Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-03 / nr. 3478
Ji iihÉYEMMIHIi .............iii ii »"M ii ........................................ii i in»............ r ....... •* Succesele skaltidk als zdebetsz ■ Aceasta este părăsea Societăți „SARPIC“, care a angajat-o pentru o serie de reprezentații excepționale la TMATHUL CAROL cal MAMKJ (fost EFORIE) cu începere de Vineri, 3 Octombrie PUBLICOL VA JUDECA f ^MmssâE <1g’»aasagBiidK3«asa«rua»egg8i«BMBwaMBMBRaB8BW6a»»»iiiiaBMBM6Wiaa8a«a8BB8maaa^^ îrfefth MMm fiMrtfli tis RapîgațJimg pe Dbbsfi 3.50,0.-000ft sc^ EfJISftJffE a IS MO ACTIUN9 livals-srs n-sintanl a totala da IA 7m6 €>Q*COO p>n gtru mărirea capitelului social. j jg* Concilii ele Admministrație în. puliba Act. 2 din aefolaj ®* constitutiv și Art. 7 din Statutele Societăței, a decis, în ședfinta dela 13 Septembrie 1319, sporirea capitalului social data « 7 200.000 lei la 15.000.000 lei pentru care se vor emite 15.600 * acțiuni noui. " “a Din cele 15.600 acțiuni ce se emit, jumătate, adică 7.800 acțiuni se atribuie, potrivit Art. 7 din Statute, vechilor acționari în proporție de una acțiune nouă la două acțiuni vechi, iar plusul rezultat de 609 acțiuni , țHMiari în proporție de una acțiuni ?. E in v. Restul de 7.800 acțiuni se v . 5 1.1 Consiliului de Administrație, dejfrnî . vasele lor în Societate. Cursul de emisiune este pe ii i.oou de fiecare acțiune ; mi diferența între valoarea nominală și prețul emisiune se va vărsa fondului de rezervă. r~ " ■ 1“"Ar> fiecare acțiune subscrisă se va țrei 10 de acțiune pentru acopeodată cu cererea de subscriere, nebilii acționari vor avea drept la fig in dividend cg : # se va fixa pe anul 1919 pentru una vecinie acțiuni și ea;e v*» jr.u. .i proporțional pe un trimestru.* ^ Acest dividend se achită odată cu presentarea la plată a 1F cuponului de dividend No. 5 de la vechile acțiuni. Subscriitorii vor primi la subscriere o chitanță pentru sumele vărsate; data eliberatei acțiunilor definitive se va anunța domnilor subscriitori prin publicații. La subscriere se vor înfățișa acțiunile ce posedă fiecare subscriitorpe a se ștampila pentru „exercitarea dreptului de preferință“. Acțiunile care au fost evacuate în Străinătate se vor prezenta spre ștampilare după ce vor fi aduse în țară; ele vor putea fi înlocuite la subscriere prin recepția sau certificatul un care dovedește posesiunea și evacuarea lor, iar Ștampila se aplică pe aceste recepție sau certificate. j Subscrierile vechilor acționari cari înțeleg să-și exercite ța î ■fireptul de preferință se primesc : @S © la 5 Osîow,fie de pina la 20 Octombrie 1919 la Sediul Societasei ief SSjr. Sffîipdan No. 1 Neprezentarea în termenul fixat mai sus atrage pierderea pa dreptului de opțiune, iar acțiunile rămase, se vor atribui cum va decide Consiliul de Administrație. pă CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE para des ® VISSR 1 > ' ^ ^ fost h No.13 STRADA PARIS NO. *13 HB. Sub o nouă administrație. Localul complect renovat și f|| bl aranjat în stil modern. 25 110 MS RE QE VARIETE gS; artiști și artiste de primul ring VQît DEBUTA în ISI vn fiecare seară in *; B1 TÂRÂIT DE mm RANG p ^Orchestra sub conducerea simpaticilor MAH«OU ș; Si SILVIO MEDICA p|si B|,, vor pe Onor Psibllc | LUNI 29, MARTI 30 SEPT^și MijiRCURI 1 OCT., LA CM PROSERPI —griviter — fc Program cu totul schimbat — Q iar ISIHam atr acțiuni ~%m San școala de balet din la Scala din Milano, în <io ui mari acte. — JOI 2 Octombrie, program schimbat — Strada Labirint. 54 Redeschide cursurile la 15 Octombrie. Înscrieri pină la 10 Octombrie SlMfart Tenno, prefetsi: Ssdeîafea Anonima linii Fiste MARCHIZUL ȘI BALERINA h I Iuștinuta pe I Doamna LUCRIfrziA I Jî+numitsi preetratoare, fo#fa in. »tr. J A. Aman JTo. S3 « I <8 IPrntfanna.afa. wn «■*? -V----*-• »- -*% "■ n „ “ * - #«*»-"•" i*, i* iprintmvutf .pt*m**i*. .« îl • . y** * Ottombrie <rS. intr« vrvt* 9--ÁH a. m, ff 0—7 p. sww Societatea Anonimă Română de Financiare având de obiect un larg program de activitate comercială și industrială, consisând din întreprinderi și crearea de instituțiuni pe cont propriu, a participate cu alții sau în contul terților, precum și finanarea a veri ce fel de întreprinderi, s’a constituit cu un capital deplin vărsat de lei 10.000.000, în acțiuni, fiecare de câte 500 ei osebit 50 lei cheltueli de constituire. Societatea participă la beneficiile societăților create și ia parte în administrarea și reprezentarea lor, întemeiată pe preocupațiuni de interes obștesc, pentru prosășirea economiei noastre naționale, Societatea oferă publicului participarea la această operă financiară. Fondatorii au decis să ofere subscripțiunei publice o jumătate din capitalul acoperit de ei în întregime. Subscripțiunea se face deci pentru 5.000.000 lei în 10.000 acțiuni a 500 lei fiecare plătită integral și 50 lei de fiecare acțiune, pentru acoperirea cheltuelilor de constituire. Subscriitorii aderă implicit la toate condițiuniie actului constitutiv și ale statutelor autentificate de Trib. Ilfov. Notariatia No. 20099 din 29 Septembrie 1919. Consiliul de administrație își rezervă dreptul de repartițiune al acțiunilor subscrise, dând preferință subscriitorilor din public cari își vor lua obligația de a ține acțiunile la una din Băncile de subscripție, fără a le transmite până la 31 Decembrie 1920. Subscripțiunea are loc în zilele de 6, 7 și 8 Octombrie 1919 la ghișeul Băncei L. Berliottitz d«s 3acuri a$îi, str. Lipscani No. 12 și al Hărecei Sindabilil Apricol Ialomița din București, Calea Victoriei No. 30, începând de la orele 9 și jumătate dimineața. s . CONSILIUL DI : Președinte; C. C. Arion, fost Ministru, Profesor Universitar, Avocat; Vice-Președinte: Ely Berkowitz, Bancher; MEMBRII : C. Bălăceanu-Stolnici, mare proprietar, fost Senator; Paul Theodora, mare proprietar, fost Secretar General, fost Senator; C. A Panaitescu, Directorul Creditului Funciar Urban din București, Avocat; Adolf Kierkotmlí, Bancher; Dr. C. B. Maltezeanu, Director al Băncei Sindicatului Agrico Ialomița, fost secretar general, fost deputat. I. Birnberg, Avocat. CENZORH: Niculae Tabacovici, profesor Universitar, Dr. George Severeanm, Conferențiar Univerale, Dr. Em. Gr. Micrunescu, industriaș. N. Steriade fost Director al Comerțului ia Ministerul 4« Vie Preciado, Sub Directorat Sindicaturi Agricol CAPITAL SOSIRI ui •& Si*-> IÁ«»:»rjj2 ®\ nnomu^m Li! 7.290.000 și premier* grati.JuKis*» Paulmaine (Farsă) Tgi Siliiiaa MiPifi Compania dramatică IsULAIS&RIV Miercuri 1 Octombrie VAPAIA Joi 2 Octombrie MATINEU ¥i JE Li fi‘s VAPAIA Ațineri 3 Octombrie 1919 PREMiîert A 3 S@^Sf§AA ■ Biletele la Cassit Teatrului îinul MIMEI2ÜHSI Aasitier cur i 1 Octombrie 1919 Deschiderea stagiunei, cu GHIARA ■ de H, BERH 5Tei Hrin, Manolescu, ALhilesen, Iancu- Elvira Poppici Timasan-Buzescu. Spr é urmatoare și Duminică MATINEU CHIARA etele la Casa Teatrului — INSTITULUI DE 34ETÎ „IACOYi. T[a*r>sii LYRICism^safa iuxiaibisn^saari Miercuri i Septembrie •'1919 orele S Cavalerul Pustei Luai 6 Ostora bine la 8s, debutul dnoarei Marga Stătescu. Pentru prima oară Osficen in etică Operetă in 3 acte (4 tablouri). Muzica de Planiquette. Joi 2 Octombrie 2019 MATINED sait e â Biletele se află de vânzare la tragixiuni de Muzică «Mozart». Ogiea Vitoriei rv<i tutiffiîit BiRiumrrii ichT un stubou hit!» «i s mau CE SAD TI „Puiritta cata!" Siratta Vasili Copia Io. 1. București Sub direcțiunea de studii a d-MH. 3.KAGC'MIRESCO. /Profesor universitar Situat în centrul Capitalei, in apropiere de școlile Statului și cu un corp didactic alea din profesori de la Stat. Elevii primea in INSTITUT o bună întreținere de familie și o sursă educațiune. Pe lăngă elevii cari urmează măsurUe in INSTITUT ne primesc și elevii cari urmează la școlele Statului. 2.000 oi Spancă Merinos, 120 vaci cu viței și 120 boi grași de tăiat, porci Mangratiță. Adresa Casa Melixon, Târgul Falciu. D-nli Valnori și M. Poî»escu au arătat în special cari sunt reformele de care vor fi legate totdeauna numele d-lui prof. Angelescu. Mărimea țefurilor profesorilor, recomspensele acordate profesorilor ntobîrestti, înrîurirea numărului de învațători, repararea bisericilor, școalilor și laboratoriilor, toate dovedesc o tini mă largă, un spirit generos și o dragoste de școli, cari fac din ministeriatul d-lui Anghleschi, una din bazele mari ale progresului finvățâmântului din țara noastră. [spijini] Organizarea și autonomia Bisericei ZIUA I In ședința de erictvroS amiaria’a început discuția asupra organizării ei autonomiei Bisericei. PREOTUL FURTUNA, profesor din Dorohoi, cere conlucrare cu Statuci pe terenul national și bisericesc. Pentru acest scop preotimea treduc sa fie bine pregătită, din punct de vedere moral și cultural și că nu giacă altă politică deciftr eca bisericeasca. PR. V. RADU spune că Mitropoliș IH .si Episcopii trebue aleși de uscati dar Consistoriul superior bisericesc că fie independent de Sf. Siuod. Au mai vorbit preoții Chiricufă «j Dacium (Giuj). ZIUA II în ședința de ani dimineață , s’a contiificat discuția asupra organizărei și autonomiei Bibucei. ARTIIEREUL BARTOLOMEU susține autonomia desăvârșită și să se ia toată administrația spirituală și materială a Bisericei asupra Episcopatului. Statul să dea toate mijloacele pe cari le va indica Episcopatul. Toate legiuirile bisericești sa se tecit. Sf. Rirhibd și să le propue Mitropolitubi Primat. Ar ifi IMAN.DRITUL SCRIBAN spune că autoxtomia vu se poate face deodată și nici așa repede. Autonomia va fi imuniBat cu timpul prin manea și mătura preotimei D C. BOBRESCU, administoratorii Casei Bisericei. Nu intru în discutarea ideilor pijpurio. Congresul este stăpân ,a discuta și în urmă a formula dezideratele sale asurpra cărora o numesc în drept,se vor proem ța Atrati însă atențiunea ca în cantare de bun creștini doresc și ros respectat pe prea cuceriteil speriuti să cumpănească bine, orândindu-si nu la interesul de corp, ci la totetcmul freudal al țărei și al neamului. Să aibă în voliere mai ales că în Statul român, ce se formează nu excită numai Biserica ortodoxă de răsărit , deci să se cândoeaiă serios nană la ce punct poate stătul să fie favorabil autosnomiilor bisericești. Mai vorbesc economul D. Georgiescu si alti preoți- două care «odinii se ridică și se redeschide după amiazi. COHXOO "■ [UNK] [UNK] [UNK]» " Be mM iitat MOȘIA BOSANCEA, JUDEȚE CONSTANTA, întindere 820 hectar: panant arabil ruinia calitate. 7 kilometri depărtare de orașul Constasyi Cară,pe moșie. 2. MOSSA CANARA, JUDETU CONSTANTA, Întindere 72 hectar 1 pământ arabil și d. Erădinărie, 1 ktometri depărtare de orașul Constanța. A se mie?"* ta ér. furca, calea Victoriei 111, București, sau Swvor Mîvilă, Crusmosís strada Unire! & ,farul ZÄ Calea Victoriei 107 ads!§3 ti/! « fi pus tu tintán —* * ftir» » rrm? !! Win wemm* cm ! muTtSi* TEATRUL NATIONAL. Pentru prima oară ..BUJORESTIT* comadio în patru acta de d. Cateu Teodoripu, Comedia Bujurestilor și-a constraTiet autorul încă de la prima ei reprezentație, când regretatul CL Radovici l-a prosat pe eroul ei principal, Amos Bujorescu. Boerul Fotie Bujoreacn își iuibește îiumele purtat de atâtea generații ,de mari dregători la curțile domjiești din Oltenia și Valtonia. Drar gostea numelui său se deșteaptă și mai puternică în ziua când pierzâ ri din și unicul băiat își vede distr’o dată îngropată gloria trecutului, care vorbește din portretele strămoșilor. Boerul Fotte însă are o fată losn*dită cu un locotenent, care ei-ar putea schimmba numele, după inspirația *a și astfel vita Bujureștilor nu stea stinge, dad,inteaBria ofițerului nu poate pumi o asemenea condiție și bătrânul beer strică logodna fetei sale pentru a o căsători cu farmacistul Amos Erooressa, pe care-l descopere pe eticheta unei stele cu sirop de tuse. Amos este un om deosebit de ceilalți, născut cu o ingenuatete primitivă, mi o fire blândă și izolată, trăită mai mult în lumea plantelor și florilor,pe care le iubește și le cunoaște, ca pe niște prieteni, de aceia în apropierea ofițerului Cărbunescu și al Okrei Bujorasco. Anwsnare un I biet prost care primește sacrificiul acestei căsătorii. Olga, s’a dat testului ei logodnic și Amos primește să-i fie prieten nuimai, și îu protejează chiar și copilul, care trebue să treacă drept al lui. Bătrânul boer JVxin 0 fericit când vede că vita Bujoreglilor nu s’a stins și primește cu cinism și humor vastea realiltiítei și descoperirea adevărului pe care nu l’a aflat decit după doi ani. Gratie eachrifterului și dragostei lui Amos, Giga îl iubește și îî va devorri srate; altfel boerul Fotie se mângâie cu speranța un artevftrat Bujorescu vo tirebui să sosească. Atmosfera patriarhală în care se de aășoară rectipucji, realizarea uimirilor bărbătecii și voterasii conflictului, fac marile calități ale Bujioreștilor, care însă nu reluarea po j tinită sunt oarecum știrbite prin , schimbarea distribuției din trecut. D. V. Tolraim în Atos, nu s-a putut ridica până la creația lui Sudovic’ și a avut uruit de luptat cu [ am iubire i daier prețului dispărut. 1 Cu toate că tânăr și mult mai porvit il.vestea rolului, ba iîpii,t îr.șă căldura sufletească ei ne^rcurea nu a fost destul de crim.intentiv. D na Popovici îs Olga a avut ■ prea multă melsneozo iar armonia 1 glasului care e o mare calitate in 5 roluri lirice, atei a monoton teat cuvântul într-o melodie plângătoare și a făcut ca dialoc rol să lâncezească 1 până la indiferentă. ' D. Balfindor în Trite Buioreann cum și id. Mortzim în Doctorul Boarlat. au făcut două creații strălucite purifiB J pe umeri toată greutatea «otesoi și tot Mucenul ce cu drept cuvânt îl merită mancasa comedie a d-lui Caton Teodorian. Montarea îngrijită și ansamblul onorabil. * D. SERBAÎÎ ----------porxon---------, Unmm îpsîbile a societății „Ocrotirea « Orfanilor de Război“ IAȘI. Sâmbătă 17 Septembrie 1 a avut loc adunarea generală a Secietiției ..Orfanilor de război“ rtabucnea Iași. Au asistat delegații tuturor comitetelor județene. ^ Dimineața s’a oficiat un s^araetan la Mitropolie în memoria părinților celor orfani. După amiazi am avut lo»e o ședință in Aula Universităt fii, proâdată de e d-na Olga Sturdza. S-a făcut darea de seamă a echivr tstiei pe anul expirat, un a’an «Iesti membri pentru compleetarea comitetului în locul doamnelor Estee Brătianu, Arivira Disestur si Elena Periteanu. ----------ooxxoo---------înlâț0«§il22rca învățămi îtîaîni : din Basarabia și IASL — B. G. Popa-Lzcanu dir actorul activitătei școlare și extrașcolare du noile provincii românești a fost ori în Ța.îi, venind din Chișinău L -ea a stat trei zile în capitate Basarabiei. ataheteid ucimirili în învățământul BeciMiÎar. Au fost numiți vreo 98 profesori și profasoatti titulari si alte 80 suplimentari, tot e, din vechiul regat >. l a Chișinău a fost naționalizat la ocm.ploot ba liceu, toate ocnelari; Iri eean gimnazii aai fost litkmalizate în cursul inferior (4 clase) pentru celelalte clase intendicându-S* ■o în mod obligator limba română ! Programul școlar e identic cu cel din vechiul regat. i. Toate școlile primare au fost faaționalizate Noul «ț școlar a începot la Luni 28 Septembrie. »- ----------povxoo--------- Spetlasajefe zilei MB»AUR3 1 OCTOMBRIFi « TEAStrUL NATIONAL« Viata» Va* 3 TUÁ TASUL URICt FLATMUL REOGCA IU«At . T*IAT«UL MODORPII GUaca 6»» 1 * :v - -- ln3RATb.lL GAUSS» C5EL M&A* 1 n ăi -a» w B«*i . î*au Situatia in lista Retragerea trupelor engleze din Nordul Rusiei . Ziarulrl „Daily CjhTwuwli* © aife, ui tie 24 Sept. a. o.»ii se ^awqűistía um sursă militeră informate: Jistragerea armatelor engleze âsin nordul Musiei nu poate avea vr*tm * Met <m$upr& situați&i itítP0w &i& sUk La urma ambilor Rusia denire joacă un rol puțin însemnat lui&Șki conplind dintre Rusia naționaollgta și armatele roșii. „In adevăr, pe când Kolcșakik găsește bilel‘o situație critică, Dmi»kin se întărește tot med mutic . Denikin va ajunge desigur, în inima Rusiei, dar se pare, că în cursul acestui an nu va putea cuceri Moscova. Ce a cucerit Denikin „Se calculează la 80 rullo cana ® gs firi» pofpulaf fix cucerită de Bel £ fc3« și armata acestuia are aproape gress 800.000 oamen i pe un front varii . Cu toate «a bolișevicii sânt captk , 'rioii în număr, totuși frontul Jsg pare a fi rupt . Guvernul englez aprovizionează pe Denikin —rrr—íivrtTi«rMin,irr iirm îmii h Guvernul englez va acorda htî fam nikin mumtimd și echipamente pernatru trupă și-i va atașa un număr du ofițeri de stat major cartierului său general. . . Infrângerii 2 bolșevicior Ultimul ootaviotist bolșevic »miaț. •irt .că gardele roșii „după lupte eron» «me de mai iarrîte zile ,au pärifesit Oslivogorsk și Koroceae, degajânndu-se, Iviro^cac se «rSapite la 58 mile 9» de proireș și 150 mile 8. iS. aervsm.s^| f---------00X100—...---Î Combiürarsa fiste!!?! é hron BiHa — Solemnitatea parastasului eroilor căzuți in luptele din 1916— Am ariintat în nurmărul costmoBericg «•* luat inițiativa de a se si vârtși în ziua de 5 Octombrie nopa» răstite la Ponambacta, lângă FăgS* ras, pentru pomenirea eroilor o&bjtaci în luptele din 1916. Iată programul solemnița tei: LA ORA 11 DIMINEAȚA: 1) Farasta* în biserica greco orientalA din Porumbava de sus. O* fieruză Arhimandritul Justinee*r foseful Driv. 2 _ Vânători și preoti din îrmsrejoriimi. 2) Vor participa la parastas: Delegatul M Uterului de Război: Delegații In rect. III Armata și Zonal de Supraveghiune. Detasatul Consiliului Dirigent: I. General Beeriu. Gemand. corp. VII Armată cu state d jenajor al corpului «și ofițerii dele* s găti din corp. VII Armată: Plutoanele de onoare cu drapelele Restimentelor 6. 23 Ins„ 8 Vânători și S j Artilerie, cari au luat parte la Ins»ltă. Delegați' Brig. 4 »Jandarmi & 1Brig 2 Grăniceri: Foștii C«» ’ dani ai Rar. 6. 21 Infi. G Vânători # 2- Art.; Prefectul jud. Făgarsaș cu pretorii respectivi: Primarii'notarii învățătorii și eceaJele din vecinăt ■tate; Delegațiis șeo. ..Morminte-ie froilor“ r ..Gomitotul penten în stri* inimna mornintei ostășești”. Mustos garnizoanei Sibiu. LA ORA 12 JUM.: Procesiunea pe joc la ciimitir (aproximativ 28 minute) în erdnsa următoare: Drapelete en gărzile cu onoare*. Coronaiele: (Eventual donația „Virtutea militară“): Muzicaa PreotR; Corpul ofițeri«.! și imitartiu delegați si diferitelor autorității Senatele: Armata (plotoanele danoare): Poporul . LA ORA 1 V. DL: Conțiâerea trișai jiosului în c&âafes dela cimitir. Ottvâmuirite: Are birord. Jrsstfeg: Delegatul CVmsilirfid Pirigwal j Depunerea coroanilor: Dia fi fimi general Bewriu, Coms Mid. <fam Tratei VII AwmatS; Ev mit ori eűi ® . ciocana. , Ins poc re? la Pom.tobam id. ssaatare la scoalela din «ai. Nne auswdeto «ds Swe» Vimn. . peranum Si infmw« CssoCS» 4» m>im&intedto âonm » «urat» tarao». randto viați m pam mmwn&ei hm GUSTAV tom Director* Bottom* JteW Rudat«, Mwitotewa & ce temi rugată « lua parte la «mnm> I iste fireferí) «ara va avea loc *te* 9 Xîh fitefe a. «, «na I de te te» • adata d finac tutei, strada SD«*Ai# . Ne. 9 bhg ca «odte entogiuS vopsȘ la ......tárul Fite ‘ ’ : j kzntjoMti țâas* toc d» orUsw «A ■W «aä, umwmmmmwmmsmmtmmp * & F3 "PUI jO seara &s*® e. «a ®*® MJJfL pSffL^PSCArSii maestrului UROMOTĂ EVANOJRQL, pledeaza PrOGTEISNul PROSPECT ’ - wwter ’■ TE Tijuir-MA ■ ^ H ® ^*-. h. .n-. «..«f ■ fiWst Cif» Crass». p “ ' ‘ ° 4h 0. ¥ kaMié j ga38 două gemari," ClNHn'1ATOör?ÄpUL 1—-------I UtOll NOUf j^ski ÍíIiíSbJ f ä ?...^ —-7—----- j_______f : - - ' /r ■ Ec.iff U țvJ?•wors-rțA wctb».IVMWîiWgWFI 0*^ra©?-srew*» BS R55Ș(jR rd m fc.’SSl pt-rrflr f: ra r-3 vte,.^ uLÄp:|k I I y i .r| W'A -if Pt * ~ I a U &*> I Ű , ^ 1 1*4 14! Í r --^ 1 - Í ffm ' 1141 |k. A mm Kiül tt J fe-teraatoi aao«o«i« s» o nOSoma comedíb. j lü Stfi /"Im lii« li i|^ . A2I LA ‘-i ®^S«u»jpa 3a ixlracräiiara liiaä , • vor fi întrecute de cele ale divei pariziene 3 ***%|1î%m ms HAS2LE SEKES •= a SSISîQîSO _ * J BESTE SCalic @ ® Wmmm ^IKLw nru Ifffll is ills s ra®8’5 fel s'-li ^1^.44 y W(p ~ — ~^ -Ä •• - O frumoasă vedere com-TEÂTRU-MUZICA .KM.- Vj 4 ' * liiiifstisH Accibitul de automobil din strada Carol. Automobilul d-lui mirasin Incoleț, cu No. 68, condus de șoierulQpescu Ion, trecea azi dimineață ln str. Carol. In dreptul No. 61, copilu Florea Boerescu s’a dat pe neașteptata jos de pe trotuar, oșind înainte: mașine. El a fost rănit Salvarea l-a dus la spitalul de copii. Scandalul din str. Lipscani. — Ui scardai a fost aici dimneață în str Lipscani. Publicul a făcut o manifestație ostilă în fața unui mascarin, care nu respectă prețuirile fixate. Negustorul a lăsat odgoanele și dou doamne au rămas închise în prăvălie. Publicii, crezând că aceasta sa făcut intentonat, era să spargă prăvălia. Scandalul a fost potolit de siguranța orașului. 3