Viitorul, martie 1922 (Anul 16, nr. 4190-4214)
1922-03-03 / nr. 4190
întreținerea automobilului vă COSTA mm IEFTIH MCA RULAȚI NUMAI PE ^ ^ ^ . . sa i.'j .víA -" m 'c. r,-"r‘i Un an de experiență a arătat la toți cei ce i’au întrebuințat că numai cu caute**» se poate rula cu țijj? Ifefc CÜ SSAe^fi tSüüÖCI liffSa PsieasfS .,Cr3feEe“ can au dat asemenea rezultat, se pot vedea în magazinul nostru. ‹?©€§£ COMPLECT £ SORTAT la GR. CEISTE & C-!E BUCUREȘTI.— CALEA VICTORIEI 102. PI LA AGENȚII SAI: BYRON STEAMSHIP COMPANY L O N D © H Ltd- LINIE REGULATA Și RAPIDĂ de PASAGERI CONSTANȚA-NEW-YORK URPGOTL fftftli SM siÂftyle BELISX MEGALI HELLAS spieacă diin portul Durata voiajului 16—18 zile. Li pă .Regali Hellas‘ urmează a pleca următoarele vapoare :TIEHBT8UET, „ImUTMIU“ și „RING ALEXANDER“ Vapoarele sunt amenajate cu tot confortul modern, având cabine pentru cl. I, II și chiar pentru pastig. de el. III, p. 2, I si 0 ‘persoane Le primase spre esiș sedista și tișarfura. Pentru orice informației a sesta reprezentanții generali: sfr. « Co. BUC&IREȘITi.—Str» Academiei No. 1.Telef. 25/40 și 36/89 I 51 SUCURSALELE : OMLAfi, Str. Speranței 28, feflaftLA, Str. Belvedere 1, CO^ISI A^3TA, Str. Lascar Catargiu 28. PUBLICAȚIE Ministerul de Răilegiu av find nevoie de 10.600 coase carton, subțire din care se yneste Departe de difisare și 4600 geale «aristg mai bun colorat de sol», pentru bilete de indentitate, se aduce la cunoștință că se ține Heitați* în suua de 14 Martie 1922, Sra 12 în localul lift 3 din Calea Griviței N8L 3*. Odată cu ofertele închise nu va aduce și model împreună cu gagrit ța legală in recipisa Cassei de la ei puneri, neadmițându-se elegie sau JW trieunu-u^ino 30 | numerar. i Tritt iíiúfitij 16254 85 Feb- 1922«88» Frații B clamat. Sibiug, Schimifia^r, Timișoara jimis 3te íin N *»* ran *»» / CONSTANTA LA N MARTIE st. n. NEW YORK . „MUltioritor“ (Sărindar No. 22 București) va publica pe viitor toate , ordonanțele comunicatele și dispozițiunile, Minisimilul ue minieiit relativ i>ânătoare, pentru ca Domnii vânători să poată lua cunoștință de ele și respectându-se să nu fie supuși la sancțiunile legii vânatului. 6852. 1 araf pit He ii — lQeif*© l —■ Trebuința de a lua Iod — după recomandația medicilor — într’o mulțime de boale proaspete sau cronice, ușoare sau grele, a ajuns de neînlăturat tuturora. Nici unul însă dintre bolnavi nu știe ce fel de rod sa ia, căci sunt multe preparate iodate și nu toate dau rezultatele mult așteptate, încât atât medicii cât și bolnavii au totdeauna greutatea bunei alegeri. Se impuneă deci o normă rațională, o linie de apreciere și de justă întrebuințare, care să călăuzească, pe acela ce vrea și trebuie să folosească de o cură de iod. Odată cu aparațiunea noului preparat de iod — iodoponul — s’a întreprins o comparațiune cu vechile preparate iodate și s’a găsit că Iodijfonul e o combinațiune organicii bine răușită a iodului metalic chimic este pur, cu pöpsona de carne, care întrece toate celelalte combinățiuni. Iodîpăuul este pe deoparte, foarte activ, bucurânduse de însușiri terapeutice, tămăduitoare, sigur, iar pe de altă parte este foarte ușor de luat, se asimilează repede și în mod desăvârșit, punând totodată pe bolnav la adăpost de orice vătămare fie gât de neînsemnată. •Iată. și principalele boli in care medicii ordonă întrebuințarea Iodiomului cu succes. în. primul rând stă: Scleroza pâsibilo silii loială a organelor. "Arteriotelerom, înhătrânirea pr ea de vreme, tiflurul sertar, sifilisul cerebral t&tl «pfitoni; «pei Fermatriste,al, podagra, n*«tiieh, Scrofula va, fm fizumul, i*ixo*»d**pu l și în Bar. sedei?. Toate aceste beide, p*»nu produțș un șir de grefe «t iodicul]ent« soferin le, cer neluArat dat a fi la timp tratate cí i'odipoc care preschimbă im desăvârșire stamna generală și locală a bol':«'» xlo•*. îodiplmul «o găsește la tgate farmaciile și drogheriile. Laboratorul Al. Ileana, București, strada Vasile Lascăr 3. 1 Neprezintumi și depozit pentru engroz. SUnus n. !-Kuluiberg, BucjTmin str. Skl-în 23. CSĂSîO I Către Merstentrali. Libers terrami pentru Uihistrucție. Oferim cumpărători senoși, Frații Serial, Brașov 61 ar fia & €-îQ, Cernăuți S. Sanieieviti, Chișinău M!fl DUtAPIIIi, »fii si Wii c— .Anonimă „Locuința Română“ Baia-Mare (Transilvania) execută orice lucrâri de tâmplărie de binale și lucrări artistice, uși, ferestre, lambriuri, scări, etc. în stejar, frasin, ulm, brad și nuc, etc. predate și montate la punctul lucrărei. Informațiuni la S.Kerewian, București str. 11 Iunie 43. «sie ANUNGIU COMISIUNEA EUROPEANA A DUNĂRII a decis să facă câteva modificări procesului de reconstrucție a imobilului său din str. Mihai Bravu din Galați. Aceste modificări, cari vor fi comunicate după cerere celor interesați de Secretariatul Comisiunei Europene, din str. Victor Macri 2 din Galați, vor face obiectul unui devis suplimentar, care trebue depus până la 25 April 1922 în plic închis in acelânș condițiunii ca mai înainte. Acest devia va Supriade prețul total al reconstrucției inclusiv modificările. Ofertele vor putea fi, de altfel depuse până la 25 Aprilie 1922 pentru tot întregul reconstrucției de antreprenori sau. arhitecți, gări nu le-au prezentat până în prezent. 68-18 FUM și Eforie și colorate în diferite calități și lungime au sosit la e. a. bercovici 6W Calea Călărași 35 MAGIUN (LIPTAR) de prune iii pachetat în clubere, chilogramul Cei 8. Brutto per Netto, plus spesele de transport. Livrează orice cantități, LIfTMTRIE SUCSU Arad, Strada Kefianu Ho 3 6862 Apoi vin rând pe rând: Biblio[teca clubului nobilime!, biblioteca societarei funcționarilor publici, biblioteca Zemstvei, bibliotecile a vreo cinci librării care dau cu abordament cărți, apoi bibliotecile câtorva instituții administrative. Căci în Rusia era obiceiul ca fiecare administrație care avea un număr relativ mare de funcționari să aibă o bibliotecă. Funcționarii cotizaț lunar și din aceste cotizații se forma un fond din care se cumpărau cărți, se făceau abonamente la reviste, etc. citit la ruși Existența atâtor biblioteci în orașe cu o populație curat intelectuală foarte redusă dovedește că gustul cetitului era răspândit în Rusia și în masele mari și semii intelectuale. De unde acest gust pentru cetii care nu se întâlnește nici la noi și nici la alte popoare cu o cultură chiar mai superioară decât a rușilor? Cauza trebue căutată în forma politică a statului rusesc. Cum viața politică era redusă la o activitate clandestină și nici una din manifestările activității politice din Apus nu erau permise de regimul țarist, tot tineretul și toată pătura suprapusă din Rusia, care în alte țări cu un regim democrat, este atrasă de aceste manifestări trebuia să se reducă la o viață sedentară în care urâtul și plictiseala trebuiau să fie potolite de cetit. Același regim de absolutism explică de altfel și lipsa cafenelelor în Rusia. Cafenea este locul unde se vorbește și se face politică. Cum în Rusia orice manifestare politică putea fi luată în nume de rău, toți se fereau s’o facă sau o făceau pe ascuns. De aci lipsa de cafenele în Rusia și prezența multor biblioteci, oamenii cetiau ca să animeze monotonia vieței. Fără să condamnăm cetitul, căci îl credem un factor de civilizație și progres și ’l vom prefera perderea de timp în cafenele în discuții anoste și vecini, aceleași, ne punem totuși întrebarea; a folosit rușilor la ceva cetitul lor ? Poate că da, poate însă și nu. Și credem, că multe din nevoile Rusiei de astăzi sunt datorite și acestui cetit silit. Cartea dă mult omului, dar îi crează și o viață ireală și abstractă, care deseori îl desorientează în viața reală. Nu degeaba a spus Goethe: „aruntcați o privire pe carte, dar aruncați două priviri la viață“. Or, rușii au dat dovada cu politica lor de irealități și abstracții la care au ajuns, că au aruncat mai curând privirile lor în cărți și prea rare ori asupra vieței și nevoilor ei și că ei trăiau mai curând cu mirajul celor cetite și prea puțin cu realitatea lucrurilor. Dr. I. DUSCIAN Adânc instristații Max D. Culcer, soț cu copii, Dan și Adina, Traian Olga, Stefania Demetriu Beatrix și loan Nicoară cu copii frate, surori, cumnat și nepoți, Ana și dr. Culcer social și familiile Culcer dr. Poenaru, dr. Voiculescu, Căpitan Petrescu și Gr. Schileru, au durerea a vă anunța pierderea prea iubitei lor Consiliul. Culcer decedată la Craiova la 19 Februarie zori fără scrupule. întreg procesul acestei Bănci este deschis și treime să aibă o dezbatere largă și complectă, ca cel puțin prin experiența dureroasă a trecutului, să ea evite pa viitor asemenea încercări de fraudă și rea credința. Nu se mai poate tolera ca să se facă pe seama unor capitaliști și creditori de bună credință, operațiuni neîngăduite, fără nici un control și fără nici o sancțiune. Capitaluri de pierdut nu avem și nici interes nu avem să se arunce discredit pe socoteala inițiativei financiare românești, atât în țară cât și în străinătate, mai ales când aceiași inițiativă financiară românească a dovedit ce poate face în atâtea alte întreprinderi serioase și bine conduse, dar desigur după metode de lucru, care nu au nimic conn tui cu metodele Băncii Națiunii. Cu acest prilej mai amintim însă citt. de toleranță este opinia noastră publică, cere asistă la aceate evenimente cunoscute de o lume întreagă și cu toate acestea de meiteri ni se ridică un glas mai puternic de protestare, împotriva unei Ingidkieli sooînlo Si potți chiar judecătorești mult prea mare, față de niște vinovați da rând V, 8. Cu privire la pretinsa crimă politicii din Ciobănești (Teleorman) ,primim următoarea scrisoare : .. «■> Domnule Director, ifavelit ctfre petrecut în toamna anului 1921, când Chifu a fost bănuit de preot ca atentator la viața familiei lui, trăgând focuri de armă pe fereastră, în casă, și ministluiă si MoM EntmBma MnHBaM Pentru a se vedea la ce meschinării și minciuni sfruntate recurg membrii partidului national pentru a obține voturile populației din Ardeal, reproducem actul de mai jos: Pro €es vspi3 © 8 Astăsi 22 Fabruarie 1922 Noi Ioan Păcurarii, prim pretorul plășei Năsăud, județul Bistrița Năsăud. Cu ocaziunea serviciului ce am avut în comuna Telciu mi s’a adus la cunoștință de către d. dr. Victor Bujor, protopop, d. Toader Pupăza, d. Samuil Berendi, Nicula Tintoiu și alții că d. dr. Laurențiu Oanca, CANDIDAT DE DEPUTAT AL PARTIDULUI NAȚIONAL ARDELEAN cu ocaziunea propagandei ce a făcut în comuna Telciu A RĂSPÂNDIT UN POPOR MAI MULTE VORBE CU CARACTER INSTIGATOR ȘI CHIAR REVOLTĂTOR și anume: D-l Laurențiu Oanea aspus poporului că locuitorii din vechiul Regat nu plătesc nici un fel de dări, și că actualul guvern au hotărât că numai ardelenii și plăteasc afișate dările și pentru «ei din la egal« făcând cu aceasta poporului foarte mult sânge rău. Eri, prima ai de alegeri pentru Senat, au votat până la prânz la cele 27 de secții de vot din Capitală 8611 pregători din 27 000 înscriși» Guvernul din Angora procedeasă la mari pregătiri militare în Anatolia, în scopul unei apropiate ofensive contra grecilor. Ziarul „Reichspost" anunța incherea unui acord militar între Franța și Cehoslovacia cu o durată de 50 de ani, care implică o apărare reciprocă contra unui eventual atac din partea Germaniei. Continuând expunerea sa,în camera Franceză colonelul Fabry arată cât este de necesar pentru Franța ca să-și organizeze o graniță adăpostită de eventualitatea unei ibivaziuni. Cu drept cuvânt Cemisiunea parlamentară a armatei cere ca în caz de mobilizare, armata de acoperire să fie transportată pe linia Rinului chiar în primele zile de pericol. Concepția unei acoperiri pasive sau defensive însemnează a lăsa Germaniei inițiativa de a organiza mobilizarea și războiul. Colonelul Fabry își termină cuvântarea expunând directivele urmate de Comisiunea parlamentară a armatei privitor la formațiunea armatei de acoperire. Unirea fiind cu Felonia Varșoviia, 28, — (Rador). — In ședința plenară a dietei din Wilna s’a adoptat o moțiune ca să se trimită o delegație a dietei la Varșovia spre a prezenta parlamentului polon declarațiia relativa unirea statului Wilna cu Polonia. j C. GENCU prin pretor onorar De prisos a mai afirma că cele debitate de candidatul partidului național constitue cea mai nerușinată minciună. . .! MISIE«!! öS ARDELENI Primim următoarea scrisoare: DOMNULE DIRECTOR, Articolul din prețuita dv. gazetă cu titlul „Cine vorbește în numele Ardealului“, îmi impunea, ca ardelean, să vă rog, a da tipăriturei urmatoarele rânduri : Noi, inteligența din Ardeal, știm câtă valoare și ce bază să punem pe vorbele late și mari, dar deșerte a domnilor din fostul Consiliu Dirigent. Peste tot, învățătorimea satelor îl cunoaște și știe să le cântărească spusele, domnii părinți și protopopii insă, țiu cu domnii din fostul Consiliu Dirigent, pentru cari mai fac oriunde pe cât pot propagandă. Fiind vorbirea de d-l doctor Vaida, pot afirma din spusele multora, că acesta nu-i suferit de cea mai mare parte a ardelenilor. Circumscripțiile în cari candidează, nu credem să-l aleagă, peste tot, ar fi mai bine pentru țară și pentru el însuși să fie liniștit. Afacerile făcute de acest domniotițeri îi fa 8da [jimsa ]] spune presa germană Nauen 1 Martie. — Multe ziare germane, mai cu seamă organele partidului din dreapta, se îndoesc dacă în urma succesului d-lui Po>incare în Boulogne, conferința din Genva ac mai prezintă jpeuri sölos pentru Germania și opinează că guvernul german au face înțeleprește dacă ar refuza trimiterea delegației la această conferință. Față de acestea răspunde profesorul Hoetzsch În ziarul „Kreuzzeitung“ că după Cele comunicate până acum nu se poate vorbi nici de victoir ia lui Lloyd George, nici de victoria lui Poincaré, nici decăderea lui Lloyd George; deci, in consecință, Germania nu trebue sub nici un motiv să neglijeze pregătirile pentru conferința din Genua. „Berliner Börsencourier“ cere acelaș lucru : ,,D Oarece conferința din GenuȘT sfino ziarul, în principiu însemnează drumul scăpării pentru Germania. Su atât mai mult Germania trebue să panic să scoată acest principiu in evidență. Atitudinea Statei ©ranica Nauers 1 Martie. •— Privitor la atitudinea Statelor Uniite față de conferința din Germa, ziarul ,,New- York-Herald“ scrie: „Noua conferință internațională economică este socotită de toată lumea sa folositoare; totuși în prima luzie trebuiscr statele europene să se înțeleagă asupra chestiunilor, militare; ș preludiul fundamental trebue să fie o clarificare sănătoasă a problemelor; îndatoririlor interdictionale anume, despăgubirile germane și revendicările americane asupra aliaților. De altfel Statele Unite ar trimite la c? întrunire ne natura aceasta numai delegați referenți. p gtea în o nouă rată a despăgubirilor da răsboi| Națien | Martie^ — Guvernul german a comunicat comisiunii pentru despăgubiri din Paris, ei la 27 Februarie a fost depusă la bănci suma de 31 milioane mărci aur, reprezentând plata a cincea. Executarea tratatului din Riga Varșoviai. — A sosit din Rusia un nou transport de antichit&e istorice restituite Poloniei de guvernul sovietic în baza tratatului din Riga,Rador' . ," p "tre alții pe finul său d-l doctor Mihail Șerban în comisiunea de aprovizionare de la Paris. Acesta s-a plimbat la Londra și prin Italia cu automobilul lui Kirschen, cu care încheiase contractul oneros pentru furnizarea de ghete cu talpă de carton. Din mita plătită de Kirschen s’au înfruptat d-nii faini, cari au încheiat contractul, pentru ca acum să se mândrească cu averi mari. Dacă d-l Vaida, astăzi un Simplu particular, este lăsat liber să agite și să tulbure în țară, cellalt domn doctor Șerban este profesor și delegat de director la Academia de agricultură din Cluj. Este de mirare cum se poate tolera să stea la acest oficiu de stat înalt, unnde se cere cinste mai înainte de toate. In Ardeal a făcut mult venin la poporăște ultima guvernare a generalului Averesci). Relele și debandada în administrația și finanțele statului, ce au venit de peste Carpati au născut neîncrederea poporului și au făcut să se uite inconpetința și administrarea rea a domnilor noștri. Peste tot, se observă însă în ultima vreme, o descrimăcire a ardelenilor. Ei încep să facă distincțiune între domnii dirigenți de astăzi ai treburilor statului, capabili și hotărâți să aducă bine în țară și foștii domni. Poporul a văzut ce au făcut în trecut și nu-i mai vrea acum. Cu toată stima Dr. VASILE CRIȘAN Profesor Cluj N. B. — După publicarea acestor rânduri, yăvoiu trimite o copie a scrisorei d-lui Vaida, trimisă de la Londra comisiunei române de aprovizionare din Paris, când a fost scos de la diriguirea Statului și ca destinația să fie publicată în presa pariziană. In această scrisoare d-l Vaida indignat, se exprimă în termeni foarte gravi și de natură a-1 scoate din viața politică. Scrisoarea n’a fost publicată, d-nilor din comisiune, fiindu-ia Ulflî LvnniA Q»» lf.il plătit ziarului și se află în mâini, bune. ’***$*" Construnța miniștrilor de externe alirfi Paris, i. — (Rador). Ziarele anunță că ministrul de externe al Italiei, d-l Schanzer, care se află la Paris, a propus d-lui Poincaré data de 11 sau 13 Martie pentru întrunirea conferinței miniștrilor de externe, conferință în care se va discuta chestiunea orientală. D-l Schanzer a aprobat mai toate punctele asupra cărora d-l Lloyd George și d-l Poincaré căzuseră de acord în precedenta conversație de la Boulognesur-mer și a făgăduit că va face tot ce va fi cu putință pentru ca să fie menținută data de 10 Aprilie, fixată pentru întrunirea conferinței din Genova. Ambii miniștri au recunoscut că această conferință nu va putea avea rezultate bune, decât dacă Anglia, Franța și Italia se vor înțelege mai dinainte asupra principalelor puncte ale programului.Retragerea trupelor japoneze din Căinar Nați în 1 Martie. — In urma hotărârei luate în conferința din Washington, pentru retragerea trupelor japoneze din China, Japonia s-a adresat guvernului chinez, cerându-i să țină gata trupe chineze care vor înlocui trupele japoneze evacuate. Mreii de tren de la Uimileancd —»o*— Trenul de marfă No. 4628, compus din vagoane-cisterne a deraiat lângă gara Vintileanca, de pe linia Ploeștii-Buzau, în următoarele împrejurări: Trenul după ce a plecat din stația Vintileanca, din cauza ruperii unei osii de la un vagon-cisternă, a deraiat de pe linie. Un număr de 14 vagoane-cisterne s-au răsturnat pe o parte și Pe alta a liniei și s’au deteriorat. Linia ferată s’a stricat pe o distanță de 800 metri. Trenurile accelerate care au plecat din București Marți noaptea, ca și acelea care trebuia să sosească în Capitală Marcuri dimineața au suferit mari întârzieri. Călătorii din toate aceste trenuri au trebuit să facă transbors dare. Linia a fost reparată tă M direct WMWk a MERCERISATE . Cauzele gustului de <■ I fm O MIE Și In Kill RW Ä mr w» Mă adresez dv. Cu rugămintea să dați ospitalitate rândurilor de mai jos. Nu fac politică. In consecință mă pot adresa oricărui ziar. Cum însă — cu puține excepțiuni în cari intră cu cinste și ziarul dv. — presă din București s’a transformat în presă de minciună și discreditare, nu mă voi adresa altor ziare, deoarece acestea având ca deviză minciuna nu publică „adevărul“. Ziarul "îndreptarea“ deși știe că, crima din Ciolănești din Vale s’a petrecut în împrejurări obicinuite, dar, în disperare, a prins a exploata faptul că victima făcea parte din partidul poporului și, în acest scop, cu nemai pomenită sfidarea adevărului a înserat în numărul 38 din 17 Febr. 1922 o sfruntată minciună, locuitorul Marin A. Cîntu a fost omorât de oamenii guvernului. Și, zilnic o repetă. Protestez cu indignare împotriva acestui fel de a combate adevărul. In aceeași zi, 16 Februarie cor., când a fost în Ciolănești un fost deputat de eneormân spre a culege informațiunile ce a dat, am fost și eu pe la părinții mei. Interesant du-mă de aproape pot relata faptele fără putință de desmințire. Iată-le : In dimineața de 13 Februarie 1922 am mers la judecătoria Gărăgău peste 70 de locuitori, din Ciolănești din Vale, dați în judecată de fostul primar Marin Ciufti pentru nerespectul autorității sale (art. 182, 183 c. p.). Printre aceștia se afla și d. Georgescu. Reflectați puțin asupra faptului că „70 locuitori erau purtați pe drumuri de un primar” și veți vedea imediat pornirea care a dus la omor; doi dușmani, deoparte 70, de alta unul. După judecată oamenii au pornit cari pe jos cari în sănii, prin Necșești-Gârdești, la Ciolănești din Vale. După ce s’au oprit mai Pe la toate cârciumile din cele «»,»_ două comuni intermediare, riss jUgySnlg IL a pus, distanțându-se pâlc de pâlc, o parte din ei au sosit la cârciuma lui Marin Poștavul, unde au întâlnit pe Marin Ciufu. Acesta stătea în sanie afară în timp ce doi oameni cu cari călătoria, străini de altfel de procesele pornite de el, intraseră în cârciumă. Sosindu-i, au oprit și au intrat înăuntru. Ciufu văzându-i o pornește singur, pe jos, spre casă. Dușmanii lui prinzând de veste plătesc, consumația și pleacă. La marginea lacului Belciug este ajuns de Ion Ghinea, Dumitru Georgescu, și mulți alți. Ciufu o ia la fugă, dar este prins, la 200 m. de șosea, începe încăerarea din care cade luptând singur, Marin Andrei Ciufu. N’a fost lovit cu furca, ci cu un baston prevăzut cu două cuie curbate în forma furcii, cum adesea vedem la țară. Criminalii pornesc epre 6at și imediat, nu după ore, alții cari asistaseră de la distanță, dar nu interveniseră și de teamă și pentru că erau stăpâniți de același sete de răzbunare, au venit și luând pe Ciufu în sanie l-au transportat acasă, unde a murit. Crima s-a săvârșit la ora 4 d. a. Marin Ciufu a fost omorât de dușmanii lui personali, dușmani pe cari și i-a făcut în deosebi în timpul cât a fost primar. Tot satul ii era împotrivă. Pe cei 70 i-a dat în judecată din prigoana ce exercita asupra comunii ca s’o înscrie la averea cam. Procesele pornite de Ciufu a luat naștere în urma unei Ins mecțiuni făcută de fostul prefect Bărbuleanu. Amenințarea că de nu se va înscrie, el Ciufu, la liberali va fi omorât, n’a existat decât în faultezia „îndreptării” Faptul că e bănuit și primarul In ITALIA D. Georgescu se explică prin aceea că dușmănia dintre ei era de dată mai veche. A fost arestat eaj DamteSan«8 «nuS SWSftlstinî orice criminal și justiția se va pronunța. Aleg a fiun ca să omori l «’a săvârșit din îndemnul preot'nîuî Gh. Fimarca aste rogata d* Ram». 1. — (Rwlor) — Ziarul „Glor!»*« 4’TfciU" Mnîini demisia miniatrului 41 Ci»**«* «r* Fn>he»tiaza contr* ing*, rntrfor lui Don Sturza referitor U •kytTMint›coreUrlloid# rat. »cele huiftgnțett lui da Tact» est si și retragi 4«ml(L «adarul**——Drept pentru care am dresat mare sunt adevărate. S-a luat prin prezentul proces verbal care se va înainta d-lui prefect spre cele legale. Cele de mai sus s’au spus în plin public pe care noi le-am auzit și le susținem, pentru care semnăm. Dr. VICTOR BUJOR, m. p. protopop; TOADER PAPAZU m. p., secretar; SAMUIL BERENDI, m. p. învățător; NICULAE TINTOIU, m. p., învățător; I. PACURARU, m. p. prim pretore. Cum că această copie corespunde întru toate eu originalul se atestă de noi. Năsăud la 24 Februarie 1922. Cimposul aiâctoraiâ Im iii pieiului Ion Popescu-Ciolănești Priilopii ! ude m^4 mafiA TRADUCERE DEL REBREANU ® p@re în faimele stülei EDITURA «ANCORA** BUCURSTI De vânzare la librării și chioșcuri în toata tara Cele din urmă știri - j LDttons criză ministerială i^r nOPȚ!