi, iar plusul rezultat de 609 acțiuni­­ , țHMiari în proporție de una acțiun­i ?. E in v. Restul de 7.800 acțiuni se v­­ . 5 1.1 Consiliului de Administrație, dejfrnî . vasele lor în Societate. Cursul de emisiune este pe i­i i.oou de fiecare acțiune ; mi diferența între valoarea nominală și prețul emisiune­ se va vărsa fondului de rezervă. r­~ " ■ 1“"Ar> fiecare acțiune subscrisă se va ț­rei 10 de acțiune pentru acope­odată cu cererea de subscriere, ne­­bil­ii acționari vor avea drept la fig in dividend cg : # se va fixa pe anul 1919 pentru una vecinie acțiuni și ea;­­e v*» jr.u. .i proporțional pe un trimestru.* ^ Acest dividend se achită odată cu presentarea la plată a 1F cuponului de dividend No. 5 de la vechile acțiuni.­­ Subscriitorii vor primi la subscriere o chitanță pentru su­mele vărsate; data eliberatei acțiunilor definitive se va­ anunța domnilor subscriitori prin publicații. La subscriere se vor înfățișa acțiunile ce posedă fiecare su­bscriitor­­p­e a se ștampila pentru „exercitarea dreptului de preferință“. Acțiunile care au fost evacuate în Străinătate se vor pre­zenta spre ștampilare după ce vor fi aduse în țară; ele vor putea fi înlocuite la subscriere prin recepția sau certificatul un care dovedește posesiunea și evacuarea lor, iar Ștampila se aplică pe aceste recepție sau certificate. j­ Subscrierile vechilor acționari cari înțeleg să-și exercite ța î ■fireptul de preferință se primesc : @S © la 5 Osîow,fie de p­ina la 20 Octombrie 1919 la Sediul Societasei ief SSjr. Sffîipdan No. 1 Neprezentarea în termenul fixat mai sus atrage pierderea pa dreptului de opțiune, iar acțiunile rămase, se vor atribui cum va decide Consiliul de Administrație. pă CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE pa­­­ra des ® VISSR 1 > ' ^ ^ fost h No.­­13 STRADA PARIS NO. *13 H­B. Sub o nouă administrație. Localul complect renovat și f|| bl aranjat în stil modern. 25 110 MS RE QE VARIETE gS; artiști și artiste de primul ring VQît DEBUTA în ISI vn fiecare seară in­ *; B1 TÂRÂIT DE mm RANG p ^Orchestra sub conducerea simpaticilor MAH«OU ș; Si SILVIO MEDICA p|si B|,, vor pe Onor Psibllc | LUNI 29, MARTI 30 SEPT^și MijiRCURI 1 OCT., LA CM PROSERPI —griviter — fc Program cu totul schimbat — Q iar IS­IHam­ atr acțiuni ~%m San școala de balet din la Scala din Milano, în <io ui mari ac­te. — JOI 2 Octombrie, program schimbat — Strada Labirint. 54 Redeschide cursurile la 15 Octombrie. Înscrieri pină la 10 Octombrie SlMfar­­t Tenno, prefetsi: Ssd­eîafea Anonima lini­i Fiste MARCHIZUL ȘI BALERINA h I Iuștinuta pe I Doamna LUCRIfrziA I Jî+numitsi preetratoare, fo#fa in. »tr. J A. Aman JTo. S3 «­ I <8 IPrntfa­nna.­afa. wn «■*? -V----*-• »- -*% "■ n „ “ * - #«*»-"•" i­*, i* iprin­tmvutf .pt*m**i*. .« îl • . y** * Ottombrie <rS. intr« vrvt* 9--ÁH a. m, ff 0—7 p. sww Societatea Anonimă Română de Financiare având de obiect un larg program de activitate comercială și industrială, consis­­ând din întreprinderi și crearea de instituțiuni pe cont propriu, a participate cu alții sau în contul terților, precum și finan­­area a veri ce fel de întreprinderi, s’a constituit cu un capital deplin vărsat de lei 10.000.000, în acțiuni, fiecare de câte 500 ei osebit 50 lei cheltueli de constituire. Societatea participă la beneficiile societăților create și ia parte în administrarea și reprezentarea lor, întemeiată pe preocupațiuni de interes obștesc, pentru pro­­sășirea economiei noastre naționale, Societatea oferă publicului participarea la această operă financiară. Fondatorii au decis să ofere subscripțiunei publice o jumă­tate din capitalul acoperit de ei în întregime. Subscripțiunea se face deci pentru 5.000.000 lei în 10.000 acțiuni a 500 lei fie­care plătită integral și 50 lei de fiecare acțiune, pentru acope­rirea cheltuelilor de constituire. Subscriitorii aderă implicit la toate condițiuniie actului con­stitutiv și ale statutelor autentificate de Trib. Ilfov. Notariat­ia No. 20099 din 29 Septembrie 1919. Consiliul de administrație își rezervă dreptul de reparti­­țiune al acțiunilor subscrise, dând preferință subscriitoril­or din public cari își vor lua obligația de a ține acțiunile la una din Băncile de subscripție, fără a le transmite până la 31 Decem­brie 1920. Subscripțiunea are loc în zilele de 6, 7 și 8 Octombrie 1919 la ghișeul Băncei L. Berliottitz d­«s 3acuri a$îi, str. Lipscani No. 12 și al Hărecei Sind­abilil Apricol­ Ialomița din București, Calea Victoriei No. 30, începând de la orele 9 și jumătate dimineața. s . CONSILIUL DI : Președinte; C. C. Arion, fost Ministru, Profesor Univer­sitar, Avocat; Vice-Președinte: Ely Berkowitz, Bancher; MEMBRII : C. Bălăceanu-Stolnici, mare proprietar, fost Senator; Paul Theodora, mare proprietar, fost Secretar General, fost Senator; C. A Panaitescu, Directorul Creditului Funciar Urban din București, Avocat; Adolf Kierkotmlí, Bancher; Dr. C. B. Maltezeanu, Director al Băncei Sindicatului Agrico Ialomița, fost secretar general, fost deputat. I. Birnberg, Avocat. CENZORH: Niculae Tabacovici, profesor Universitar, Dr. George Severeanm, Conferențiar Univerale, Dr. Em. Gr. Micrunescu, industriaș. N. Steriade fost Director al Comerțului ia Ministerul 4« Vie Preciado, Sub­ Directorat Sindicaturi Agricol CAPITAL SOSIRI ui •& Si*-> IÁ«»:»rjj2 ®\ nnomu^m Li! 7.290.000 și premier* grati.Ju­Kis*»­ Paulmaine (Farsă) Tgi Siliiiaa MiPifi Compania dramatică IsULAIS&RIV Miercuri 1 Octombrie VAPAIA Joi 2 Octombrie MATINEU ¥­i J­E L­i fi‘s VAPAIA Ațineri 3 Octombrie 1919 PREMiîert A 3 S@^Sf§AA ■ Biletele la Cassit Teatrului îinul MIM­EI2ÜHSI Aasi­­­ti­er cur i 1 Octombrie 1919 Deschiderea stagiunei, cu GHIARA ■ de H, BERH 5Tei H­rin, Manolescu, ALhilesen­, Iancu- Elvira Poppici Timasan-Buzescu. Spr­ é urmatoare și Duminică MATINEU C­HI­ARA etele la Casa Teatrului — INSTITULUI DE 34ETÎ „IACOYi­. T[a*r>sii LYRIC­ism^safa iuxiaib­isn^saari Miercuri i Septembrie •'1919 orele S Cavalerul Pustei­­ Luai 6 Ostora bine la 8s­, debutul d­noarei Marga Stătesc­u. Pentru prima oară Osficen­ in et­ică Operetă in 3 acte (4 tablouri). Muzica de Planiquette. Joi 2 Octombrie 2019 MATINED sai­t e­ â Biletele se află de­­ vânzare la tragixiuni de Muzică «Mozart». Ogiea Vi­toriei rv<i tutiffiîit BiRiumrrii ichT un stubou hit!» «i s mau CE SAD TI „Puiritta cata!" Siratta Vasili Copia Io. 1. București Sub­ direcțiunea de studii a d-MH. 3.KA­­GC'MIRESCO. /Profesor universitar Situat în centrul Capitalei, in apropiere de școlile Statului și cu un corp didactic alea din profesori de la Stat. Elevii primea in INSTITUT o bună în­treținere de familie și o sur­să educa­țiune. Pe lăngă elevii cari urmează măsurUe in INSTITUT ne primesc și elevii cari ur­mează la școlele Statului. 2.000 oi Spancă Merinos, 120 vaci cu viței și 120 boi grași de tăiat, porci Mangratiță. Adresa Casa Melixon, Târgul Falciu. D-nli Valnori și M. Poî»escu au a­­­rătat în special cari sunt reformele de care vor fi legate totdeauna nu­mele d-lu­i prof. Angelescu. Mărimea țefurilor profesorilor, recom­spen­sele acordate profesorilor ntob­îrestti, în­­rîurirea numărului de învațători, re­pararea bisericilor, școalil­or și labo­­ratoriilor, toate dovedesc o tini mă largă, un spirit generos și o dragoste de școli, cari fac din ministeriatul d-lui Anghleschi, una­­ din bazele mari ale­­ progresului finvățâmântului din țara noastră. [spijini] Organizarea și autono­mia Bisericei ZIUA I In­­ ședința de eri­ctvroS ami­ari­a’a început discuția asupra organizări­i ei autonomiei Bisericei. PREOTUL FURTUNA, p­rofesor din Dorohoi, cere conlucrare cu­ Sta­­tuci pe terenul national și bisericesc. Pentru acest scop preotimea treduc sa­ fie bine­ pregătită, din punct de vedere moral și­­ cultural și că nu giacă altă poli­tică deciftr eca biseri­­ceasca. PR. V. RADU spune că M­itropoliș IH .si Episcopii trebue aleși de uscati dar Consistoriu­l superior bisericesc că fie independent de Sf. Siuod. Au mai vorbit preoții Chiricufă «j Dacium (Giuj). ZIUA II în ședința de ani dimineață , s’a contiificat discuția asu­pra­ org­aniză­­rei și autonomiei Bibucei. A­RTIIEREUL B­A­RTOLOMEU susține autonomia desăvârșită și să se ia toată a­dm­inistrația spirituală și materială a Bisericei asupra Epis­­copatului. Statul să dea toate mij­loacele pe cari le va indica Episco­patul. Toate legiuirile bisericești sa se tecit. Sf. Rirhibd și să le propue Mi­tropolitub­i Primat. Ar ifi IMAN.D­RITUL SCRIBAN spune că autoxtomia v­u se poate face deodată și nici așa repede. Au­tonomia va fi imuniBat cu timpul prin manea și mătura preotimei D C. BOBRESCU, admin­istora­to­rii Casei Bisericei. Nu intru în dis­cutarea ideilor pi­jpurio. Congresul este stăpân ,a discuta și în urmă a formula dezideratele sale asurpra că­rora o numesc în drept,se vor pro­em ța Atrati însă atențiunea ca în cantare de bun creștini doresc și ros respectat pe prea cuceriteil speriuti să cum­păneasc­ă bine, orândindu-si nu la interesul de corp, ci la tote­­tcmul freud­al al țărei și al neamu­­lui. Să aibă în voliere mai ales că în Statul român, ce se formează nu excită numai Biserica ortodoxă de răsărit ,­ deci să se cândoeai­ă se­rios nană la ce punct poate stătul să fie favorabil autosnomiilor bise­ricești. Mai vorbesc economul D. G­eorgie­­scu si alti­­ preoți- două care «odinii se ridică și se redeschide după a­mi­azi. COHXOO­­ "■ [UNK] [UNK] [UNK]» " Be mM iitat MOȘIA B­OSANCEA, JUDEȚE CONSTANTA, întindere 820 hectar: panant arabil ru­inia calitate. 7 kilo­metri depărtare de orașul Constasyi Cară,­­pe moșie. 2. MOSSA CANARA, JUDETU CONSTANTA, Întindere 72 hectar 1 pământ arabil și d. Erădinărie, 1 k­tometri depărtare de orașul Con­stanța. A se mie?"* ta ér. furca, calea Vic­toriei 111, București, sau Swvor Mî­vilă, Crusmosís strada Unire! & ,farul ZÄ Calea Victoriei 107 ads!§3 ti/! « fi pus tu tintán —* * ftir» » rrm? !! Win wemm* cm ! muTtSi* TEATRUL NATIONAL.­­ Pentru prima oară ..BUJORESTIT* co­­madio în patru acta de d. Cateu Teodoripu, Comedia Bujurestilor și-a constr­aTiet autorul încă de la prima­­ ei re­prezentație, când regretatul CL Ra­­d­o­vi­ci l-a prosat pe eroul ei princi­pal, Am­os Bujor­escu. Boerul Fot­ie Bujor­eacn își iuibe­ște îiumele purtat de atâtea generații ,de mari dregători la curțile dom­­jiești din Ol­tenia și Valtonia. Dra­­r gostea numelui­ său se deșteaptă și­­ mai putern­ică în ziua când pier­­­­zâ ri din și unicul băiat își vede dis­­tr’o dată îngropată gloria trecutu­­lui, care vorbește din portretele stră­moșilor. Boerul Fotte însă are o fată losn*­­­dită cu un locotenent, care ei-ar pu­tea­ schimm­ba numele, după inspira­ția *a și­­ astfel vita Bujureștilor nu stea­ stinge, dad,i­nteaBria­­ ofițerului nu poate pu­mi o asemenea condiție și bătrânul beer strică logodna­­ fetei­­ sale­­ pentru a o căsători cu farma­­­­cistul Amos Eroor­essa, pe c­are-l descopere­­ pe eticheta unei s­tele cu­­ sirop de tuse. Amos este un om deo­se­bit de cei­­­­lalți, născut cu o ingenuatete primi­tivă, mi o fire blândă și izolată, trăit­ă mai mult în lumea plantelor și flo­­­­rilor,­­pe care le iubește și le cunoa­­­­ște, ca pe niște prieteni, de aceia în­­ apropierea ofițerului Cărbun­escu și­­ al Okrei Bujorasco. Anws­nare un I biet prost care primește sacrificiul acestei căsătorii. Olga, s’a dat testu­lui ei logod­nic și Amos primește să-i­­ fie prieten nuimai, și îu protejează chiar și copilul, care trebue să trea­că drept al­­ lui. Bătrânul boer JVxin 0 fericit când vede că vita Bujore­­glilor nu s’a stins­­ și primește cu ci­nism și humor vastea realiltiítei și descoperirea adevărului pe care nu l’a aflat deci­t după doi ani. G­ratie eachrifterului și dragostei lui Am­os, Giga îl iubește și î­î va devorr­i srate; alt­fel boerul Fotie se mângâie cu speranța un artevftrat Bujor­escu vo­ tirebu­i să sosească. Atmosfera patriar­hală în care se­­ de­ aășoară rectip­ucji, realizarea ui­­­mirilor bărbătecii și voteras­ii con­flictului, fac marile calități ale Bu­­j­­­ioreștilor, care însă nu reluarea po­ j tin­ită sunt oarecum știrbite prin­ , schimbarea distribuției d­in trecut. D. V. Tol­r­aim în Atos, nu s-a pu­tut ridica până la creația lui Su­­­dovic’ și a avut uruit de luptat cu [ am iubire i da­ier prețului dispărut. 1 Cu toate că tânăr și mult mai po­­­r­vit i­l.veste­a rolului, ba iîpii,t îr.șă căldura sufletească ei ne^­rcurea nu a fost destul de crim.inten­tiv. D na Popovici îs Olga a avut ■ prea multă melsneozo iar armonia 1 glasului care e o mare calitate in­ 5 roluri lirice, atei a monoton tea­t cu­­vântul într-­o melodie plângătoare și­­ a făcut ca dialoc rol să lâncezească 1 până la indiferentă. ' D. Balfindor în Trite Buioreann cum și id. Mortzim în Doctorul Boar­­­­lat. au făcut două creații strălucite­­ purifiB­ J pe umeri toată greutatea «otesoi și tot Mucenul ce cu drept cu­vânt îl merită m­ancasa comedie a d-lui Caton Teodorian. Montarea îngrijită și ansam­blul onorabil. * D. SERBAÎÎ ----------porxon---------­, Unmm îpsîbile a societății „Ocrotirea « Orfanilor de Război“ IAȘI.­­­ Sâmbătă 17 Septembrie 1 a avut loc adunarea generală a Se­­­­cietiției ..Orfanilor de război“ rtab­uc­­­nea Iași. Au asistat delegații tuturor­­ comitetelor județene. ^ Dimineața s’a oficiat un s^araetan la Mitropolie în memoria părinților­­ celor orfani. După am­i­azi a­m avut lo»e o ședință in Aula Universităt­ fii, proâdată de e d-na Olga Sturdza. S-a făcut darea de seamă a echivr tstiei pe anul expirat, un a’an «Ies­ti membri pentru compleetarea comite­­tului în locul doamnelor Es­tee Bră­­tianu, Arivira Disestur si Elena Per­iteanu. ----------ooxxoo---------­î­nlâț­0«§il22rca în­vățămi îtîaîni : din Basarabia și IASL — B. G. Popa-L­zcanu dir ac­­torul activitătei școlare și ext­ra­șco­­lare du noi­le provincii românești a fost ori în Ța.­îi, venind din Chișinău L -ea a stat trei zile în capitate Basarabiei. ataheteid ucimirili în în­vățământul BeciMiÎar. Au fost nu­miți vreo 98 profesori și profasoatti­­ titulari si alte 80 suplimentari, tot­ e, din vechiul regat >. l­ a Chișinău a fo­st naționalizat la ocm.ploot b­a liceu, toate ocn­elari; Iri­ ee­an gimnazii aai fost li­tkmali­zate în cursul inferior (4 clase) pen­­­tru celelalte cl­ase intend­icându-­S* ■o în mod obligator limba rom­ână ! Programul școlar e identic cu cel din vechiul regat. i. Toate școlile primare au fost faa­ționalizate Noul «ț școlar a începot l­a Luni 28 Septembrie. »- ----------povxoo---------­­ Spetlasajefe zilei MB»AUR3 1 OCTOMBRIFi « TEAS­trUL NATIONAL« Viata» Va* 3 TUÁ TASUL URICt FLATMUL REOGCA IU«At . T*IAT«UL MODORPII GUaca 6»» 1 * :­v - -- ln3RATb.lL GAUSS» C5EL M&A* 1 n ăi -a» w B­«*i . î*au Situatia in lista Retragerea trupelor en­­gleze din Nordul Rusiei . Ziarulr­l „Daily CjhTwuwl­i* © aife, ui tie 24 Sept. a. o.»ii se ^awqűistía um sursă militeră informate: Jistragerea armatelor engleze âsin no­rdul Mu­siei nu poate avea vr*tm * Met <m$upr& situați&i itítP0­w &i& sUk La urma am­bilor Rusia denire joacă un rol puțin însemnat lui&Șki conplind dintre Rusia naționaollgta și armatele roșii. „In adevăr, pe când Kolcșak­ik găsește bilel‘o situație critică, Dmi»­kin se întărește tot med mutic . Denikin va ajunge desigur, în inima Rusiei, dar se pare, că în cursul acestui an nu va putea cuceri Moscova. Ce a cucerit Denikin „Se calculează la 80 rullo cana ® gs firi» pofpulaf fix cu­cerită de­ Bel £ fc3« și arma­ta ace­stuia are aproape gress 800.000 oamen­ i pe un front varii . Cu toate «a bolișevicii sânt captk , 'rio­ii în număr, totuși frontul Jsg pare a fi rupt . Guvernul englez apro­vizionează pe Denikin —rrr—íi­vrtTi­«rMin,irr iirm îmi­i h Guvernul englez va acorda htî fam nikin mumtimd și echipamente perna­tru­ trupă și-i va atașa un număr du ofițeri de stat major cartierului său general. . . I­n­frângerii 2 bol­șe­vi­ci­­or Ultimul ootaviotist bolșevic »m­iaț. •irt .că gar­dele roșii „după lupte eron» «m­e de mai iarrîte zile ,au­ pärifesit Oslivo­gorsk și Koroceae, deg­ajânn­d­u-se, Iviro^cac se «rSapi­te la 58 mile 9» de proireș și 150 mile 8. iS. ae­rvsm.s^| f---------00X100—...---­­Î Comb­iürarsa fiste!!?! é hron BiHa — Solemnitatea parastasului eroilor căzuți in luptele din 1916— Am ariintat în nurmărul costmoB­­­eri­cg «•* luat inițiativa de a se si­ vârtși în ziua de 5 Octombrie no­pa» răstite la Ponambacta, lângă FăgS* ras, pentru pomenirea eroilor o&bjt­aci în luptele din 1916. Iată programul so­lemnița tei: LA ORA 11 DIMINEAȚA: 1) Farasta* în biserica greco­ o­rie­ntalA din Porumbava de sus. O* fieruză Arhimandritul Justin­­ee*r fosef­ul Driv. 2 _ Vânători și preoti­ din îrmsrejoriimi. 2) Vor participa la parastas: Dele­gatul M­­ Uterului de Război: Dele­gații In­ rect. III Armata și Zonal de Supraveghiune. Detasatu­l Consiliului Dirigent: I­. General Beeriu. Ge­mand. corp. VII Armată cu state d j­enajor al corpului «și ofițerii dele* s găti din corp. VII Armată: Plutoa­­­­nele de onoare cu drapelele Rest­­im­entelor 6. 23 Ins„ 8 Vânători și S j Artilerie, cari au luat parte la Ins»­­l­tă. Delegați' Brig. 4 »Jandarmi & 1Brig 2 Grăniceri: Foștii C«» ’ dani ai Rar. 6. 21 Infi. G Vânători # 2- Art.; Prefectul ju­d. Făgarsaș cu pretorii respectivi: Primarii'notarii­­ învățătorii și eceaJele din vecinăt ■­tate; Delegațiis șeo. ..Morm­inte-ie f­­­­roilor“ r­ ..Gomitotul penten în­ stri* i­nimna mornintei ostășești”. Mustos g­arnizoan­ei Sibiu. LA ORA 12 JUM.: Procesiunea pe joc la ciimitir (a­­proxima­tiv 28 minute) în erdnsa următoare: Drapelete en gărzile cu onoare*. Coronaiele: (Eventual don­­ația „Virtutea militară“): Muzicaa PreotR; Corpul ofițeri«.! și imitar­tiu delegați si diferitelor autorității Senatele: Armata (plotoanele da­noare): Poporul . LA ORA 1 V. DL: Conțiâerea trișai jiosului în c&âafes dela cimitir. Ottvâmuirite: Are bir­ord. Jrsstfeg: Delegatul CVmsilirfid Pirigwal j Depun­­erea coroa­­nilor: Dia fi fimi general Bewriu, Coms Mid. <fam­ Tratei VII AwmatS; Ev mit ori eűi ® . ciocana. , Ins poc re? la Pom.tobam id. ssaa­­tare la scoalela din «ai. Nne auswdeto «ds Swe» Vimn. . peranum Si infmw« CssoCS» 4» m>­i­m&intedto âonm » «urat» tarao». ran­dto viați m pam mmwn&ei hm GUSTAV tom Director* Bottom* JteW Rudat«, Mwitotewa & ce temi rugată « lua parte la «mnm> I iste fireferí) «ara va­ avea loc *te* 9­­ Xîh fitefe a. «, «na I d­e te te» • adata d fin­ac tutei, strada SD«*Ai# . Ne. 9 bhg ca «odte entogiuS vo­psȘ la ......tárul Fite ‘­­ ’ : j kzntjoMti țâas* toc d» orUsw «A ■W «aä, um­wmmmmwmmsm­mtmmp * & F3 "PUI jO seara &s*® e. «a ®*® MJJfL pSff­­L^PSCArSi­i maestrului UROMOTĂ EVANOJRQL, pled­eaza PrOGTEISN­ul PROSPECT ’ - wwter ’■ TE­ Tij­uir-­MA ■ ^ H ® ^*-. h­. .­n-. «..«f ■ f­iWst Cif» Crass». p “ ' ‘ ° 4h 0.­ ¥ kaMié j ga38 două gemari," ClNHn'1ATOör?ÄpUL 1—-------I UtOll NOUf j^ski ÍíIiíSbJ f ä ?...^ —-7—----- j_______f : - - ' /r ■ Ec.iff U țvJ?•wors-rțA wctb».IVMWîiWgWFI 0*^ra©?-srew*» BS R55Ș(jR rd m fc.’SSl pt-rrflr f: ra r-3 vte,.^ uLÄp:|k I I y i .r| W'A -if Pt * ~ I a U &*> I Ű , ^ 1 1*4 14! Í r --^ 1 - Í ffm ' 1141 |k. A mm Kiül tt J fe-teraatoi aao«o«i« s» o nOSoma comedíb. j lü Stfi /"Im lii« li i|^ . A2I LA ‘-i ®^S«u»jpa 3a ixlracräiiara liiaä , • vo­r fi întrecute de cele ale divei pariziene 3 ***%|1î%m­ ms HAS2LE SEKES •= a SSISîQîSO _ * J BESTE SCalic @ ® Wmmm ^IKLw nru Ifffll is ills s ra®8’5 fel s'-li ^1^.44 y W(p ~ — ~^ -Ä •• - O frumoasă vedere com-TEÂTRU-MUZICA .KM.- Vj 4 ' * liiiifstisH Accibitul de automobil din strada Carol.­­ Automobilul d-lui mirasin Incoleț, cu No. 68, condus de șoieru­lQpescu Ion, trecea azi dimineață ln str. Carol. In dreptul No. 61, copilu Florea Boerescu s’a dat pe neaștep­tata jos de pe trotuar, oșind înainte: mașine. El a fost rănit Salvarea l-a dus la spitalul de copii. Scandalul din str. Lipscani. — Ui scar­dai a fost aici dim­neață în str Lipscani. Publicul a­ fă­cut o manifes­tație ostilă în fața unui masca­rin, ca­re nu respectă prețuirile fixate. Ne­gustorul a lăsat odgoanele și dou doamne au ră­mas închise în prăvă­­­lie. Publicii, crezând că aceasta sa făcut inten­tonat, era să spargă pră­­­vălia. Scandalul a fost potolit de si­­­guranța orașului.­­ 3

Next