Viitorul, mai 1924 (Anul 17, nr. 4845-4868)

1924-05-01 / nr. 4845

2 -XXX-1 MMIWHIHIHMHIIMI­ MBB SULFURIC ACSO CLORHIDRIC (Arsenfrei) în baloane ACID ACETIC technic SULFAT de CUPRU 98/99% SULFAT de FIER (calab­an) SARE AMARA technică SARE AMARA medicinală De vânzare cu preturi reduse, în Depozit la ETIENNE ROMEDER STRADA BELVEDERE 12 — Telefon 46­­­53. Beggamrwn'iiiiiiiiiiiM«t âiiiiiiiiiwiMiiiii|ii niMqa—aa——■ RSON Eftinirea traiului! Mare reducere de preţuri la focurile şi tălpile de cauciuc „BERSON" — 6 - Adresa telegr., Cluj«Dermata 1 99ECHOfii este marca celor mai bune din ŢARA FRAŢII RENNER & Co. Fabrică de Pielărie S. A.. CLUJ. VAGOANE CISTERNE REZERVOARE PS mh » jj FABRICA UZINELE PRIMA FABRICA ROMANA de Vagoane sî Motoare Direcţiunea Centrală s BUCUREŞTI Str. Lascăr Catargiu fl. Asm S.A. ARAD statuatele vechi — sub forma Troie — creînd o nouă civiizaţie şi întemeeând o nouă cultură. Pe când Iliada reprezintă prima perioadă a cuceririi insulelor, Asiei Minore şi a Greciei de un popor blond de la Nord— care făcea şi sacrificii de oameni — (prizonierii troeni înjunghiaţi de A­­hile pe rugul lui Patroclu), Odysseea deschide orizonturi mai largi. Mai toată Mediterana este acum cunoscută; Egiptul pare o ţară familiară ascultă­torilor poemei. Mai mult, pe când I­­liada este o evocare­ a trecutului, Odys­seea este o descriere a prezentului; este un roman contimporan cu marele cântăreţ orb. In poema întâia, predo­mină războiul, cu legile lui de fier , nu asistăm de­cât la lupte. Micile episoade, — ce par intercep­tate sau nu — sunt broderii şi nu stân­jenesc caracterul general. In Odysseia, dăm de moravurile gre­ceşti aşa cum ar fi existat prin seco­lul al VUII-lea sau începutul celui de al Vll-lea, când se crede că ar fi trăit Homer. Ahile este un erou de legendă, pe când Ulyse este eroul Greciei contim­porane, model pentru Miltiazii, Aris­­tizii şi Themistoclii de mai târziu. Din studierea textelor reese clar mână de maestru, un geniu care a creat­­ acele două poeme. Desigur pe vremea­ lui Pesistrat s’au colecţionat, dându-Ii- * -—"—i-c-a, XXX-se o formă definitivă celor două poeme1 ION FOŢI Sprcjini PROGRESUL Societatea Generală a închisori­lor care în trecut a discutat şi şi-a dat avizul autorizat asupra tuturor proiectelor mai importante, dintre cari unele chiar au fost votate, cum ar fi de pildă proectele de coduri penale ale Rusiei, Norvegiei, Elve­ţiei, Angliei, Austriei, şi de curând proiectele italiene, ceho-slovace, po­loneze­­ şi argentinene, — această Societate savantă a consacrat o şe­dinţă specială ante-proectului de Cod penal român. Interesul pe care­­Jurisconsulţii în momentul ce ţara trece prin­ .francezi îl poartă pentru mişcarea tr’o criză din cele mai acute, tre- legislativă a României, a făcut ca buc să luăm ca exemplu, sforţarea la şedinţa Societăţii, pe lângă repre ce depune o fabrică de mobile din zentanţii celorlalte State, care par­­­ Banat, In a dovedi că şi’n ţară se u­cipaseră la constituirea Asocia-1 poate produce tot atât de bine n­a­ţiunii, ca pe lângă mulţi Profesori fără nici o deosebire de streinătate, de Drept penal din Franţa, să asis­­! Singurul mijloc de a avea mobile­le şi un număr important de Consi­­de artă, este de a încuraja indus- ]jeri­a­ Curţii de Casaţie în frunte tna noastră, care este capabilă de primul preşedinte şi Procurorul orice concurenţă, — atât în preţuri, G , t,recurU ,s­av* Histinsi' Câîată Sfiul d acertuf evenSh f.run*e cu Decanul Baroului din care trebue să conteze ca prima . «, ,, etapă, in renaşterea industriei de hoţi acei ce au luat parte la desba-Paris, mobile române. La inaugurarea „Hotelului Espla­­nul Facultăţii de Drept din Paris, p , , S , rLrr nade Palace" din Bucureşti, unde Hugueney, Profesor de Drept Pe- 7 ant/’. Ltercul Min­am luat parte, atenţiunea între al. na! la Paris, Mercier Decanul Fa, i­ar localitate un banchet dat tele’mi fu atrasă asupra mobilieru- cultăţii de Drept­­din Fausanna, TM onoarea generalului francez lui care direct­­ m’a impresionat, Saldana, Decanul Facultăţii de Meunier, preşedintele comisiunei prin execuţia lui, crezând că pro- t­rept din Madrid, Politis, Riviére,, de delimitare a frontierei din Tu färä mtrareTonstet, că el este’““- “ fost u- Transilvania banchet oferit de ■ executat de Casa Reich & fiul din Paali”,m a aduce Comisiunu­­d. general V. Rudeanu, coman­a Timişoara. Această fabrică1 şi-a fă­ legislative romane pentru opera pe Hantul corpului III armată. I cut apariţia pentru prima oară la care a înfăptuit-o, opera care cores. ^ . ■ mass en rara eter in Expoziţia din Bucureşti 1921, când punde doleanţelor doctrin­ei penale!,. î°st 0 masa ca^caracter in­prin lucrările expuse şi-a câştigat moderne. |tim’ la, ««««» vorbit numai d­e încrederea cunoscătorilor. f Dl Leredu, fost ministru şî pre- f®nerad Rudeanu şi general ! Iată cum a fost începutul debu- şedinţele Societăţii Penitenciare, a Meumer, care a declarat că e fe- I tul ui în Capitala t&rei; — numeroa­ dispus ca toate discuţiunile să fie ricit că poate cunoaşte Basara- be/® ,IconleI?zi au început din toate stenografiate şi publicate împreună Lia» această Alsacie-Lorenă ro­; modeste tacăperi, f *care tfSftfS £:^U"iC\Tră^ în Primul bu­­mâneaacă, ce dorea la această casă de încre-, J? care va a? ea\, , „ ,, * 'Here.­­ Deasememi sau trimis copii dej Progresul ce ea realizează zî cu Pe comunicare şi celorlalţi profesori ! Ieri i , depăşeşte orice închipuiri, vizi. de drept penal­­ee n’au putut asista general Ieri dimineaţă însoţit de d. ... ________ ___ , , —­r------------------------ de divizie V. Rudeanu tând mobilierul hotelului „Espla- la şedinţă ca: Garraud, Roux, Cu­ joaspele Chişinăului a plecat în nade Palace“, vedem că nu ne gă­­ehe, Donnedieu De Vabres etc., şi automobil să vizitez© satele din ,stm In faţa unei simple fabrici de cari îşi vor da avizele în scris spre împrejurimile Chişinăului, Co­­­­mobile, ci al unei adevărate nu. a fi publicate ca anexe la discuţia- -jusnn pro­dustrii de artă. Precum un ceasor­ ni­e urmate, jusn«, «io­­nie sau o bijuterie au ansamblul; — i - ’ . . , ,. ^ ' In toate salele, d-sa a fost o­« 15* «!• mobilă, lucrat* dtorrta1 reSZl TfeSSlF vt'T aimp*tu calde ei material de prima calitate cu o pre- revizuire, sau Parlamentul, vor a­ciziune impecabilă, ceeace dă­­fie. vea deci posibilitatea, ca ţinând seama11 cărei bucăţi gustul şi rafineria ar­­ira de toate aceste observaţiuni, să! Generalul francez a fost plăcut tistică; — ceeace face un neinchi­­dee României, un cod penal care să impresionat de manifestaţia puit orgoliu industriei noastre de răspundă in totul desideratelor con. spontană arătată de populaţie imobile artistice. Cu această ocazie am putut con-t .­stata, tot ceea ce Casa Reich & fiul­­ a lucrat, sau are în execuţie, din ele înotăm, instalările de la Elisee Pala­.­­ ce, din cele mai practice, Banca de l i Credit de Praga, Cartea Românea- I­a­scă, noile anexe de la Casa Socec şi­­ altele.­­ Dar tot ce mai putem spune de Casa Reich & fiul, este încrederea ce şi-a câştigat, fiind şi Furnizorul­ Curţei Regale Române. In urma cercetărilor noastre, am aflat că în curând Casa Reich & fiul mai instalează şi Confiseria „Select" din Calea Victoriei. Acest aranja­In consecinţă, s’a început crea­rea de: dispensaţii de sugaci, pentru combaterea mortalităţei copiilor şi a instruirei mamelor, pentru o creştere raţională ; grădini de copii, spre a se con­tinua opera de asistentă medicală şi de educaţie a copilului până la 7 ani; ateliere de industrie Casnică, ca­re să promoveze cunoştinţele şi aptitudinile femeii în arta ţesutu­lui, să intensifice producţia indus­triei casnice prin organizarea pro­ducţiei şi a desfacerei în spiritul cooperaţiei, să asigure satisface­rea cel puţin a nevoilor de Consu­maţie a populaţiunei şi să creieze pentru aceste instituţii venituri proprii de existenţă; gospodării model, — e vorba bi­ne înţeles de gospodăriile post-La aceasta putem să adăugăm Spune că ţara nu se simte bine fost, ţinuţi basarabenii, sub domi- bile, — care să îndemne pe sătean că’n urma stăruinţei multor dori- .u^ lactualul guvern naţiunea rusească, dovedeşte cu s» le adapteze şi la el şi tori de a examina de aproape, pro- *’ n . ,* t»_' prisosinţă cât de., mare a fost a-! biblioteci populare, potrivite ne dusele Casei Reich & fiul, — s’a . | ‘ pYVf: ceastă dragoste, pe care poporul voilor vieţei materiale şi sufle­hotărât deschiderea unei expoziţiuni ^ sub guvernul Ta^ăoanu Bruţi. d.Q Basarabjia ne altfel nici n’o ieşti ale sătenilor şi a căror orga­ Presa Capitalei ..UnivEfSui­­tuaţiuni, Cari ruinează şi industria”. comerţul Vorbeşte­­de datoria pe care o au; meni nu se găseşte decât in marele cetăţenii de a reacţiona împotriva metropole din Occident, ca: „Rum- abuzurilor de orice fel ale adminis-­ n . . . . „ pelmeyer“-Pans: „Cécile -London, traţiei Publice Pnivire 1° dragostea den“­BerlínUniCh: ”Unter ^ ^ Cate critici nedrepte nu se aduc vietelor‘ pentmi Basarabia, scrie: permanente de mobile artistice în nel-­­ pretinde”. So-Ce superbitate de decoraţiuni, aceleaşi administraţii, fără ca „U- „Nimeni n’ar putea susţine­­ oglinzi şi sticle fasetate. Încadrate aversul" să protesteze! din partea sovietelor ruseşti­­cu lac ivoire, sculpturi bogate în stil „Louis XVI, cari sunt de o pre­­ciziune şi frumuseţe desăvârşită, protesteze! „îndreptarea“ ■■BunnnmmflBDi că ele se gândesc la Basarabia de dragul poporului basarabean. Starea de ignoranţă în care au str. Stavropoleos 5. Et. I. (Carul cu bere) Ia: Reprezentanţa sa: Soc. generală a Ţărilor Dunărene pentru Comerţ şi Industrie S. A. R. cerea sa în ţară, va găsi o nouă si• B. G. zi UNEI DIN BANAT !*' „Lsapfs“ .Glasul Bucowine»“ pe^ Hotel Ha Strada Câmpineanu 15 colţ cu str. Sft. Ionică s’a redeschis sub o nouă Administraţie. Com­plect renovat Rufăria nouă. Preţuri moderate. Şi DIESEL HILLE DRESDEN U sacîni pentru Tăbăcă­­rii şi Fabrici de­­ încălţăminte MOENUS FRANKFURT A.M. Postamente de Mori ţărăneşti Pietre de moară orig. franceze la „Ferte sous Jouarre“ Depozit de toate articolele technice BIROU TECHNIC Boturejtl, Str. Paris Bp. 21—23 Se bucură că Regele, la întoar-unei — cari erau Biblia vremii,­ — fără să se fi putut introduce modificări radi­cale, pentru că prea erau cunoscute de toată lumea şi prin urmare uşor de controlat. Şi învăţaţii atenieni nu şi-ar fi per-­­ mis ca scrupul de conştinţă să trans-;' forme nişte epopei aproape sacre, ce erau citite la toate ocaziunile solemne şi erau baza educaţiunii tinerimei. Odysseia vesteşte cel mult un secol de la Pisistrat , căci organizaţia de stat e aproape aceiaşi cu aceia din se­colul al VI-lea grecesc. O domnie­­­ a capatrizilor sau o domnie »­monarhică constituţională” cum am zice azi. Re­gii nu fac nimic, fără consultarea „bă­­trănilor” (Senatului) şi fără sancţio­narea Adunării populare. Unele des­crieri cum e curtea regelui Feacienilor aminteşte de curtea lui Pisistrat de mai târziu. Intr’uri cuvânt Odysseia e mai a­­proape de Grecia clasică de­cât Iliada; ca înaltă poezie, ca documente istorice şi omeneşti sunt incomparabile. Marele Goethe se mulţumea să se prenumere un homerid şi cetind pe sublimul poet spunea că ar arunca în foc tot ce-a scris, , aşa de slab se simţia faţă de magnifi­­icul cântăreţ al lui Ahile şi Ulysse ! C­oots ENGLEZESC CUM Cardin Comuni de Forje calitatea I din depozit franco domiciliu­­l IN­E­S HI S. A. R. Import-Export Bucureşti Strada Câmpineanu 13-15 IISALVATOR II Ambulatoriu fondat In 1906 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BO­LE de PILLE tratamentul BLENORAGIEI CRONICI prin metode electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Uretroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Xiltramicroscop Pasagiul Român 9 (Lângă teatrul Raţional­ Bucureşti Consult. II—1 şi 6—9. telef. 33/18 EgHEASI ARENIO­BI de persoane şi mărfuri I Peste 160 în ţară “ Reprezentanţi: FRAŢII POI Bucureşti. Str.RegalâN?9 /0£ Piese de rezerră. K şi cabluri în depozit I I. C. POSTURA DENTIST Consultaţii: 9—12 a. m. şi S—7, p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 . tuaţie.­­ Câte bucurii d’astea n’a avut 1 ’Lupta'', care nu Lau adus nici un folos. Presa din tară Dragostea e una şi interesul alta. tarei fl-Jui colonel Crossfield „Mişcarea“ (Iaşi) ; a doua zi de Paşti a părăsit Ru­­pen t r(J creşterea lu­cureştii colonelul de rezervă G.­­ T ... „înfrăţirea“ (Cluj) Crossfield, trimisul special al ,Aso-1 |l©naía a SOpiIsOr I diaţiei de foşti luptători F I. D. A. Asupra acestor rezultate, ne-a Făcând bilanţul „pertractărilor“ n ?!”S’ dat preţioase desluşiri d-na Valen dintre d-nii Maniu şi Mihalache, ofi^rilor de, rezervă" şi alte aso- tina­to(*a’ secretara generală şi conchide: daţii de foşti luptători dela noi,­­ organizatoarea acestor cercuri : „Continuarea sau ruperea unor D-sa a invitat delegaţi la congre­l — „Prima manifestare de acti­­nesfârşite şi sterile „pertractări“, sul F. I. D. A. C„ ce se va ţine in­vitare­a Asociaţiei­­iu fost dispen­­sari nu fac decât să evidenţieze ac- Septembrie la Londra­ţiunea negativă a opoziţiei, nu vor. ..........­­xxx­impiedea guvernul şi Parlamentul actual să continue cu aceeaş râvnă gygjh şi cu acelaş spirit de solidaritate la 155 marea operă ce şi-au impus-o“. Dacă nici n’ar „pertracta", ori­­unci ce le ar mai rămâne de făcut? ... ' , ____. \ gându-se de rezultatele bune asu cer­e nsurită stnbilizărei valute­ în 1922/23 2 miliarde 045.061.504 şi Sene asupra stabilizărei mute- 1925 2.609.489,06 lei. In 1924 deşi nu avem datele de­:Tendinţa aceasta de stabilizare cât pe lunile Ianuarie şi Februarie, a valutelor este foarte favorabilă comerţului şi economiei în gene­ral, şi dacă, în ce ne priveşte pe noi Românii, am socoti că stabili­zarea definitivă la 3 centime elve­ţiene nu corespunde deloc forţei noastre economice, bogăţiilor, ţa­rei noastre şi balanţei noastre co­merciale, totuşi deocamdată sta­bilizarea chiar numai la 3 Centi­me este preferabilă vecinicilor flue -XXX­I . ­­ÍVHTORUK Ante-proectul codului penal român în discuţiunea aso­wammmammmmmmmsoma­wnmmmum d­aţiunei internaţionale de drept penal — Precum se ştie există un pro­­ect de Cod penal întocmit de Comi­siunea legislativă şi la a cărei întoc­mire aţi colaborat ?. Nu v’aţi folosit, oare de faptul­­că, se găseau reuniţi la Paris cei j mai de seamă reprezentanţi ai şti­­­inţei penale modere spre a le cere avizul asupra pricipiilor, fundamen­tale cuprinse în acest proect ?. — Cu toate că era cu neputinţă ca în cuprinsul unei comunicări să expun toate principiile ante-proec­­tului de Cod penal român, totuşi sub forma unei conferinţe ce am ţinut-o în ziua de 2 Aprilie la „Société Ge­nerale des Prisons", o Societate şti­inţifică cu o reputaţiune mondială, __ ____„„„„ am făcut o expunere a principiilor (de asemenea reproduceri artistice, fundamentale ale acestui Proect, care pentru o carte ce voește să tem­", adică d-nii: Barthélemy, Deca­științei juridice contimporane. 1 B. G. Litere-Arte-Ştiinţe Cele din urmă cârţi apărute Ca o frumoasă exemplificare a noului avânt cultural al ţarei noa­stre, şi ca o dovadă că există căr­ţi valoroase, ca şi un public nu­meros care să le aprecieze, „Cultu­ra naţională” a pus în c­irculaţia librăriei cărţi bune, părţi rare şi deosebit de frumoase. Notăm : Istoria Artelor de d. Ma­rin Simionescu-Râmniceanu. Car­tea e ilustrată artistic, şi pe fie­care pagină se află reproduse —. . ------------ ---------­şi în ce mod ? — capo d’operele iar eleganţa volumului, frumuse­­celebre ale umanităţei. Sunt 325 f *ea ilustraţiilor, tipărite pe hâr­tie de crome, şi alese de d-nii V. Pârvan şi M. Simionescu-Râmni­ceanu, fac din lucrarea aceasta o podoabă a culturei noastre artisti­ce. „Viitorul” de altfel a consacrat două articole de „Note” atât Odis­­seei, cât şi romanului Tănase Sca­tiu. - • —• -■ , iniţieze pe lectori în evoluţia ar­tei, evident că au o deosebită im­portanţă şi utilitate. Părerea re­­sumativă asupra acestei cărţi este că rare­ori o lucrare a putut con­ţine mai multe idei şi mai exacte informaţii, de­cât acea pe care d. Marin Simionescu-Râmniceanu a dat-o publicităţei sub numele de „Istoria Artelor”. In biblioteca ,,Scriitorilor roma­ni“, „Cultura Naţională” ne dă romanul, pe care trecerea anilor îl arată într’o lumină tot mai fru­moasă, lui Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu. Cei­ cari nu au Ce­tit acest roman, ca şi cei ce l’au Ce­tit în ediţii neestetice, au acuma prilejul de a’l Peti sau reciti într’o până acu­m, d-na E. Vor­onetz va formă ce încântă ochii. In aceleaşi condiţiuni superioa­re de tehnică grafică apar Poesiile lui Mihail Eminescu şi ale lui Oc­­tavian Go­ga. Sunt adevărate da­ruri făcute iubitorilor de literatu­ră clasică românească. Copiilor se adresează în primul rând, ca şi celor ce sunt curioşi a cunoaşte folk­lorul exotic,­­po­veştile din ţara pieilor roşii, tra­duse de d-na Lia Hârşu. Am lăsat pentru la urmă anun­ţul privitor la Odisseia lui Ho­mer, tradusă de G. Murimn. Tradu­cerea este o adevărată minune. Duminică 4 Mai a. c. la orele 9 seara d. avocat V. Gheciu va ţi­ne la Ateneu conferinţa: „Societa­tea Naţiunilor”. * Comitetul Ateneului Român a­­duge la cunoştinţa domnilor, mem­bri că sesiunea generală conform noilor statute începe în ziua de 25 Mai a. c­ în Palatul Ateneu­lui. Opera Română debuta Duminică 4 Mai în opera „Aida" cântând rolul titular. In aceiaşi seară, rolul Amonasto va fi cântat de marele Bariton Viglione Borghese. Stagiunea „Operei” se va închi­de irevocabil. Duminică 18 Mai. Astăzi Joi şi Sâmbătă „Manon” cu d-na FI. Cristoforeanu şi d- A. Georgevsky, în rolurile principa­le şi restul distribuţiei de la Pre­mieră. Vinerii 2 Mai, prima reprezenta­ţie a celebrului Bas, Gr. Pirogoff, cu opera „Faust” în care va cânta rolul lui „Mefisto“. Contrar celor ce s-au anunţat Expoziţii Pictorul Nig­olas Orant va des­chide expoziţia sa de aquarele în sala Mozart din calea Victoriei (fost Indépendance Roumaine), în ziua de 3 Maiu, 1924, orele 11 a. m. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. — „Shy­­lock". OPERA ROMANA. — Relache. TEATRUL REGINA MARIA. — „Viteazul înotător". TEATRUL POPULAR. — „Fiul pierdut”. TEATRUL ALHAMBRA. — Va­­riet&d­. Ateneul Român Vizita­ti-!di sena! MeiîMCT In nusleap Chişinău. — In prima zi de unui reprezentant al Franţei.­ ­XXX­ CAILOR FERATE ’ OMSOWiineB ^ Ja’1 miliard g95.927.a8.; demne de relevat, totuşi se poate vedea din aceste două luni, în comparaţie cu cele Iniţiativa particulară ICTIVITlTEt JSOCItTIEI CEItlMURJe GOSPODINE" Cu prilejul Expoziţiei dela Cassa şcoalelor La Cassa şcoalelor s’a deschis astăzi expoziţia Asociaţiei cercu­rilor­ de gospodine, expoziţie în care Asociaţia prezintă obiecte de induntrire casnică — produsele a­­telierelor sale răspândite în 60 de centre din cuprinsul ţării: pânze­turi fine de mătase şi bumbac, lin­gerie, prosoape etc.,­­ cu preţuri mult mai reduse decât în maga­zine. Credem interesant a da câteva explicaţiuni relative la înfiinţarea şi funcţionarea acestei asociaţiu­­ni, cum şi asupra rezultatelor ob­ţinute până astăzi. Asociaţia cercurilor de gospo­dine a luat fiinţă acum trei ani, din credinţa sinceră în ridicarea neamului, prin pregătirea femeii, mai­­ ales a celei de la sate, în gos­podărie, în m­aternitate şi în căs­nicie. Un bogat program de activitate in care sa garanteze efectiva câţi­­re şi folosinţă a cărţilor, ce li se pun la îndemână. Rezultatele obţinute att greutăţi imense, — greutăţi datorite şi lip­surilor unor mari mijloace băneş­ti cât şi rezistenţei pe care o pu­ne lipsa de cultură a ţăranului,— sunt mai mult decât îmbucură­toare, satele de sugaci, înfiinţate de noi în numeroase puncte din ve­chiul regat, Basarabia şi Bucovi­na.­­Aceste dispensare au prins pretutindeni, câştignd pentru noi mamele. încrederea cu Bate au început să ne aducă copii şi satisfacţia pe­­care o simt, convân­t Pretutindeni, unde avem dispen­sare, mortalitatea a scăzut în pro­porţii sensibile. Dispensării ambulante. Grădini de copii ACumi doi ani s’au introdus — continuă d-na Focşa, — şi dispen­sarele ambulante, cari pot să de­servească cât mai multe centre şi în Consecinţă, cât mai mulţi copii. S’au realizat şi aci rezultate admi­rabile. Sfaturile dau în cele mai multe părţi roade şi zilnic numărul ma­melor cari vin cu copii la dispen­sar creşte, fiindcă şi încrederea se măreşte continuu. De la dispensare, —urm­ează d-na Focşa, — continuăm supraveghe­rea medicală şi opera de educa­ţie, în grădinile de copii al căror număr îl mărim în fiecare an- Ac­ei copii vor învăţa mai bine să fie Culcaţi. Toate grădinile noas­tre de copii au şi cantine. Atelierele de ţesătorii O altă ramură­ de activitate, ca­re ne interesează de aproape, o formează atelierele. Ţinem să dăm ţărăncei un mijloc de existenţă po­trivit cu firea eJ. Asociaţia noastre a reuşit să­ in­troducă pretutindeni şi războaiele mecanice. In expoziţia-blazar pe care o pre­gătim, populaţia Capitalei se va convinge, de frumuseţea lucruri­lor realizate de ţărăncele­ noastre şi de eftinătatea acestor lucruri. De altminteri, expoziţia-bazar din anul trecut a avut de asemenea, un succes desăvârit. Avem azi ze­ci de centre cu ateliere bine orga­nizate. Pentru intensificarea producţiei principiul pe care-l vom utiliza va­ fii acela al Cooperaţiei, interesând pe membre la o producţie mare şi aleasă şi stabilind cât mai multe organizaţii sigure de producţie. Pentru ţară, răspândirea şi in­tensificarea acestei activităţi va însemna punerea în valoare a u­­nui izvor de energie naţională, azi neutilizat, şi care va aduce ca ur­mare o i creştere a producţiei ira­­ţionale. Biblioteci populare Dar, Asociaţia s’a gândit şi la partea culturală, în legătură cu gospodăria­ S’au înfiinţat un mare număr de biblioteci populare în centrele noastre. Şi pentru ca să avem si­guranţa că­ aceste cărţi sunt citi­te, am introdus sistemul buletine­lor care să cuprindă rezumatul­­cărţii citite. Roade bune am avut, mai ales în Bucovina. Suntem convinşi că ele nu vor, întârzia să se producă pretutin­deni. Gospodăriile-model au dat şi ele rezultate admirabile. Avem azi peste 60 centre, şi în fiecare din a­­ceste centre, ţărănimea şi le-a a­­propiat şi la ea, producându-ne prin aceasta o rară satisfacţie. D-na Valentina Focşa ne mai vorbeşte despre planurile de vii­tor ale Asociaţiei şi de nestrămu­tata convingere că opera începu­tă, care a prins atât de minunat va fi dusă la bun sfârşit, cu pu­teri de muncă tot mai sporite. AT"' t Dar dispensarele noastre au cre­vat, în Centrele unde le-am înfiin­ţat şi legături prieteneşti între po­pulaţie şi doctori­ Apoi, pe lângă puericultură, ne ocupăm într’o largă măsură şi de din anii precedenţi, că veniturile c.! combaterea sifilisului, tuber­culo­­f. r. sunt în continuă creștere, astfel zej La fiecare dispensar© nî se a­tlTXt *220 39m9-nlU0t!ne ^ fi6ca¥e dispensa^e *}’ ®e * granulată efervescentă a Laborato­hirnnriA ni i^02^ 316 789^ată cu duc copii din C0Dnine foarte depăr rului A1 Iteanu, disolvă și elimină rn2 770 i­w 1921/22Ai cu 132 754 767 tate ; se fac mii­ de vizite și la do-­­acidul uric din organism, preve-i M MM miciliul sătenilor. nind guta, artritismul, gravela uri­în 1921/22 si 15° 089 7­94 pe 1922/23 Tuturor copiilor le dăm :­ lapte, că și toate urmările rele ale acu­­în Februarie 1 11' lapte condensat, zahăr, griş, orez,' mulărei uraților din corp. ... - - —-.—.......-.»«.- .-1. — *I etc. etc.. 1 XXX mmmzimk

Next