Viitorul, octombrie 1925 (Anul 18, nr. 5273-5298)

1925-10-01 / nr. 5273

» n­r .. I -­­■ 1 11Industria Ramână de Pitrat Societate Anonimă Română pentru Inte­ria, Comerţul şi Creditul petrolifer Sediul: Bucureşti, Strada Lascar Catargi 17 1, Consiliul de Administraţie al Societăţii în şedinţa din 25 Septem­brie a. c. hotărând chemarea unui vărsământ de Lei 125 de fiecare acţiune din emisiunea III-a, domnii acţionari ai Societăţii sunt ru-­ a vărsa la sedul Societăţii din Str. Lascar Catargi 17, In fiecare zi de lucru, între orele 10—12 a. m. şi 3—5 suma de Lei 125. .Vărsământul la certificatele din emisiunea III-a se va efectua dela 1—15 Octombrie a. c. inclusiv. In baza aceleaşi deciziuni a Consiliului de Administraţie, Domnii acţionari vor Beneficia cu începere dela 1 Octombrie 1925 de dividendul anului 1925 pe termen de 3 luni de zile. Pentru vărsamintele întârziate se va percepe pro rata temporis şi cu începere de la 1 Octombrie 1925 o dobândă egală cu dividendul net dis­tribuit pe anul 1924 şi aceasta până la data de 31 Decembrie 1926, când Societatea îşi rezervă dreptul de a uza de dispoziţiunile art. 170 din co­dul comercial. II Se acordă în acelaş timp d­ lor acţionari posesori de certificate din emisiunea III-a facultatea de a achita Integral restul de Lei 425 de acţiune, între 1—15 Octombrie a. c. inclusiv; cei ce vor achita în ace­ste condiţiuni acţiunile lor, vor beneficia cu începere dela 1 Octombrie 1925 de dividendul anului în curs(1925), direcţiunea generala Turneul oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa I-a şi Profesoară la Conservator ■ -"‘Vi ’OC": Maria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa I-a şi al D-lor: N. Bâlfăteanu, Cr. Duţu­­lescu, Gsby Banielopol, etc., etc., Se va reprezenta marele succes Bizant. Tragedie în 4 acte în versuri de da l Mircea Rădulescu Iubire Piesă în 3 acte de S­mul Paul I. Prodan Figuraps-Cor-Grefcestră Decoruri-Costume- Recuzite [MIE IE H «Ii 1000 kgr. lemne de bucătărie 758 lei 1800 ,, ie ier 830 1808 .. ie las 880 1608 „ cojite 1130 Tăiate şi aduse la domiciliu LIGNIT—ANTRAGIT-COCS Se vinde cu mia şi vaionul DACIA CARPAŢI — Lemne de foc — Strada Câmpineanu no. 19 şi la Depou str. Traian 163 colţ cu str. Plantelor + Mult îndumeraţii şi în veci ne­­mângâiaţii Ion, Constantin şi A­­lexandri fin Maria şi N. Opîjan fiică şi ginere, I. P. S. Pimen mi­tropolitul Moldovei, Ana şi preot Paraschiv Georgescu, familiile Predeanu şi Ştefănescu, au dure­rea să anunţe prietinelor şi cunos­­cuţ lor încetarea din viaţă a prea iubitului lor, Pi­liane Mmm Episcop de Constanţa decedat în ziua de 27 Septembrie 1925, la Constanţa. Corpul neînsu­fleţit va fi adus în Capitală Mer­­curi 30, ora 6 dimineaţa şi va fi depus în biserica Amza. Serviciul religios se va oficia în aceiaşi zi, la ora 3 p. m., de unde cortegiul funebru va porni la Cimitirul Belu. Primăria Oraşului Târgovişte Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa amatori­lor că în ziua de 5 Octombrie 1925, orele 10 dimineaţa se va ţine lici­taţie la această Primărie cu oferte închise pentru aprovizionarea Co­munei cu piatră calupuri de granit de Turcoaia (Dobrogea) necesară pentru pavarea Bulevardului Carol I din acest oraș. Președinte, Const. S. Ionescu Secretar, G. Dragomirescu. No. 5235 25 Septembrie 1925 12390 PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL LAXATIV DE VÂNZARE IA TOATE FARMACIILE NOUILE NORME de REPARTIZARE a DEBITELOR de RAPTURI SPIRTOASE Un debit la 1000 locuitori. — O ultimă prelungire pentru brevetele expirate Instrucţiunile ministerului de Finanţe către administratorii financiari din ţară 1. f1. D. P. Montarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane ITINERARIU : 5 Octombrie Constanţa; 6 Octom­brie Ploeşti; 7 Octombrie Buzău; 8 şi 9 Octombrie Brăila; 10 şi 11 Oc­tombrie Galaţi; 12 Octombrie Foc­şani; 13 Octombrie Bârlad; 14 şi 15 Octombrie Kişinău; 16 Octombrie Iaşi; 17 şi 18 Octombrie Botoşani; 19 şi 20 Octombrie Cernăuţi; 21 Oc­tombrie Roman; 22 Octombrie Pia­tra; 23 Octombrie Bacău; 24 Octom­brie Focşani; 25 Octombrie Piteşti; 26 Octombrie R.­Vâlcea; 27 şi 28 Octombrie Caracal; 29 şi 30 Octom­brie Craiova; 31 şi 1 Noembrie T.­­Severin; 2 Noembrie Lugoş; 3 şi 4 Noembrie Timişoara; 5 şi 6 Noem­brie Arad; 7 Noembrie Oradea; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare; 10 Noem­brie Oradea; 11 Noembrie Cluj; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Bră- Ha; 17 Noembrie Câmpina. , Că vezi baronul nu se teme de nimeni... Numai de porunca Mă­riei Sale Regelui sau a Măriei Bale Regina, ungurul ascultă! El a zis că nu -i pasă nici de legile ţării, nici de guvern nici de ju­decători!... Numai de palat, as­cultă... Aşa că dacă Măria Sa Re­gina îi scrie numai dou­ă rân­duri, apoi... — Te recunoaşte baronul ca feciori — Chiar de nu mă recunoaşte... Da cel puţin, ne scapă­­fin sără­cie. Şi ridicându-şi gheaţa până a­­proape de nivelul biuroului, vor­bi indignat: — Uite, domnule!... Nici n’am ghete în picioare!... Ce fel de fe­cior de grof sunt eu? — N’am putut să nu zâmbesc — Şi adecă crezi, dumneata, că Măria Sa Regina se amestecă în astfel de treburi ! — D’apoi, dece să nu se ames­tece? Ea are un suflet bun pen­sii cei nedreptăţiţi şi cu neca­ Alex.l­.Săndulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—8 p. m.—Telef. 19/22 zuri mari... Nu ajută ea pe toţi orfan­ii de război? Trebuie să facă dreptate şi pentru noi... Nu se poate! Degeaba am venit noi la Bucureşti? — Poţi să fii sigur că ai venit degeaba... Tânărul baron se uită necăjt la mine: — Şi aici că nu’i nimic de fă­cut? — Nimic. Ca un gest obraznic, fratele din ţara Oltului, îşi trânti pă­lăria în cap, şi îmi vorbi de sus ca un adevărat fiu de baron un­gur: — No!... Că g bine a grăit dom­­nu Maniu când a zis că în ţara românească nu’i dreptate!... Hai, mamă!... Ce ai înţepenit acolo, cu ochii beliţi, ca o proastă? Biata victimă a baronului un­gur, tresări aproape speriată şi îşi urmă fiul, şi mai umilită de­cât cum intrase... AE. CAZABAN se întâmplă, să se ştie cine se gân­deşte să turbure pacea lumei. Din partea noastră, nu poate fi vorba nici de „Şanţuri­le netrecut“, nici de „antagonisme ireductibile", nici de „un armistiţiu şi nu „de o pace" în această parte a Europei, cum vorbea cu putere de expresiune care-i caracteriza Excelenţa Sa Con­te Apponyi.­­ Sarcina noastră principală, să nu uităm prin urmare că este dezar­marea morală. Trebue ca guvernele şi popoarele să ajungă a se con­vinge că războiul nu mai este un mijloc pentru a regula conflictele internaţionale, că ar aduce după el pedepsirea agresorului şi in orice caz veştejirea morală unanimă a lui Ceea ce trebue prin urmare să ne preocupe nu e numai cunoaşte­rea şi limitarea numărului soldaţilor şi a utilajului mecanic de care dis­pun statele, dar încă să ajungem a şti şi a îndruma sufletul popoare­lor,­ în deosebi al unora. Dacă su­fletul însuşi naţional este pacific mecanismul războiului nu se va declanşa. Avem nevoe de dezarmare materială, dar mai ales de Ui a mo­rali. Trebue ca domnia justiţiei sa înlocuiască pe aceea a forţei brute Iată de ce România va vota proec­­tul de rezoluţiune al delegaţiunei Spaniole. * Armata Ofiţeri generali şi ofiţeri superiori trecuţi In rezervă Următorii ofiţeri generali şi o­­fiţeri superiori împlinind limita de vârstă au fost trecuţi în poziţie de rezervă pentru a-şi regula drep­turile la pensie : General de brigadă­ Bădescu Bu­cur, comandantul brigăzii 1 infan­terie. . General de brigadă Boţea Gheor­­he, de la comandamentul corpu­lui II armată. General de brigadă Boboc Con­stantin, comandantul pieţei Bucu­reşti. . General Arion Croon, din Minis­terul de Rǎzboiu. General Negru Atanasie, dela inspectoratul tehnic al geniului Colonel Ionescu Justinian dela comandamentul diviziei 19. Colonel Iliescu Atanase, coman­dantul regimentului 86 infanterie. Colonel Rădulescu loan dela co­mandamentul teritorial al corpu­lui II armată. Colonel Pe­cu­rar­in Aurel, coman­dantul cercului de recrutare Ora­dea Mare. Colonelul Păun N. loan, dela ser­viciul geografic al armatei. Locot.-colon­el Teodorescu loan de la cercul de recrutare Constan­ Locot.-colonel Anghel Florea, co­mandantul batalionului 5 admi­nistrativ. Locot.-colonel Stavri Va­sile de la comenduirea pieţii Bacău. Marius Marinescu Constantin din regim. 4 Infanterie. Maior Rombeanu loan, de la co­­meriduirea pieţii Tecuci. Ministerul­­de finanţe a trans­mis administraţiilor financiare din ţară următoarel­e instruc­ţiuni, referitor la regulele de ca­re trebue să se ţină seama în ce priveşte noul regim al debitelor de băuturi: „Primim reclamaţiuni că unele comune ar fi rămas fără nici un debit de băuturi care să funcţio­neze legal, deoarece toate breve­tele existente au expirat, din care cauză populaţia duce lipsă de unele articole ce sunt de tre­buinţă . Regimul debitelor In co­munele cu peste 1000 lo­cuitori a) ’ Ca în satele cu o populaţie de 1.000 locuitori sau mai mare, unde nu funcţionează cârciumi sau numărul celor care funcţio­nează este mai mic de una la 1.000 locuitorii, să se scoată în li­citaţie numărul de debite cores­punzător, astfel înncât să se sa­tisfacă proporţia de un debit la 1.000 suflete. Această proporţie nu se poate depăşi. Socotirea se va face, cum ,vî s’a explicat, pe mii întregi. Regimul debitelor In sa­tele cu peste IOC© locuitori b) In satele cu populaţia mai mică de 1000 locuitori, care nu au nici un debit, să se înfiinţeze câte un debit cu tot felul de bău­turi, care să vândă numai pentru consumat la domiciliu. Cârciumele din această cate­gorie­­(cari vând la dom­iciliu) pot avea acolo, unde comuna va găsi de cuviinţă, şi han sau os­­pătărie, unde să se vândă ca ac­cesoriu la mâncare şi numai cu ocazia mâncărei, şi băuturi, cu preferinţă vin şi bere. Pentru ambele categorii­­de de­bite (a­ şi b), se va ţine licitaţiie în condiţiunile prevăzute, iar a­­probările se vor da conform avi­zului comisiunilor judeţene. Muzicale Concertul iela­­Areneie Romane Dumincă după amiază a avut loc la Arenele Romane o mar­e serbare muzicală, pe care o datorim „Fun­­daţiunei culturale Principele Ca­rol“, Uniunei artiştilor, instrumen­tişti din România, sub activa preşidenţie a d-lui colonel Pancu, şi mai cu deosebire maestrului George Georgescu, însufleţitorul, animatorul acestui frumos con­­cert, *’ --*#6#«».... Publicul Imens car­e înţesa Ate­nele romane, a făcut ovaţiuni ne­­stupite ilustrului dirigent şi boga­tei falange care număra pentru o­­cazie trei sute de membri. Execuţia programului care se compunea din Uvertura „Tanhau­­ser“ de Wagner,­ Simfonia pateti­că­ de Tschaikowski şi Poema ro­mână de Enescu, a fost la înălţi­mea tuturor manifestaţiunilor mu­zicale dirijate de maestrul Geor­­gescu. Cu prilejul acestui concert, ma­rele public a putut aprecia talen­tul aceluia care prezidează destine­le Operei Române şi ale orchestrei „Filarmonica“. Publicul­ s-a aliat la frumoasa cu­vântare rostită de d. con Panou, cinstind talentul şi munca maes­trului Georgescu, şi într’un elan îndiscriptibil a ovaţionat pe diri­gent. „Uniunea“ a oferit d-luî Geor­­gescu un bust al lui Beethoven. Nu am şti să aplaudăm în dea­­juns asemenea manifestaţiuni, cari pot pune în contact pe marii noş­tri artişti cu acea parte din public care nu poate veni nici la operă, nici la simfonice. : Ne-am bucurat văzând covârşi­toarea impresiiune pe care a pro­­­dus-o maestrul Georgescu, asupra unor auditori, carii poate pentru prima oară, îl văzuse dirijând. : îl fă NI -M F. Ultima păsuire pentru brevetele expirate Vechilor debite ale căror bre­vete au expirat după 1 Ianuarie 1925, cari au beneficiat de dife­rite termene şi cari nu vor de­veni definitive prin lic­itaţie, cum s’a arătat mai sus, le veţi da o ultimă păsuire până la 1 Ianua­rie 1926, atrăgându-le individual atenţia ca până la acea dată să-şi lichideze negreşit toate băutu­rile, căci sub nici un cuvânt nu li se ma­i prelungeşte dreptul de vânzare peste această dată (adi­că peste 1 Ianuarie 1926). Debitanţii în cauză se vor a­­dresa cu cereri direct la ad-t­a financiiară, iar cererile se vor re­zolva direct şi personal de d­vs. Tablouri cu debite de­finitive Se va grăbi deci cu fixarea nu­mărului de debite pe populaţie,­­ 1000 locuitori un debit, şi se va tine licitaţie. Până la 1 Noem­brie c. ne veţi înainta lista debi­telor definitiv admise şi aproba­te prin licitaţie, prin comisie şi cu împlinirea tuturor dispoziţiu­­nilor ce vi s’au comunicat prin instrucţiunile cu No. 154.696, 194.072 şi 204.943. Măsura de fixare a debitelor definitive la cifra populaţiei şi ţinerea licitaţiei trebue să se ia de prefectură, în înţelegere cu d-voastră. Bine înţeles că veţi proceda în totul conform cu regulile fi­­xa­te prin ordinul circular No. 154.696. Copîe după acest ordin— dacă nu s’a trimis până acum — se va trimite şi prefecture­ de urgenţă. Dela 1 Ianuarie 1926, prin ur­mare, nu vor rămâne în fiinţă decât cârciumele definitive ad­mise acum la licitaţie, precum şi cele cu brevet în curs, adică acela ale căror brevete nu ar fi expirat. Acestea vor fi definitiv admise şi închise şi ele, strict la expirarea termenului prevăzut în brevet. MAESTRUL GEORGESCU a* iVUIORUB JUBILEUL lui N. LEONARD In seara de 12 Octombrie va a­­vea loc în sala Teatrului Carol cel Mare (Eforie) o mare reprezentaţie extraordinară dată­ în onoarea teno­rului N. Leonard, cu prilejul Împli­nirei a 20 de ani de carieră teatrală. Se va cânta cu această ocazie fru­moasa operetă „Bayadera" în care Leonard deţine rolul principal. O sărrbătoare bine meritată care înseamnă o carieră atât atât de bo­gată în succese. Tenorul Leonard în aceşti 20 de ani de activitate teatra­lă a fost un neobosit interpret a numeroase roluri şi în toate a cu­noscut succesul. In plină maturitate a talentului. Leonard fiind angajat acum să cân­te pe marile scene occidentale, va primi în seara de Sâmbătă din par­tea asociaţiilor artistice din ţara o­­magiul de admiraţie. Doi nedespărţiţi prieteni, N. Leo­nard şi V. Maximilian, pot cu sa­tisfacţie privi trecutul lor, amândoi au împlinit 20 de ani de teatru, a­­mândoi au ajuns astăzi în fruntea mişcărei artistice din ţară. N. Leonard ne va părăsi pentru a cânta pe scenele Parisului. Ii uruim să întâmpine de la publicul din Me­tropola lumei aceiaşi bună primire ca din partea spectatorilor români. D-I LEONARD ­­uirea lui Sziklay Inventatorul unei pa­raşute Publicul Capitalei îşi aminteşte că, prin luna Iulie, aviatorul Szi­­klay s’a aruncat cu ajutorul unei paraşute dintr’un aeroplan, dela o înălţime de 2 mii metri, la aero­dromul dela Băneasa. Experienţa a reuşit foarte bine şi aviatorul urma să mai facă şi alte experienţe în ţară. Din cauza unei neînţelegeri cu asoci­­tul său, Sziklay a renunţat la acest plan şi a plecat în străină­tate cu invenţia sa. Ajuns în Polonia, Sziklay a organizat un meeting la Varşo­via. In ziua de 26 Septembrie, la orele 4, inventatorul paraşutei s’a urcat într’un avion, urmând să se arunce la aerodrom. Când avionul a atins înălţimea de 2000 metri, Sziklay s’a arun­cat, având paraşuta prinsă de spate.­­ Paraşuta nefiind pusă la punct, nu s’a deschis şi inventatorul a căzut grămadă la pământ. Soţia lui Sziklay, care se află în Capitală, a fost înştiinţată te­legrafic de moartea tragică a so­ţului său La Patriarhie Spre Ierusalim Pelerinii români la CONSTANTINOPOL —­ Un grup de închinători condus de­­ P. S.S. dr. Ni­­colai Bălan, mitropolitul Transilvaniei, a sosit la Con­­stantinopol unde au vizitat Patriarhia şi alte monu­mente ale creştinismului — Vizitarea bisericilor istorice Vizităm sălile palatului, bogăţi­le ornamentelor bisericeşti, chipu­rile patriarhilor din sânul cărora mulţi inşi au fost mari teologi, di­plomaţi, organizatori, dar toţi fă­ră excepţie buni ortodoxi, cari ai apărat până la jertfire de sin demnitatea unei tradiţii care fac par­te din patrimoniul întregei ei­ştinătăţi. Constantinopol, 26. — După cum s’a renunţat în ciuda tutror vitre­­se ştie, din iniţiativa I. P. S. S. uităţilor vremii, de. Nicolai Balan, mitropolitul T " " Transilvaniei, s’a organizat penegrinaj la Ierusalim. I. P. S. Mitropolit, a rostit b­­un româneşte, pe urmă în greceşte că — ------ — —-------- vintele de salut, i-a răspuns dela Luni, 21 Septembre, se găseau cât şi Cumpănit patriarhul,­ adunaţi în portul Constanţa, 160 pelerini. Elegantul vapor, împăratul Traian stetea gata să ne primeas­că pentru a ne transporta. La 5 ore d. p. a fost plecarea. Toţi pe­lerinii pe bord au asistat la ser­viciul religios pentru călători. I. P. S. Mitropolit a citit molifta că­lătorilor. Mult public venise la port să privească plecarea pri­mului pelerinagiu românesc la lo­curile sfinte. I. P. S. Mitropolit Nicolae cer­cetează şi se întreţine cu toţi pe­lerinii. Se găsesc între ei Prea­sf. Episcop Justinian de la Ismail, S. C. Arhimandrit Andreiu Magier, de la Oradea-Mare, protopop Gi­­blescu şi preoţi din toate colţurile ţării. Sunt şi mireni, avocatul dr. G­aroiu-Braşov, dr. Petra, dr. Cristea-Sibiu. Alţii de la Arad, Cluj, mulţi din Bucureşti ingi­neri, profesori, comercianţi. Avem pelerini din Bucovina, Banat, Ba­sarabia. Iau parte şi dame din diferite părţi ale ţării. E d-na gen. Văi­­toianu, soţia d-lu­i ministru al co­municaţiilor, cu fiica, apoi ţărance din Bucovina şi Transilvania. Că­lătoria s-a făcut pe o splendidă noapte înstelată. Când ne-am trezit în dimineaţa zilei de Marţi, au putut vedea un splendid răsărit de soare, vărsând purpură pe cer şi pe întinderea apelor. La 8 ore ne găsim la gura Bos­forului. Se opreşte vaporul pentru a primi vizita reglementară. După aşteptarea de mai bine de o oră, un pilot porneşte cu „împă­ratul Traian“. Sântem extaziaţi de tabloul mi­nunat al Bosforului. Vile, grădini se văd pe ţărmurile Bosforului în stânga şi în dreapta. De la distanţă apare Constantino­polul cu clădirile tixite, cu palate­le şi moscheele cari dominează cul­mile de dealuri. Cel ce a văzut o­­raşele de mare încearcă o asemă­nare. Constantinopolul e unic: chee care închide şi deschide do#*"* lumi, trecutul şi viitorul. In poetul de la Constantinopol sosirea „împăratului Traian” pro­duce senza­ţie. Ne întâmpină re­prezentanţii autorităţilor locale şi delegaţia Patriarhiei CORESPONDENT DeţaAteneul Po­pular Obor Se ştie că din iniţiativa unor oa­meni iubitori de cultură şi convins de foloasele propagandei culturale în straiele cât mai largi ale popo­rului, s’a înfiinţat din Aprilie 1925 un Ateneu Popular în cartierul O­bor. Acest Ateneu poartă numele Dr. Angelescu, de pe numele omu­lui care a făcut şi face atât de mul pentru răspândirea luminei în fan noastră. Ca o mărturie a activităţei aces­tui Ateneu popular, au apărut sta­tutele lui, cu numele fondatorilor şi aderenţilor. „Statutele" sunt însoţite de versu­rile inimoase ale lui Vasile Militar. O iniţiativă frumoasă ce trebue cu­noscută şi susţinută. După recepţie cercetăm biseric­­e vechi, prefăcute în moschee. B­ierica Sf. Gheorghe e o minun Prin mosaicul de aur al picturile Veche de 15 veacuri păstrează o pictură scene biblice, evanghelic şi tradiţia unor credinţe din evan­gheliile apocrife. D. profesor, Pa­padopoulos de la Chalkis dă pre­ţioase explicaţii. Lucrul cel mai impresionant vizitarea Sfintei Sofii. Turcii ! Prevăd cu pantofi şi astfel ne pu­tem apropia de sfintele ziduri a­ fostului altar. Grandioasa clădir e un monument al mariiog şi ett­­elior, dogme, formulate de genii elin­ei lăsate lumii de moştenir Pe mine mă însoţesc cu o delicat atenţie doi studenţi turci, cari îi fac studiile în Berlin. Au însoţ­it escursionişti germani, însoţi de experţi bizantinologi. „Consta­tinopolul e întreţinut în istoria­­­turor­ neamurilor. El este al cre­ş­til­or, dar şi al gloriei noastre Gloria este a celor ce au o­menii în lume. Sunt ruine în domenii spiritual ca şi în cel material. Ca din ruine se înalţă o nouă lume. A­ceia a unui viitor, care se deschid numai celor, capabili de o nouă un­nire în lume. Pelerinii se trezesc după o noa­re în postul Constantinopolului,­­ ţipăt­ul sirenelor. Răspundem c rugăciunile dimineţii. Şi ne grâ­bim să vizităm: muzeul naţions turcesc şi oraşul plin de viaţă­­ de sgomot. I. P. S. Mitropolit coboară cu suita, fiind întâmpinat de prea­fe­ricitul Vasilie, patriarhul Ierusa­limului. Ceilalţi pelerini iau masa pe vapor şi debarcă după prânz. Un vaporaş mai mic ne duce la sfânta patriarhie unde pelerinii asistă la un serviciu divin. In tronul patriarhal e condus I. P. S. Mitropolit Nicolae îmbrăcat în mantie şi cu cârja în mână. E primul ierarh român condus în a­­ceastă strană. Ecteniile le spune în româneşte un arhimandrit grec de la patriar­hie şi tot în româneşte citeşte şi sfânta Evanghelie. După slujbă a urmat vizitarea bisericii patriarhale cu sfintel­e moaşte la care ne-am închinat. A urmat recepţia la patriarhie. Sala de recepţii ca şi întregul palat al patriarhiei dovedesc că aici există „Revista ideilor" de sub direc­t­ lui A. Luca, continuă să dea blicului nostru o lectură pe cât variată, pe atâta de distractivă instructivă. Marile curente filosi­ce şi literare, noutăţi artistice, gini din scriitori celebri, se găs ----------- - ------- ------ ------- reproduse cu pricepere şi cu şltă tradiţii de fast mare, la care nu alegerei în „Revista Ideilor“. ----­ Publicații nou­­ ­--------------------------— 3 Expoziţiunea Bordenache In ziua de 4 Octombre se în­chide expoziţiunea de pictură a d-lui Au­rel Bordenache, cunoscut publicu­lui prin expoziţiile sale atât din ţară, cât şi din Paris, pictorul nos­tru fiind unul din cei mai apreciaţi elevi ai marelui portretist Flameng. Expoziţiunea lui Aurel Bordena­che, este ultima, el urmând să plece pentru lung timp în străinătate. Poesiile lui G. Murnu D. G. Maria, care ne-a dat admi­rabilele sale traduceri ale Iliadei şi Odiseei, în versuri atât de reuşite încât uneori traducerea lui Homer, la aspectele poeziei populare româ­neşti, oferă iubitorilor de artă ade­vărată un volum întreg de poezii. Titlul e Alma Sol, apărute în edi­tura­ Casei Şcoalelor, şi constitue un adevărat eveniment literar. Opera Română Iată ordinea spectacolelor pe pri­ma săptămână din Octombrie. Joi 1 Octombrie, deschiderea stagiunii „Boris Godunov";­­Vineri 2 Octom­brie „Paiaţe" şi Baletul „La Mane­vre“; Sâmbătă 3 Octombrie „Aida"; Duminică 4 „Paiaţe" şi Baletul­ „La Manevre*; Luni 5 „Faust“; Marţi 6 pentru a doua oară „Boris Godu­nov"; Miercuri 7 „Manon" cu d-ra Andreea Anghel. —... * Spectacolele din prima săptămâ­nă vor fi dirijate: „Aida şi Faust“ de d-nul George Georgescu, „Boris Godunov" de d-nul Egizio Massini, „Manon" de d-1 Alfred Alessandrescu „Paiaţe" de d-nul Umberto Pessione. Teatul^tjOTa: In astăseară se reia la Teatrul Naţional marele succes al stagiu­­nei trecute „Iubire“ piesă în 8 acte de d. Paul­a Prodan, cu d-nele Maria Filotti, Elena Parizianu, Charlotte Brodier, d-nii N. Sorea­­nu, Gr­. Mărculescu, N. Bălţăteanu, G. Calboreanu în rolurile princi­pale. Piesa „Iubire“ va avea un nu­­mărr foarte restrâns de reprezenta­­ţiuni, d-na Maria Filotti fiind ne­voită să plece în marele turneu o­­ficial în toată ţara. * Viitoarea premier® a teatrului Naţional va fi „Meşterul Manole” de d. Victor Eftimiu. Premiera va avea loc în sear­a de 7 Octombrie. * „Vlaicu Vodă", dramă istorică a d-lui Al. Davila, se va juca ultima dată Duminică 4 Octombrie, în ma­tineu, " "f*— ----­ Teatrale D. Adrian Maniu a fost numit director de scenă şi consilier artis­tic al Teatrului Naţional din Cra­iova - H * Viitoarea premieră a teatrului Popular va fi „Zile vesele după război” de d. Mihail Sadoveanu. Cu „Thebaida“ d-lui Victor Ef­timiu are loc în astăseară deschi­derea stagiunei Teatrului Naţio­nal din Cluj. Rolurile principale vor fi jucate de d. şi d-na Zaharia Bârsan. Teatrul Regina Maria aa——■ ii ii 11111111 mim mjmsstBi ■—|p"Ffi,|i| 'im» Premiera piesei: „Discipolul Dia­volului" a fost amânată pentru sea­ra de Luni 5 Octombrie. In cursul să­ptămânei care vine, repertoriul Teatrului Regina Maria este astfel alcătuit: Miercuri 30 Sept. Vineri 2 Oct. Sâmbătă, 3 Octom­brie se va juca : „Amedeu Stânje­­nel" Marţi 29, Joi 1 Octombrie şi Duminecă 4 Octombrie se va juca : „Domnul de la ora 5" , iar în mati­­neurile de Sâmbătă şi Duminecă se va juca : „Amedeu Stânjenel". Teatrul Popular Actualmente la Teatrul Popular se repetă „Maestrul” piesă în trei acte de d. Mircea Ştefănescu. Cele cinci roluri sunt împărţite între d-na Nelly Oprea şi d-nii C. Cal­boreanu G. Vracca, O. Cristobald Şi G. Bâcleşeanu. Spectacolele zilei Teatral Naţional. — „Iubire". Teatral Regina Maria. — „Dom­nul de la ora 5“. Teatral Popalar. — „Erasmus Montanus". Teatral Alhambra. — Varieteu. 3 Litere-Arte-Stiinte

Next