Viitorul, februarie 1923 (Anul 16, nr. 4468-4490)

1923-02-01 / nr. 4468

TEATRU CINEMA H Teatru CinerraBK­LEVHED PIUCE I zile MI MONUMENTUL INDIAN I L’AGONIE DES AIGLES Fantesie misterioasă după romanul ,,SECR­ETUL“ scris de TEA de HARBON, în rolurile principale MSA MAY, CONRAD VEID, OLAF FONSS, B. GGETZKE, ERNA MORENA, LYA DE PUTTI Orchestră specială sub conducerea D-lui Dumitrescu Pentru a evita aglomeraţia reprezentaţiile încep la ora 2 jam. fix p. m.­­ MONOPOL DORIAN Monumentală înscenare istorică în 10 acte schiţat după nemuritoarele ier ieri La legende L’agle — Le Demis Soldes — La guerre en denterie La grogne CArtiifiice ale marelui și nemuritorului scriitor «Jlf■’giS® * Amahm rnmnlfttrf ■ Fusă la scenă de renumitul regisor BERNARD DESCHAMPS CtCTIÎip1 Ef ifbf Rytt fflSC ■ UPUri! lUIMURIU •" și interpretat cu desăvârșire de mult apreciatul artist VtfcH»■ B w ------------*---------------------------------------------------- MONOPOL FILM V. Sp. - N­r ..... ——------- MAȘINI DE BUCĂTĂRIE de la renumita fabrică G1Hr. Boeder,DsM DE VANZARE LA MAGAZINELE J. JIPPL­ER Centrala, Calea Victoriei, 61 Sucursala, Str. Lipscani 73 București, Telef. 33­ 13 și 37­36 Depozitele Acidului liric din corp, produc reumatismul, guta piatra la băşică, rinichi, etc. Aceste deposite sunt disolvata şi scoase din corp de Urosol­­van. Diuretic, puternic şi de­­sinfectant al căilor urinare. La farmacii şi drogherii. CEA MAI MARE INST­AL­ATIUNE de izoto­liiMI, NM, NH, BIOS MUU. Aurit, Colorat, cu­ fabrica fost 9. KAtfG - Bucureşti, Strada Is­vor No. 119 a Societslei anonime Române de Financiare LACATUSERIE DE ARTA şi CONSTRUCTIUNI DE FIER Cea mai mare Instalatiune de împletituri de sârmă pentru împrejmuiri, somiere, site, ciururi etc. Pentru VITICULTORI I A SOSIT din FRANTA UN TRANSPORT ii STROPITOARE IN­ Inni CELE MAI SOLIDE-------CELE MAI PRACTICE ! Jacques PAUCKER BUCUREŞTI —Strada Smârdan 27 1 Sucursale: TIMIŞOARA, CHISINAU, SOFIA. Tocuri $1 Ti­lpi­le Caud­ut sunt mai eftine şi mai duri­bile decât pielea. Cele mai ridicate contra umezelei şi frigului. CREDITUL MINIER" Societate Anonimă Română pentru Desvoltarea Industriei Miniere ÎNŞTIINŢARE „România Petrolifera“ Consiliul de Administrare »» Avocat Eugen Crăcii Birou de Avocatură şi Notariat Serviciu pentru scoaterea Rentei de Expropriere Btr. Banca Naţională 8. Tel. 26/784 la str. Dr. Vamali 5. Vindem, cu tipaim primim In consignaţie picturi, obiecte tie artă, covoare, pianine, antichităfi, Calea acto­riei 54, Pa­sagiul Comoedia visa- Vis de Teatrul Regina Maria. RE VÂNZARE Teren 510 m. p. cu casă în str. Dr. Felix 20 (Buzeşti lângă statia de tramvai). Pentru informatiuni a se adre-AUR BIJCUTERII Pietre veritabile, cumpără I BEREŞTEANU Strada Smărdan No. 28. In conformitate cu hotărârea Consiliului de Administraţie al societătei din şedinţa dela 17 Ianuarie 1923.­­ Domnii acţionari ai societătei „Creditul Minier“ sunt chemaţi ,la efectuarea platei ultimului vărsământ de 30% adică 150 (una sută cinci zeci) lei de fiecare acţiune din Emisiunea V-a (a cincea) a societăţei. Acest vărsământ se va efectua cu începere dela 29 IANUARIE PANA LA 15 FEBRUARIE 1923 INCLUSIV, la cassa societăţei „Creditul Minier“,, în Bucureşti, Balul I. C. Brătianu No. 75, în fiecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. şi 4—5 p. m., cum şi la sediul Direcţiunea din Ploeşti, B-dul Independenţei­ Nr. 23. Pentru vărsământul chemat, participarea la dividend va curge dela 16 Februarie 1923. Domnii acţionari ce vor efectua vărsământul după DATA DE 15 FEBRUARIE INSA ÎNAINTE DE 15 MARTIE 1923 vor plăti o dobândă de întârziere de 12% pe an. Se atrage atenţiunea că societatea va uza de drepturile confe­rite prin articolul 170 şi următoarele din c. com­. faţă de acţionarii ce nu vor fi efectuat vărsământul în termen. Odată cu efectuarea ultimului vărsământ se vor elibera şi titlurile provizorii pentru acţiunile din această emisiune. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Moi I. BEJAN Docent universitar Şef de clinică chirurgicală la Facultate Operaţiuni şi consultaţiuni chirurgicale 5/7, grada likolae fu­ipesca Ho. 31 tele­fon 4/73. Recompensa buna dau aceluia care-mi procură UN LOCAL poate fi in curte, compus din 3 ca­mere libere imediat la partere in centru, pentru intalarea unui la­borator pharmocic. Ofertele Agen­ţiei de publicitate D. Adania Sărindar­u sub eLaborator».­tile anonime pe acţiuni vor însu­ma un capital de 10.000.000.000 lei,­­ într-un singur corp. Acest partid a făcut unirea la patria mamă. Du­pă aceea o parte au trecut la par­tidul averespan iar altă parte au trecut cu d-nii Stere şi dr. Lupu. Matca partidului ţărănesc basara­bean a rămas cu­­noi, cari am vroit să sfârşim cu regionalismul şi ne-am unit cu partidul naţional­­liberal. (Vii şi entusiaste aplauze). D. I. NISTOR, ministrul Buco­vinei, declară că partidul demo­crat al unirea din Bucovina, de sub preşedinţia d-sale, s-a contopit cu partidul național-liberal, entusiaste aplauze). (Vii si f D-lor senatori, ca și la Cameră, mă socotesc dator să dau seamă re­prezentanților, nafiunei de misiu­nea cu care am avut onoare să fiu însărcinat, la Lausanne. Cred însă că îmi veți îngădui sc­uze). Niifits eiteruG o Mile! Declaraţiile d-lui ministru al afacerilor streine în conditiunile­­destul de grele in care se făceau tratativele de la Lausanne. Regimul ce s‘a admis este urmă­torul: S’a proclamat întâi pentru vasele de comerţ libertatea com­­illcstă atât în timp de război cât şi de pace, tot pentru vasele de raz­boi s'a admis trecerea lor prin Miercuri 31 Ianuarie pentru prima oara­­ strămtori în timp de pace după un OMUL CU URECHEA RUPTA sistem care este în corelaţiune cu (L’Homme à l’oreille caseée) forţele militare, ale ţărilor rivera­le a mea datorie, să vă spun că în genere cu prilejul vizitelor pe care le-am făcut la Roma şi PS­ D. PREŞEDINTE spune că sunt ns, precum şi cu ocaziunea con­­senatori cari lipsesc mai mult de vorbirilor pe care le-am avut şi o lună şi vor să ia diurnă. In sa la Lauzana cu reprezentanţii En­ crede că se poate da dmrna pană gliterei şi altor puteri, am putut lac ^nă, ceea ce Senatul aproba. să constat că situaţiunea externă In ceea ce priveşte pe senatori cari nu recunosc legalitatea Sena­_ T5 a -A• „. , caii nu IL'IUUUSC xceamiuca ocna­a Romanaiei este aşa cum se cu- tnluî şi totuşi cer să li se dea diur­­­na, d. preşedinte face următoarea României propunere admisă de Senat. vă­ Ştiu că au VOCI: Aşa-i. Desaprob şi pe unii şi pe al­ţii. Nu înţeleg în acelaşi timp marele Diu­rnelp senatorilor dda domiciliul din şoseaTM Ki». aSuFjatS î In al doilea rând scopul nostru Fie-i ţărâna uşoară! Ieri că în strămtorî să se stabileas­că un regim de libertate efectivă Iosefina Matti. Boyer CADOURI Obiecte frumoase AGINTARII-BIJUTERII Preţuri convenabile BEREŞTEANU Strada Smârdan No. 28 —— Teatrul BEODIA MARIA hmm Mica JULANDRA“ UZINA PROPICE GRIGOIRE şi NYU Joi, 1 Februarie 1923 PUI DE VULTUR Sâmbătă, 3 Februarie Matineu cu Preturi reduse GRINGOIRE şi NJU Duminică, 4 Februarie Matineu PUI DE VULTUR Tan Carol Cel Mare­­ (EFORIA) Compania Lirica Romani­a LEONARD** fantezie dramatică în la tablouri de 7.1*%* am susţinut la Lausanne Max I m­ilian du­pă romanul sistemul de militarizăreî Mărei Ne ___, .'are. Aceasta nu se putea obține în Biletele se găsesc la Cassa teatrului sd de CM consimtimântul tutu­Carol cel Mare. „THERMO GEMr vindecă IntP*© ® TUSE, RHEUMATISM, GUTURAI, JUNGHIURI) FVODUL DE WtREBUlHtÂRâ^ A l» aplice foaia de vati pe locul dureros­teibd grije cei ceas 15 ro.le si »'derese bine pe piele. In toate Farmaciile, sl proguefllie AQfNT GENERAL-DCPOZITAS t J. DILIAN. f Stride Pit.r-MetS auCUHEȘTI mai puteau dăinui decât împotriva tate și câţi­va dintre ai noştri interesului obştesc al regatului u-cari mnt vurtători de (Mvâni ni nit, cu patriotism și maturitate po\ 1 • . ae, „ v, M „a% litică, ambele aceste partide, cu TMc% car­e frământă 0 iniţiativă dela dănsele, au hotărât o arecare,*»trebue sa trea­cariiopirea lor într’un organ poli-t r? .încolo ele hotarele acelei tic unit, cum sunt şi interesele în­ tari, pentrucă in faţa străinătă­­tinderii regatului întreg. (Apia­­tei nu trebui să fie partide, ci o singură, una şi nedespărţită Ro­mânie! (Aplauze, Ovaţiuni). I­rist basarabean nu mai avea nici o raţiune de a continua să existe ca par­tid regional. (Vii aplauze). D. STEFANO spune că partea independentă a partidului ţărănesc basarabean rămâne liber să facă ce vrea, după împrejurări. D. RUSU din partidul ţărănesc din Basarabia spune că d. Incu­lci nu mai reprezintă acest partid, ci are numai prieteni personali. Ne-am găsit uniţi pentru că ace­_______ leaşi erau, ori care ar fi fost for­­t l­a mptixitt * D. ION INCULEŢ, ministrul Ba­ng grupărilor noastre, temeiurile • “ANGRATE spune că sarabiei răspunde că partidul tă-'de principii pe cari eram aşezaţi. E act cu satisfacţie de rănesc basarabean era în 1917 unii Şi unii şi alţii am considerat că via j® făcute de d- ministra ta naţională­ a Statului nostru «w. n l , se poate stabili de cât pe un te- \ . 11,'sa vorbeşte de jertfele pe ca­­meru larg şi solid democratic şi PL îe-am­^ tăcut şi de vitejia arma­­tă la această viaţă largă democra ii­ romane. Ceea ce am câştigat tică ţărănimea se cuvine să aibă­(ţ&n“ acum. am câştigat cu jertfe­­un rol Şi o influentă de prima în- 1113 .Si eu sângele nostru, seninătate. (Vii aplauze). I Asupra stărei tarei noastre cred Noi ca şi domnia lor om conside trebue sa avem nici o grijă. Iat că numai prin ridicarea pe ioa-­ străinii cu răspundere ştiu foarte te tărâmurile a tărănimei se poate ‘J'ue t°ţ ce am făcut noi, apreeia­­consolida şi ridica Statul nostru în 711 meritele poporului român şi mod temeinic şi puternic. Am con-­­ vrednicia nationalităteî noastre. 'siderat însă şi noi şi domnia lor.' Rămâne, spune d-sa, problema fi că a ajuta ţărănimea nu înseamnă naneiara şi situaţia economică de lupta de clasă şi neglijarea şi dă­ care trebue sa se ocupe în mod se­­râmarea nici unei forte necesară i^os acei cari au răspunderea. Si­ V'ieteî noastre politice, şi sociale. tuatia şi bogăţiile tărei nu îngă-D. ION I. BRATIANU, preşedin ! Am considerat că numai prin ar­ miLă si^hianeiară aUe ^ °C°D°' tele consiliului. In numele partidu monia si acordul tuturor factorilor p­­ . , lui national-liberal arată satisfac- de acţiune, a muncitorilor de toate maNj (j.jul ministru Duca pentru tia adâncă cu care primeşte decla- .categoriile, se poate Adică şi sepoa mnd 1 «traimat n »m­p,,»m­at raţiile făcute de fostele partide re- te desvolta societatea românească ţara în strgingtate gionale din Basarabia şi Bucovina, aşa cum i se cuvine cum poate ^ COSTACHESCU ţărănist Colaborarea noastră nu este sta- cum trebuie să se des volte. spune ‘c& ori C€ succes din partea bilita mei ele împrejurările trecu- j Acesta ne-a fost erezia comun oricui ar vei)i va ^ un ^ine n_ tulul, nici de oameni impuşi de con'.prin care s’a închegat prima noas­­tra ţara noastra. siderafiunl personale. Când marile -tră colaborare. De azi înainte con j).ga spune însă că rezultatele probleme nationale sau înfăţişat, tinuăm colaborarea noastră cu ace- 0j^mnute lmd satisfac Pentru mo­­la ora înfăptuirei lor, am găsit ca ,iaşi sinceritate şi încredere unii în inel,­ ni se aduce un rezultat rar, reprezentanţi ai intereselor Basar­abţii şi cu forţe sporite pentru ca Rezultatele le vom vedea după ter­­e­n organismul aşa cum astăzi se com­utarea conferinţei de la Lausanne. plecteaza corespunde mai fireşte hi Noi ne bucurăm de creditul şi mai puternic la nevoile ţârei, are consideratia tărei, dar ne mirăm statului actual român. ^ de valuta noastră. Si suntem convinşi că şi roadele j) j. o. DUCA, ministru de ex-' vor fi încă mai importante de­cat terne, spune că d. Costăchescu ne­­până astăzi. (Aplauze prelungite), a cerut să-i aducem rezultate con- Pășim deci cu încredere sporita \ f.rete dela Lausanne. Sunt de șter­­și cu sinceritatea din trecut la ope- feet acord cu d-sa. Eu am spus că la noastră comună care începe în­ adevărata expunere nu pot să o taiu şi întăiu cu realizarea Consti- fac până când pacea nu va fi în­ Societate Anonimă Română pentru Industria şi Comerţul Petrolului robiei şi Bucovinei, şi ci aspiraţi- • ■ \unel de întregire a neamului pe pa c. j . , .. , ,. . v v x . . },menii cari reprezintă astăzi cele ce aduce la cunoştinţa acţionarilor Societatei, că vărsământul două partide, al 2-lea asupra acţiunilor din Etmistichea filic­a se poate face in acest cfap ?i ve acest temeiu numai la ÎS Februarie la23» la Banque Belge pour s’a format prima noastră colabor I’Etr­anger, Calea Victoriei No. 41, sau la sediul Societăţei în Str A rare în momentul realizărei uni-Piaţa Amzei No. 2 k­%. „ .. . ”„ Neefectuarea acastui vărsământ tn ultimul termen acordat de­ neTMfTMuTsă'nTrl^ăsfm umăr^la 15 Februarie 1923, atrage după sine pe lângă consecinţele le­ umăr la toate faptele care de atun- ___ „.......„ „ ... __________ ____ gale şi faptul că acţionarii, nu vor putea beneficia de dividendul ci au consolidat organizarea Statu­tuţiunei adevărata temelie_ legală cheiată ]a Lausanne. exerciţiului 1922—1023, de cât numai un procorUline cu vărsămân- tul nostru mărit. Şi când n sunat şi fundamentală a statului. (Apia­­gtiu mai bine decât d. Costăches­tul efectuat, praf când partidele regionale nu uze), cu câte greutăţi au fost şi sunt însă de înlăturat la acea conferin­ţă. Nici­odată nu ne am pus pe te­renul interventiunei în afacerile altora. In chestiunea Basarabiei Iau avem încă rezultatele dorite. Nu prtt să vă spun mai­­mult.­­ In privinţa situaţiei financiare , , , , şi economice, d. ministru spune că de vedere abstract se poate conce- mi există nici o corelatiune între pe un regim de libertate si mai­­- situaţia politică şi economică a­ră­­rb­ace ca cel stabilit la, Lausanne, j-g,. şi între schimbul nostru.­­S‘ar fi putut desigur cere ca co- Suntem o tară cu cea mai mică misiunea internaţională sa aiba o­ datorie în afară şi cu cele mai mu­­­lipuţiuni practice mai întinse ca ci impozite. In străinătate se ştie cele care i s‘au dat. o ar fi putut eg ţara noastră merge spre pro­îndureratele familii: Huyer, „ . „ Schmidts, Votsch Foydl, Iasinsky s­t fac astăzi q expunere cât - - - -- ---- TM iaiu uuaaua mcinc «imo •Popescu, Abodi Siebrecht, Bendorf VQate de scurta fuindca cred ca mVstabiU de mlda, pentru aarantarea gTC^ că la nÂÎ se ]„erează, că nu Crișan, Narly Candale și Faust au este bine să fac o expunere corn- demilitariZfirei coastelor btfumton avem nici un om făra lucru, că la nemărginita durere a* anunța moar- vlrctă atât tim­j) C(i£ delibe- Iov, vnijloctce practice si efective ^Qt jj-q există șomajul, chestiuni tea prea iubitei lor sările dela Lausanne nu au ajuns cu forte militare mai mari ca cele care îngrijește așa de mult străi­n încă la un rezultat. Ceeace pot să dela Lausanne. nătatea. vă spun de pe acum, este că noî ! Dar încă odată am convinge- Vă pot spune că chestiunea va­am urmărit în special, două sco- ] rea ca ce s’a obţinut garantează tutei noastre nu apasă deloc asu­l puri la Lausanne sau mai bine zis. Pe geplan şi conditi­unile politice* prestigiului de care se bucură de 60 ani două erau chestiunile din cele ca­ de H mai mesus de tara noastră în străinătate. (Vii care a decedat după o grea suferin- : ţări. interesele Statului nostru aptua^-„ , ti în ziua de 30 Ianuarie. mai direct interesele României. A /arlauze\ D. N. G. POPOVICI aduce ele-Inmormântarea va avea loc Joi­­ ccstf**CMa. chestiuni erau: Nevoia gtf d-lor Ion Incult si Irtan Nistor Februarie fa GaloUc °Be-­Ttă^oZJMr^Ma si Buf ° ^ P?ntru,actul patriotic Pe.care,i;au cut un fapt care merită toată făcut de a se uni cu partidul libe­­ruarea noastră aminte. ral. (Apl.). Cunoaşteţi din trecut care erau , Tu­rhurm­ili» «îtiiHpntpţiî raporturile noastre cu Rusia so- 1 urDurarile Studenţeşti ___ _______vietică şi ştiţi în acelaşi timp■ D. SANIELEVICI interpelează nu numai unul înscris îa tratate şi greutatea care apasă asupra guvernul asupra celor petrecute fără realizare practică. noastră a tuturor din cauza nelă- »zî dimineaţă %. Universitatea din Am satisfacţia să vă pot aduce, murirea raporturilor noastre cu Bucureşti, când studenţii evrei ar la cunoştinţă că în ce priveşte a-i Rusia sovietică. Am avut satis- i roo manK ceste două puncte România a ob-, facțiunea să constatăm că într’o­ l ^OCI: :Nu es­te adevărat. S TSl­ef" * Cm‘ă-­­A[K**ti wblicf a conferinței, români 'iSft't«. H Jh*lg* „„„»Stud'S»1’ 'PU”e C,i aaria si întrp Turcia si Grecia s‘a {-}cerle}' a Tacut urmatoarea ae­ pomenit nici­odată i . ,8 . . . .^'stabilit o zonă militară de 60 km.\faratt%ne-A S?MS c? d°re$te sa zut azi la Universita, Astăzi Miercuri, 31 Ianuarie 1923 intime care cel mărit neutru ne mnceapa cat mai curând cu re- fost grupuri de studenți nn,nftrtt’ -1 "’vrT rioada tulbure d^anăzîZivtedică­ prezintanţii guvernului român cari au manifestat contra studen­în mod complect contactul direct­ tratative pentru a rezolvi în sen­­tuor evrei. Azi am văzut un grup între aceste trei ţări. Pe de altă stil cel mai amical, diferitele î e, studenţi evrei oau au manifes­­tarte în ce priveşte libertatea chestiuni pendinte încă între Ro- contra studenţilor romani, strămtaţilor s‘a asigurat un regim J mânia şi Rusia sovietică. fată dXl­l­ZarTZed fn°S! W * o asemenea declaraţiu- i cinstit că reprezintă maximum ca­ ne, bine înţeles am luat imediat dezinteres pe care il pune in area­­re se putea obţine în conditiunile act TM satisfactiuite, şi in urma stă chestiune rectorul Universită­­politice de astăzi şi maî cu seamă a avut loc­ conversat luni care sa iei, care nici pană azi nu sa in­tors în Capitală. Noi nu am cunoscut până acum nădăjduim că vor duce la rezid­­atul dorit. .. _ ___asemenea agitaţii şi nici „numerus Cred insa de datoria mea, la clau­siis“. Acestea au fost imitate atrag şi aci — cum am atras (« dela Budapesta, unde se aplică camera — atenţiunea domniilor „numerus clausus“. La noi a fost voastre asupra necesităţei de a tot dauna cea mai mare toleranţă nu se da loc deocamdată la dis- şi cea mai largă libertate. (Apl.). cutîu­i inutile şi prin parlament D-sa arată cum un grup de stu­­şi prin presă asupra caracteru- dentî turbulenţi au mers până a lui acestor negociaţiuni, fiindcă sparge uşile şcoalei de arhitectura nu cred oxi fitipwipnpn 'ynxm^p^fcL* & vedea, detca titi sunt studefi­­: * asemenea man^esta- H evrei Asemenea fapte treime re­­­uni, nici prin viu gram nici pr­obate §, oprite cu politia nentru prin scris, pot sa contnbue sau să nu se mai repete pe viitor. usureze reuşita unor asemenea d. TROPIN interpelează pe d. discufiuni. ministru de finanţe asupra valu-Domnilor în acelas timp, cred tei noastre, Sl­miti că Rusia, prin glasul re­prezentantului ei, nu numai că s‘a opus la demilitarizarea Mărei , . ___ Regre, dar s‘a întors la formula gaj­a men te se ridic­ă­ la 5.328.426.577 veche a lui Nigolge I Parvlovici, adi lei fată de 2.794.880.530 lei. Depre­­că o Mare Neagră, Mare închisă. Cier­ea valutara sporeşte cu mult Prin urmare, deşi demilitariza­­aceste angajamente, rea din acest punct de vedere nr a ,­­ V1,P11 putut fi obţinută, s‘a obtinut un 1 v de 644.475.767 regim de corelaţie intre forţele care ■ „ .. . . . . e^orir­ iTi-IT^A immin munDmr * t ta vor ^rece Iw»« Strâmtorî si forte- vlrtS sa­­le­ (Aplauze) „ SOCIETĂŢILE COMERCIALE, le din Marea Neagră şi s‘a lăsat $l ^ situaţiunea _ ______________ ____ | oci^ca 1 - » cu­ un capital de deschisă posibilitatea că, dacă mai­­ aşa cum se cade să fie situaţiunea Senatorii cari nu asistă la şedin 467.961.268 lei faţă de 146 societăţi ne sau poimâine se va stabili un unui popor harnic de 18 milioa­­tă, vor primi numai indemnizaţia i­on11 rA ,, “'‘67-680 lei ia acord de demilitarizare între nive- ne locuitori cu calităţile lui, cu lunară, iar nu şi diurna zilnică, cu 499ifidli ranîni Marea Neagră, să nu­mai trecutul lui, cu tradiţiunile şi as­. Senatul trece apoi în secţiuni Regit'169“39 1 fl vechml voaţă trece prin Strâmtorî forţele ,pirafiunile lui, pentru că streină-I _________... _ ..._________ ~fe îari' f mf lulea îşi dă bine seamă că noi re-I *® Totalul activului se urcă la '.Pană atunci sa poata intra forte • u f„ctnr de nr-2.073.146.691 lei. !echivalente a fiecărei ţări, ceeace -i Beneficiul obtinut se ridică la satisface interesele tărei românesti, c­ivilizatiune si ca intrun 50.113.799 lei.­­ In acelas timp, pentru a garan- miament in care toata lumea este ca, acest lucru­ s‘a stabilit o zonă atat de adanc framantată de ne­. -Bl­VJtiKoOiLL cOClJiilAII ^erau demilitarizată dealungul Strâmtorî voia păcei generale. România din ii-­f:txCUi„UiQcapital de iar deoparte și de alta, în ace- această parte a lumei reprezintă­­m un^MDiikl^ de conditiuni În cari s‘a stabilit unul din cei mai puternici fac-' ~~~~ wau 1n^920 1 • a7'b8A5yo tei cat „ zona demilitarizată dintre frun­­tari de pace şi civilizaţiune (vii au /f ost, executate la Londra mai iL. Ti­ .j.­­ , om . \ tăriile Bulgariei, Greciei şi Tur­­arian ze) multe fotografii artistice purtând lir^noVwlQfl7 W fn+«C444 989 d­eî’ iat ‘pentru respectarea şi ga-, Ppate f ti mândri de situatiu- semnătura Majestăteă Sale. Acest; ilr a? S n ^ 650.444.283 rantarea acestei dispozMunl s‘a *i uf ioU.l fot0i7ra^M m marime de 57/48 cm o^S:n ?oo’net,s® °rea instituit o comisiune a Strâmtorî- nea pe °?re 0 aVeVl îl “e au fost încredințate sme vânzare la 21.560.782 lei pentru anul 1922 după modelul comisiunei cu- cum apreciate sforţările ne- Librăriei editoare i lg. Hertz, Calea la anul, 1922 se crede că societă- ropene a Dunărei,­­incetate pe care le facem pertru Victoriei 5, Bucureşti. Preţul let linne pe acţiuni vor însu- Desigur că din punct de vedere consolidarea noastră și internă 150 exemplarul. ideal această solutiune ar putea 8i externă. Si nu am avea nici o să fie discutată. Desigur, cum spu grijă dacă din nenorocire nu ar fi cam si eri la Cameră, da« num­i fi din când în când în străină lor. Pini pile fii Mm a i 15. In ia Mana

Next