Viitorul, mai 1923 (Anul 16, nr. 4542-4565)

1923-05-01 / nr. 4542

K­I TEATRU-CINEMA BO­LEVA II D PALACE gSKT. Numai n\ și mâine mai rulează Siflla Ba­a § acte cu un rezumat din prima serie wş£ împăratul săracilor Grandioasă operă socială după romanul FEL3CIENI CHAMIPIAUR Rolurile principale interpretate de celebrii artiști francezi Leon Mathot» ^îmm Relly, Henry gCrayss, Endrée Pascal SUCCES ENORM ARTA-FILM. M I E R C­U R i 2 M 8U SERIA III-a 7 ACTE MOSJOURINE e sublim 3 în filmul LA I4A1SON DU MY5ÎSR1 După celebrul roman al lui JULES MARY - ce se reprezintă actualmente la Cinema „PATHE PALACE« Lipscani „CREDITUL MINIER“ Societate Anonimă Română pentru Desvoltarea Industriei Miniere Ca urmare la publicaţiunea extrasului de proces verbal al şe­dinţei Consiliului de­ Administraţie publicat prin „Monitorul Ofi­cial“ No. 229 din 24 Ianuarie 1923 prin care D-nii acţionari ai So­cietate! „Creditul Minier“ erau chemaţi la efectuarea ultimului vărsământ de 30% pentru acţiunile emisiunei V-a. D-nii acţionari cari n’au efectuat încă acset vărsământ, sunt invitaţi şi somaţi pentru ULTIMA DATĂ ca cel mai târziu până In ziua de inclusiv Joi 10 Mai 1923 ora 6 p. ,m., să verse la cassa societate! din Bucureşti b­-dul I. C. Brătianu No. 75 între orele 1—12 a. m. şi 4—6 p. m., în fiecare zi de lucru sumele datorite pentru acoperirea vărsămintelor întârziate plus dobânzile aferente d­e 12% pe an, cunoscând că în caz contrar şi fără nici o altă so­­mnaţiune s­au punere în întârziere, societatea va uza de drepturile conferite prin art. 170 Cod. Comercial și va vinde prin bursă acele acțiuni pentru acoperirea sumelor datorate. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE /­CĂRBUNI; COCSMETALURG/C. CUGNITBLOCUril. ANTRACIT SUM­A. RULMENȚI repară și confecționează atelierele SfLeonidaSunu din Şoseaua Jianu 16 INSTALATIE SPECIALA Primeşte spre reparare orice fel de rulmenţi pentru automobile, maşini agricole şi industriale, etc. Vinde rulmenţi reparaţi. (yuipira rulmenţi vechi. iLEHHEpFOC, CEO-HAO-»COJITE / A 'iCAPl I.TheodöriU A, . • TvXvíotaV»/«»«»: ' Rugim oferte pe adresa Artur Bi­chler şi Comp. Târgu Mureş. Transilvania relativ la schimbul automobilului nostru Typ. Brazier carosseria închisă, cu 6.cilindri şi cu transmisiune de lanţuri in contra unui auto­mobil mai mic şi numai pentru două persoane A SOSIT un transport cu n 22@ VOLŢI DE VA­SIZARE cu mTURI DE RECLAMA Ia BUCUREŞTI Strada SPIRDAS­Î No. 27. DANTURI f*thî de cauciuc şi aur cum­păr cu preţuri mari numai scurt imp. Bijuteria Atheneului Calea Victoriei 96 fost 110 Alături Beer coaforul CUMPĂR BRILIANTE Perle, Diamante, Rubine, Smarande, Aur, Platină, Ar­gintării,Bijuterii uzate, — Primesc şi în consegnaţie — „LA RUBIN“" Calea Victoriei fi'a fost 77 SPITALUL MILITAR al Corp. 3 Armată Galaţi Publicaţie Având nevoe de cantitatea de 70 mii kgr. lemne esenţă tare pe pre­ţul de 2500—3000 lei vagonul, se a­­duce la cunoştinţa amatorilor de a depune ofertele sus numitului spi­tal, care nu-şi ia angajamentul pen­tru a înlesni acordare de vagoane. Medic Şef al spit. militar al C. 3. A. Medic-colonel dr. Cesar C. Popovici No. 249, 1923 luna Aprilie ziua 20. Butoaie de­­Ier gsiuanizat JEVI DE FIER livrabile imediat din depozit cu pre­turile fabricei ■ SOFIRESCU & So» BUCIREŞTI Str. Marilor 31— Telefon 34/70 contribuit mult la identificarea celor trei basinuri şi a insulei amiralu­lui. Săpăturile mai recente franceze au dat la lumină construcţii însem­nate, printre care şi faimosul tem­plu al zeiţei Tanit, imortalizat de romanul lui Flaubert. Nouile excavaţiuni vor arunca p f fost deputat, senator, decorat cu m­ai„multe încetat ...lumină şi mai vie asupra Cartagi­vnata, Sambăta 28 Aprilie 1923, zdrobită şi distrusă numai din in Vârsta de 67 ani, după o lungă pricina că locuitorii ei, urmărind şi grea suferinţă ş­­i roagă a lua exclusiv câştiguri materiale, au ne par­te la ceremonia funebră, oare guijat altarul sacru al idealului. Pa­­va avea loc Marţi 1 Mai a. c., pre- tria n,u se apgr£ P11in bogăţii peri­le o p. m., la locuinţa defunctului din­­Bucureşti, str. Venerei No. 15, de unde cortegiul va porni la Ci­mitirul Belu. Aceasta tine loc de orice invita­­ţie. BANCA SINDICATULUI MORARILOR DIN ROMANIA SOCIETATE ANONIMA PROSPECT DE EMISIUNE Consiliul de Administraţie al BANCEI SINDICATULUI MORARI­LOR DIN ROMANIA, în şedinţa sa din 31 Martie 1923 in conformitate cu prevederile art. 5 al. 2 din statute, A HOTARAT SPORIREA CAPI­TALULUI DELA CEI 5.000.000 LA LEI 10.000.000. In acest scop va emite 10.000 acţiuni noi la purtător de câte Lei 500 de fiecare, valoare nominală. Noile acţiuni se vor atribui în modul următor: 8.000 acţiuni vechilor acţionari la cursul de Lei 500 plus Lei 25 spe­ze de emisiune. 2.000 acţiuni se pune la dispoziţia publicului la cursul de Lei 550 din care Lei 50 se va trece la Fondul de rezervă, plus Lei 25 speze de emisiune. Subscripţiile se primesc la Cassa Băncii Sindicatului Morarilor din România în Bucureşti Str. Sft. Nicolae Şelari No. 1 şi la Banca Generală a Ţării Româneşti şi Sucursalele sale din Provincie, cu începere dela 1 Mai şi până la 15 Mai 1923. La subscripţie se va depune, primul vărsământ de­­30% osebit Lei 25 drept speze de emisiune, adică: Lei 175 de fiecare acţiune pentru vechii acţionari şi Lei 190 de fiecare acţiune pentru noii subscriitori Domnii acţionari vor putea exercita dreptul de opţiune până la 15 Mai a. c. după care dată, acţiunile nesubscrise vor rămâne la dispoziţia Consiliului de Administraţie.­­ . Restul vărsămintelor se va face în modul următor: 30% DELA 15 IULIE — 31 IU­LIE 1923 Şi 40% DELA 15 SEPTEMBRIE — 30 SEPTEMBRIE 1923 Acţiunile noi vor beneficia de dividendul pe anul în curs pro rata temporis. Se primesc şi vărsăminte integrale pentru care se va bonifica dividendul în raport cu depunerea. Consiliul de Administraţie îşi rezervă dreptul de a închide subscrip­ţia Înainte de termenul fixat, vj CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE BAUE HERCULANE LA 1 MAIU S’A DESCHIS CASINOUL CU RESTAURANT de primul ordin, Bucătărie română, fran­ceză şi germană orchestră precum şi toate distracţiile casinou­­rilor din occident. Congresul de hidrologie IBEDICflLA SI CUMATOLOGIE După ce constată că slujbaşilor de la căile ferate „li s-a dat atenţia cea mai mare", spurie: »Sub impresia câştigurilor rea­lizate atunci, multă lume consi­m probleme să fie soluţionate pe baza tizul principiilor fundamentale dinn ante-ideră ‘ Proectul de lege bahteo-comatică,­ fie privilegiată şi demnă de invi­şi azi pe ceferişti într‘o situa­8799 Teatrul REGINA MARIA Astăzi Luni 30 Aprilie PAPA Marţi 1 Alai 1923 Familia Schimek Miercuri 2 Mai Premiera­­13- a Iasca şi Ch­ail cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra­­ Şi Petre Sturdza Sâmbătă 5 Mai MAHNEU cu preţuri reduse PAPA­ ­ Sdrobiţi de durere : Alexandri­na Al. Christopol, soţie cu copiii, Ştefan, Gheorghe, Sofia şi Barbu Berceanu, Florica şi Constantin Don cu fica Ioana , Elena Chris­topol soră, Alexandru şi­ Ecafceri­ an St. Ch­lipol ATRACŢIA ZILEI ■­­I A zize minunate cu­­fc­a »­­tW plete pline de haz si spirit parizian M-me CHEVALIER discuză pariziană Les 3 , mu­njiuiiui­, celebră dansatoare ex­presionistă modelări ins­tantanee şi re­stul programului. Hardmuth Litere-Arte-Ştiinţe­­­i Muzicale 11 Miercuri 2 Mai are loc la Operă ş­i prima rep­rezentaţie populară cu preţuri reduse. Se va cânta „Vasul Fantomă“ de I Wagner, sub conducerea maestru­lui George Georgescu. Mâine seară, Marţi 1 Mai, va a­­vea loc la Ateneu, primul concert de vioară solo dat de maestrul­ George Enescu. La pian de Oaravia Conferinţe­ i. Petre Gh­iată, directorul Insti­­tututului românesc, a luat iniţiativa­­ unei serii de conferinţe ,cu prilejul cărora să se discute în contradicto­riu, asupra temei: Antisemitism. Prima conferinţă are loc Sâmbă­tă 5 Mai 1923, ora 6 seara în Aula Fundaţiei Universitare Garol I. d-l ministru Mârzescu DOMNULE PREZIDENT, DOMNILOR MEDICI, Răspund cu mulţumire la invita­ţiunei "Ce mi-aţi făcut de a parti­cipa la al douilea "congres român 'de hidrologie medicală şi­­climato­logie. Răspund cu­ă­ deosebită mulţumi­re nu numai pentru că sunt pă­truns de utilitatea ştiinţifică, sani­tară, economică, naţională şi uma­nitară a asociaţiunii domniilor­­voastre; dar, pentru că devotamen­tul şi energia cu care, de acum ’doui ani, v’a fi început activitatea merită toată atenţiunea şi încura­jarea ’organelor statului şi, mai cu­­seamă, sprijinul efectiv al ministe­­­rului sănătăţei publice, căruia îi prezentaţi, prin această activitate, cea n­ai serioasă garanţie de rod­nică îndeplinire a misiunei cu Care v’aţi însărcinat. Colaborarea strânsă ce a­ţi înte- Teatrale Peste câteva zile se va reprezen­ta la Teatrul Naţional hazlia por­­medie „Pălăria“ a confratelui nos- stru Coast. Râuleţ, cu d-na Maria Bulfinski, d-ra Marioara Zimnicea­nu, Toto Ionescu, Sonia Cluceru şi d-nii Grigore Mărculescu, Manu, Duţulescu, N. Săvulescu. Festival­ uri după amiazi a avut loc la Ateneu, un­ festival citat în memoria marelui poet Eminescu. D. prof. Mihail Dragomirescu a vorbit despre opera poetului. A urmat o parte muzicală foarte interesantă. Cărţi şi reviste A apărut No. 7 din „Dreptatea Socială“ ,de sub direcţiunea d-lui D. Drăghicescu revistă politică şi Culturală cu următorul cuprins : „Regimul proprietăţii şi întreprin­derile mari (Socializarea şi regia de Stat)“, de D. Drăghicescu; „Noua lege a avocaţilor. (Principii de dreptate socială)“, de Dem. D. Stoenescu ; „Finanţa naţională şi politica de Stat. (Răspuns profesiei de credinţă politică a ziarului A­­devărul)“, de Şt. Zeletin. Actuali­tăţi . Vorbe profetice. Dreptate cu milă, însemnătatea Dunării şi vii­torul economic al României. Pole­mici . Incoerentele d-lui M. Canta­­cuzinoi. •Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. — Hed­­dia Gabler. TEATRUL LIRIC. - Opera Ro­­mână . Relâche. ATENEUL ROMAN. - Concert simfonici. MOULIN ROUGE. — Varietăţi, ctat, în raport cu conditiunile de salarizare ale celorlalţi salariaţi de Stat“.­­Asta nu împedică însă ziarul „Pre­să“ să se dedea la tot felul de in­­stigaţii, doar­ o răzvrăti pe chefe­rişti „UNIVERSUL“ Sub titlul „Ierarhie şi discipl­nă“, spublică o scrisoare din Roma, iin care cetim, între altele: „Fascismul a opus leninismului internaţional, al unei lupte de clasă ucigătoare, conştiinţa soli­darităţei naţionale, consfinţită în tranşee şi î­n locul materialismu­lui istoric, a făcut apel la suflete­le oamenilor, setoase de ideal. „A înălţat iarăşi imaginea pat­­riei, căreia trebuie să i se supu­nă şi să se îm­chine toate forţele politice şi toate clasele sociale.“ Cuvântarea d-lui ministru D. G. Mârzescu Chestiunile discutate Teatrul Alhambra I les să stabiliţi, din capul locului,­­diliţia şi reculegerea,­­ cu ministerul sănătăţii publice . „ Prin competenţa şi autoritatea prin vrednicul domniilor-voastre prezident, "d-nul dr. Vicol­a ne-a pus în măsură să urmărim deaproa­pe tot ceea ce­­cugetaţi şi propovă­duiţi în interesanta revistă de hi­drologie medicală,­­climatologie, fi­zioterapie şi dietetică, tot ceea ce , astăzi pentru întâia oară, în sfăr­şit, prim­­ avântul cu care aţi îmbră­ţişat cauza balneologiei şi c­inato­­logiei şi cu care v'aţî desfăşurat până acum activitatea, dovediţi că aţi grupat, în asociaţii de toate în­suşirile cerute pentru realizarea u­­rărei ce v’am făcut. Salutând acest luminat congres, n­u-l pot părăsi, Domnule Preşedin­te, fără a vă asigura că plec cu o credinţă desăvârşită în rodnicia lu ..... .. ... ,­­Crorilor, sale şi în viitorul asocia­ta ,oraş, fără ca să fi trecut prin nisteru­l in­stru­cţiunii publice , a fiimii ce aveţi onoarea de a pre­înalţat la rangul de instituţie uni-­­­gida, portul militar”. Cartagina cu­ măreţele sale temple oitară, institutul de hidrologie I şi palate a fost distrusă de Romani, medicala din Bucureşti pe care care au urmat sfatul celebru al lui nu vom­ înceta să-l ajutăm şi noi Caton: „Ceterum censeo Garthagi- în limita posibilităţilor bugetare—­­nem delendam esse“. Pe ruinile ei, vă rog să fiţi pe deplin încredinţaţi mai târziu, s’a înălţat o nouă cetate, că, pe măsura rezultatelor binefă­■n,a Teodorescu, cumnaţi, Alice duslPde^Caius Grachus aKrarâ‘ C°n~ Ge vezH reaţîza, manifestă-Christonul cumnată Victori­ d,- i' VT, , . uracnus- \nle de încredere ale guvernului se Barbu Temdinescu cumnată Vca * P°turi,,e eii însă, probabil mutilate, vor repeta şi ajutorul moral şi Barbu leodorescu cumnata, Eea- au continuat totuşi să servească na­ material al statului, va sanri terina şi Scarlat Arion cu copiii­ visătorilor. Dar din veacul al vn-lea pa i activă ce prin prezîden- Vasile, Radu şi Ilencuţa nepoţi,'a! noastre omul n’a mai «cut " Ton B Arion Tm P /V!» nnimic pentru întreţinerea lor. Eli­tui av. a­ţi luat — şi pentru care va ion 13. Anon nepot, Ion I. Chris­:s’au umplut ;istfel de digurile [mulţumesc cu recunoştinţa — la e­topul nepot, Mana s C. Miclescu­, s’au acoperit cu totul, construcţie- elabor­ar­ea proectuluî de reformă Prăjescu cu fic­a nepoţi, precum nile au dispărut. * sanitară, ne dă putinţă Ca, în cu şi familiile Gh­eorghe Moscu şi G­a­mi­lian au durerea de a anunţa ru­delor, prietenilor şi cunoscuţilor pierderea scumpului lor La întrunirea, funcţionarilor gre­viştî unul din Oratori a spus între altele : „In împrejurările de azi când s’au produs atâtea defecţiuni, cred că e­­prudent ca prin reprezentanţii dv. să găsiţi mijlocul unei înţelegeri pentru restabilirea liniştei. „Ar trebui ca o delegaţie de func­ţionari să înceapă tratative demne cu guvernul în scopul întronării dreptăţii şi ordinei“. Noi ştim că şi puţinii grevişti cari au mai rămas regretă actul ne­cugetat pe care lau făcut, studiaţi şi propuneţi pentru a se crea, a se înbunătăţi şi desvolta, intrun cuvânt pentru a se pune în valoare nepreţuitele avuţii natura­le cu care este îmbelşugată, în toa­te trupurile ei, blagoslovita noas­tră ţară.­­ ‘ Dacă ca o primă manifestare de­­ încredere ministerul sănătăţii pu­blice, v’a prezentat şi susţinut le­gea prin care vi se recunoaşte cai­­intrare deosebită le­ deschidea calea ef. Persoană juridică iar mi­t Stul Cercetările lui Camille Borgia,­­rând prin organele de îndrumare şi Beule şi Daux din secolul trecut au fi control ce propunem — prin direc-­ ţiunea şi comisiunea centrală bal­­neo-climatică şi prin sistemul de recrutare a medicilor balneari — să facem ca problemele de balneo­logie şi climatologie să intre în preocupările statornice ale autori­tăţii publice şi să câştige impor­tanţa ce li se cuvine în viaţa eco­nomică şi sanitară a Statului". Dire­ctGest punct? de vedere, impu- nindu-se o desăvârşită unitate de soluţiuni între ministerul sănătăţei publice şi ministerul de industrie . Comerţ, sub autoritatea­ Căruia toate şi prin oştiri mercenare, ci­ stă, în Ceasul de faţă, regimul ex­­prin virtuţile fiilor săi, cari ştiu, la ploaturilor şi adminstraţia unei sta­­moment oportun, să moară pentru tiunilor balneare şi climaterice, ea, pentru un ideal naţional­­ suntem siguri că vom putea reali-O. TAFRALI la acordul necesar pentru ca aceste tor­­miuni cu„oi„,e­­ sa facă ZâZrf dlfZ, cărcanoşata naţională^ PscuVca si industria şi comerţul direct intere­sat. Ca, sănătatea publică, ca admi­nistraţia şi edilitatea, ca cercetări­le meteorologice, ca arta, în fine ca turismul — pe care-l preconizează cu atâta căldură, paralel cu acţiu­nea d-voastră, savantul profesor de la Cluj, d. dr. Emil Racoviţă — să tragă maximum de foloase pe care-l trag, dirn staţiimile balneare­­ şi climaterice, toate ţările civili­zate. De la acţiunea domniilo­r-voastre In ce priveşte partea os personal mi se adresează, cine sunt şi modul cum am ajuns unde sunt, dacă Cli­nicianul anonim ar face parte din­ lumea medicală, mi-ar­ cunoaşte tre­cutul de muncă cinste şi devota-, ment pentru­ binele public. Ar mai şti că locurile de medic primar de­venite vacante în decursul anilor nu au fst scoase la concurs, ci toa­te date printr’tf lege specială în ca­­re figurează uri faimos art. 81, pro. mai depinde 'ca,­odată cu temeini-\îes°^ cU,nici dintre­­cari ca organizare a serviciilor balnee-} au — ^egli mei sau miU climaterice, să asiguraţi autoritatea 'tineri ca ruine. tratamentului medical în toate sta- Ca pentru locul pe care-l ocup şi fiunîle, să preveniţi specula să o-! Pfn tru care candidatul hotărât mai feriţi confortul; în alte cuvinte să­­ dinainte plecase în străinătate ca aruncaţi pretutindeni, în toate stra so specializeze şi să­­vie să-l ocu­­turile sociale sămânţa încrederei P® tot fără concurs; pent­ru care pentru ca şi acei deprinşi numai cu ifdpp acel conlcurs s’a amânat în a­­farmecul sau cu minunile staţiuni­ j.iun de a se ţine fără dată şi timp lor balneare sau climaterice străinele 2 ani jumătate continuu, deşi re să ştie, că, şi’n pământul ţărei re­­gulamentul nu permitea de cât o a­ găsesc izvoarele tămăduirei; că şi sub brazii ei se pot găsi liniştea, o a­mânare de 6 luni. Iri tot acest timp am citit, m’am preparat şi am adresat plângeri când la Efoirie, când la ministerul membrilor, ce compari Asociaţiunea­­de interne de pare depindea în a­­d-voastră şi carie s’au mumi­fest­at! pel© timpuri, atât de strălucit adineaori în diser.­ In sfârşit colegii mei din Parla­taţiunile d-lor. Dr. Vicol, profesor.I­mentul actual, dir­ iniţiativa lor, dr. Teohari şi dr. Mihăilescu — pe­­ au tree­ut legea prim­ pare­ă seria* care am avut plăcerea să-l ascult de mediei au fost definitivaţi, prin­tre cari am fost şi eu , iar guver- nUl liberal nu numai că nu ne-a dat sprijinul, dar a făcut dificultăţi în promulgarea legei. Iri ce priveşte calitatea de buni român pe care mi-o­ recunoaşte de-l anonim, sunt mândru de ea, ţin să arăt că du mult drag mi-am făcut datoria în­ timpul războiului în ca­re am pierdut şi puţinul agonisit, în timp ce alţii au stat aci, au fra­ternizat cu innamicu­l au ajuns la situaţiuni şi s’au îmbogăţit alături de el. Doctor GR. GEORGESCU Chirurg primar la spitalul Filan­tropia La orele llA seara preşedintele declară congresul închis. Presa Capitalei „DISfIRSEATA“ PRESA“ »» UU RASPUN ANONIMILOR cari duc campanie Contra Spitalelor Eforiei Civile Anonimi cari de cătăva vreme duc o Campanie interesată contra Eri s’a deschis în palatul „Aso- Ce propuneţi şi pe care, în cadrul­ spitalelor Eforiei, fără a avea cu­­ciaţiei medicilor“ din Bucureşti "n&Btilon dispoziţiuni constituţionale ’ rajul să iasă din umbră şi să afir-1 •!_ _ _ *1 1*1 1 ’ * ..ti a n/\ A n t ri/i/tl/i I 7 a r/1 4- 4/vîi /v­, r. iL/^yi/i n 7 Q /VM * /wi /i /w n /v*r£ o/VS/11 n/\ /7 /I /iA /? /t Oi / ministerul sănătăţei publice îl îm- me pe răspunderea lor cele ce sus­­păr­tăşeşte în trăsăturile ■ lui gene-­ tin, au început să atace şi pe cei rare. • rce sub proprie semnătură le demos Printre aceasta nădăjduim a­desă că uneltirile şi scot în evidenţă a­­vârşi opera de Care, încă de acum a­devărul, două decenii, ne-am­ preocupat cei ! Înţelegem furia calomniatorilor a­­dintâi, când prin cuvântul şi prin nonimul Contra, celor, ce îl demască acţiunea în principal a actualului­ simplu fapt că ei nu voi] cu nici un ministru de finanţe­, am­ emis şi real preţ să iasă la lumină e destul de t Uzat ideia — salutară pentru pu- J simptomatic. După ce se discută câteva dies-' nerea în valoare a staţiunilor noa- j In această chestiune iată ce pri­stre balneare şi climaterice— a­par, mim din partea d-lui dr. Gr. Gear­­ticipărei în întreprindere­a Stătu-­ gescu, chirurg primar al spitalului lui, comunei şi a capitalului par.- Filantropia, al doilea congres de hidrologie. Şedinţa s-a d­eschis la orele 9 a. m., sub preşedinţia d-lui general dr. Vicol, care salută pe cei pre­zenţi.­­Vorbesc d-nii ing. Balasinoviei, d-nii P. Niculescu, Margulius, ge­neral Vicol, M. Rotmann, Şt. A­­nastasiu. tinni de ordin personal, se procla­mă mai mulţi membrii de onoare, printre cari şi d. general Moşoiu, ministrul comunicaţiilor. Şedinţa de după amiază se des­chide la orele 3 tot sub preşedin­ţia d-lui general dr. Vicol, de faţă fiind şi d. G. G. Mârzescu, mi­nistrul Sănătăţei, Muncii şi al Ocrotirilor Sociale. D. Prof. Dr. TEOHARI îşi des­­voltă conferinţa sa asupra trata­mentului hidro-mineral al consti­­paţiei. Cuvântarea rostită de ticular. î Sub titlul „Cine-i apără“ în „A­Astfel, în dorinţa pie ce avem de devârul de sâmbătă 28 Aprilie!’a­­a vedea, şi la mi, staţiunile balnea- domn dare acum se ascunde te şi climaterice îndrumate, desvol- a guri pseudonimul de Clin prescurtat tate şi controlate ca în alte parti, din clinician­)are marele Curaj să urez: ca, Asociaţiunea contra-jmă atace din umbră, sul domninor-voastre — prin comu, . ,,, ,,, „ ______ nicatele si rnnferintpîr ştiinţifice! Cand eu am arătat latura cea rea mcateie ii conferinţele ştiinţifice, campaniei ce se duce cu privire ca cele ce sau ţinut astazi; yrm ob , , ^ .+ 11 îrvm. 0+T1.K„o­b­servatiunile practice ce va retine la starea sPltalcl°r, îmi atribue in­­ternaţiunile practice ce va reţine tenţiunea de fi făcut aluzie la o SPICUIM Tironen

Next