Viitorul, aprilie 1924 (Anul 17, nr. 4820-4844)

1924-04-01 / nr. 4820

Anul al »eapte»spra«*ecelea No« 4820 6 PAGINI aLEI EX. tn TARA 4 LEi ex. tu Mutele ABONAMENTE IN TARA Un an------— — EDO Iei Sase luni — — — 2E0 » Trei ----------------125­0 ...." «Uliul«— In streinătate Un an---------------- 1200 lei lase luni — — — 600 » rel * — — — 300 ( ADMINISTRAȚIA REDACTIA STR. EDGAR») QUINET No. 2 „___r (Vis-â-rîs de Hotel Cupşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Redacţia ţi Administraţia 19/23 ţl 3/11 Fî-,;.V. • S :‘"s ' Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In TARA 4 LEI es. în Motore ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate 0 mare lege economică Resimul apelor si valorificarea bogă­rin tinii • ......■■mim........nr-1'rnmrmr-^—" fiilor naturale & economice tie c. publică următoarele detalii i CâtK importanta are cur-j vedea marile foloase sul apelor în desvoîtarea eco-Jce vor decurge, nomică a unei țări, se poate ve­j­i. Moşoiu a declarat, apoi, că dea din însăşi faptul că numai după calcule provizorii se poate­­ interesante asupra activitate­­se­­acele ţări cari au avut cursuri, căpăta o energie din exploatarea ■ crete pe care o desfăşoară borşe­­de apă fericit aşezate, s­au bucu- cursurilor de apă mai însemna-­e vicii pentru a produce perturba­ră­ de foloasele progresului e­­f­ter de peste un milion cinci sute­­­rea ordinei şi siguranţei atât e­conomic. Dar în afară de circulaţia care se face prin ape, avem însăşi e­­nergia motrică pe care cursurile de apă o produce. Alături de pe­trol, avem păcura albă, a apelor ca izvor imens de creare de ener­gii motrice. Expunerea de motive cu care d-l general Moşoiu, însoţeşte le­gea propusă este de altfel, o con­densare a tuturor argumentelor şi dovezilor prin care se poate învedera foloasele ce o ţară le poate scoate dintr’o bună regle-­ mentare a apelor de pe terito-' riul său. Italia — din acest­ punct­ de vedere — ne oferă un exemplu edificator. „Ea­­—ne spune expunerea de motive — este azi o adevărată grădină de , lucrări hidraulice, brăzdată cu canale de navigaţie, uzine hi-moderne, şi care umăreşte spo­rirea averei publice şi interesul general al tuturor. . . . Spiritul francez care susţine civiliza­ţia franţuzească, se caracteriză între al­tele, şi prin eleganţa hotărârilor şi draulice numeroase, stăpânitoare de forţe motrice în cantităţi aşa printr’o nobilă generositate, de mari încât la ultimele şedinţe" Actele istorice ale Franţei consfetuesc . . . .__. _. . , o scrie întreaga de masuri generoase ale comismnei speciale de p­urnan­tare., Iar cuceririle din alte păr­­lângă SoCietatea Naţiunilor, tr­ase în direcţiunea libertăţilor tehniciană acestei ţări au făcut­ sau a respectului individului au găsit propuneri documentate pentru totdeauna in ţara galică, imitatori şi a­­stabilirea unei coveţiuni prin a­­doptări repezi. Franţa a dat astfel lumei, pe lângă frumuseţile literare şi cuceririle mbi­­ţei pe terenurile vieţei intelectuale, şi normele generoase de iubirei de om, ale respectului individual, ale recunoş­tinţei şi ale încurajărei personale date celor ce au contribuit­ la binele comun al societăţei. Un nou exemplu, şi-o nouă dovadă a Franţa ştie să dea, cu ajute, în chip nobil, şi­­ să creesc posibiltăţi de viaţă celor cari sunt vrednici de-a se numi cetăţeni­i! avem in legea recentă­ a îm­jutorul căreia o ţară să poate vinde şi imnizia în alte tari su­plimentul de forte motrice“. Ceea­ ce e Me demn de remar­cat e modul cum la noi s’a cău­tat a se reglementa regimul a­­pelor din 4 mi­puri foarte depăr­tate. Deşi noi are reglemente au­ modului cum^ toate defectele timpului, şi nici discreţîune, să ,nu a a fost ap­­este în totul ori cât de delteiUCUSO ar fi fost, to- france.... ii avem în legea recentă a tuşi aflăm că meii de pe vremea prumutului pe onoare acordat studenţi­­lui Ipsilante in 1770 se vorbeşte lor, de chipul cum treime folosite a-j Acolo c­a şi la noi, studenţii »K­­n 1820 prin codicele lui ** suficiente pele­­că rare-on de traiu. Pen­­... , tru a evita şi nedreptatea şi pericolul Caragea. riveranii sunt hPJ-ttl, de-a sili pe-un tânăr silitor şi poate de a face unele lucrări ce pot dău­­ de mare talent, de-a nu putea să-şi ia cursul apt.'or; şi că codicele sfârşească studiile, Franţa le acordă lUi Calimah pone pentru prima împrumuturi oară principi. 1, care va devenii^ înprumuturi înt ele înşile , de­ dominant in legislaţia moderna,­­ vadi a gradului de civilizaţie în cărte că „râurile siunt lucruri publice (Se aflâ Franţa iau avere publică, lăsată parti-‘ Astfel immi utilărilor spre folosinţă“. Acest principiu al codicelui Calimah reprezenta pentru tară noastră şi pentru timpul său un m­are progres, dacă ţinem seamă că în Franţa până la revoluţia cea mare se considerau apele ca făcând parte din proprietatea particulară a regilor şi a senio­rilor. ' T­­­­ . ’Astăzi, însă prin progresul technic realizat şi prin schim­barea ce-a produs-o războiul in mentalitatea publică, regimul a­­pelor a trebuit să fie schimbat şi întărit pe principiul că cursu­rile de apă simt un bun public, şi marile rezerve de energie ce ele le conţine trebuesc să fie exploatate spre folosul colecti­­­vităţei, adică al populaţiunei în întregime. -\ i w*!w!1 Noul proect al regimului ape­lor se întemeiază pe no­ile prin­cipii scoase în lumină de progre­sul vremei, şi pe nevoile ţărei noastre, care impune folosinţa marilor ei bogăţii de toate felu­rile spre binele general al popo­rului ■ _ . i/TT tf Ai i1 In primul rând, proectul de lege actual porneşte de la nevoia generală a unificărei, el punând sub acelaşi regim apele din Tran­silvania şi Bucovina cu acela din Vechiul Regat. . .iUi­T In al doilea rând, se urmăreş­te — cum d. general Moşoiu a explicat „Viitorului“ — regle­mentarea bună a unui ele­ment al naturei, de însemnăta­tea apelor, pentru a se evita fe­luritele pagube pricinuite rive­ranilor prin inundații. NOTE GENEROZITATEA unei leii franceze Astfel împrumuturile nu sunt garan­tate prin nimic altceva de­cât pe cu­vântul de onoare a celui împrumutat. Iar termenul maxim de plată, este zece ani de la sfârşitul studiilor. Câtă eleganţă, de gest, câtă bună­voinţă pentru tânărul sărac, ce preve­dere calculată în acest fel de împrumu­turi ! Se vor găsi şi suflete mici cari să nu se ţină de vorbă. Posibil, dar aceste cazuri vor fi enorm de rare, într-o ţară unde sentimentul de onoare şi cavaleris­mul hotărârilor virile, sunt atât de a­­dânc înrădăcinate ! Iar cei zece ani acordaţi studenţilor Îndatoraţi — ce părintesc şi nobil mo­ratoriu ! — sunt tocmai un timp relativ larg în care carierele se pot consolida şi pot deveni rentabile tânărului avocat, medic sau inginer. „împrumutul pe onoare“ are în el ceva din cavalerismul lui Cid, din elanul lui Cyrano şi din nobilele gesturi­­ale se­niorilor de altă­dată. Franţa ştie să dea fără să ofenseze şi să ajungă fără să jicnească. E un geniu al eia*■...v‘~' 1 PETRONIUS . íúüiiidk: Sili «OWVO- m Pro ir)f^ Dictatura sovietelor aganda COHOniCTA SECRETĂ —Rolul Buh­oriel nu căzni unef raiuflunt— Ziarul „La Bulgarie“ dJin 14 Mar­c­îpOtGZG răzbOlRÎCG Datorită'balele vecine cât și în restul lu­de mii de cai putere. acestei energii imense se pot iri-.mii* , ,, .... , ga mai mult de un milion hecta­l Asil nu de mult secţiunea de ^ 3 propaganda m străinătate a­re, marin­du-se poductmnea cu ternfltionalei din Moscova a tin­de trei ori mai mult ca acum. mes in secret in Bulgaria câta- Parlamentul are deci m stu-iva scrisori ce coprindeau diferi­­cilul său o lege chibzuită, într-­­e instrucţiuni: una din scrisori, meiată pe principiile legislaţiei este privitoare la reorganizarea (sus sunt secrete, cei din Moscova partidului Comunist bulgar şi ee-­j nu-şi prea ascund intenţiile după prinde între altele şi următoarele' cum se poate 'Constata într'un­ar­­instrucţiuni: „In locul partidului,­ticol publicat de Zinoviev în „Is­vestin'­ din Petrograd în Februa­re ”. Programul de acţiune al In­ternaţionalei comuniste al cărui preşedinte este Zinoviev, poate fi rezumat după articolul său, în opt directive: 1. Se poate conta cu siguranţă pe o „revoluţie pro­letară în Germania“. Partidele co­muniste, francez, polonez, cehoslo­vac, austriac şi rus, trebuesc să fie pregătite să întâmpine marile evenimente din Germania­­2. Inter­naţionala comunistă trebue să va­dă drept una din principalele sa­le sarcini actuale, înfiinţarea u­­nui mare partid comunist în An­glia. 3. Pe de altă parte trebuesc ajutaţi prin toate mijloacele, co­muniştii de ai America şi Japonia, comunist bulgar să se înfiinţeze un nou partid în care nu vor fi primiţi fie cât cei cari au fost membrii vechiului partid comu­nist, cel puţin doi ani. Dar acei indivizi cari deşi vor satisface condiţiunea de mai sus, nu vor corespunde exigenţelor ac­tuale a luptei revoluţionare, nu vor trebui admişi în noul partid. Intre cei cari nu pot corespunde condiţiunilor şi deci nu vor tre­bui primiţi­­­a membrii, vor fi : 3. Adversarii revoltei prin arme; 2. Partizanii oportunismului par­lamentar, partizanii formărei de fracţiuni, în cadrele noului par­tid. Să se formeze partidul nou, con­form principiului Care cere ca a­depţii să nu cunoască de­cât pe cei cari i-au introdus (naşii) sau pe cei pe cari ei i-au recoman­dat. Aceleaşi instrucţiuni prevăd că nu se va putea face nici o numi­re în funcţiunile importante ale partidului fără consimţimântul re­prezentantului Internaţionalei a III. Acelaş reprezentant va face un triaj sever, a tuturor candiida­ţil­or propuşi. Se va înfiinţa şi o „Carte revo­luţionară“ pentru a lupta în po­triva trădătorilor cât şi pentru consolidarea unităţii revoluţiona­re. (1) Sentinţele relative la exclu­deri vor fi supuse spre aprobare tot aceluiaşi reprezentant al In­ternaţionalei a III. I­ ­Pgegaism­ revoluţionare 5. Asupra apărărei litoralului Mă­­rei-Negre, în special în districtul Varna. 6. Căii ferate Şumla-Var­­na. 7. Relaţiilor guvernului actual cu Anglia, Franţa şi Ralta. 8. Le­găturilor sale cu Mica­ Intelegere. 9. Cu Macedonenii. 30. Punctul de In­ vedere al guvernului privitor la chestiunea Dobrogei şi ce condu­ită ar avea Bulgaria în cazul u­­nui conflict ruso-român. 'fl't Dar dacă instrucţiunile de maî­ ntrecui Syllgari©! 4. Evenimentele au arătat că­ o criză se prepară la Polonia şi In­ternaţionala Comunistă nu tre­bue să fie aflată nepregătită. 5. E sifgur că statele balcanice ar pu­tea fi făcute revoluţionare prin­­intermediul Bulfjard,,, 6. Ţinta ge­nerală pe care o urmăreşte Inter­naţionala este mereu aceiaşi: cu­cerirea majorităţei clasei munci- t­­oreşti. 7. Organizaţia tinerimei comuniste are o importanţă enor­­mă pentru isbânda revoluţiei. Iar punctul final sună hotărâtor. 8. Disciplina partidului trebue să fie acum mai severă de­cât ori­când. _ In altă scrisoare se dau instruc­ţiuni pentru pregătirile ce trebu­esc făcute în vederea revoluţiei cu armele. Acele preparative să nu- l­ceapă în districtul Vama. Preparativele di­n districtele Plovdiv, Plevna, Tâmnova, etc. nu trebuesc privite de­cât ca o di­versiune. După proclamarea re­voluţiei, linia ferată Suml­a-Vam­­a, trebue să fie distrusă, iar ora­şul şi portul Vama trebue ocu­pate şi să se aştepte sosirea din Odesa a unui transport de trupe comuniste bulgare. Un birou central special de in­­formaţiuni va aduna informaţii­­ asupra politicei externe şi interne a guvernului bulgari aplicându-se a studia în special: - Forţa şi dispoziţia armatei autorizată de tratatul de pace. 7. Forţa organi­zaţiilor ilegale fasciste. 3. fapte* exacte în legăturile guvernului bulgar cu acele organizaţii. 4. In­uuxgwi- ^ 0 * * 1 1.1 j• 1 —— v ^ _ •• • i r Ui Ui u-Unil­Uluit t u icu Luo vui/ortihb­utton formaţii exacte asupra politiei, Jouvenel este unul dintre bunii prie-. mmiit 1 1. „fet­ufe iri mai ales din Sofa, Plevha, Tâg- teni al României. j _ _ nova, Plovdir şi Varna. i. • .. " ■■■■ ~~ Ifflf....■ ■—» „ NOUL GUVERN FRANCEZ Noul ministru al instrucţiune! pu­blice D-l Henri de Jouvenel ZI CU ZI r»Siir --.mm?' „îndreptarea“ reproduce din­tr’o broşură a comunistului Mos­­covici, următoarele aprecieri pe care d. Argetoianu le-a făcut a­­supra d-lui Averescu, pe când ambii erau în acelaş cabinet mi­nisterial : „Generalul Averescu e un bătrân ramolit şi încăpăţâ­nat“. . 11 ‘ ^ Nu se poate spune că' în tre­cuta guvernare averescano-răzlă­­onistă, armonia lipse* J i * mintească tie modul cum aceste d­ar român. cuvinte s’au tradus în fapte, pe vremea celebrei guvernări ave­­rescaniste, T' * r Ziarul partidului national *— care nu e „Lupta“ în nici un caz — afirmă că alegerile nu sunt­ o indicaţie pentru schimbarea sau menţinerea unui guvern. Alege­rile, nu — Suveranul, nu. Atunci probabil că un guvern trebue să cadă când se scrie contra lui un­­ articol, fie chiar în „România“ citită cu asiduitate chiar de re­dactorii ei!­­ “­­ • ■■ „­Adevărul“ combate sovietele pe chestia Basarabiei. Combate­rea aceasta seamănă cu luptele pe teatru, când unii actori se pre­fac că luptă conta altora, vrăş­­ maşi. ii i I ■ i. Când a descins în generalul Averescu a declarat că, a desvoltat erî, la orele ii a. m., lupta deschisă contra guvernu-­ fundaţiunea Carol I, conferinţa sa lui. Probabil Că ea se duce în nu- de.sP.rt “Situaţia economică creată Ro­­­maniei Noui după războiul mondial“, mei . „Cinstei, muncei Şi legalita-j Conferinţa face parte din seria con­­ţei“, pentru ca cetăţenii să-şi a-'ferinţelor organizate de Institutul so-D, Vintilă Brătianu este primit cu aplauze puternice de numerosul pu­blic prezent. Mi s’a cerut, începe­r-sa, o confe­rinţă asupra situaţiuneî economice şi financiare create României Noul în Europa, acum după război. M’am limitat la expunerea situaţia­D­I VINTILA I. BRATIANU Ministrul finanţelor,­i ne- economice, de­oarece­ cea financia­ră ar cere, ea singură, ca şedinţă în­treagă, . . ... ..­­ . ... . .­illui ..a...­...... .* Consecințe războiului ondj^ forma definitivă de A avut înrâuriri și participarea e­­fectivă a statelor mai depărtate ca Ja­ponia și Statele Unite ale Americei etc. După 5 ani de pace se pot străv'dde in trăsături mari cari vor fi transfor­te deopotrivă tuturor românilor ci este mările ce va aduce războiul mondial doar o avuţie guvernamentală, şi în legătură cu ele, situaţia nouă ! Logica cea mai elementară este astfel creată României, . -J-uk­i dispreţuită de aceşti maniaci ai ilegali­­tăţei şi abustului contra cărora numai forţa legală se poate opune.­­ Dacă această periculoasă manie ve­nind din partea unor tineri fără expe­riență este vinovată apoi venind din partea acelora cari pretind că au ajuns la maturitatea politică, este condamna­bilă.­­ Nu se pote admite ca ilegalitatea să fie întronată ca mijloc de înșelare a o­­piniei publice. Nu se poate făuri un pre­­­­cedent din mijloace violente pericu­loase şi vieţei constituţionale, şi demo nnr.3 -I,m cp cfiV A Hpnii do­craţiei şi ţărei. Guvernul va veghea pen deosebit şi cel puţin 7 din ele cu pu­­uupa cum se ţi­e, u.V­a administra leacul cuvenit acestei ţinţa unei vieţi şi culturi proprii. I Una din principalele roade ale răz- I boiului mondial va isvorî deci din li­berarea şi normalizarea din punct de Transformările de-alungul I Dunării Institutul social român SITUAŢIA ECONOMICA creată României dupa război CONFERINŢĂ d-lui VINTILA BRATIANU Ministru de finante In faţa unui public ales şi numeros, jvertere etnic, politic, cultura! şl eco-Capitală d. Vintilă. Brătianu, ministru de finanjnomie a popoarelor din basmul Dună-, ref.­­ a unor state şi popoare ajunsei în bună parte la o­ civilizaţie proprie. Ultimile două războaie (1912—13 şi In acest îndrumare' — - ■ 1, . .., ----------- gene­s cel mondial) au adus transformările ra'ă Şi specială a regiunel în care cele mal puternice în viaţa regiune! în trăim trebue să judecăm condiţiile ei care trăim, prin desmembrarea Austro­conomice ale României întregite, Ungariei şi a Turciei, prin liberarea: Caracteristicile economice sunt al­­neamurilor şi crearea unor state nour m­ătoarele: Ţara noastră formează oi în centrul şi orientul Europei şi în­ entitate completă, adică, sub clima în apusul Asiei,­­care se găseşte, ea are toate condi-S’a manifestat apoi o stare de 'de-..bjje necesare pentru o desvoltare de- . . zagregare înlăuntrul hotarelor int—* rP|nn? în ce'e tre* direcţii principale ale aceiaşi oameni cart rju|ui rug ș. va trebui încă timp paflă bieţii economice moderne: pământ rod nie pentru propăşire agricolă, bogă­ţiile subsolului şi energia nature*“ pentru asigurarea unei vieţi industria­le situaţie geografică şi comunicate* pentru desvoltarea unei vieţi comeri­ciale intense şi, în sfârşit, im­popor­ cu însuşiri alese spre a pune în val foare aceste condiţii naturale. Creşterea repede a populaţiei, pune­­rea în valoare a energiei naturale, ai unui sol agricol şi subsol, bogate, vor, face ca desvoltarea agricolă şi indus­trială a României să o ducă în mod firesc nu numai să-şi satisfacă nevoile pentru întreţinerea ei, dar încă nu a­trimis Schimbările cele­ mai puternice par . -----,------- --­a fi acele ce se vor produce în Euro-'dans important de producţie pa dealungul Dunărei şi în faţa guri-­Pest® hotare,­lor ei. De la Ulm la Sulina se crează. Ţara noastră are apoi o situaţie geo o viaţă cu totul nouă. Pe o Irn- grafică excepţională, asemănătoare a­­gime de peste 2 mii de kilometri celeia a Olandei şi Belgiei la gurile şi dealungul acestui fluviu vor Rinului, Gurile Dunărei, cari sunt ale trăi de aci înainte opt state de,noastre, dau comerţului ţărei o meni­­sine stătătoare, cu caracter etnic bine de specială şi sporeşte deci activitatea ei. Ştiind să-şi împlinească rolul, va Ştiind Unde vor fi prefaceri econo­mice mahm­ari ? ’Această schimbare, care va înrâuri întreaga viaţă a Europei orientale şi centrale, e amplificată prin transfor­mările cari s’au produs ori se produc şi în lumea din faţa gurilor Dunărei,­ către coasta nordică şi occidentală a Asiei Mici şi prin strâmtorile de la Constantinopol in spre coasta orien­tală a Mediteranei, până la cel di drum mare mondial, canalul de Suez, — ca o consecinţă a războaielor din 1911/912, 1913 şi cel mondial. In fa­gurilor Dunărei vor trăi Caucazul, Turcia asiatică, Siria şi Palestina, A­­rabia şi Mesopotamia, Albania, Gre­cia şi Egiptul. Producţia acestor două lumi atât de variate va trece în mod firesc de la una la alta. De aceea e de prevăzut­ că între Ti­gru şi până la punctul extrem de na­vigaţiei al Dunărei, vor fi prefacerile­ economice cele mai puternice ale ul­timilor războaie. In această zonă de transformare apare vădit situaţia cen­trală a României şi deci influenţa pe care­ aceste mari schimbări o poate a­­vea asupra propăşirei sale viitoare, Alţi factori imp­o­rtanţi . Negreşit, — continuă d. Vintilă B­ră­tianu, — mai sunt şi alţi factori, pre­­cum relaţiile de la stat la stat şi in­fluenţa pe cari o vor, exercita nouile configuraţii politice. Dar în afară de aceste înrâuriri răz­­boiul mondial a determinat un alt proces mai intens, care este şi el che­mat să dea îndrumări noui relaţiilor­ viitoare dintre statele lumei, Porturi noui, linii noui de navigaţie, năzuinţa fiecărui stat de a se libera de monopolul de până aci, însemnea­ză această nouă politică.­­ Condiţiile economice ale Ro­mâniei Valorificarea bogățiilor țării ¥ " V V V V T" Continuarea în pag. 2-a MANIA I ILEGIUTATEII ...................... ..I I III. III .............. Mania ilegaliăţei a cuprins deopo­trivă minţile neexperimentate ale tineri ■ mei ca şi acele mai bătrâne ele­cruu­ , taşilor partidelor opoziţiei de scandal.­­ Ilegalitatea a ajuns să fie considera- t tă ca un mijloc de afirmare în viaţa publică a ţarei şi ca principiu funda­mental al propăşirei ei. Violenţa şi căl­carea legei este pusă la basa „progra­melor" politice de „refaceri“, ca şi cum anarhia a fost vre-o dată creatoare. Nici odată nu s’a ameninţat şi nu s’a completat mai mult ca acum, începând cu Dinastia, trecând la oamenii politici şi sfârşind cu oamenii cari n’au avut niciodată ceva comun ca politica, pe rând toţi sunt ameninţaţi de acei cari socot că le este permis totul pentru că îşi ascund sub violenţe minoritatea în care se găsesc. Promisiunile cele mai­­ mari de îndreptare şi de refacere a ţa­rei, sunt făcute de preconiseasă revoluţia. In parlamentul gg va consolida ţărei fruntaşii ţărănişti ameninţă guver mâine.­nul cu revolverul, în adunările lor, na­ţionaliştii ameninţă cu violenţe şi nu manifeste cu revoluţia. In presa lor un limbaj de instigare continuă a înlocuit orice bun simț. S’ar crede că ordinea a încetat a fi un bun comun care foloseş■ --- I ii ........1 " - frâul t rtjfrrlrté 102:4 Continuarea în pag. 2­ a Cronica literară de SON FOTI Prietenia româno-japoneză Tankas, meine jaiwnize et Hiro-D. Horlguc­ "Nimeni nu-i cunoştea la noi — sau Bătălia navală de la Tsushima, unde foarte puţini înainte de 1904, — când flota nefericitului Rosczwenski a fost trupele lor victorioase trecând râul nimicită, luarea Port-Arthurului, ame­de Japonia este o imensă împărăţie aproape 80 milioane oameni. O climă glacială la nord, una tem Apoi S0 vor exploata astfel a- Yaiu. În Mangiuria, înaintau spre Muk­, ninţarea Ch­drbinului, au adus pacea de pe faţă la centru şi una toridă la sud, 1 / * 1 1 n W J.. ,7 — —.. — ISC _ ... ie - 7 - r\ . t t . t r ■ . . , n li it-isl c» c 11n ri n n t* -1 i, ^ o pele încât statul să folosească în primul rând de energia lor.. Din produsul de exploatare se vor executa lucrări de utilitate publică şi naţională, şi se vor face navigabile râurile Mureşul Kitul, Prutul, Siretul şi tot astfel se proectează un canal de legătură între Prut şi Siret. Este de ajuns a cita numai aces­te lucrări de viitor, ce se vor excuta cu siguranţă, pentru a den. Conduşi de generalii geniali, ca­­ la Porthsmouth­, care a fost aproape o în limitele sale geografice, ea cuprinde mareşalul Oyama, generalii Nogi, Ku-1 capitulare pentru Rusia absolutistă,­­toate climatele şi toate bogăţiile : roki, etc., de amiralul Togo şi alţii.­­ De atunci se legase prima legătură, cărbuni, fier, aur, argint, mai ales a­­japonezii au câştigat nenumărate bătăi de prietenie — platonică atunci — un-­­ramă, o mare industrie şi un înflori­ri pe uscat,­­ dintre cari marea bătălie.­tre cele două popoare, deşi aşa de de-­j for comerţ, o puternică armată şi o dela Mukden, ducând cu eroism asalturi părtate, totuşi având pe­ acelaş duşman, vastă flotă, un popor muncitor, sobru, al independenţei lor . Ţarismul şi po- | p­ina de virtuţi şi aplecat spre cele mai litica de pradă a­le sângeroase contra Port- Arthur­ului până l-au cucerit şi au uimit lumea cu bravura şi cu geniul lor, ce se mani­festa cu atâta străucire. Eroismul japonezilor din 1904-1905, a creat o legendă şi la noi. Cu multă simpatie urmăria opinia noastră publi­că victoriile japoneze şi înfrângerea ţa­rismului care ne răpise Basarabia,­­30 a Rusiei. In timpul marelui război, am fost aliaţi cu Japonia, care a intrat în luptă contra Germaniei. Oare­cari legături e­­conomice, arme, muniţiuni, cât timp Rusia nu se bolşevizase încă, crearea ui­nei legături la Tokio — urmată cu crea­rea unei legaţiuni japoneze la Bucureş­ti — erau simptome binefăcătoare pen­tru prietenia dintre cele două po­poare. Nu trebue să uităm că Japonia ne-a susţinut revendicările noastre naţionale şi a iscălit convenţia care recunoaşte alipirea Basarabiei pentru România. După cât ştim chiar în curând Japonia va ratifica convenţia privitoare la Ba­sarabia. . Un membru al familiei imperiale ja­­ponese soseşte printre j­oi Miercuri, ca să întoarcă vizita Prinţului nostru moş­ten­itor în Japonia. Suntem recunoscători marelui im­periu pentru serviciile aduse ţârii noas­tre şi vizita princiară de azi va întări şi mai mult legăturile de prietenie din­tre cele două popoare,­i nobile sentimente, spre progres, iată acum se prezintă Japonia de astăzi. „ O groaznică­ nenorocire s’a abătut in Septembrie trecut asupra acestei fru­moase ţări. Un cutremur teribil a dărâmat aproape trei sferturi din Ca­pitala Japoniei, a distrus cel mai mare port,­­Yokohama şi a păgubit multe ai japoniei moderne, pe Nico. D. Horiguci, fiul d-lui ministru al Japoniei din Bucureşti. Poesiile sale „Tankas“ apărute în franţuzeşte d­in traducerea autorului însuşi, care este un tânăr de o inteli­ nani­ ţii „Tankas“, scrisă de d. Paul Forti I te face din poporul japonez unul din­­s.Mai mult de cât arta japoneză în­’cele mai interesante şi mai mari ale săşi poezia japoneză excedează in no­­i lumei, raţiunile mici, uşoare, delicate, fu-­j Ca într’o oglindă vedem în câteva­ gare,­­cuvinte simple, o cugetare profundă. De mai multe secole, această poem într’o exclamaţie fugitivă patimă ne-Urmărim acum cu mare simpatie !zie cultivă poemele (Utas) cu formă stăpânită, cu două trăsături un carac­­opera de refacere a Japoniei, care, in fixă, al căror tip cel maî renumit esti ter, un portret, un tablou şi o perspec mijlocul ruinelor,* s’a pus pe muncă iTanka, compus din cinci versuri (asa tivă, pentru a restaura totul. Considerând e­ cum face d. Horiguci) și Hai-hai, cel Nu ne putem opri să nu cităm ca­­roizmul poporului, înțelepciunea con-în’au decât trei versuri...­­­racterizarea ce o face poetului Hori­ducăflorilor şi munca japoneză, in cu-j „Tema acestor „cântece" este indi-’guei, Paul Fort însuşi, rând cele două mari oraşe vor eşi mai cată intr’o formă precisă şi nimeni nu I „Veţi găsi în aceste poezii, împrăş­­frumoase din pământ spre plăcuta sur-'se putea abate de la ea. Acest rigo- tiate în notaţiuni repezi ca o fugă, priză a lumii. rism formal, desigur că a adus bana- impresiunile cele mai diverse, natural Azi Japonia s’a dedat cu totul restauilitatea,­­şi subtilitate, surâsuri uşoare şi ve-. rării interne şi nu urmăreşte de cele mai pacifice scopuri,­­ cât „De aceia acum vreo două zeci de de­ri profunde, veţi găsi graţie şi ma-­ani, câţi­va poeţi tineri, printre cari testate, nuanţe fine şi străfulgerări vi­voi cita pe Hiroshi Yatano, care se ţ­ârătoare, o frăgezime de zori de zi Câte­va cuvinte asupra artei Japo-'poate considera ca fundatorul novei şi o îndoială de perversitate, dar rafi­neze ne dă prilej să amintim că avem­ şcoli, au hotărât ca să se dezbare deviaţă atât de delicios­­ ...Şi apoi tuns­­printre noi pe unul din cei mai de sa-lanţuri şi să scrie după fantazia lor, feţe, lâncezeli, nostalgii, multe lucruri mă poeţi ai Japoniei moderne, pe d. menţinând totuşi armonia primei for­­mititele şi zvelte şi delicate — şi de me­care — cu toată micimea ei, se.­a- odată când vă aşteptaţi mai puţin, re­daptează perfect cu limba japoneză, deţî infinitul într’o picătură de rouă şi, permite ca s­ă se exprime toate furtuna năvalnică a cerurilor reflec­sentimentele“. Iată de cristalul unei unghii, măreţii Din această şcoală, care a învins şi de ocean întrevăzute printr’o pereche genţă fermecătoare şi de o întinsă cui­ i s’a impus (vechea şcoală rămânând de ochelari minusculi, delicat giuvaer, tură apuseană . Suunt adevărate mări,numai un formalism academic­ face versicolor, de preţ şi cizelat, gări ta­re, iparte şi d. Horiguci.­­ Şi pentru a însufleţi toate acestea ! Arta minuţiosului, detaliului, nepre­j Această minunată colecţie de poc- poezie şi iar poezie şi ce minunată văzutului,­ acelei gingăşii fine şi supra­me minuscule ne arată adaptabilitatea sensibilitatei, _ . _ , rafinate, arta giuvaergiului şi a gra­­geniului japonez la cultura modernă. Pentru ca cititorii sa-şi dea votului celui mai complicat se găseş- Budizmul apropiindu-î de cele mai în-.ds frumuseţea acestor poeme, ţe în aceste poezii, mici, pregnante, nalte probleme filozofice şi metafizi­­pătrunzătoare. ■ |­j ce, shintoizmul ridicându-i la acea mă-Pentru­ anumite detalii, suntem ne-creaţă idealizare a strămoşilor şi a tra­­voiţi să imprumutăm din prefaţa aces­te două concepţii combina­alte sate şi oraşe. Fii I 11 M Pagubele au fost de peste zece mili­arde yeni (cinci miliarde de dollari), de trei ori cât a costat războiul ruso­­japonez şi sunt de regretat pierderea de peste 110.000 persoane. seamă redăm

Next