Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)
1924-06-01 / nr. 4869
JL SISST COLOSSEUM !I Cinema EFORIA Zilnic est mai mare şi mai emoţionant film din urne patru Cavaleri * ai ipocalypsului“ Reprezentaţiile la „EFORIE*1 vor Începe la orele 3 d.a. şi vor continua până la orele 12 jum. Iar la grădina „COLOSEUM“ de la 9 jum. seara până la 12 noaptea. »9 Scaune, Fotolii, Cuere Garnituri de Antreu și Safonaşe, Balansoare, Mese de salon, Birouri americane, Cartoniere, etc. SCAGHE ii IESE neutrii idil.de stejar iliac. PARCHETE DE STEJAR superioare, calitate neîntrecută. LĂZI de AMBALAJ CHERESTEA RAHOVA“ Societate pentru Industria lemnului LACK BLAU & CO. Telefon 2328.— Bucureşti.— Str. Herlade Obor 42, livrări prompte pentru oriee cantitate după comandă, de toate esenţele iţi dimensiunile, livrează prompt ţi convenabil Cereţi numai CIOCOLATA Berîndei Cea mai gustoasă Cea mai fină Cea mai eftină ŢEVI DE FER—F1TINGURI ROBINETE VENTILE Jacques PAUCKER BIROU TECHNIC.—Bucureşti, Str. Smârdan 27 Sucursale: Timişoara, Chişinău, Cernăuţi, Sofia. — 6 — Adresa telegr. : Dermata* Llui 99ECHO este marca celor mai bune ifi din ŢARA FRAŢII RENNER & Co. Fabrică de Pielărie S. A., CLUJ. Gelos de buna reputaţie a corpului judecătoresc proiectul se preocupă despre lucrările curţilor şi tribunalelor, procurând obligaţiunile pe care le are fiecare magistrat, pe cari îi dhiamă la muncă intensă. Se înţelege că proiectul nu putea să neglijeze de a se ocupa şi de pedepse şi de măsurile disciplinare cari sunt a se aplica celor ce se abat de la calea dreaptă a Îndatoririlor lor. O parte însemnată şi dintre cele mai importante ale proiectului de faţă o compun dispoziţiunile relative la dis- - - - , ciplina judecătorească stabilindu-se prin capi că posedă examenul dispoziţiuni precise organele de priveghere şi de inspecţiune şi obligaţiunile pentru ele de a-şi exercita cu folos aceste îndatoriri. Se stabilesc organele cari compune diversele comisiuni disciplinare şi limitele atribuţiunilor lor. Se organizează procedura pentru exerciţiul acţiunii disciplinare, se stabileşte faptele pentru care magistraţii sunt pasibilii de acţiunea disciplinară, încât avem convingerea că proiectul de faţă realizează un progres însemnat faţă de legiuirile anterioare prin două tendinţe ale sale : una de indeijm şi de stimulare pentru organizmele sănătoase din magistratul-preşedinte dela înalta Curte d« Condiţiunile pentru numirea şi înaintacasaţierea funcţionarilor judecătoreşti, condi-Pentru a preciza şi mai alas penţiuni generale precum şi condiţiuni »petru a garanta o selecţiune reală i ciare, precum sunt examenele de mumicorpul judecătoresc, proiectul orga- ni, stagiul şi definitivarea. O parte din nizează modul cum se va procede la dispoziţiunile proiectului relativ la avansările In diversele grade, rişti- funcţionarii judecătoreşti sunt puse intuind consiliul superior al magis- concordanţă cu prevederile statutului traturii, ca instanţă care efectiv funcţionarilor. Deasemenea proiectul se să-şi poată Îndeplini misiunea de a Preocupă de disciplina la funcţionarii face triajul necesar şi folositor intre Judecătoreşti şi_ despre concediile ce pot diverşii aspiranţi. In scopul acesta ob'TMe' ,nJTM “, funcţionari, judecăto-i consiliul superior este obligat a alere,dl nu beneficiazâ de vacanţă, ge pentru fiecare vacantă trei din JLnul judecătoresc tre aspiranţi, dar această alegere . vnHaananaa trebuie făcută ţinând seadră pe lân .............. . . gă Îndeplinirea conditiunilor de mna-ltimele dispoziţiuni din proiect sunt intare şi de notele calificative cu dispoziţiunile finale şi transitorii, pnn prinse In cazierele individuale ale can. 1 Uman*. tincefrea magistraţilor. In scopul acesta dl judecătoresc, ee desfiinţează jurecţiunea personalului din Ministe- ^ jj Tno+iti* vn ft. j1 u neralizează pi toată întinderea ţării nurul de Justiţie va fi obligată a ormele de judec!lt0f sindic, se desfiinţeaganiza aceste crere în care se vor A Stocatul de justiţie din Cluj şi trece pe lângă Îndeplinirea condiţia- serviciile , de contabilitate de pe lângă mior generale şi speciale de numire, Curţile din Cernăuţi şi Chişinău şi se menţinerea notelor de studiu, a no reglementează apelurile in contra hotărelor dela examenul de capacitate, rârilor sedcilor orfanele şi cererile lor precum şi a notelor calificative ce de revizuire şi, în fine, se abrogă disobligaţi sunt să dea anual inspecto- poziţiunile contrarii acestui proiecturii judecătoreşti, şefii ierarhici şi Comisiunea legislativă a admis proşefii Curţilor respective pentru fieiectul prezentat de d. ministru al juscare magistrat In parte. In modul trţiei cu modificările cari se văd în acesta se, va putea cunoaşte situat dreptul fiecărui articol şi anume: ţiunea morală şi intelectuală, des- La art 40, alin. c, s‘a introdus un toinicia şi dragostea fiecărui magis- procuror şi un substitut la tribunalul trat pentru profesiunea sa, se va pu- care urmează a se înfiinţa la Fgăraş.tea face Cu mai multă uşurinţă, dar La art. 63 devenit 53 s‘a luat măsura şi cu mai multă exactitate alegerea ca inspectorii judecătoreşti să-şi păselementelor capabile destinate avantf«* domiciliul in circumscripţia Cursărilor, iar ministrul este obligat ca 11* şi să ia parte la lucrările Curţii căîn vacanţele ce s’ar ivi să numească una. “ *parţin ori de cate ori sunt ehepe unul din cei trei indicaţi de con- mat‘ d* Prezifent. siliul superior, urmând fără posibi- La art74 «revemtfe ./ai^ocurt vor litate de înlăturare ca la alte vacan- ba ”dele ct 01 vorba «infracțiune ca »’«1 admis diplomele făcui Independenta magistreturel | M S AStt ITSJ trimiţi advocaţii în magistratură şi s’a Pentru asigurarea desăvârşitei inadmis ca certificatele de practică a prodependenţe a ordinului judecătoresc sesiunii de advocat să poată fi eliberate faţă de puterea executivă, proiectul, 5* de barau. ( conform și cu principiile puse In ^ art- * a redu» la 9 am dela 10 Constituţiune, stabileşte iaiaovibj- s^‘,ul P«*TM adv««atii cari ar solicita litatea magistraţilor, Intinzând-o in sâ/ie, preşedinţi, procurori şi primi-pre ’ iTart. t*2 A suprimat vorbele prl în Vechniul Regat şi la magistraţii din Ardeal, în modul cum se stabileşte la art. 42. Prin aceasta se pune capăt nesiguranţei şi imprecisiunei situaţiiunii magistraţilor din Ardeal, ţinându-se însă seamă şi de necesităţile permanente ale Statului. Se înţelege că proiectul admiţând vna vitoare la Primii-preşedinţi de tribunale, cari nu pot fi chemaţi să prezideze o Curte. La art. 104 s’a ridicat dela 48 la 50 ani vârsta peste care mi poate, să treacă advocatul cu 15 ani de practică care ar Solicita un post II. magistratura corpului Curţii de Casaţie. La art. 105 s’au şters ultimele i rânmoyibilitatea şi stabilind condiţii mile duri ca un consilier de pentru dobândirea ea, se ocupă cu aten ,a CaMtie fi5 ^ fl numit deadreptic si de modul cum ee pierd functmniie inamovibile, toate fiind stabilite in r "p ' , , vederea aceluiaş scop de a ţine sus va .*** . 106 80 precizează din ce maloarea şi prestigiul ordinului judecăto- ****** recu^at procuroresc_rul creneral de la Casaţie, eliminandu-se posibilitatea pentru consilierii Curţilor de anei şi pentru procurorii de secţie Cel ce este chemat pe lângă ministrul de justiţie să supravegheze in mod permanent buna reputaţie a magistratului, numirea şi Înaintarea lui, şi aplicaţiunea lui pentru profesiunea ce a îmbrăţişat, este consiliul superior al magistraturii. Proiectul prin dispoziţiunile art. 67 devenit 57 reuşeşte să facă din acest consiniu un adevărat "organism de supradela Curţi de a fi avansaţi dea dreptul procurori generali la Casaţie. La art no s’a stabilit proporţia de I juri. faţă de 1 an intre stagiul advocaţilor cari vor să intre in magistratură faţă de magistraţi. La art. 116 s’a precizat supravegherea pe care e chemat să o exercite pro-ia ac o wja o.- - - . veghere, de selecționare ,i de îndruma- "XlfafTde* "alte mici modificări de amănunt, cum sunt cele din art. 143 re a ordinului judecătoresc, dându-i o compunere de așa natură incât el să aibă posibilitatea prin organele din care e compus, de a cunoaşte întreaga magistratură, pe toţi membrii ei in parte, cu toate calităţile şi cusururile pe cari le-ar avea ei. Compunerea consiliului superior al magistraturii nu se mai face prin alegerea colegilor, ci prin dispoziţiunile legii, iar organele sale componente se culeg de pe întreaga suprafaţă a regatului. 145, 167, 173» menţionăm dispoziţiunea din art. 142 care lămureşte că inamovibilitatea prevăzuta la litera a priveşte pe magistraţii inamovibili găsiţi in funcţiune la data Unirii, iar alin. b priveşte numirile făcute în Ardeal după Unire. Art. 145 prevede dispoziţiunea privitoare pe magistraţii cari nu au fost declaraţi inamovibili de Consiliul superior, dar cari neavând nici un motiv de îndepărtare, pot fi menţinuţi sub obligaţiunea trecerii examenului de capacitate. La art. 167 să precizează că amnestia, prescripţia sau absolvirea nu apăra pe magistrat de acţiunea disciplinară. Capitolele privitoare la disciplina judecătorească, la văcăriţă, la concedii şi la compunerea grefelor, precum şi toate dispoziţiunile privitoare la funcţionarii judecătoreşti nu au suferit decât neînsemnate modificări de redacţie. La dispoziţiuni finale s’au introdus 4 dispoziţiuni transitorii şi anume* Art. 290, că advocaţii din circumscripţiile Curţilor din Ardeal, cari la data promulgării legii de faţă se vor _.........._ ‘ " de advocat sau unul cu cel de magistrat, vor putea fi numiţi şi un viitor în magistratură, cu avizul Consiliului superior, dacă vor avea stagiul necesar şi condiţiturile cerute de lege. E bine înţeles că , examenul de advocat nu va mai produce acelaş efect pentru viitor. Orice alt examen afară de cel prevăzut prin legea de faţă se suprimă. Art 291 (nou) dispune ca până la organizarea învăţământului superior şi unificarea titlurilor universitare se vor putea numi în magistratură şi acei ce vor avea examene juridice de la universităţile din Cluj şi Cernăuţi şi şcoala de drept din Oradea Mare, tură, alta de înlăturare şi epuraţiune1 Art. 292 (’nou) dispune înfiinţarea a ordinului judecătoresc de elementele tribunalului de Făgăraş pe ziua de nedestoinice sau nevolnice. 1 Ianuarie 1925 şi Stabileşte că circum-Se înţelege dela sine că proiectul se scripţia acestui tribunal va fi fixată mai ocupă de vacanţe şi de felul cum prin decret regal in urma avizului conse compun secţiunile de vacanţă şi siliului_ superior al magistraturii, cum au să judece ele , de materiile cari I In fine art. 293 (nou) stabileşte că urmează a fi judecate in vacanţă, sau locurile de judecători, , cari se vor găsi cum se exprimă proiectul în timpul vacante la data promulgării legii de când se restrâng judecăţile numai la faţă, precum şi acelea ce vor deveni vacante ulterior, până la formarea primului tablou de clasificare pe baza examenului se vor putea completa prin fnnamnfttrea supleanţilor, ajutorilor de judecători şi substituţi bine notaţi, având cel puţin 2 ani vechime în grad şi numai cu titlul provizoriu. Ei sunt supus! examenului de capacitate. laiHtoU .............. §rej2 £rihna unui botoşan? EXTRACT D. Costache Gh. Buruiană din com. Corni, prin petiţia inreg. la No. 5293 din 1924, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Ioana, tot din comuna Corni pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil, Maria. Soţia posedă 20 prăjini pământ în ţarină şi o casă cu 12 prăjini pământ in vatra satului. Grefier, C. D. Vasiliu. No. 13920, 13 Mai 1924. Orca tribunatului Botoşani EXTRACT determinate. Din această căsătorie Lucrările curiilor şi tribunateior D. Neculai Tambaliuc din comuna Călăraşi, prin petiţia inregia No. 34108 din 1922, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria din Iaşi, pentru cauze 011 caracter urgen. Pentru a termina cu dispoziţiunile a privitoare la ordinul judecătoresc vom rezultat patru copii: Valiţa, Elena. Aş mai aminti modificările privitoare pe pasia şi Dumitru. Soţia nu are avere, concedii, pe cari proiectul le precizează Grefier, C. D. Vasiu. Cînei din urmă proiectul ,e . p. 14277, 17 Alai 1924. ocupă de funcţionarii judecătoreşti, ori ■■■" 11 _■ ganizând a'punerea grefelor, stabilind Litere-Arte-Ştiinţe O romanţă românească Dacă am avut şi avem composiţiuni musicale, savante fi pe care generaţiunea veche, contemporană lui C. A. Rosetti ori Eugen Carada, in prima tinereţe, nu le-au putut concepe fi crea, începusem să perdem genul uşor, al romanţei cântate cu patos de „puriştii*’ coloraţi fi de tinerii fi tinerele în primul fior al dragostei. Romanţa ufoară fi primăvărateca, sgdobie ca un copil, aducând în suflet adierea câmpurilor înflorite fi visul de aur al armoniei, romanţa o strângere de mână prietenească unită cu surâsul femeei iubite, începuse să decadă. Şi acest gen de musică in care ochii plâng sub ritmul unui cântec, „Tu care eşti perdută1' ori „Vegi răndunele se duc*’, ne-a fost din nou întinerit prin I cotttposiţiile lui I. Băjescu-Oardă, autorul lui „Flori de nufăr", cântată agi Pretutindeni, unde e o vioară, un ţambal, sau o voce musicală. Ultima composiie, a lui Băiescu-Oardă, pe care am ascultat-o cu plăcere este: „'Atât de dulce eşti, nebuno'*, în care versul cald fi plin de nuanţă sufletească se îmbină admirabil cu acordul musical. Suntem satisfăcuţi când constatăm că alături de composiţile de tttare şcoală, apar şi acele creaţiuni melodice atât de strâns legate cu sufletul nostru , românesc. O expoziţie permanentă de BifturA Micul număr al sălilor de expoziţie din Bucureşti, pe de o parte, iar pe de alta scumpetea măre a chiriilor celor existente, a determinat direcţiunea ziarului artistic şi teatral „Rampa” să pună la dispoziţia pictorilor noştri, unuul din saloanele redacţiei acelui ziar, pentru o expoziţiune permanentă. Inaugurarea acestui salon de expoziţie, situat în etajul I din str. Sărindar No. 7, în redacţia „Rampei”, se va face Duminică 25 Mai la orele 11 dimineaţa, cu o expoziţiune de picturi în ulei şi pasteluri. După câte suntem informaţi artiştii expozanţi au fixat preţuri la îndemâna tuturor cumpărătorilor, chiar a celor mai modeşti. Expoziţia este deschisă în fiecare zi de la Crete 9—12 şi 3—6, şezătoare culturală RSBBSBP* Asociaţia bunilor meseriaşi muncitori şi mici funcţionari din culoarea de galben, a organizat o şezătoare literară şi muzicală pentru Joi 29 Mai orele 8 jum. seara, la şcoala primară de fete, din str. Tunari No. 48, lângă str. Ferarî. Cunoscutul teolog şi scriitor părintele Gala Galaction, va trata despre muncă şi credinţă (şi între timp) corul Seminarului Central, va executa diferite bucăţii Ateneulomân Duminică 1 Iunie a. c. la orele 9 seara are loc la Ateneu conferinţa d-lui Prof. R. Allier care va vorbi despre : De quelques conséfluences spirituelles de la guerre. * Duminecă 1 Iunie ora 5 p. m. se va ţine la Ateneul Român, discursul de recepţie ca membru al Ateneului al d-lui colonel George Bacaloglu, despre „Ardealul ca isvor cultural". Va răspunde d-l prof. dr. Babeş, Intrarea liberă, 80c. scriitorilor Soc. scriitorilor români convoacă pe toţi membrii săi la adunarea generală anuală de se va ţine Duminică 8 iunie, orele 16 dim., în sala „Fundaţiei universitare Carol I“. La ordinea zilei : darea de seamă a comitetului; descărcarea gestiunei , alegerea noului comitet şi diferite propuneri. Dacă la această dată nu a® va întruni numărul de membri, conform statutelor, adunarea se va ţine Duminica următoare la aceeaş oră, ai orice număr de membri. CARŢINOU3 LEGEA CHIRIILOR A apărut „Legea chiriilor“ comentată şi adnotată de d. avocat G. I. Demetriu. Lucrarea cuprinde textul legei şi, sub fiecare articol, comentariul chestiunilor de drept în comparaţiune cu textele vechi, dezbaterile parlamentare complete şi sistematizate, jurisprudenţele rămase în vigoare, iar ca anexe, în extenso, expunerea de motive, legile anterioare, legea proprietarilor şi un index alfabetic. Foarte îngrijit tipărită, lucrarea d-lui avocat G. I. Demetriu este o contribuţiune merituoasă la limpezirea diverselor probleme in legătură cu regimul care guvernează astăzi raporturile dintre proprietari şi chiriaşi. Spestacolele zilei SAMBATA 31 MAIU TEATRUL REGINA MARIA. — „Clopoţelul de alarmă“ TEATRUL CĂRĂBUŞ. _ Compania C. Tănase. — „Vorba vine!" revistă In două acte de Nick şi Keops (deschiderea stagiune!). PARCUL OTETELEŞANU—Compania Leonard. — „Bayadera“ (deschiderea stagiinei). DUMINICA 1 IUNIE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Vorba vine". PARCUL OTETELEŞANU. — „Bayadera”. DELA SOCIETATEA »Principele Hirten“ —Serbarea dala ministerul de externe— Duminică 15 Iunie (Rusalii) va avea loc în grădina şi saloanele ministerului de externe, o mare serbare dată de soc. principele Mircea, sub înalta prezidenţie a M. S. Regina. Dela ora 5-8 diferite atracţii fi surise pentru copii cu tombolă de animate iar seara dancing, pantomină, dansuri de caracter fi concurs de dans. In timpul serbărei va fi la dispoziţia publicului bufet fi restaurant. Intrarea golei pentru copii, ioo lei pentru persoane mari, dând dreptul la toate atracţiile. In cap de ploae, serbarea se amână pentru a doua si. c Dela Soc. MACEDO-ROMANA Toţi membrii societăţei de cultură Macedo-Română din Capitală sunt rugaţi a veni în localul Societăţei spre a aştepta, având in frunte pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României, preşedintele de onoare al acestei Societăţi, pe d-nii delegaţi ai asociaţiunei „Astra" cari vor vizita localul societăţei noastre Duminică la orele 5 P- tăcând va avea loc şi solemnitatea desve- trei plăcei comemorative a Românilor macedoneni din comuna Turia, căzuţi in războiul pentru întregirea neamu lui. Subiectul discursului de recepţie l-a, format „Economia Politică Naţională“! D-l Constant Georgescu a arătat concepţia vechii şcoli economice a Physiokraţilor, a economiştilor englezi: Smith, Stuart Mill, spre a lămuri doctrina nouii şcoli de economie naţională, care a fost creată în Germania de Frederic List, în StateleUnite de Henry Carey şi în Franţa de JPaul Cauwes. Şcoala cea nouă face să intervină noţiunea de naţionalitate ca element principal în Economia Politică. După această şcoală, naţiunea este cauza şi centrul unei întregi serii de fenomene economice. Naţiunea esta baza Economiei Politice. Doctrina Economiei Politice Naţionale a apărut ca o reacţiune contra şcolii individualiste, care a preamărit pe individ, neglijând interesele naţiunii, ca entitate economică. D-l Constant Georgescu, analizând diferitele doctrine economice şi evoluţiunea economică a diferitelor state, ajunge la concluziunea că bogăţia naţională este alcătuită du asociaţia şi colaborarea armonică a diverselor ramuri de producţie şi că statul trebue să stabilească limita libertăţii individuale, că ceea ce interesează o naţiune nu sunt valorile de schimb ce posedă, ci forţele productive de care dispune. De aceea, să impun măsurile protecţioniste, pentru ca la adăpostul acestor măsuri, să se poată crea o industrie naţională, un comerţ intern şi extern puternic, o navigaţiune fluvială şi maritimă naţională. Siguranţa şi independenţa unui stat depind de desvoltarea paralelă şi complectă a tuturor ramurilor de producţiune. In timpul ultimului război s’a evidenţiat acest adevăr» România, care azi se găseşte într’o fază de creştere şi intr’o epocă de transformare radicală economică, se impune să urmeze principiile economiei politice naţionale. Dionisie Marţian, încă de la 1858, şi P. S. Aurelian, la 1873, au recomandat chiar pentru România Veche o politică economică naţională. D-l Constant Georgescu termină Interesantul său discurs, spunând că ideea unei confederaţiuni a tuturor popoarelor este atrăgătoare, dar, în împrejurările actuale politice şi economice, este nerealizabilă, căci ar avea ca rezultat supunerea economică a tuturor celorlalte popoare la supremaţia acelui popor care a tras cel maimare avantagiu din războiul mondial. Mulţumeşte pentru onoarea ce i s-a făcut şi asigură pe vechii membri că îl va ajuta în opera culturală şi naţională ce şi-au propus să înfăptuiască. A răspuns d-l vicepreşedinte al Ateneului, Ştefan C. Ioan, care, după ce a relevat activitatea economică şi culturală a noului membru, concentrată în numeroasele şi variatele salepublicaţiuni, a arătat cât de fondate sunt principiile şcolii de economie naţională şi a cerit date statistice de progresele eonomice ale României, înspecial pe tărâmul cooperaţiunii, Ateneul Român Două recepţii la ATENEUL ROMAN Discursul d-lui CONSTANT GEORGESCU , • - ' : D-1 CONSTANT GEORGESCU SĂRBĂTORIREA e-lul Marcel Hour Aseară, la orele 9, d. ministru de externe I. G. Duca a oferit un banchet în grădina resaurantului Chateau briand ilustrului oaspe d. Marcel Hoden, de la Societatea Naţiunilor. Au luat parte d-nii miniştri I. G. Duca şi Al. Lapedatu. d. Marcel Hoden, d-nii miniştri plenipotenţiari N. Fiodor, secretarul general al ministerului de externe Trăznea-Greceanu şi col Arion, etc. ... . In tot timpul banchetului a domnit cea mai prietenească atmosferă. Banchetul a luat sfârşit la orele n. XXX- COMUNICARE Grupul acţionarilor români ai societăţii „VEGA“ convocaţi de subscrisul, aduc la cunoştiinţă că, la întrunirea acţionarilor români, care a avut loc la 30 Mai 1924, în calea Rahovei No. 42, s’a prezentat din partea societăţii „VEGA“ d-l I. Marinescu, administrator, care a declarat că, deşi s’a dat descărcare de gestiunea anului 1923 de către Adunarea generală din 26 Aprilie 1924, totuşi Consiliul de Administraţie pune la dispoziţia acţionarilor registrele societăţii şi îi invită chiar astăzi la verificare. Grupul acţionarilor români m’a delegat cu această lucrare şi în urma verificării făcută în zilele de 30 şi 31 Mai a. c. subscrisul, declar în numele meu şi în numele celorlalţi acţionari că suntem de acord cu descărcarea dată de Adunarea generală a acţionarilor societăţii „Vega“, cu privire la gestiunea anului 1923. Cu această, orice neînţelegere între noi şi societate se consideră înlăturată. (sa). Dr. N. T. Deleanu ............. ■■ XXX................ Cuvintă d-lui I. B. BOBESCU Domnul I. B. Bobescu îşi citeşte literare şi-l urează ani mulţide discursul de recepţie ca membru al muncă spre binele ţării şi al Insti- Ateneului. Un strălucit Ateneistituţiei culturale în care a fost ales ca membru cactiv, Al. Odobescu. In documentatul şi frumosul discurs d-l Bobescu caută să cuprindă - i personalitatea lui Odobescu în multiplele sale aspecte. topit Odobescu a studiat cu multă dragoste literatura noastră arătând frumuseţea ei şi legăturile cu miturile vechi. Activitatea sa ştiinţifică şi însemnătatea „Istoriei Arheologiei” ca şi a marei opere „Le trésor de Petroasa” e arătată amănunţit de d-l Bobescu. Apoi vorbeşte despre rolul lui Odobescu in desvoltarea învăţământului nostru, prin îndrumările pe care le-a dat ca director al şcoalei normale. Ca Ateneist Odobescu a ţinut trei discursuri: Moţii, Curcanii şi Clădirile antice cu dom circular. In toate se vede aceiaşi cultură minunată şi acelaşi suflet a Comunităţii noastre, se va oficia in care vibra la tot ce era în legătură ziua de Duminecă 1 Iunie a. c. la ora cu neamul nostru. 11 jum. a. m. la Templul din str. Ne-Figura măreață a lui Odobescu (gdu~Vodă No* 10 nu rămâne nepieritoare în cultura noa- «C|U| stră și e un imbold de muncă pen- ‘ 1% 1^ U 51) tru a duce neamul nostru spre cel pentru odihna sufietului defunctului mai mare progres. D-1 Bobescu în marelui filantrop cheie uvând Ateneului o activitate cât mai spornică im mişcarea noa- stră culturală. D-1 Gh. Adamescu răspunde conferenţiarului, felicitându-i pentru Rudele, prietenii, cunoscuţii şi enideia ce a avut-o vorbind despre uriaşii Comunităţii, sunt rugaţi a lua Odobescu şi urându-i aceiaşi dia- parte la această pioasă ceremonie, gâste de muncă şi aceleaşi preocu- considerând această înştiinţare drept pâri de binele obştesc pe care le-a invitaţiune, arătat întotdeauna. Aminteşte ac- * tivitatea d-lui Bobescu ca scriitor în chestiuni financiare, sociale şi FLORA BORAX intr’un irigator de apă este de nepreţuit in toaleta intimă a populară spălat în toaleta zilnică moale şi desinfectantă. O spălătură pe săptreţei. O linguriţă de Flora Borax rămână a capului cu Flora Borax şi Săpun Flora întreţine higiena desăvârşită a pielei capului şi a părului împiedicând formarea mă(Emolin) parfumat, face apa de femeii. Comunitatea Israeliţilor de rit spaniol din Bucureşti Din iniţiativa Academiei Române şi Jacques N. Elias Consiliu! de Reprezentant!