Viitorul, martie 1924 (Anul 17, nr. 4793-4819)
1924-03-01 / nr. 4793
.»•.«..£..ti.—■ iii „BANCA IAȘILOR . f. „„ [tt,^ Societ. Anonimă.—Capital lei 20.000.000.—Rezerve iei 5.000.000. ^gj^1 pentru simplul muritori SUCURSALE: CHISINAU și QAB.ATI Consiliul de Administrație, în conformitate cu art. 4 din statute, a hotărât in ședința sa din 22 ianuarie a. c. emisiunea a lO.OOO (zece mii) acţiuni la purtător in valoare de 500 lei fiecare, pentru sporirea capitalului social dela 20.000.000 la 25.000.000 lei. Subscripţia începe în ziua de 15 Februarie a. c. şi rămâne deschisă pentru vechii acţionari până la 1 Martie a. crt. iar dela această dată până la 15 Martie a. c. acţiunile nesubscrise de vechii acţionari se vor atribui atât vechilor acţionari, cât şi la noi subscriitori. Achitarea acţiunilor subscrise, se va face în modul următor: Lei 250 de acţiune plus lei 25 pentru spese de emisiune la subscriere, iar restul de lei 250 la 1 Iulie a. crt. Noile acţiuni au drept la dividendul anului 1924 pentru jumătate da capital dela 1 Martie a. crt. iar pentru restul de jumătate dela 1 Iulie l. crt. Pentru anul 1923 Consiliul a propus Adunărei Generale din 24 Februarie a. c. distribuirea unui divident de 21%. La subscriere se vor elibera subscriitorilor chitanţe provizorii iar acţiunile definitive se vor elibera odată cu achitarea vărsământului al II-lea de lei 250 de acţiune. Subscrierile se fac la sediul central al Bancei din Iaşi, la Sucursalele sale din Chişinău şi Galaţi, la Banca Românească din Bucureşti, la Banca Generală a Ţărei Româneşti, la Banca Botoşăneană Română din Botoşani şi la toate sucursalele şi corespondenţii din ţară ai Băncei Româneşti şi ai Băncei Generale ai Ţăroî Româneşti. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE SeIîktIrîa PROCH •OOOOCOM9MM99M09MM BUCUREŞTI.— Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici) Aduce la cunoştinţa generală că sosind din Franţa: LUCERNA ŞI TRIFOI DE PROVENCE Garantată, Seminţe de zarzavaturi şi fiori, Sfecle furagera, Sămânţă de iarbă englezească, etc., etc. Efectuează prompt orice comandă prin poştă sau cale ferată. CATALOGUL GRATIS LA CERERE Primim spre publicare următoarele: 1) Ministerul sănătăţei publice şi ocrotirilor sociale, a destinat suma Cu începere de la 15 Martie se va ţine în tot regatul, în localităţile, menţionate mai jos, examenele de:de un milion lei, din budgetul anticapacitate pentru ocuparea primului lui în curs, pentru ca lucrările să poată începe chiar în această primăvară. ... 2) Au mai donat și subscris, pentru sporirea fondului comitetului de inițiativă: 5.000 lei 10.020 lei grad al funcţiunilor administrative de impiegaţi stagiari, în serviciile exterioare ale direcţiunii cadastrului şi lucrărilor tehnice din Casa centrală a cooperaţiei şi împroprietăririi (inspectorate generale cadas- ... , trate plăţi cu salariu bugetar, plus Ministerul de externe , spor de scumpete, chirie și adaos număr de senatori pentru familie. (Banca Marra. Blank 10.000 lei dastrului Paris 28, (Rador). —Memorandul englez privitor la reluarea controlului militar al Germaniei a făcut o impresie favorabilă la Paris. Guvernul englez dorește să fie adoptată soluţiunea propusă de către aliaţi în igze şi care constă în înlocuirea actualei comisiuni de control printr’un comitet de garanţie, după cum există pentru chestiunile privitoare la aviaţie. Această soluţie are un caracter provizoriu şi va dura până ce liga Naţiunilor va organiza un control permanent conform art. 213 din tratatul de la Versailles. Guvernul englez cere totodată o anchetă generali asupra situa-Examenele se vor ţine în urmă- Banca Gală a Ţarei Rom. 6.000 lei fîei militare a Germaniei. Se pare că Pe lista de subscripţie a ziarului „Vuitorul“, care fost închisă toarele loicalităţi din ţară In vechiul regat.—La Craiova pentru inspectoratul I cadastru. La Piteşti pentru inspectoratul II cada- O şcoală primară din iadstru. La Buzău pentru inspectoratul prahova prin „Universul Inspectoratul general geodezic d? ASK. 58SSfc București, j^’* A& ftnefi, Nu «te nevoie de depunerea ac- D-Taduc^ t —Soarele face ca să sclipească astfel fildeșul dinților «stsîe? —Na, e DENTOLUL pe care un explorator la uitat pe aci. DENTOL (apă, pastă, praf, săpun) este un dentifrice în acelaş timp cu desăvârşire antiseptic şi înzestrat cu un praf din cele mai plăcute. întocmai după lucrările lui Pasteur, el întăreşte gingiile. In câteva zile el dă gingiilor o albeaţă strălucitoare. Purifică mirosul gurii, şi este cu deosebire recomandat fumătorilor. El lasă în gură un gust de răcoreală delicioasă şi durabilă. DENTOL se găseşte la toate drogeriile, parfumeriile şi farmaciile din ţară. Maison Frère 19me Jacob, Paris. Reprezentant general pentru România : G. .Verglas, strada Romană 203, Bucureşti. „ISIM“ AUTOCAMIOANE AUTOBUZE AUTO-CISTERNE AUTO POMPE Se fabrică In uzinele i ci mu I prima fabrica n \ A \ I H A romana X n n u i un jjg yngoEinesiHofoare I,X1* Preciziune, Rezistenţă Suspensiune« Economie Direcţiunea Centrală , BUCUREȘTI Str. Lascăr Catargiu 11. iP ., T . v , _IV cadastru. La Bârlad pentru ms-Cu astfel de sistem «ervoneţul v L‘ IaBi nfinpectoratul V cadastru. La Iaşi pentru inspectoratul VI cadastru. In Ardeal.— La Cluj pentru A trimis, prin Corpul Portăreilor Tribunalului Ilfov următoare» notificară d-lui Stelian Brigianu Bucureşti str.Vâlcov No. 34. „ Fără drept şi eu rea Credinţă v’aţi luat titlul de Reprezentant al Uzinelor de Fer Reşiţa, v’aţi imprimat scri■ sori cu această titulatură, aţi petiţionatla Ministerul de Industrie întrebuinţând această calitate care ştiaţi că nu o aveţi şi care v’a fost refuzate în mod sistematic. Faă de acest procedeu — a dvs. — Domnii acționari sunt rugați a ?e întruni, in adunare generală or.1]• nară, în ziua de Miercuri 12 Marti n î ■ J IU . 1, ... ]tie 1924, ora 10 ium. a. m., în lo-Sot. Ozioc e Fior $i Domeniile i^lui societal, caiea victoriei 44. r) Darea de seamă a Consiliului de Administrare şi Raportul Cenzorilor pe exerciţiul 1923; 2) Aprobarea Bilanţului şi Comptului „Profit şi Pierderi“, precum şi descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea de mai sus; 3) Alegerea membrilor Consiliului de administraţie pe un nou period de patru ani; 4) Alegerea a 4 cenzori şi a 4 cenzori supleanţi, pe anul 1924. D-nii membrii ai Consiliului şi d-nii cenzori şi cenzori supleanţi, cu rezerva drepturilor noastre de a vă ,ale căror mandate au expirat, sunt ţine răspunzător atât pe cale civilă şi reeligibili. penală, vă somămă ca în termen de 48 In caz de neîntrunîrea număruare dela primirea acestei somaţiuni, sau [jui statutar de acţionari, adunarea dela lăsarea ei la domiciliul d-v, să fa-i amână pentru ziua de Miercuri ceţi să se publice din partea dvs. în»A, „e gazetele Argus, Plutus, Adevărul şi Ii'f Martie 1924, când va avea neaniversut declaraţiunea cu conţinutul ur- ÎPara/: IoCj aceiaşi oră şi in acel ajutor; Uaş local, oricare ar fi numărul ac-DECLARAŢIUNE ţionarilor prezenţi. ..Subscrisul Stelian Blegianu, domi-ţiunilor. Procurile, cari pot avea ,at .m. Bucureşti ,sfr- Valcov ho- 34, forma unei scrisori adresate Prefără nici un drept şi fără nici o calitate__... , m’am întitulat Reprezentantul Uzinelor 5&dintelui Societatei, trebue depuse de Fier Reşiţa, am făcut imprimate cu această titulatură şi am petiţionat la autorităţi in această calitate. Declar prin prezenta că nu am avut acest titlu şi că el mi-a fost refuzat sistematic de Soc. Reşiţa”, sau trimise la sediul societăţei, până în seara zilei de 11 Martie 1924 Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S. A. ■■■ 11 1 1 .. 1 1 No. 7599. 1924 Ianuarie: D-l Gh. Jugânaru cu cererea din 28 rasă, chinină, piramidoane, etc„ sunt Iunie 1923 a intentat proces de divorţ cele mai practice şi criine Reprezentanţi generali pentru România Soţii nu posedă avere.Pentru satisfacerea art. 283 c. civ. dispunem ca prezenta să se publice în ziarul „Viitorul“, Grefier Şi Caranfil, presia se simte în opera-i satirică, în care sfinţii bisericii sunt aspru criticaţi“. „Aspru criticaţi“ sfinţii pe care Budai ii pune să se lupte cu dracii, pentru ca să ajute lui Ţepeş Vodă, eroul român, pretutindeni simpatizat şi arătat ca model“. Mă opresc la aceste exemple, in care se vede că istoria literară, cu cât e mai erudită cu atât e mai depărtată de impresia justă ce trebue să facă unui admirator neprevenit o operă literară, — și venim la d. N. lorga. „Istoria literaturii române în secolul XIX“ de d. N. lorga e în două volume de peste 600 de pagini fiecare. Ne-am aştepta, mai cu seamă în lipsa altor opere de valoare literară, din acest secol ca despre „Ţiganiada" lui Budai să ni se dea nu numai o explicaţie istorică circumstanţială dari O analiză adâncă şi exactă, cu atât mai mult cu cât autorul o preţueşte într’un mod deosebit, spunându-ne că e „o lucrare excepţional de însemnată“, preţuire de care nu se bucură nici o altă scriere din acest secol. Cu mirare insă vedem că de această operă autorul nu se ocupă — din cele peste 1200 pagini ale cărţii — nici măcar ŞASE pagini, şimirarea devine încremenire când constatăm, la fiecare pas, neexactităţi de care nu se putea face vinovat decât cineva care a citit prefaţa lui Budai, a frunzărit opera lui, dar n’a citit-o. Cu durere fac această constaşi adaogă:(zis şi făcut". De fapt „boerii“ nu cugetă câtuşi de puţin aceasta, iar Ţepeş Vodă, cugeta la cu totul altceva. Budai ne arată frica boerilor, când aud că vin Turcii, facă sburând vestea, buciumul sună Că vin Turcii câtă frunză şi iarbă, Ca robiei ţara să supună — Toţi boerii se scarpină’n barbă, Cocoanele îşi frâng albe mânuţe, Lacrimile curg pe feţe blânduţe. Numai Vlad Vodă cu inimă neînfrântă Şi înarmat pe păgânul aşteaptă... La ce se reduce reforma monetară? "Atunci la ce se reduce reforma monetară? Pe când cervoneţul fiind monedă privilegiată se ascunde de toţi, de rubla sovietică în 1923 fiecare se fereşte. Ultima neputând servi pentru acoperirea deficitului se emit bonuri de tezaur. Aceste bonuri de tezaur desigur vor avea un dura mai ridicat decât rublele sovietice în 1923 şi ca urmare vor fi ascunse ca şi cervoneţii, accelerând, prin urmare, deprecierea şi mai mare a rublei sovietice în 1923. Iar când rubla sovietică va fi complect depreciată locul ei îl va ocupa aceste bonuri de tezaur, aceasta pentru a salva cervoneţul, provocând acela de eichilibru bugetar şi apăsând asupra stării economice a clasei de jos, exact la fel cum face în prezent rubla sovietică. Marca „FENAG" pentru paste de dinţi, cremă de obraz, săpunuri de ras, pentru pastile de clorat de peHARRY L. TRUST & Co. BUCUREŞTI, calea Victoriei 7 — TELEFON 47/45 — această reformă pe nişte baze fantastice, didaţi. Cererile pentru înscriere se vor adresa inspectoratului general sau I. TEODOSIE al.. STTEBU Consiliul de Administraţie treia îmbag lui întova extract EXAMENE de capacitate pentru funcţionarii ca cronologice şi atât de falsă ia cerce„fe adune pe toţi puii de cioară Şi să facă o ţigănie armată", şi paza lui va cere jertfe noi la ţară. Cu alte cuvinte nu cernvoneţul deserveşte ţara, ci ţara cervoneţul. ■ Iată rostul noului sistem monepectoratul cadastral Cluj. Inspecto-i Comitetul de iniţiativă, mulţumeşcraiul geodezic No. 1, Serviciul derte călduros donatorilor şi subscriimangulaţie Cluj, şi Serviciul cartelorilor * tar sovietic care încearcă a baza grafiei de stat No. 1. La Oradea Mare p.1, -At T-pentru inspectoratul geodezic No. 2.1. L'0l0,nelu' Ale^- Lupatcu-Me-La Satu Mare pentru inspectoratul ja.r’ Pre?edintele activ al comitetugeodezic No. 3. La Sighișoara pentru I901 o roagă pe toate persoanele, care inspectoratul geodezic No. 4. La Aijmi binevoit să primească până la noi pentru inspectoratul geodezic data de 1 Ianuarie 1924, liste de No. 5. La Bistriţa pentru inspectoratul geodezic No. 6. La Timişoara subscripţie pentru Spitalul Moţilor „Principesa Elena“, a i le înapoia pentru inspectoratul geodezic No. 7 împreună cu sumele subscrise, liste- I n serviciul cartografiei de stat No. 2. ,]e urmând a fî publicate, iar sume- In Basarabia—- La Chişinău pen- je trimise băncei „Auraria“ din A tru inspectoratul general cadastral_ _ pentru Basarabia şi toate serviciile brud’ ** comitetului. __ şi inspectoratele pendinte de el. Comitetul de iniţiativă In Bucovina.— La Cernăuţi pentru inspectoratul general cadastral pentru Bucovina şi toate evidenţele pendinte de el. Pentru a fi admişi la examen, candidaţii (bărbaţi şi femei) trebue să aibă cel puţin 18 ani împliniţi şi să fi absolvit 4 clase gimnaziale. Se vor putea prezenta şi absolvenţii in Târgul oficial Paris încheiate 7.84; Londra în maiai cursului primar, cari vor închetate 817, 816, 815, 813. pe ptea fi numiţi agenţi, in lipsă de can- York încheiate 191, 190, 190 lA . HOTEL Restaurant de primul ordin foarte bine introdus în BANAT cu Instalaţie complectă. In cea mai bună stare, din cauza unor împrejurări familiare, este de vânzare urgent. Capitalul necesar 2 milioane lei. Pentru mai multe amănunte a se seri la Administraţia acestui ziar supt Afacere bună de tare, — căci aci nu e vorba de inter-! Şi mai pe urmă ne arată ce măsuri pretări sau comentarii care pot varia la el, Vlad Vodă, nu boerii de la critic la critic, ci e vorba de fapte, întâi la munţi trage toate bucatele pe care le poate controla oricine şi femei, copii şi fără putere oricând. „Ţiganiada“ e o operă ce Moşnegi, părăsind pustie sate, poate fi in mâna tuturor, faptele ce şi toate ce sârguinţa cere le povesteşte într’un fel, pentru vecii vecilor — nu pot fi altfel înfăţişate decât aşa cum sunt povestite, şi deci orice om de ştiinţă — fie chiar şi istoric literar — trebue să respecte adevărul în privinţa lor. D. N. Iorga, se vede că e mai presus de adevăr. Astfel d-sa ne spune că Ţepeş Vodă, Şi boerii munteni ce se gândesc la primejdia războiului cu Turcii, „scărpinându-se in barbă“, „cugetă să întrebuinţeze PENTRU APARAREA ŢARII şi pe cei mai negri, mai veseli şi mai fără grijă dintre locuitorii ei, Ţiganii. Spre apărarea sa şi-a ţării face Insă numai una lui nu-i place. Adecă , că in ţara muntenească S’afla multă netrebnică lae De viţa murgie ţigănească Care nici in arme la bătae, Nici un alt chip slujea pentru ţară, Ci era mai vârtos o povară. Intr’adevăr ce gândeşte Vlad Vodă despre ei ? „Că Ţiganii minte având isteaţă Drumurile pe munţi ştiau toate Şi lesne putea fi de povaţă Vrăşmaşului, fiind prin sate împrăştiaţi. Asta dar îi pare Lui Vlad că ar fi greşala mare... iar Sultanul Ar fi putut printr’înşii să ştie Toate, fiindcă bietul Ţiganul E fricos ; dar şi, afară, de frică, El nu poate tăinui nimica! Şi-atuncîi Vrând să ferească Vlad asta, dară Află o mijlocire minunată: S’adune pe toţi puii de cioară Şi să facă o ţigănească armată — dar nu ca s’o trimeată să se bată cu Turcii năvălitori, ci s’o izoleze undeva să nu vie in contact cu Turcii. ---------- 1 BURSA DE EFECT! Just Finiţi Care într'un loc osebit să fie Ce în ţară se întâmplă, să nu ştie... Vlad Vodă un adevăr îi adună pe toţi la un loc, lângă cetatea Neagră între Alba şi Flămânda, şi după ce le dă arme şi bucate îi trimite să se aşeze la Tot aşa «de neexact este relatarea că da‘ a citit pe Omer, pe Tasso pe „Ţiganii încredinţaţi că au aface cu Voltaire ” şi pe Blumauer, travestimrăutăcioşii de Români..., dau un asalt rtg austriac al Enedei, dandu-ne a înpresupuşilor vrăjmaşi" şi că din pri-j ţ„ e de ca a imitat pe toţi aceştia, fără cina aceasta, „Turcii fug“. E drept că . saa£L spune 10 ce ?I ma' 011 ?ea* Ţiganii cred că Turcii sunt Români, ba sâ ne arate că, cu toate aceste îmiși ar vrea să se repează asupra lor, dar 1 , .r^IT[anfj cum e8*ei nu dau niciun asalty căci dacă ar fi " făcut aceasta s’ar fi ale^ praful de ei; iar Turcii dacă fug, fug nu de Țigani, ci de Parapangel căre se îmbrăcase în costumul eroului român, Argineanu, spaima Turcilor. Calificativa de „săracă" dată fabulei lui Budai din „Ţiganiada“ e tot aşa de nedreaptă pe cât de false se arată a fi afirmările de mai sus. Fabula e prea bogată, dar ca să te convingi de a ceasta, trebue s'o urmăreşti sârguitor pas cu pas. Ciudat ne suna iarăşi când starea propriu zis literară, califică de „bătrân general“ pe ţiganul ‘ Guliman, a căruia barbă i-o batjocoreşte Satana luând formă de corb, — şi mai cu seamă când ne vorbeşte dej ..Sfântul Spiridon“ care,călărind p. MIHAIL DRAGOMIRESCU Ml-Convocare Bucureşti, la ordinea zilei fiind:„ „Principesa Elena“ din Aferud BURSA BURSA DE DEVIZ! Italia încheiate 8.20; Elveţia oferite 32, 82 A, cerute 32.70; Pra- ^ _ _ __________ _________________ inspectoratului cadastral din oraşele I ?a încheiate ; Viena oferite conferinţe administrative, cari vor lor desbătute în această ședință, respective, până In preziua exame- 1 0,27, 15; cerute 027,00; Belgia ce nului____ • Iunie 6,87; Târgul oficial Imp. Unire! 681/4, 671/2; Imp. Refacere 173; Renta Improprietărirei SC 3/4; Banca Blank ex. cupon 880; Banca Generală 370; 670, 75, 89; Soc. de Asig. Dacia România 2700, 25, poet original în toată puterea cuvân- tului, şi cu mult mai puţin influenţat" Enache Ranjea, nr 5) .............. ^ iv®roRtrí —...... .»••«■■ág-«»»» .............Mm licoatio politics IN GERMANIA §rgjâ Ix bîrsialwlRi Dâmbovita SECŢIA I-a EXTRACT D-l Trandafir Drăghici Iile din co-„ 7 if. F*1 m,tna Omit, ni «.ti».. 1- vi„ tei economice aeia saie. xn continuacontra soţiei sale Tiţa Jugânaru, din i2tf£lo22 ■ intentat* ieri. re oratorul vestejeşte atitudinea decăsătoria lor a rezultat un copil cu nr- 231/30/922 a intentat acţiune de divorţ--------_ „„-.AJT-ji_________ „„„1 mile de loan. ........................9.................— CONTROLUL MILITAR INTERALIAT IN GERMANIA Discuţiune propunerei guvernului englez zare cu prilejul incidentelor din Saxonia şi Thueringen. Generalul Bourgeois a ajuns la concluzia că controlul militar trebuie să fie reluat. CUM CIRCULĂ trenurile Conferinţele administraţiile PE JUDEŢE -Constatări cu prilejul Conferinţei de la Covurlui - în vederea reorganizareî judeţu-- şi d-l deputat C. IGNAT Hare spoite că lui Covurlui s’a luat iniţiativa unor va lupta pentru realizare» deziderateru vntitorilor uncflci» marvindi* avea loc la fiecare reşedinţă de’ Cuvântărilor rostite, răspunde pentru plasă. [încheerea conferinţei, d-l prefect Ono-Scopul acestor conferinţe este de se care arată că pentru o bună parte a se discuta şi propune măsurile ne din chestiunile ridicate guvernul a şi luat măsuri pentru satisfacerea lor şi in special anunţă ACORDAREA ISLAZURILOR DIN PĂDURILE STATULUI, respectarea repauzului Duminical şi altele. Auditorii a făcut o caldă manifestare de simpatie d-lui prefect Onose. S’au expediat apoi telegrame de 0magii d-lui prim ministru şi ministru de interne. guvernul francez va adopta bucuros propunerea engleză. 2.375 lei Conferinţa ambasadorilor a luat cu'•3/3 |noştinţă de memorandul englez si Va tri 80 lei nes spre examinare comitetului militar ________ interaliat de la Versailles care sub pre-Total 33.675 lei şidenţia mareşalului Foch va elabora Sumele colectate, se trimit Bănci”« Proiect de răspuns privitor la con-narea comisiunei de control in Germania. Generalul a indicat obstacolele pe care le-a întâmpinat comisiunea faţă de refuzul sistematic al autorităţilor locale germane de a facilita investigaţiile. De la ocuparea Ruhr-ului orice contrai a încetat de fapt. Germania nu respectă cifra efectivelor fixată de tratat, înrolează voluntari, concentrează de ofiţerii de rezervă pentru instrucţie, şi a făcut o adevărată încercare de mobiliconsolidare generală întreprinsă de actualul guvern. Mai departe d. Onose arată binefacerile ce vor decurge din aceste Conferinţe cari vor aduce o conlu- I crare strânsă a tuturor factorilor interesaţi şi vor ajuta la satisfacerea nevoilor populaţiunei. D-sa relevă stadiul avansat în care se găseşte împroprietărirea în acest judeţ evidenţiind opera mare a expropriere făcută de partidul liberal, care a asigurat ţăranilor pământul ce-l mimcesc ajutând astfel la înflorirea vieţei economice de la sate. In continua, re oratorul vestejeşte atitudinea decontra soţiei sale Voica din aceeaşiagogică a agitatorilor politici cari ordonanţelor omise pe baza legei de împuternicire să nu fie discutate numai în şedinţa plenară a Reichstagului, ci să fie examinate amănunţit şi fără întârziere în comisiunile speciale ale parlamentului. comună pentru motive determinate,pentru a amăgi pătura ţărănească Din căsătorie a rezultat un copil de îs vin s& Promită lucruri irealizabile, ani. Soţii nu au nici o avere şi terme- ‘ D- 0n°se termină relevând măsu^..1 s,!.y * . j I •» r .. «îla mno+n rid orirvn’niofvonio nonvin nu! infăţişărei este la 5 Martie 1924, Grefier Indiscifrabil» No. 5293,esare ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea vieţei rurale din acest judeţ. Prima conferinţă a avut loc Duminica trecută în Tg. Bereşti la care au luat parte d-nii: Gh. Onose, pre- ,,,fectul judeţului, Gh. Deleanu şi C. Banca Cerealiştilor 360; Soc. Ignat, deputaţi, I. Prodrom, primaSteaua Română 4600; Soc. Petrolul oraşului Galaţi, Pascal, ajutor de Bloch 1350, 75, 50, 60, 70, 60, 55, primar, avocat Scarlat Rădulescu, 60, 50, 40, 80, 20; Soc. Concordia ing. Vernescu, şeful serviciului teh- 3850, 25; Soc. Română-Belgode nic, judeţean, Gheorghiu inspector 7A11 ,mj UQA eon • şcolar, Salvin, revizor şcolar, Marinescu consilier agricol, părintele Credit Minier optate 2010, 25; stoica, protoereul judeţului, dr Mar- Soc. Credit Minier pui 1410, 390, cu, medic judeţean, dr. Păun, părin- 95, 405, 10; Soc. România Petro, tele Beldie şi alţii. mW» m«; ÄSÄtSv.•»». LÎÂrî ÄS JÄStfÄ ta^te 1080, 90; Soc. I. R. D. P. pul oficiat un serviciu religios la biserilei pentrU Câmi‘ • I SECŢIA I-a EXTRACT decât poeţii francezi clasici când se inspiră de la alţi autori clasici sau moderni. (Cazul lui „Le Cid“ de Corneile, „Phédre“ şi „Iphigenie en Auli- j ocazia acestei ^ conferinţe anunţând ^apoi de“ de Lamb, etc). J " * 'T T’v Balinteşti şi d. Felea. D. GH. DELEANU, deputat, îşi a- a rată mulţumirea de cele constatate cu D-l Dumitru D. CU. Ciocan din co- i intenţiunea d-lui ministru N. D. Chirmina Şotânga judeţul Dîmboviţa, 4 , , ... , Iculescu, de a veni cu o lege a coopera intentat acţiune de divorţ contra soţiei Şi astfel avem un cuvânt mai mult ţoc, menite să înlăture pe intermediarii sale Marinica Dumitru D. Gh. Ciocan ca opere literare să fie studiate după speculatori, cari cntreeră azi satele şi din comuna Aninoasa jud. Dâmboviţa alte metoade decât cele ale metoadei înşeală pe ţărani. Tot în această pri- pentru motive determinate, istorice, atât de conştiincioasă in date venţg anunţă că guvernul va ajuta Băii- Din căsătorie a rezultat un copil de cile Populare cu crdeitele de care au sex femenin anume Floarea, iar soţii nevoe, nu au nici una avere şi termenul vilă-Termină asigurând că va da tot conţişărei este la 1 Martie 1924, cursul operilor de interes public şi în! Grefier Indiscifrabil, general celor în legătură cu viaţa ţară- I No. 5281: ,, nească. 1 1924 Februarie 25^ I Bassineriî făgădueşte tot concursul * — In jurul ultimelor declar«!-;; al« ,3 noi necesităţi reale căci dau postrafii ale cancelarului — bilitatea conducătorilor de a veni în neraie. _»« +idactic primar a exprimat cu această Conferinţa administrativă sau - ocazie d-lui prefect Răşcanu mulţumt în localul şcoalei primare în piemjri in numele întregului corpezenţa. unui foarte mare număr de locuitori veniţi din toate părţile jude-1 Anunţăm cu adâncă pererele rântului. Primul cuvânt l-a avut însă încetarea din viaţă a lui Constantin Iotul Mihail, care a arătat scopul Miclescu, profesor la şcoala de silviacestor conferinţe cari corespund o cultură şi funcţionar superior în serviciul stenografie al Senatului, înmormântarea rămăşiţelor cale pă-Berlin 27, (Rador). — Ziarele co- contact direct cu nevoile acestei pomânteştî are loc azi joi, ora 4 d. a., montează pe larg discursul de eripulaţiuni.la cimitirul Belu, unde se va oficia şef al cancelarului şi, în unanimitate , In aclamaţiunile generale ia apoi viciul divin, constată că situaţia rămâne mai cuvântul d. GH. ONOSE, prefectul lu Regreta ui Miclescu era un veche şi departe neclaraficată, de asemedeaului care motivează absenţa d-lui . I nea nu se Cunoaşte precis nici in M. G. Orleanu, preşedintele Camerei Pr.at V ace. car, iau cunoscut atenţia guvernului cu privire la di- ,cu faptul ca r..___„„7 las moment comisiunea însărcinată zolvarea Reichstagului. In general cu luarea măsurilor pentru înfloriIn oraşul Hotin s’a înfiinţat societatea culturală „Freamătul”, care are de scop înfiinţarea unei biblioteci, răspânenergic al discursului nu este ex- (^tă‘^martmnwTlo'r TepumtT Gh' ^irea ^ cărţi şi publicaţiuni româneşti dusă posibilitatea unei înţelegeri. Deleanu şi Ignat, d-lui Prodrom, jtui£r“dep?ezâtor'?‘,d a cronfferz e' »Worwaerts“ care îşi întitulează primarul Galaţilor, cât şi celorlalţi! RP^n3'.,P^ietztif’ar d^ D^rirÎe" vartajul parlamenta* Ar rri- &„«♦««,.« ««n*«, mrrzmi*. î» ,şedinte ** societăţii, .ar■ d. D. Şerdeleanu, profesor, a fost ales secretar, reportajul parlamentar] de eri, însoţitori, pentru prezenţa la aceas’ „Jocul de-a dizolvarea“ asigură tă conferinţă, lucru care dovedeşte că social-democraţi vor stărui ca Îndeajuns interesul ce-1 port pentru , . J »• • * . . , V'tx» OV vrUV IvOert't/Lf UyVv (/ v / A (■( /. / /.f, ff llitiOUJ li 4-10 iiltvX vmOUI V* Procurator nu poate fi decât tot înpropunerile lor pentru revizuirea ,nevoile vieţei satelor şi operei de acţionar. Fiecare acţiune dă dreptul la un vot, fără ca cineva să poată avea mai mult de 40 voturi, iar ca procurator mai mult de 20 voturi. D-l Simion Cheţian, preşedinte la tribunalul Oradia Mare, a fost înaintat consilier la Curtea de Apel din acel oraş, în locul d-lui Ion Candrea trecut în alt post. Direcţiunea generală C. F. R. a luat dispoziţiunea ca începând de la 13 Martie a. c. trenurile de persoane No. 701, 702, 703 şi 706 să se oprească câte un minut la cantonul 71 dintre staţiile Vintileanca şi Ulmeni —«*•*—* Direcţiunea generală C. F. R. a dispus ca ori de câte ori soldaţii şi gradele inferioare din regimentele de căi ferate cari fac serviciu la c. f. r., vor provoca accidente sau vor avea de suferit de pe urma accidentelor, să avizeze comandantul de batalion sau de companie din care face parte soldatul, spre a lua parte la facerea anchetei D-l dr. P. Pavelescu a fost confirmat provizoriu în postul de medie al micii maternităţi din stradarile luate de administraţie pentru luminarea elementului ţărănesc anunţând înfiinţarea de gimnazii la sate, căminuri pentru fii de săteni , pe lângă şcoalele de meserii, con- „ . . . . . , ,Tr. .. asinaui Balaam vine şi el la masa distruirea de şcoli primare în fiecare Botari Crivineni No. 24 Bucureşti, promaţiei pentru a-şi da părerea sa“ comunS, etc. etc Astfel înţelege gu- pendinte de azilul, pentru lehuze Pe însoţitorul lui Becicherec îl cheamă ^unul “ sPun? d'sa - pPera de n .sărace. Bucur Frătuţ şi Haicul, —d larga ne dlcare a P&turei ţărăneşti şi de anno vorbeşte de Bucur Florea (nume abso-, n'zare socială. TARZAN No. 6 şi 7 din trulut lipsit de umor), iar păstoriţa’(„pă! Cuvântarea d-lui Onose a fost viu Moaşa şi mult gustata traducere curăriţa“) despre care Becicherec ere- Şi îndelungat aplaudată de întreaga Tarzan a apărut la toate chioşcuri. asistentă. le. Numerile anterioare s’au epui-Spăteni. Iar dacă le dă le dă nu pentru ... --------------- - - . . . . ca sâ-i fie de ajutor în contra Turci- C^1 e mult visată lui Anghelină, d* i asistență, \l€. NufHCrtle anterioare sau epuilor, ci numai să se apere, dacă cumva, lorga o transformă în «spălătorea! Reprezentanţii tuturor ramurilor sar cu o repeziciune uimitoare făîn drumul lor spre Spăteni. Turcii vor să“!! Fireşte că nici în expunerea d-lui de administraţie citesc apoi rapoar când deliciul cititorilor, da din întâmplare peste ei! Iorga nu lipsesc constatările căzute de nevoile reale ale judeţului ce. ‘ ' ria! -î rând grabnica lor satisfacere. Au1 j)_] inginer F. Stânculescu, subvorbit în acest “sens d-nii. Petrică, director al şcoalei sup,rioare da meserii din Bucureşti, a fost mu- Grheoignm, inspectorul şcolai. Mâ- , , » j t » x j* i , rinescu, consilier agricol, Vernescu, in P°s,tul vacant de director inginerul judeţului, dr. Păun, Sal- şcoalei de meseni din Craiova, viu, revizor şcolar, Toporaşu, învă- î sţător, Antonovici, insUţmo,. comul ISJRoviţa Din cauza zăpezilor mari din Bucovina, trenul de marfă 3589 a rămas înzăpezit 71 minute la semaforul de intrare al staţiei Cernăuţi. După mari sforţări a fost adus în staţie de o maşină de ajutor. De asemenea au mai suferit mari întârzieri trenul de persoane 780 şi trenul de marfă 3392. S’au luat măsuri pentru deszăpezirea liniei.» Pe ziua de azi toate trenurile au plecat regulat din gara de Nord. La sosire au avut întârzieri trenul express No. 4, trenul accelerat 32 și trenul accelerat No. 62. Aceasta, întrucât au venit întârziate din străinătate. * In afarăde linia Dorna Helgei-Borgo Suseni, azi s’a raportat la direcţiunea generală C. F. R. că s’au înzăpezit şi liniile Oraviţa-Anina şi Oraviţa-Berlişte. Restul liniilor sunt practicabile. nrmîlui D-l Gh.