Viitorul, octombrie 1925 (Anul 18, nr. 5273-5298)
1925-10-01 / nr. 5273
» nr .. I -■ 1 11Industria Ramână de Pitrat Societate Anonimă Română pentru Interia, Comerţul şi Creditul petrolifer Sediul: Bucureşti, Strada Lascar Catargi 17 1, Consiliul de Administraţie al Societăţii în şedinţa din 25 Septembrie a. c. hotărând chemarea unui vărsământ de Lei 125 de fiecare acţiune din emisiunea III-a, domnii acţionari ai Societăţii sunt ru- a vărsa la sedul Societăţii din Str. Lascar Catargi 17, In fiecare zi de lucru, între orele 10—12 a. m. şi 3—5 suma de Lei 125. .Vărsământul la certificatele din emisiunea III-a se va efectua dela 1—15 Octombrie a. c. inclusiv. In baza aceleaşi deciziuni a Consiliului de Administraţie, Domnii acţionari vor Beneficia cu începere dela 1 Octombrie 1925 de dividendul anului 1925 pe termen de 3 luni de zile. Pentru vărsamintele întârziate se va percepe pro rata temporis şi cu începere de la 1 Octombrie 1925 o dobândă egală cu dividendul net distribuit pe anul 1924 şi aceasta până la data de 31 Decembrie 1926, când Societatea îşi rezervă dreptul de a uza de dispoziţiunile art. 170 din codul comercial. II Se acordă în acelaş timp d lor acţionari posesori de certificate din emisiunea III-a facultatea de a achita Integral restul de Lei 425 de acţiune, între 1—15 Octombrie a. c. inclusiv; cei ce vor achita în aceste condiţiuni acţiunile lor, vor beneficia cu începere dela 1 Octombrie 1925 de dividendul anului în curs(1925), direcţiunea generala Turneul oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu marea artistă Maria Filotti Societară Clasa I-a şi Profesoară la Conservator ■ -"‘Vi ’OC": Maria Filotti cu concursul D-lui Gh. Ciprian Societar Clasa I-a şi al D-lor: N. Bâlfăteanu, Cr. Duţulescu, Gsby Banielopol, etc., etc., Se va reprezenta marele succes Bizant. Tragedie în 4 acte în versuri de da l Mircea Rădulescu Iubire Piesă în 3 acte de Smul Paul I. Prodan Figuraps-Cor-Grefcestră Decoruri-Costume- Recuzite [MIE IE H «Ii 1000 kgr. lemne de bucătărie 758 lei 1800 ,, ie ier 830 1808 .. ie las 880 1608 „ cojite 1130 Tăiate şi aduse la domiciliu LIGNIT—ANTRAGIT-COCS Se vinde cu mia şi vaionul DACIA CARPAŢI — Lemne de foc — Strada Câmpineanu no. 19 şi la Depou str. Traian 163 colţ cu str. Plantelor + Mult îndumeraţii şi în veci nemângâiaţii Ion, Constantin şi Alexandri fin Maria şi N. Opîjan fiică şi ginere, I. P. S. Pimen mitropolitul Moldovei, Ana şi preot Paraschiv Georgescu, familiile Predeanu şi Ştefănescu, au durerea să anunţe prietinelor şi cunoscuţ lor încetarea din viaţă a prea iubitului lor, Piliane Mmm Episcop de Constanţa decedat în ziua de 27 Septembrie 1925, la Constanţa. Corpul neînsufleţit va fi adus în Capitală Mercuri 30, ora 6 dimineaţa şi va fi depus în biserica Amza. Serviciul religios se va oficia în aceiaşi zi, la ora 3 p. m., de unde cortegiul funebru va porni la Cimitirul Belu. Primăria Oraşului Târgovişte Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 5 Octombrie 1925, orele 10 dimineaţa se va ţine licitaţie la această Primărie cu oferte închise pentru aprovizionarea Comunei cu piatră calupuri de granit de Turcoaia (Dobrogea) necesară pentru pavarea Bulevardului Carol I din acest oraș. Președinte, Const. S. Ionescu Secretar, G. Dragomirescu. No. 5235 25 Septembrie 1925 12390 PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL LAXATIV DE VÂNZARE IA TOATE FARMACIILE NOUILE NORME de REPARTIZARE a DEBITELOR de RAPTURI SPIRTOASE Un debit la 1000 locuitori. — O ultimă prelungire pentru brevetele expirate Instrucţiunile ministerului de Finanţe către administratorii financiari din ţară 1. f1. D. P. Montarea ambelor piese a costat aproape 2 milioane ITINERARIU : 5 Octombrie Constanţa; 6 Octombrie Ploeşti; 7 Octombrie Buzău; 8 şi 9 Octombrie Brăila; 10 şi 11 Octombrie Galaţi; 12 Octombrie Focşani; 13 Octombrie Bârlad; 14 şi 15 Octombrie Kişinău; 16 Octombrie Iaşi; 17 şi 18 Octombrie Botoşani; 19 şi 20 Octombrie Cernăuţi; 21 Octombrie Roman; 22 Octombrie Piatra; 23 Octombrie Bacău; 24 Octombrie Focşani; 25 Octombrie Piteşti; 26 Octombrie R.Vâlcea; 27 şi 28 Octombrie Caracal; 29 şi 30 Octombrie Craiova; 31 şi 1 Noembrie T.Severin; 2 Noembrie Lugoş; 3 şi 4 Noembrie Timişoara; 5 şi 6 Noembrie Arad; 7 Noembrie Oradea; 8 şi 9 Noembrie Satu-Mare; 10 Noembrie Oradea; 11 Noembrie Cluj; 12 şi 13 Noembrie T.-Mureş; 14 şi 15 Noembrie Sibiu; 16 Noembrie Bră- Ha; 17 Noembrie Câmpina. , Că vezi baronul nu se teme de nimeni... Numai de porunca Măriei Sale Regelui sau a Măriei Bale Regina, ungurul ascultă! El a zis că nu -i pasă nici de legile ţării, nici de guvern nici de judecători!... Numai de palat, ascultă... Aşa că dacă Măria Sa Regina îi scrie numai două rânduri, apoi... — Te recunoaşte baronul ca feciori — Chiar de nu mă recunoaşte... Da cel puţin, ne scapăfin sărăcie. Şi ridicându-şi gheaţa până aproape de nivelul biuroului, vorbi indignat: — Uite, domnule!... Nici n’am ghete în picioare!... Ce fel de fecior de grof sunt eu? — N’am putut să nu zâmbesc — Şi adecă crezi, dumneata, că Măria Sa Regina se amestecă în astfel de treburi ! — D’apoi, dece să nu se amestece? Ea are un suflet bun pensii cei nedreptăţiţi şi cu neca Alex.l.Săndulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—8 p. m.—Telef. 19/22 zuri mari... Nu ajută ea pe toţi orfanii de război? Trebuie să facă dreptate şi pentru noi... Nu se poate! Degeaba am venit noi la Bucureşti? — Poţi să fii sigur că ai venit degeaba... Tânărul baron se uită necăjt la mine: — Şi aici că nu’i nimic de făcut? — Nimic. Ca un gest obraznic, fratele din ţara Oltului, îşi trânti pălăria în cap, şi îmi vorbi de sus ca un adevărat fiu de baron ungur: — No!... Că g bine a grăit domnu Maniu când a zis că în ţara românească nu’i dreptate!... Hai, mamă!... Ce ai înţepenit acolo, cu ochii beliţi, ca o proastă? Biata victimă a baronului ungur, tresări aproape speriată şi îşi urmă fiul, şi mai umilită decât cum intrase... AE. CAZABAN se întâmplă, să se ştie cine se gândeşte să turbure pacea lumei. Din partea noastră, nu poate fi vorba nici de „Şanţurile netrecut“, nici de „antagonisme ireductibile", nici de „un armistiţiu şi nu „de o pace" în această parte a Europei, cum vorbea cu putere de expresiune care-i caracteriza Excelenţa Sa Conte Apponyi. Sarcina noastră principală, să nu uităm prin urmare că este dezarmarea morală. Trebue ca guvernele şi popoarele să ajungă a se convinge că războiul nu mai este un mijloc pentru a regula conflictele internaţionale, că ar aduce după el pedepsirea agresorului şi in orice caz veştejirea morală unanimă a lui Ceea ce trebue prin urmare să ne preocupe nu e numai cunoaşterea şi limitarea numărului soldaţilor şi a utilajului mecanic de care dispun statele, dar încă să ajungem a şti şi a îndruma sufletul popoarelor, în deosebi al unora. Dacă sufletul însuşi naţional este pacific mecanismul războiului nu se va declanşa. Avem nevoe de dezarmare materială, dar mai ales de Ui a morali. Trebue ca domnia justiţiei sa înlocuiască pe aceea a forţei brute Iată de ce România va vota proectul de rezoluţiune al delegaţiunei Spaniole. * Armata Ofiţeri generali şi ofiţeri superiori trecuţi In rezervă Următorii ofiţeri generali şi ofiţeri superiori împlinind limita de vârstă au fost trecuţi în poziţie de rezervă pentru a-şi regula drepturile la pensie : General de brigadă Bădescu Bucur, comandantul brigăzii 1 infanterie. . General de brigadă Boţea Gheorhe, de la comandamentul corpului II armată. General de brigadă Boboc Constantin, comandantul pieţei Bucureşti. . General Arion Croon, din Ministerul de Rǎzboiu. General Negru Atanasie, dela inspectoratul tehnic al geniului Colonel Ionescu Justinian dela comandamentul diviziei 19. Colonel Iliescu Atanase, comandantul regimentului 86 infanterie. Colonel Rădulescu loan dela comandamentul teritorial al corpului II armată. Colonel Pecurarin Aurel, comandantul cercului de recrutare Oradea Mare. Colonelul Păun N. loan, dela serviciul geografic al armatei. Locot.-colonel Teodorescu loan de la cercul de recrutare Constan Locot.-colonel Anghel Florea, comandantul batalionului 5 administrativ. Locot.-colonel Stavri Vasile de la comenduirea pieţii Bacău. Marius Marinescu Constantin din regim. 4 Infanterie. Maior Rombeanu loan, de la comeriduirea pieţii Tecuci. Ministerulde finanţe a transmis administraţiilor financiare din ţară următoarele instrucţiuni, referitor la regulele de care trebue să se ţină seama în ce priveşte noul regim al debitelor de băuturi: „Primim reclamaţiuni că unele comune ar fi rămas fără nici un debit de băuturi care să funcţioneze legal, deoarece toate brevetele existente au expirat, din care cauză populaţia duce lipsă de unele articole ce sunt de trebuinţă . Regimul debitelor In comunele cu peste 1000 locuitori a) ’ Ca în satele cu o populaţie de 1.000 locuitori sau mai mare, unde nu funcţionează cârciumi sau numărul celor care funcţionează este mai mic de una la 1.000 locuitorii, să se scoată în licitaţie numărul de debite corespunzător, astfel înncât să se satisfacă proporţia de un debit la 1.000 suflete. Această proporţie nu se poate depăşi. Socotirea se va face, cum ,vî s’a explicat, pe mii întregi. Regimul debitelor In satele cu peste IOC© locuitori b) In satele cu populaţia mai mică de 1000 locuitori, care nu au nici un debit, să se înfiinţeze câte un debit cu tot felul de băuturi, care să vândă numai pentru consumat la domiciliu. Cârciumele din această categorie(cari vând la domiciliu) pot avea acolo, unde comuna va găsi de cuviinţă, şi han sau ospătărie, unde să se vândă ca accesoriu la mâncare şi numai cu ocazia mâncărei, şi băuturi, cu preferinţă vin şi bere. Pentru ambele categoriide debite (a şi b), se va ţine licitaţiie în condiţiunile prevăzute, iar aprobările se vor da conform avizului comisiunilor judeţene. Muzicale Concertul ielaAreneie Romane Dumincă după amiază a avut loc la Arenele Romane o mare serbare muzicală, pe care o datorim „Fundaţiunei culturale Principele Carol“, Uniunei artiştilor, instrumentişti din România, sub activa preşidenţie a d-lui colonel Pancu, şi mai cu deosebire maestrului George Georgescu, însufleţitorul, animatorul acestui frumos concert, *’ --*#6#«».... Publicul Imens care înţesa Atenele romane, a făcut ovaţiuni nestupite ilustrului dirigent şi bogatei falange care număra pentru ocazie trei sute de membri. Execuţia programului care se compunea din Uvertura „Tanhauser“ de Wagner, Simfonia patetică de Tschaikowski şi Poema română de Enescu, a fost la înălţimea tuturor manifestaţiunilor muzicale dirijate de maestrul Georgescu. Cu prilejul acestui concert, marele public a putut aprecia talentul aceluia care prezidează destinele Operei Române şi ale orchestrei „Filarmonica“. Publicul s-a aliat la frumoasa cuvântare rostită de d. con Panou, cinstind talentul şi munca maestrului Georgescu, şi într’un elan îndiscriptibil a ovaţionat pe dirigent. „Uniunea“ a oferit d-luî Georgescu un bust al lui Beethoven. Nu am şti să aplaudăm în deajuns asemenea manifestaţiuni, cari pot pune în contact pe marii noştri artişti cu acea parte din public care nu poate veni nici la operă, nici la simfonice. : Ne-am bucurat văzând covârşitoarea impresiiune pe care a produs-o maestrul Georgescu, asupra unor auditori, carii poate pentru prima oară, îl văzuse dirijând. : îl fă NI -M F. Ultima păsuire pentru brevetele expirate Vechilor debite ale căror brevete au expirat după 1 Ianuarie 1925, cari au beneficiat de diferite termene şi cari nu vor deveni definitive prin licitaţie, cum s’a arătat mai sus, le veţi da o ultimă păsuire până la 1 Ianuarie 1926, atrăgându-le individual atenţia ca până la acea dată să-şi lichideze negreşit toate băuturile, căci sub nici un cuvânt nu li se mai prelungeşte dreptul de vânzare peste această dată (adică peste 1 Ianuarie 1926). Debitanţii în cauză se vor adresa cu cereri direct la ad-ta financiiară, iar cererile se vor rezolva direct şi personal de dvs. Tablouri cu debite definitive Se va grăbi deci cu fixarea numărului de debite pe populaţie, 1000 locuitori un debit, şi se va tine licitaţie. Până la 1 Noembrie c. ne veţi înainta lista debitelor definitiv admise şi aprobate prin licitaţie, prin comisie şi cu împlinirea tuturor dispoziţiunilor ce vi s’au comunicat prin instrucţiunile cu No. 154.696, 194.072 şi 204.943. Măsura de fixare a debitelor definitive la cifra populaţiei şi ţinerea licitaţiei trebue să se ia de prefectură, în înţelegere cu d-voastră. Bine înţeles că veţi proceda în totul conform cu regulile fixate prin ordinul circular No. 154.696. Copîe după acest ordin— dacă nu s’a trimis până acum — se va trimite şi prefecture de urgenţă. Dela 1 Ianuarie 1926, prin urmare, nu vor rămâne în fiinţă decât cârciumele definitive admise acum la licitaţie, precum şi cele cu brevet în curs, adică acela ale căror brevete nu ar fi expirat. Acestea vor fi definitiv admise şi închise şi ele, strict la expirarea termenului prevăzut în brevet. MAESTRUL GEORGESCU a* iVUIORUB JUBILEUL lui N. LEONARD In seara de 12 Octombrie va avea loc în sala Teatrului Carol cel Mare (Eforie) o mare reprezentaţie extraordinară dată în onoarea tenorului N. Leonard, cu prilejul Împlinirei a 20 de ani de carieră teatrală. Se va cânta cu această ocazie frumoasa operetă „Bayadera" în care Leonard deţine rolul principal. O sărrbătoare bine meritată care înseamnă o carieră atât atât de bogată în succese. Tenorul Leonard în aceşti 20 de ani de activitate teatrală a fost un neobosit interpret a numeroase roluri şi în toate a cunoscut succesul. In plină maturitate a talentului. Leonard fiind angajat acum să cânte pe marile scene occidentale, va primi în seara de Sâmbătă din partea asociaţiilor artistice din ţara omagiul de admiraţie. Doi nedespărţiţi prieteni, N. Leonard şi V. Maximilian, pot cu satisfacţie privi trecutul lor, amândoi au împlinit 20 de ani de teatru, amândoi au ajuns astăzi în fruntea mişcărei artistice din ţară. N. Leonard ne va părăsi pentru a cânta pe scenele Parisului. Ii uruim să întâmpine de la publicul din Metropola lumei aceiaşi bună primire ca din partea spectatorilor români. D-I LEONARD uirea lui Sziklay Inventatorul unei paraşute Publicul Capitalei îşi aminteşte că, prin luna Iulie, aviatorul Sziklay s’a aruncat cu ajutorul unei paraşute dintr’un aeroplan, dela o înălţime de 2 mii metri, la aerodromul dela Băneasa. Experienţa a reuşit foarte bine şi aviatorul urma să mai facă şi alte experienţe în ţară. Din cauza unei neînţelegeri cu asocitul său, Sziklay a renunţat la acest plan şi a plecat în străinătate cu invenţia sa. Ajuns în Polonia, Sziklay a organizat un meeting la Varşovia. In ziua de 26 Septembrie, la orele 4, inventatorul paraşutei s’a urcat într’un avion, urmând să se arunce la aerodrom. Când avionul a atins înălţimea de 2000 metri, Sziklay s’a aruncat, având paraşuta prinsă de spate. Paraşuta nefiind pusă la punct, nu s’a deschis şi inventatorul a căzut grămadă la pământ. Soţia lui Sziklay, care se află în Capitală, a fost înştiinţată telegrafic de moartea tragică a soţului său La Patriarhie Spre Ierusalim Pelerinii români la CONSTANTINOPOL — Un grup de închinători condus de P. S.S. dr. Nicolai Bălan, mitropolitul Transilvaniei, a sosit la Constantinopol unde au vizitat Patriarhia şi alte monumente ale creştinismului — Vizitarea bisericilor istorice Vizităm sălile palatului, bogăţile ornamentelor bisericeşti, chipurile patriarhilor din sânul cărora mulţi inşi au fost mari teologi, diplomaţi, organizatori, dar toţi fără excepţie buni ortodoxi, cari ai apărat până la jertfire de sin demnitatea unei tradiţii care fac parte din patrimoniul întregei eiştinătăţi. Constantinopol, 26. — După cum s’a renunţat în ciuda tutror vitrese ştie, din iniţiativa I. P. S. S. uităţilor vremii, de. Nicolai Balan, mitropolitul T " " Transilvaniei, s’a organizat penegrinaj la Ierusalim. I. P. S. Mitropolit, a rostit bun româneşte, pe urmă în greceşte că — ------ — —-------- vintele de salut, i-a răspuns dela Luni, 21 Septembre, se găseau cât şi Cumpănit patriarhul, adunaţi în portul Constanţa, 160 pelerini. Elegantul vapor, împăratul Traian stetea gata să ne primească pentru a ne transporta. La 5 ore d. p. a fost plecarea. Toţi pelerinii pe bord au asistat la serviciul religios pentru călători. I. P. S. Mitropolit a citit molifta călătorilor. Mult public venise la port să privească plecarea primului pelerinagiu românesc la locurile sfinte. I. P. S. Mitropolit Nicolae cercetează şi se întreţine cu toţi pelerinii. Se găsesc între ei Preasf. Episcop Justinian de la Ismail, S. C. Arhimandrit Andreiu Magier, de la Oradea-Mare, protopop Giblescu şi preoţi din toate colţurile ţării. Sunt şi mireni, avocatul dr. Garoiu-Braşov, dr. Petra, dr. Cristea-Sibiu. Alţii de la Arad, Cluj, mulţi din Bucureşti ingineri, profesori, comercianţi. Avem pelerini din Bucovina, Banat, Basarabia. Iau parte şi dame din diferite părţi ale ţării. E d-na gen. Văitoianu, soţia d-lui ministru al comunicaţiilor, cu fiica, apoi ţărance din Bucovina şi Transilvania. Călătoria s-a făcut pe o splendidă noapte înstelată. Când ne-am trezit în dimineaţa zilei de Marţi, au putut vedea un splendid răsărit de soare, vărsând purpură pe cer şi pe întinderea apelor. La 8 ore ne găsim la gura Bosforului. Se opreşte vaporul pentru a primi vizita reglementară. După aşteptarea de mai bine de o oră, un pilot porneşte cu „împăratul Traian“. Sântem extaziaţi de tabloul minunat al Bosforului. Vile, grădini se văd pe ţărmurile Bosforului în stânga şi în dreapta. De la distanţă apare Constantinopolul cu clădirile tixite, cu palatele şi moscheele cari dominează culmile de dealuri. Cel ce a văzut oraşele de mare încearcă o asemănare. Constantinopolul e unic: chee care închide şi deschide do#*"* lumi, trecutul şi viitorul. In poetul de la Constantinopol sosirea „împăratului Traian” produce senzaţie. Ne întâmpină reprezentanţii autorităţilor locale şi delegaţia Patriarhiei CORESPONDENT DeţaAteneul Popular Obor Se ştie că din iniţiativa unor oameni iubitori de cultură şi convins de foloasele propagandei culturale în straiele cât mai largi ale poporului, s’a înfiinţat din Aprilie 1925 un Ateneu Popular în cartierul Obor. Acest Ateneu poartă numele Dr. Angelescu, de pe numele omului care a făcut şi face atât de mul pentru răspândirea luminei în fan noastră. Ca o mărturie a activităţei acestui Ateneu popular, au apărut statutele lui, cu numele fondatorilor şi aderenţilor. „Statutele" sunt însoţite de versurile inimoase ale lui Vasile Militar. O iniţiativă frumoasă ce trebue cunoscută şi susţinută. După recepţie cercetăm biserice vechi, prefăcute în moschee. Bierica Sf. Gheorghe e o minun Prin mosaicul de aur al picturile Veche de 15 veacuri păstrează o pictură scene biblice, evanghelic şi tradiţia unor credinţe din evangheliile apocrife. D. profesor, Papadopoulos de la Chalkis dă preţioase explicaţii. Lucrul cel mai impresionant vizitarea Sfintei Sofii. Turcii ! Prevăd cu pantofi şi astfel ne putem apropia de sfintele ziduri a fostului altar. Grandioasa clădir e un monument al mariiog şi ettelior, dogme, formulate de genii elinei lăsate lumii de moştenir Pe mine mă însoţesc cu o delicat atenţie doi studenţi turci, cari îi fac studiile în Berlin. Au însoţit escursionişti germani, însoţi de experţi bizantinologi. „Constatinopolul e întreţinut în istoriaturor neamurilor. El este al creştilor, dar şi al gloriei noastre Gloria este a celor ce au omenii în lume. Sunt ruine în domenii spiritual ca şi în cel material. Ca din ruine se înalţă o nouă lume. Aceia a unui viitor, care se deschid numai celor, capabili de o nouă unnire în lume. Pelerinii se trezesc după o noare în postul Constantinopolului, ţipătul sirenelor. Răspundem c rugăciunile dimineţii. Şi ne grâbim să vizităm: muzeul naţions turcesc şi oraşul plin de viaţă de sgomot. I. P. S. Mitropolit coboară cu suita, fiind întâmpinat de preafericitul Vasilie, patriarhul Ierusalimului. Ceilalţi pelerini iau masa pe vapor şi debarcă după prânz. Un vaporaş mai mic ne duce la sfânta patriarhie unde pelerinii asistă la un serviciu divin. In tronul patriarhal e condus I. P. S. Mitropolit Nicolae îmbrăcat în mantie şi cu cârja în mână. E primul ierarh român condus în această strană. Ecteniile le spune în româneşte un arhimandrit grec de la patriarhie şi tot în româneşte citeşte şi sfânta Evanghelie. După slujbă a urmat vizitarea bisericii patriarhale cu sfintele moaşte la care ne-am închinat. A urmat recepţia la patriarhie. Sala de recepţii ca şi întregul palat al patriarhiei dovedesc că aici există „Revista ideilor" de sub direct lui A. Luca, continuă să dea blicului nostru o lectură pe cât variată, pe atâta de distractivă instructivă. Marile curente filosice şi literare, noutăţi artistice, gini din scriitori celebri, se găs ----------- - ------- ------ ------- reproduse cu pricepere şi cu şltă tradiţii de fast mare, la care nu alegerei în „Revista Ideilor“. ---- Publicații nou --------------------------— 3 Expoziţiunea Bordenache In ziua de 4 Octombre se închide expoziţiunea de pictură a d-lui Aurel Bordenache, cunoscut publicului prin expoziţiile sale atât din ţară, cât şi din Paris, pictorul nostru fiind unul din cei mai apreciaţi elevi ai marelui portretist Flameng. Expoziţiunea lui Aurel Bordenache, este ultima, el urmând să plece pentru lung timp în străinătate. Poesiile lui G. Murnu D. G. Maria, care ne-a dat admirabilele sale traduceri ale Iliadei şi Odiseei, în versuri atât de reuşite încât uneori traducerea lui Homer, la aspectele poeziei populare româneşti, oferă iubitorilor de artă adevărată un volum întreg de poezii. Titlul e Alma Sol, apărute în editura Casei Şcoalelor, şi constitue un adevărat eveniment literar. Opera Română Iată ordinea spectacolelor pe prima săptămână din Octombrie. Joi 1 Octombrie, deschiderea stagiunii „Boris Godunov";Vineri 2 Octombrie „Paiaţe" şi Baletul „La Manevre“; Sâmbătă 3 Octombrie „Aida"; Duminică 4 „Paiaţe" şi Baletul „La Manevre*; Luni 5 „Faust“; Marţi 6 pentru a doua oară „Boris Godunov"; Miercuri 7 „Manon" cu d-ra Andreea Anghel. —... * Spectacolele din prima săptămână vor fi dirijate: „Aida şi Faust“ de d-nul George Georgescu, „Boris Godunov" de d-nul Egizio Massini, „Manon" de d-1 Alfred Alessandrescu „Paiaţe" de d-nul Umberto Pessione. Teatul^tjOTa: In astăseară se reia la Teatrul Naţional marele succes al stagiunei trecute „Iubire“ piesă în 8 acte de d. Paula Prodan, cu d-nele Maria Filotti, Elena Parizianu, Charlotte Brodier, d-nii N. Soreanu, Gr. Mărculescu, N. Bălţăteanu, G. Calboreanu în rolurile principale. Piesa „Iubire“ va avea un numărr foarte restrâns de reprezentaţiuni, d-na Maria Filotti fiind nevoită să plece în marele turneu oficial în toată ţara. * Viitoarea premier® a teatrului Naţional va fi „Meşterul Manole” de d. Victor Eftimiu. Premiera va avea loc în seara de 7 Octombrie. * „Vlaicu Vodă", dramă istorică a d-lui Al. Davila, se va juca ultima dată Duminică 4 Octombrie, în matineu, " "f*— ---- Teatrale D. Adrian Maniu a fost numit director de scenă şi consilier artistic al Teatrului Naţional din Craiova - H * Viitoarea premieră a teatrului Popular va fi „Zile vesele după război” de d. Mihail Sadoveanu. Cu „Thebaida“ d-lui Victor Eftimiu are loc în astăseară deschiderea stagiunei Teatrului Naţional din Cluj. Rolurile principale vor fi jucate de d. şi d-na Zaharia Bârsan. Teatrul Regina Maria aa——■ ii ii 11111111 mim mjmsstBi ■—|p"Ffi,|i| 'im» Premiera piesei: „Discipolul Diavolului" a fost amânată pentru seara de Luni 5 Octombrie. In cursul săptămânei care vine, repertoriul Teatrului Regina Maria este astfel alcătuit: Miercuri 30 Sept. Vineri 2 Oct. Sâmbătă, 3 Octombrie se va juca : „Amedeu Stânjenel" Marţi 29, Joi 1 Octombrie şi Duminecă 4 Octombrie se va juca : „Domnul de la ora 5" , iar în matineurile de Sâmbătă şi Duminecă se va juca : „Amedeu Stânjenel". Teatrul Popular Actualmente la Teatrul Popular se repetă „Maestrul” piesă în trei acte de d. Mircea Ştefănescu. Cele cinci roluri sunt împărţite între d-na Nelly Oprea şi d-nii C. Calboreanu G. Vracca, O. Cristobald Şi G. Bâcleşeanu. Spectacolele zilei Teatral Naţional. — „Iubire". Teatral Regina Maria. — „Domnul de la ora 5“. Teatral Popalar. — „Erasmus Montanus". Teatral Alhambra. — Varieteu. 3 Litere-Arte-Stiinte