Viitorul, aprilie 1923 (Anul 16, nr. 4518-4541)
1923-04-01 / nr. 4518
Anul st patru-spre-zecelea No. 4518 Duminecă 1 Apriliel923 1 leu ex. in tern 7 lei ex. în sfreinotore AEON^MENTE IN TAFA In streinătate I.A ORASE LA SAT!I Cn 8n . , . SCO leî lin *n . . £10 îei I L5 lei I c oR0 „ Saae luni . ICO . 0 » ]»#ie on * • f. » Trei luni . rO » | 45 I Tre luni • * 1400 M luk 1 m ■ W REDACTIA ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Redacţia 9! Administraţia 48/23 91 3/11 STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-à-vis da Hofel Capţa) 1 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ilarului strada Academiei No. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrutr 1 ISIS ex. in toral lel ex. In sireintitate AGITATORII Sub firma unor mişcări studenţeşti s’au produs din nou acte de dezordine şi de anarhie, pe cari întreaga opinie publică trebue să le condamne. „De astă dată situaţiunile suntdestul de clarificate, pentru ca asemenea acte să fie judecate după adevăratul lor caracter şi după reala lor sorginte. Mişcările studenţeşti durează de prea multă vreme şi s’au manifestat sub prea diferite forme, pentru a mai putea subsista astăzi vreun echivoc în privinţa substratului lor. După curentele cari s’au manifestat, după revendicările ce s’au formulat, şi după examinarea minuţioasă şi binevoitoare a situaţiunei în care se găseşte studenţimea noastră, astăzi se ştie precis ceea ce este nevoe reală şi revendicare justificată şi ceea ce este pretext de agitaţiune şi uneltire vinovată. Problema a fost discutată şi cadrul ei a fost fixat prin ultima cuvântare rostită de d. ministru al instrucţiunei în chiar şedinţa de eri a Camerei. . . D. dr. Anghelesm a. arătat o-1c^ăv.cătrH partidului national se dată mai mult de asta dată cu^fc mtro ***««*« mfd to d INTRE CIOCAN Sl NICOVALA. De când au sfârşit ..pertractările“, intr'un mod atât de nefericit, precizări de cifre — îmbunătăţirile pe cari guvernul înţelege să le aducă grelei situaţiuni materiale in care se găseşte cea mai mare parte a studenţimei noastre. Prin înfiinţarea de căminuri cantine, internate, etc. guvernul încă înainte. Exponenţi ai unui partid de ordine, ei au luat drumul tulburărilor violente, — susţinând ideile democratice s-au găsit strânşi intre nicovala reacţionarismului d-lor. M. Cantacuzino, Filipescu etc., şi ciocanul anarhiei ţărăniste. In mijlocul unor tendinţă atât evidenta in nujiocm unor zenamze azot în contrare, sărmanii „fruntaşi“se tineretului studios, iar printr* o verificare riguroasă a actelor celor cari voesc să se înscrie în Umeriţin într'o rezervă semnificativă. Traşi de mânecă, într'o parte şi in alta, somaţi să se explice chiar Diversitate, guvernul înţelege să,fie proprii partizani, susţin un program la Cluj, un altul la clubul Vanica un al treilea la Majestic şi încă unul la Duda. Iar dacă consă ,a scoată de la d. Mania un cuvânt hofaptul, cantărât, trebue să se resemneze in faapere Universitatea de orice scădere morală. Aceasta este opera pozitivă cu „ r® *rr-Ml vir ta ...v studenţimei noastre. Şi ce a ce este îmbucurător este in mijlocul* imensei majorităţi a ţa muţeniei voluntare în care se in studenţimei, străduinţele şi spri-jchide preşedintele celor o sută. jinul guvernului au găsit ecoul i In atari condițiunî „politica“ cuvenit. Marea masă a studen-\fruntoşilor naţionalişti devine o pe timeî, iSWIUk a» earf?'* râĂsi*' acrobaţie, un amestec a-T* ^ nc4.n„i« 0_. înMi.nr.iw\morf al tuturor concepțiilor, o sene dlI1% asteapta cu mfiigurare\neîttreruptă de gafe ce culmineaceasul nedescinderei universităţii ^n recenta campanie parlamentar ce nu mai poate intarzia,tară şi extraparlamentară,dacă Dar tocmai în momentul Canei reţidere conducătoare a fost mosoluţiunile pentru îmbunătăţirea Crişca. Când după entuziasmul prisituaţiunei studenţilor, au fost ntilor clipe, fluerile au tăcut, morte găsite şi realizarea lor a fost asitile au amuţit, treziţi dintr un gurată prin mijloacele puse la dispoziţie de d. ministru de finanţe, când reprezentanţii tuturor* Universităţilor sunt adunaţi în Bucureşti pentru a discuta şi fixa data redeschiderea cursurilor, când momentul critic al crizei a trecuit şi liniştea sufletească şi reculegerea borat în lumea vis urât cei o sută au aşteptat rezultatul promis de veşnic optimistul doctor Lupu. Dar în joc de mult dorita putere s'au văzut copleşiţi de ridi-cutul faptelor lor, cu prestigiul scăzut, cu dovada neputinţei făcută în mod limpede. In Ardealul plin de bun simt se I_________găsesc între partizanii grupărei na înţeleaptă s’au ep-tiqnaliste oameni cari nu pot fi insa. noastră universi-\seroji nici de ziarele de sandal. , „ . ... „ „ . ..___ , •_ nici de enormităţile oficioaselor T 1,a a Ci*.S11) u]a r e '.puse la dispoziţia celor o sută. A-cări studenţeşti se produc manifestaţiuni cu caracter anarhic. De astă dată chestiunea trebue separată: formularea de revendiceştia judecă lupta politică nu prin succesul acrobaţiilor dar prin rezidatele ei. In faţa acestor partizani fruntaşii naţionalişti au nevoie de cari studenţeşti deoparte, unelti o justificare şi voesc să o dea în cările vinovate şi manifestaţiunile dunările poporale“ ce se proectea- 1 • j „-ni* -rvo-fo I ză. Ori, aceste adunari sunt preanarmiee de alt;xpat. jeedate de o violentă campanie anti-Maninfestările cu caracter- a ^ 'dinastică dusă fără ruşine chiar bic, orice colorit ar avea şi cu orice tendinţă mărturisită s’ar produce, nu pot fi şi uni vor , tolerate. Oricine ar fi în fruntea unor asemenea manifestaţiuni şi oricine ar fi îndărătul lor, vor fi traşi la răspundere şi trataţi cu toată rigoarea legilor represive. Pescuitorii în apă tulbure vor fi siliţi să înţeleagă că liniştea acestei ţări nu poate fi tulburată de toţi maniacii sau de toţi aventurierii, indiferent de firma sub care se prezintă opiniei publice. . Regionalişti sau antisemiţi, ţărănişti sau ■ comunişti, toţi trebue să se convingă, odată pentru totdeauna, că ia pământul şi în viaţa României de astăzi sămânţa anarhiei şi a violenţelor materiale n’a încolţit şi nu va încolţi niciodată. De altfel, acei cari nu sunt convinşi de acest adevăr, au avut în ultimul timp destule ocazii să se convingă. De la „revoluţia“ cu care ne ameninţau odinioară comuniştii, până la ultima „revoluţie“ pe care o trâmbiţa dăunăzi coaliţia ţărănisto-naţionalistă, opinia publică a dovedit cu prisosinţă şi spiritul de ordine de care e călăuzită şi sănătatea morală pe care agitatorii de toate speciile n’au putut să i-o atingă. Agitatorii să ia aminte şi să-şi schimbe meseria ! . . prin oficioasele partidului. In loc să se scuze, fruntaşii nationality voesc să dea vina eşecurilor _ unei politici nebuneşti, nesirtcere şi nesigure, asupra Coroanei, uitând ca gure, asupra ____ ea este a tuturor românilor. Antidinasticismul este ultima armă şi cea mai ticăloasă, a celor o sută. Poporul românesc din Ardei, începând chiar cu partizanii cinstiţi pe cari, îl are acolo gruparea naţionalistă, va da răspunsul cuvenit acelora cari azi nu mai au voinţa lor proprie ei sunt uneltele servile ale reacţionarismului şi anarhiei. * * 2dhif. IBASFALItU - de L SIMIONESCU Prof. univ. După ce a scăpat dirn strâmtoarea unde se află Sighişoara, Târnava-mare curge prin o luncă largă. Dealurile ce o întovărăşesc, mai depărtate pe stânga ei, în aparenţă uniforme, au totuşi fiecare un tipar deosebit. Aceasta e caracteristic regiunei dintre Târnave, inima Trasilvaniei. Când piramide, de ai crede că sunt de porfir asemenea celor din Dobrogea, când muşuroaie cu vârful rotunzit. Nu par greoaie; din potrivă au ceva din svelteta formelor tinere, în prefacere. Prin aceasta se deosebesc de dealurile Moldoveneşti, mai aşezate, mai îmbătrânite. Se mai deosebesc şi prin umbra pădurilor pătrate mai pe fiecare dându-le înfăţişări felurite. Ici, copacii desfrunziţi parca figura co-, Ipilaridrilor care încep să-şi deie părul în sus , dincolo marginea tăiată drept, sistematic, a pădurilor, în exploatare par cărarea îngrijită a tomnatecului care nu vrea să se deie. Munţii ca şi dealurile adesea le poţi uşor asemui capetelor omeneşti. Orăşelul Ibaşfalău aşezat pe dreapta Târnavei-Mari, e la graniţa celor două districte cu numele râului. Casele sunt în Târnava-Mică, gara e în Târnava - Mare. Importanţa lui administrativă tocmai în aceasta constă. La mijloc, între Mediaş şi Sighişoara, cele două puternice centre săseşti, ungurii au căutat să-i dea o desvoltare artificială, punând în el tribunalul pentru ambele districte, liceul întemeiat de un armean născut în India şi căzării pentru oştire. Astfel din sat a ajuns oraş. După numărul locuitorilor unu cu mult mai mare decât Vasluiul, ca înfăţişare şi curăţenie întrecând alte oraşe mai însemnate dinvechiul regat, „ De la gară treci Târnava pe uri pod de lemn. E o zi de primăvară cu bruma şi lumina de toamnă. Numai mugurii umflaţi, strălucitori, de castan, cântecul ciocârliei şi ogoarele smaragdiî de luţernă iţî spun că soarele nu se lasă spre orizont ei se tot ridică spre răscrucea cerului. Drumul larg, tăiat prin lanuri te face să te crezi la ţară. La o cotitură, o firmă, Birdagară, într’un cuvânt, îşi spune felul locuitorilor. Drumeţi răzleţi, cu bidonul de lapte deşert, întâmpinândute cu Bună dimineaţă, te mai înviorează. Cum ai dat de case, ai dat ■ şi de asfalt. Strada îngustă e împrejmuită cu zidnul continuu al locuinţelor, după obiceiul locului. "La câţiva paşi îţi apare înainte 0 clădire măreaţă, simplă. E tribunalul. Nici oraşele mai mari nu au asemenea palat al dreptăţii. Bine întreţinut pe din afară, sclipeşte de curăţenie şi în lăuntru. Fiecare judecător îşi are odaia lui aparte, fiecare funcţionar spaţiul lui larg.Demn de luat ca exemplu sunt arhivele şi mai ars cărţile funduare. E ca într’o bibliotecă sistematică. Fiecare dosar, îşi are locul său anumit; fiecare proprietar îşi găseşte lesne situaţia proprietăţii sale ; într’o clipă poţi prinde ori ce relaţiune doreşti aupra unui imobil din cele două judeţe. Drumul duce mai departe îm pralocuitorii zişi maghiari. Doar câteva credincioase, cu ochii negri catifelaţi, cu faţa smadă şi palidă, cit mai arată origina depărtată, orientală. " Lângă catedrala impunătoare, pe ţa largă, nelipsita piaţă din oraşe- O stradă laterală, se mai păstrează Ferdinand vale ardelene, împrejmuită cu arbori, e locul de târg săptămânal. Aice e primăria, cu frumoase manuscrise împărăteşti, artistic executate, întovărăşite de peceţii mari, fin gravate. Ti se arată iscălitura Măriei Teresa, losef II ori V-lea. încă sunt deschise cu evlavie, de și timpurile s’au schimbat atâta. Trecutul este viu, poate mai viu de cât s’ar cuveni. Adresele de pe masa primarului, cele rămase se jVede neresolvate, sunt mai toate ]în ungurește, iar româneasca de ne un act tipărit este cam în felul firmei. „Birdagară" pomenită. Sună astfel: „Cum că animalul cu ocaziunea manarei în comune s’a aflat de sănătos și cumcă nici în comunele vecinase nu graseza ‘boia contagiosa se certifica prin acest act“. Alăturea este trecutul mult mai depărtat. Măreaţa catedrală cu două turnuri, spaţioasă, simplă şi luminoasă în lăuntru aduce aminte de vremurile de demult. Aparţine armenilor Catolici, coloniştii vechi, încă, ruinat, castelul lui Apaffy de Apanegifalva, stăpânul locurilor. Pe o inscripţiune săpată în piatra de deasupra intrării se vede anul 1564, deşi pare a fi data unei renovaţii. Era castelul de vânătoare al mândrului magnat ungur. Numele însuşi de Ibaşfalău derivă de la „satul câinilor"; de aceia se vede că a fost schimbat în Elisabetopote acum aşteptând botezul românesc. Azi vechea reşedinţă de vânătoare cu ceardacuri largi şi bolţi ca de pivniţă serveşte drept aplaş, celor care n’au găsit aiurea locuinţă. In câteva odăi, locueşte o moaşă, alăturea uri tâmplar, sus jandarmii. In bolţile răcoroase se păstrează vechea arhivă a oraşului şi câteva greutăţi de cântar. Viitorul e arătat prin liceul din apropiere. Cât poate săvârşi şcoala, pe teren naţional, aice se poate prinde. Şi nu putea fi tablou mai înviorător decât acela văzut în sala de gimnastică. Elevii adunaţi pe scortă intonează cu căldura dată de însufleţire, imnul de slavă ţării. Un cor minunat ca ansamblu, bogaţi, ai locului. Au rămas acum perfect ca execuţie. Steagurile tri- nuţini şi mai catolici decât papa colore încadrau figura osoasă a lui IEI constituiau o bună parte dinTimotei Cipariu, după înfăţişare a ducând aminte pe Michelangelo! îŞi pe când glasul copiilor români răsuna în sală, evocând visul împlinit, prin fereastră priveam turnul castelului învecinat, şi mai ales leul de piatră din zid. Era emblema trufiei trecătoare. Laba leului se sprijină pe capul de zimbru. Mărire şi cădere dincolo; învierea dreptăţii veşnice dincoace, înviorarea şi nădejdea crescură când defilară, în paşi hotărâţi, elevii liceului organizaţi ca cercetaşi. Nici urmă nu a mai rămas din vechea stăpânire, în localul spaţios, clădit şi întreţinut cu cheltuialaoraşului. Alăturea de el, internatul adăposteşte vlaga viitoare a neamului, chezăşia prefacerei repezi chiar a oraşelor. Acelaş semn al însufleţirii ce o dă libertatea de a putea prinde şi la puii de şoimi din şcolile primare. Cu totul emoţionant îţ vibra îrn suflet şi glasul picilor de o şchioapă, când bătrânul dascăl îi puse să cânte Trăiască Regele. Era flacăra încinsă din scânteia acoperită de spuză. Iar, când şease dintre cei mai răsăriţi, îmbrăcaţi în costumul naţional, curat ca herghea, încinşi cu brâul tricolor, mai demnăzi motiv de închisoare, începură serioşi, ca nişte oameni mari, să joace locul căluşerilor, în mijlocul pieţei, lacrimile umezau ochii. Jertfa sutelor de mii de vieţi în plină putere, nu fu degeaba adusă pe altarul patriei. Prin liniştea ce-l cuprinde, prin plaiurile molcomitoare ce-l înconjură. Ibaşialăul trebue să devină uri puternic centru, cultural. In special în el trebue să se înfiinţeze o temeinică şcoală normală aşa cum e intenţia ministrului actual. Clădirile goale ale cazărmei spaţioase, de sub picioarul dealurilor cu vii, e păcat să cadă pradă ruinei. Mai minunat loc pentru o şcoală normală nici că se poate găsi. Totul o impune. Poziţia oraşului o cere. Intre Mediaş şi Sighişoara, aproape de ţinutul săcuilor, Ihasfalaul ar putea deveni uri alt Blaj, fără tradiţie, dar înlocuită prin puterea menirii ce o are. Politica viitorului este cea culturală. Numai prin Cultură sănătoasă,,, izvorâtă din energia neştirbită a sufletului nostru etnic vom putea izbândi. Cuvintele rostite ele Fichte, în vestitele sale Cuvântări către naţiunea germană, cu ult veac şi mai bine în urmă, pare că sunt scrise anume pentru noi, cei de acum. ..Dacă vreţi ca din întreaga vâltoare să iasă d ţară nouă, o altă ordine de lucruri, trebue neapărat să se puie temelia unei educaţiuni naţionale, singura în stare să schimbe meritul generaţiei ,ce vine". Spinoasa chestiune a reparaţiunilor Este posibila o înţelegere între Franţa si Germania ? Ce răspunde la aceasta întrebare un ziar Ziarul „Der Bund“ din Berna garanţie, dar trupele vor fi rece ocupă intr’un lung articol de probabilităţile unei înelegeri între Franţa ii Germania în spinoasa chestiune a reparaţiunilor. Deşi Cancelarul Cuno în ultimul său discurs din Reichstag a declarat ca nici vorbă nu poate fi de începerea unor tratative şi deşi guvernul francez şi presa afirmă aceleaşi intenţiuni intransigente, totuşi ziarul elveţian constată unele indicii pentru a putea afirma că tratativele sunt pe cale să înceapă. Faptul că guvernul francez a reînceput a răspunde în mod oficial la un memoriu german iar Cabinetul Cuno a găsit de cuviinţă să răspundă la Cartea Galbenă franceză, poate fi considerat ca o destindere a relaţiunilor atât de încordate acum câteva săptămâni. Prin aceste răspunsuri reciproce se caută înlăturarea unor anumite neînţelegeri şi prin discutarea chestiunilor esenţiale să se înlăture dificultăţile unei înţelegeri în problema despăgubirilor. Dacă guvernele ies ziarului „Le Journal“ comunică pective încă nu dau pe faţă intens din sursă sigură că guvernul ger Corespondentul din Berlin ţiunile lor,in presă apar unele precizări cari ar putea face o punte pentru deliberările oficiale. mai lucrează de câtva timp la un nou plan al despăgubirilor întemeiat pe propunerile făcute de dr. Bergmann la ultima conferinţă, ţinută la Paris. Noul plan conţine şi multe puncte importante relative la furniturile în natură. S'ar fi svonit la Berlin că se pune mari speranţe la mediaţiunea d-lui Beneš. Organele naţionaliste bineînţeles că desmint aceste versiuni declarâdu-le „baloane de încercare“ din partea adversarilor, iar guvernul german va sta neclintit ca o stâncă ! Aceiaşi chestiune discutată în presa franceză trece peste dificultăţile actuale şi cere ca tratativele să nu se facă fără un accord prealabil între Franţa şi Anglia, lucru ce de altfel este şi sigur şi definitiv stabilit In ce priveşte partidul socialdemocrat german, se declară fără înconjur că tratativele trebuesc începute cât mai curând şi pacea Ce pretind francezii Corespondentul din Paris al ziarului „Corriere della Sera“ asigură că pretutindeni se vorbeşte de eventualele tratative cu Germania care caută în ultimul timp calea spre o înţelegere. Corespondentul francez ştie aceasta de când a fost în Ruhr unde a avut o întrevedere cu generalul Degoutte. Zilele trecute a apărut în „L’Europe-Nouvelle“ un interesant articol asupra opiniilor franceze în chestiunea despăgubirilor. Autorul articolului e d. Philipp Millet directorul lui „Petit- Parisien“. Franţa ar pretinde ca Germania să plătească timp de 35 de ani câte 2 miliarde şi jumătate, mărci-aur, sumă ce este considerată şi în America posibilă pentru Germania să o plătească. Ruhrul să fie păstrat drept trase pe măsuri ce datoria va fi achitată. Malul stâng al Rinului să fie supus unui control al unei comisiuni internaţionale în interesul siguranţei franceze. Regiunea Saar va fi încorporată la Renania, supus aceluiaş regim pentru a se înlătura orice posibilităţi de noui conflicte. Germania va obţine acolo din nou dominaţiunea politică, renunţând la răscumpărarea minelor de cărbuni. Tratativele dintre industriaşii francezi şi cei gerrhan» . Ziarul elveţian adaugă că acelaş sens a apărut nu de mult un articol in ..Echo de Paris“. Organul sindicalist „Le Peuple“ afirmă a şti că actualmente au loc oraşul in care s’a ţinut acest congres. este el însuşi un simbol al felului cum congresiştii au înţeles să se organizeze, pe baza de fapte şi . ... . . . ... nu pe sunete de vorbe. Romantismul' tratative intre marii industriaşi fraze]Or (re efect, ce-l întâlnim, în ce francezii şi germani pentru re- ]p mai multe din mişcările culturale, zolvarea conflictului din Ruhr nu poate să se găsească la el acasă că vor începe şi tratativele ofi- în Lyon, cetatea comerţului,. oraşul dale după ce industriaşii vor a-. oamenilor de iniţiativă şi de fapte,junge la o înţelegere, Lyon-ul a fost de veacuri, partea Unele organe ale presei genua- ^'n,tFra"ta untdf sa'i dos.Mt ce,e maii ne au ajuns de asmiteni la condu- Acie în 1802, sute de deputati italieni zia ca guvernulReichului caută au proclamat Republica cisalpină și punctele de sprijin pentru începe primul consul. Aci doi papi ilusperea tratativelor temeinice. „Vostri, Inocent IV şi Grigore al X, pre- Sische-Zeitung“ declară că atât zidară douăconcilii, şi aci se începentru Franţa cât şi pentru Ger- roau G,eTMental V . Ruhr se impune andi la o parte merciale de azi, nu fac decât să puplice considerente de ambiţii şi nă un decor istoric la o mare întruprestigiu. Despre condiţiile fornire intelectuală în care interese de mulate în ..Tj’F,1^ ope-Nouvelle“ mâna întâia s’au discutat. Seme că »uffif inWSvptab'ik', dar că este absolută nevoie de contrapropuneri politice serioase. Ziarul german susţine că daca întreaga presă ar lăsa la o parte chestiunea prestigiului şi ar discuta serios condiţiunile unei înţelegeri, tratativele ar putea începe din ambele părţi. Un îiGU plan de plată al germanilor DICUNO Cancelarul Germaniei ZI CU ZI Un deputat a cerut evacuarea câinilor din Capitală. Pe aceste timpuri în care sunt atâţia oameni turbaţi în politica — în politica regionalistă şi disolvantă — evident că trebuesc luate măsuri energice contra fiinţelor ce dau boala de care s-a ocupat marele Pasteur. Membrilor opoziţei unite Cu capetele luminoase Ce le aveţi în Parlament, Voi aţi produs până-n moment Doar gazurile sulfuroase. QUINTUS *»—■*»-—,---TM— NOTE Presa latină In acesta timpuri în care solidarică o conf’ficeiTiinute de pr°să nu nu s ar fi pomenit de România... PETRONIUS. Guvernul liberal din1 1919 a fost acela care pentru prima oară a avut grija de a ajuta si a reclădire I _________ giunile dăunate de războiu. Până ritatea intereselor comune este din atunci exista societatea „Vatra Să ce în ce mai bine înţeleasă, s’a ţinut Ioanului“, înjghebată din iniţiativă OMiloiliva uulBBB ^uyra un congres al presei latine la Lyon, particulară la Iaşi, cu scop de bi- .tx'ugerilor provocate de război I Reprezentanţi ai ziarelor ce apar nefacere, pusă sub conducerea A. comunele rurale din regiunile’ . —--«— --- participat, S. R. Principelui Carol ' “ * « ' * După cercetările făcute şi după datele statistice culese asupra disîn în ţările neolatine, au participat, IS* R* Principelui Carol. Societatea mai încercate, declarate ca zonă de astfel la o mişcare de solidarizare a începuse a reclădi locuinţe provi- război şi anume în judeţele Tîan.an intereselor mari de rassă, menită a zorii, mai mult din materialul pro- Putna. Tecuci Covurlul Brăila IL dovedî lumei, că şi pe terenul public .......’ ~ * ’ ~ — ’ cisticei cotidiane, latinitatea este o mare forţa. Sărat, Tulcea, Constanţa, Prahova, I Muscel, E.Vâlcea şi Suceava, sau a obţinut următoarele cifre : Locuinţe distruse 22.117, locuinţe avariate şi devastate 31.596, grajduri şi pătule distruse 37.697, grajduri şi pătule avariate şi devastate 11.093. Pe baza acestor cifre, comisiunea refacerea regiunilor dăunate de război a adus la îndeplinire următoarele : 1. A dat avansuri în bani până la maximum 4000 lei, distribuinduse astfel suma de 35.477.959 lei, prin organele ministerului de finanțe. Mai târziu, din lipsă de fonduri, suma maximă acordată a fost redusă la o mie lei. 2. A distribuit diferite materiale ,de construcţie la 2.083 dăunaţi, cari aveau casele avariate sau devastate, pentru a le aduce în stare de lo 1 cnit. 3. A făcut construcţiuni noui pertru acei dăunaţi, ale căror locuinţe erau complect distruse, şi anume :170 adăposturi provizorii-tip, 214 ajuta enorm de mult acea mişcare de venit din demontarea baracamiente- Jeratouri şi 4-.cu pâhile, precum şi endosmozâ şi de exosrpoza de idei, lojr militare de pe front, 11*1,1 tentifi,^paratnirii de locuinţe, de sentimente, de stări de, spirit a- Guvernul liberal din acel an, prin ' '• A distribuit sătenilor pentru retat, de utilă pentru cimentarea re- decretul-lege No. 2973, institui o convacare a economiei lor agricole 1933 laţiilor politice si culturale. Presa la misiune, alipită pe lângă ministe- uneaţi unelte, ca iopeţi, turci, scatină ar fi astfel icoana intelectuală rul industriei şi comerţului. Meniri f. ’ d® agncultorii caa rassei esre se oglindeşte de milenii rea ei era de a ajuta şi îndrftma nadieni. pan distribuit 4w6_9 pe marginile mării celor două părefaţerea gospodăriilor şi micilor maşini şi unelte agricole (pluguri, mânturi. Când toţi ziariştii şi toate întreprinderi din zonele cuprinse grae din cele provenite din ziarele latine vor fi strânse în re între Carpaţi şi Dunăre, precum şi trenurile de evacuare din Lngaţeaua unei mari asociaţii, evident din întreaga Dobroge, care au fost r’a- . . . că interesele latinităţei nu ar avea mai cu deosebire dăunate de război *’• o au mai distribuit duanaţilor, decât totul de câştigat. [şi prin devastări ,prin serviciile exterioare ale direc-Kiu putem încheia aceste rânduri | Intenţia guvernului de atunci, trunei generale R. R.R. şi pretectudecât, cu regretul că şi de data acea- după cum se vede din acel decrt, rilor, diferite animale ca 001, cai, al sta presa românească nu a luat o parera de a veni cât mai urgent în a- ş i cete.. te mai activă la această mişcare dejutorul păgubiţilor de război, din[ft . înfrăţire latină, şi dacă n’ar fi fost localităţile cele mai încercate, şi a|U 3CllVil3IS d. Pompiliu Păltănea care stă la Pale pune la dispoziţie materiale de ris, şi e totdeauna gata a servi ca in construcţie, miei sume de bani. 111 Activitatea cea mai însemnată termediar între cultura noastră şi nelte şi maşini agricole, vite, a fe desfăşurată în acel timp cum, cea franceză, la congresul din Lyon clădi locuinţe miei sau adăposturi părarea şi procurarea de materiale, provizorii şi a re da orice alte a-1 (.are sâ fie imediat distribuite sau juloare, alimente etc., "in vederea viitoarelor lucrări. Comisiunea R. R. R. vedea că preţurile se urcau mereu şi vroia ca populaţia să fie aprovizionată cu una Lucrările comisiunei Dificultăţile de lucru şi piedicile feriale cât mai ieftine, ce se opuneau acestei opere saluta- in acest scop s'au cumpărat re erau foarte mari — mai ales că atunci cantităţî de lemnărie eoi în acea vreme toate energiile ţărei erau îndreptate peste Tisa, finanţele Statului mergeau greu iar căile an, s’au înregistrat următoarele acare a distrugerilor de război laContarea în pagina 2 a ECOURI mai mareLa întrunirea ţinută la Paris de Clubul femeilor amercane pentru ajutorarea orfanilor francezi din război s’a făcut următoarea ferate se aflau în cea dare de seamă. S-a crezut că la înce criză, put că Statele Unite vor putea ajuta Cu toate aceste mari piedici şi maximum 10.000 orfani şi se vor a greutăţi trebue să recunoaştem că duna 500.000 dolari. După 3 ani nu s-a lucrat mult. S'au organizat sermărul orfanilor adaptaţi de ameri- vipiî regionale şi uri întreg aparat câni, a fost de 285.000, iar suma văr de care era nevoe ca organ execusată a fost de 12 milioane dolari (activ. S'au făcut cercetări în localită proape 200 milioane franci). Un sinţile distruse de război. Comisia a gur oraș obscur din America, Aber- început a întocmi o statistică a dis deen, cu 15.680 locuitori, a adoptat tragerilor, pentru a se putea cu 1500 copiii.. . Cunoaşte situaţiunea reală a daunelor şi evalua cuantumul lor, spre statistică a accidentelor de sport a se lua măsuri de lucru, prezentată societăţii medicale! Prin organele refacerei regiunilor din dăunate de război s'a săvârșit grea” . .. „... „ din Toulouse notează că ---------------,------------------------economica trebiue restabilita in Septembrie până la 31 Ianuarie acest una lucrare de expertiză și evalu interesul întregei omeniri. nn litru„oc!=lr.nt nmnatnnrplp. ne- STB a distruserilor rle război la Opera de reconstrucţie REGIUNILE DACHATE DE RĂZBOI —Ce s’a distrus şi ce s’a putut reface -Expunerea d-lui ministru dr. Aurel Casata — D. dr. Aurel Cosma, ministrul imobilele Statului, judeţelor şi colucrărilor publice, a făcut o expu- numelor, cerute de delegaţii Roma î nere importantă asupra distrugeri-; nieî la conferinţa din Paris, pen'lor de război, a activităţex comisiu jtru stabilirea cuantumului pagube u nei R. R. R., a locuinţelor redă- [lor noastre. Această lucrare s‘a fă-, dite şi a ajutoarelor acordate celor, cât în cele mai bune condiţiunî, a păgubiţi. Iată în vorba: esenţă despre ce este şa că şi azi este folos de cel mai mare Distrugerile războiului şi ajutoarele acordate binefăcătoare mai aecanizată cu 160—200 lei m. c., când azi preţul a celtui produs trece de 0 mie leî. Din referatul preşedintelui comisiunei prezentat ministerului industriei, în preziua demisiunei membrilor săi, se poate vedea munca istovitoare pe care a desfăşurată atunci acea comisiune, precum şi direcţiunea generală R. R. R. De dele mai multe ori însă această muncă nu se putea vedea şi pipăi, mai ales că comisiunea era departe de a putea satisface imensele cereri care o copleşeau din toate părţile ţărei. D-l Dr. AUREL COSMA Ministrul Lucrărilor Publice