Viitorul, septembrie 1926 (Anul 19, nr. 5551-5576)
1926-09-01 / nr. 5551
í farre RUE IMPRIMERIILE „INDEPENDENŢA ---------------------- SOCIETATE ANONIMA pa ACŢIUNI -------------------ELCUREŞTI — ETF. R. FOIMCAFÉ -17, — BUCUREŞTI IE E M e o M t ă 'S o t felul de ZIARE CAUŢI, BROŞURI, tcpări fin anfa Gnafică REVISTE, REGISTRE, AFIŞE și tot felul de imprimate. Atelierele sunt Sniestrste cu nt&tini mari meeîerrae pentru orice lucrări grafice și in deosebi pentru ziare cu tiraje mari. gSsfSncțjuni TEASCURI de STRU&ygl! ZBi©BIT@ARl de STRu^y^i ZDROBITOARE de POARIE BI^SM de Scâmăgar | si prelucrat lâraă în cea sssai exsenerctă calitate, produce: FABRICEU! de MAȘINI Aim RIEGER s. a. — sibiu — Prospecte și oferte trimitem la cerere grauiit. teii la M iepzitele in fatricatele „Rieses« mmSUBsflSi MEDALIAȚI cu, .semnul monif is de ap Wmim 25 an! servifl to armată închiriez Convenabil apartament 4 camere, hali, bae instalată, 2 Wh. bucătării, camară, cameră servitor, pivniță, electrică, parchet, teracotă, grădină,Vila Negrescu, Parcul Regina Maria (Elefterie). Tramvai 14 adresaţi Negrescu 1 Bd. Domniţei. DOCTORUL M*mm mmm STR. GRAMONT 13 întors de la ,Viena, după o nouă specializare consultă pentru Boli genito-urinare, Sifilis şi Piele înte orele 8—10 şi 2—5. Cadiact medical fondat In 1906 de maici specialişti pentru bolile VERB ESC CE şl SIFILIS BOALE d® MILE ^tratamentul BLEKOR&GZE1 CRONICE prin metoade electroterapeutice Electrotermic pentru prestatite Operaţiuni de specialitate ‘ URETROSCOPI B •Coalrotul dmgcpaticului clinic prte Egaliza sAngelaj _ ţi ,1 licbidnlnî cefalorachidiao W Microscopie ti UUramiarcecopi» ,.v PasasgsEîB kosrSm 9 r hânsâ tcatrul Naţional Bucureşti e«TssulL IX—X si 6—9. Telet. 3Sfai grefa îmb. Constanţa Secţia II-a . — *— EXTRAGIV 3D. Constantin Fiorescu, din colina Chirnogi, jud. Constanţa, din petiţia înregistrată la No. 113 din 1926 a intentat acţiune de avort contra soţiei sale Maria C. Forescu, născută Ristache, domiciliată în comuna Darabani, jud. Constanţa, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat un copil cu numele de Ion în etate de 1 ani. Soţia pârâtă posedă ca avere personală 4 hectare de pământ rămas moştenire de la tatăl ei Ion P. Ristache, teren situat pe mereaua comunei Darabani, jud. Constanţa- Acest extract "Se va publica în „Viitorul“ din București, conform art. 285 cod. civil. Grefier, N. G. Bărbulescu No. 21347, 1926 August 26, lucrarea sa intitulată 11 vaese di Cuccagna. Ea se execută pe dată și după ce arată geneza acestui roman, se plânge împotriva lui Sparfoglio care a sfătuit-o să suprime un pasagiu, — poate tocmai cel mai frumos. Dar să auzim pe marea scriitoare, exprimându-se prin pana trimisului : . „Ei bine, eu avusesem ideia de a isprăvi romanul cu o scenă măreaţă, ce-mi fusese inspirată din ultima groaznică epidemie de holeră. Iese unul din obişnuitele ambe populare, toate birturile dimprejur sunt ticsite de mese şi măsuţe, se iau porţiuni omerite de peşte şi fructe şi a doua zi ciframorţilor creşte înspăimântător. Ce spuneţi de acest lucru? Nu era tin frumos sfârşit al romanului ? Şi Scarfoglio m’a făcut să-l suprim”, apartament compus din patru camere, două antreuri, bucătărie, spălătorie și două pivniți în strada General Anghelescu No. 33. Adresa Ion Ionescu, Monitorul Oficial“. Un automobil se răstoarnă intr’usi saraS PLOEŞTI, 30. — Eri, pe la ora 10 dim., un automobil venind dinspre Sinaia, în dreptul kilometrului 16, lângă Ploeşti, voind să evite un biciclist, a virat prea brusc şi a dat ln şanţ, izbindu-se apoi puternic de un stâlp de telefon. Şoferul a fost grav lovit în cap şi mâna dreaptă, care i-a fost fracturată. Cealaltă persoană care se găsea în automobil a scăpat neatinsă. In acel moment trecând pe acolo cu maşina de ministru Garoflid, a luat pe rănit ducându-1 la Ploeşti, unde, prin îngrijirea poliţiei, a fost internat în spitalul Schuller. Examinarea ofaţerilor sanitari Comisiunea pentru examinarea ofiţerilor sanitari cari urmează anul acesta (seria II), cursurile şcoalei specială sanitară, asupra cunoştinţelor de fine de curs, se compune : pentru medici: Preşedinte medic general, Papin Alexandru, directorul centrului de instrucţie sanitară; membrii : D-nii medic colonel Constantinescu Constantin, dela spitalul militar Regina Elisabeta, medic colonel Saidac Ioan, dela spitalul militar Regina Elisabeta, medic colonel Botez Gh., dela spitalul militar Regina Elisabeta, colonel Opran Nicolae, șef de stat major al inspectoratului general sanitar. Examenul va avea loc cu începere de la 3 Septembrie 1926. Şi când „băeţandrii” erau gata să protesteze împotriva lui Scarfoglio cel rău inspirat, dna Matilda Serao „schimba” discuţia: — „Vreţi să aveţi bunătatea de a trece pe la tipograf şi a vă interesa ce-i cu corecturile ? — Bucuros dacă-mi plătii apoi îngheţata. — Iti plătesc îngheţata, ti-o plătesc, iată tineretul de astăzi: nimic fără răsplată. La aceste lucruri mă gândeam la Gambrinus cu îngheţata mea de lapte şi fragi dinainte şi care se topise”... Şi eu, după cetirea interviewului, mă gândeam eu startul dinainte care se răcise, cam ce părere şi-au făcut oare cetitorii organului popular, despre sănătatea acelei ilustre persoane care a stat de vorbă cu „trimisul special”... AL. CAZAR AN S’a acordat dreptul de a purta medalia „Semnul onorific de aur”, pentru 25 ani serviţi în armată, următorilor ofițeri : Locotenenți-coloneli. — Lungu M. loan, Maciei Nicolae, Marinescu Gabriel, Stoicescu loan, Mihail Gheorghe, Ion Aurelian, Coroană Dumitru, Dobre M. Gheorghe, Greculescu Nicolae, Teodorescu Gheorghe, Costăchescu A., Popovici loan Papadopol F. Constantin, Georgescu Eugeniu, Niculescu Dumitru, Gorschi Constantin, Melcescu loan, Dumitrescu Constantin, Marinescu D. Constantin, Vorvoreanu Virgiliu, Caian loan, Mitrescu Vasile. Maiori. — Boerescu Andrei, Popescu loan II, Bejan Gheorghe, Georgescu Vasile, Borsaru Ştefan, •Râtescu Ovidiu. Căpitani. — Râşniţă R. Mihail, Giurculescu Stelian, Panaitescu N. Constantin, Chioasa Teodor, Ionescu M. Anton, Horvat Dumitru, Mazilu Radu. Locotenenţi. — Titirigă Ioan, Neacon Teodor, Popa Dumitru, Bârhală Constantin, Ionescu D. Constantin, Călinovici loan, Filip Marin, Nicolae Petre, Pârcălăbescu Constantin, Năiţă Nicolae, Nicolaescu M. loan, Iaca P. Nicolae, Ungureanu P. Mihail, Duicu Sebastian, Chiurariu loan, Marinescu Constantin, Druţă Vasile, Bogdan M. Dumitru, Ciobotaru C. loan, Stănescu Marin, Irimescu C. Bucur Simionescu Petre, Moroianu M. Iacob, Dinu Păun, Pârvu G. loan, Niculescu N. Petre, Ciolan Constantin, Săndulescu Constantin. Sef de muzică cl. II. — Constantinescu Const. CAVALERIE Locotenenţi-coloneli. — Stănescu Constantin, Crăiniceanu Gheorghe, Georgescu P. Petre, Dobrescu Dumitru, Mandancovici Nicolae, Pândele G. Alexandru, Goruneanu I. Ioan, Carp G Constantin, Bogdănescu Constantin, Anastasescu Emilian, Veleanu I. Constantin, Lupu Corneliu, Ceauşescu Gheorghe. Locotenenţi. — Vlad Ilie, Balaş Nicolae, Cimpinoc Teodor, Zamfir D. Petre, Olteanu S. Radu. ARTILERIE Locotenenți-coloneli. — Tupa Romulus, Negrei Vasile, Spacu Scarlat, Alexandrescu Alexandru, Mihail Alexandru, Dragaiina Corneliu, Rizescu loan, Bărdescu loan, Diaconescu Dumitru, Macarovici Radu, Atanasiu Vasile, Tonescur Teodor, Marinescu Radu, Patrulea Nicolae, Mazâlu Constantin, Şendrea Constantin, Iliescu Traian, Galain Daitvin, Oprescu Victor. Căpitani• — Soare Nicolae. GENIU Locotenenţi-colonelî. — Georgescu C. Grigore, Popescu Andrei, Dumitrescu Rovinaru Vasile. Maior. — Moldoveanu loan. Căpitan. — Sava Gheorghe. MARINA Căpitan comandor. — Păis Nicolae-JANDARMERIA' Locotcnenti-coloneli. — Bendes'cu Constantin, Iliescu Nicolae. Maiori. — Leonescu Mihail, Riesen Traian, Agapio Vasile. Căpitani. — Miclescu Andrei, Panait Vasile. Locotenenți. — Mosoiu Panait, Badea Nae, Stăvărescu Marin. SERVICIUL SANITAR Medici-col. — Bălănescu loan, Mironescu Traian. Medici-lt.-coloneii. — Oprescu I. Dumitru, Ionescu S. Gheorghe, Marinidi Gr. Vasile, Faur I. Constantin, Dinulescu F- Vasile, Anastasiu C. Victor. Maior. — Vasiliu T. Gheorghe. Veterinar colonel. — Bucică N. loan. Veterinar-lt.colonel. — Stoicescu Gheorghe. Farmacist-lt.-colonel. — Cerbulescu G. Constantin. INTENDENTA SI AD-TRATIA Intendant-lt.-coloneii. — Rădulescu M. Alexandru, Teodorescu Nicolae, Neagu C- loan, Negulescu Andrei. Intendanti-maiori. — Eftimescu C. Nicolae, Nitulescu T. Constantin, Bubulac D. Vasile. Intendanti căpitani. — Stănescu Gh. Nistor, Crudu Gabriel, Popian C- Emil, Tentea N. Constantin, Popescu S. Ștefan. Administratori căpitani. — Negomirescu T. loan, Diaconu D. Sava, Bărbălău Gh. Gheorghe, Isbășoiu N. Constantin, Oprea C. Vasile, Mahala loan, Andreescu Grigore, Sărcoianu I Gheorghe, Ciobotaru I. Constantin, Popovici Gh. Constantin, Anghel C. loan, Gheorghiu Scarlat. Administratori locotenenți. —Bălan T. Tudose, Voinescu D. Aristide, Banu D. Gheorghe, Simiu I. Constantin, Ţigănuş I Gherase, Popescu A. Ştefan, Teodorescu Gheorghe, Beleineanu N. Dumitru, Lizărescu N. Gheorghe, Câţu C. Ştefan, Popescu N. Constantin, Mitrache Petre- Ungarritu I. Ioan, accident de ausilzii CURTEA-DE-ARGEŞ, 29 August. — Un aeroplan, pilotat de d. căpitan Bădescu, din grupul 2 aviaţie Cluj, a aterizat ori forţat largă gara Radu Negru. Capotajul aparatului a fost rupt Pilotul a scăpat ca prin minune. Aeroplanul sbura în direcţia Clujului. ÎNCHIRIEZ Dela 15 Septemvrie 1926, intră în vigoare noui tarife locale de călători, de timbre de francare şi de mărfuri, în locul celor actuale, cari dela acea dată se abrogă. In privinţa hoţiilor tarife se va avea în vedere următoarele : La tariful dâ® călători, bagaje şi câini Taxele s'a sporit pentru toate categoriile de bilete de călătorie şi toate clasele I—IV, aceasta din urmă fiind menţinută în circulaţie şi sunt stabilite pentru din statele ce trec peste 200 pm. nu din 5 în 5 km. ca până acum, ci dinl0 înl0km. Din această cauză până la înlocuirea actualelor bilete de carton existenta la cassele staţiunilor din Ardeal, cari au pe dosul lor indicate staţiuni de destinaţie situate la distante, mai mari de 200 km. taxa de pe bilet se va rectifica la numărul de km. prevăzut de noul tarif, adică din 10 în 10, iar nu 5 în 5 km. Taxele biletelor de zone pentru călătorii găsiţi în trenuri fără legitimaţii sau în clase superioare acelora la cari le dă drept legitimaţiunea ce o posedă, de asemenea sau sporit şi sunt conţinute în tarif. ¥sn@£mele cu pătură C a& &i ffgratf NOUL TARIF LOCAL de CALATORI $i MARFUPi intră în ii s ^ptembrie a. e. goane, se va putea călători cu legitimaţiuni valabile pentru clasa l De la aceeaş dată se va rectifica preţul biletelor de băi, calculându-se acest preţ, pe baza taxelor din noul tarif. La Sarifu, cee£eS©p cupetitate cu timbru de francare Aplicarea acestui tarif, deocamdată, se amână, aşa că actualul tarif se va aplica mai departe până la noui dispoziţiuni. La tariful de mărfuri In noul tarif nomenclatura mărfurilor s'a complectat prin introducerea şi a altor numeroase articole, iar clasificaţia s'a schimbat creindu-se în locul actualelor clase şi a celor două tarife speciale, altele şi anume clasele: A. B. C. D şi voluminoase şi 9 tarife speciale, precum şi un tarif excepţional pentru import. Taxele de transport se vor aplica la greutăţi sub 5.000 kg. între 1.000—10.000 kg. de la 10.000 până la 15.000 kg. şi peste 15.000 kg. potrivit coloanelor corespunzătoare prevăzute în tabela de taxe. In cazul când un vagon este încărcat cu tonajul complet se aplică taxa din coloana „Peste 15.000 kg.“ iar a încărcăturii sub tonajul vagonului se aplică taxa din coloana corespunzătoare greutății încărcate. In noul tarif s-au introdus dispoziţiuni pentru întrepozitarea şi reexpedierea transporturilor din intrepozitele publice, însă aplicarea acestor dispoziţiuni se amână deocamdată până la punerea în vigoare a unui regulament care va deter-Tot astfel ,s’au sporit şi taxele biletelor de călătorie cu plată şi ale permiselor anuale ce se emit pentru autorităţi şi cari dela 15 Sepembrie 1926, vor fi acele a noului tarif de abonamente redus cu 50 la sută. Se va mai avea totodată în vedere că deşi în dispoziţiunile noului tarif se prevede că în vagoanele cu paturi nu se poate călători decât cu legitimativni valabile pentru clasa I, cu toate acestea dispozitiunile ordinului No. 82.811 33.008 dirn foaia ----„ ..... oficială No. 242 vor rămâne şi mai mina în amanimi condiţiunie pnindeparte în vigoare, astfel că în celeioare la aceste transporturi. 4 locuri dela capetele acestor va-1 -— - ~ âe 15 O CONFERINŢA bisericească Angola 30. (Rador).— Patriarhia din Constantinopol comicase o conferinţă bisericească, care avea să adopte hotărâri interesând întreaga lume ortodoxă. Deşi congresiştii au sosit la Constantinopole, guvernul din Angola a oprit ţinerea conferinţei. SeSISSi Pereni Arhivelor Nu se poate contesta, că punctele cele mai pitoreşti ale Capitalei noastre sunt frumoasele caline ce se înalţă pe malul drept al Dâmboviţei şi pe ale căror creste se ridică falnic vechile mânăstiri-cetăţi : Mihai-Vodă (Actualmente Arhivele Statului), Mitropolia, Radu-Vodă, Văcăreşti. Unele dintre aceste monumente vechi şi-au mai păstrat caracterul primitiv, altele au fost mai mult sau mai puţin modernizate prin reparaţii sau restaurări, toate însă prezintă o înfăţişare interesantă, contrastând în mod plăcut cu clădirile din restul oraşului. Păcat numai că dealurile, pe cari sunt aşezate aceste mânăstiri-cetăţi, au rămas până acum cu totul neîngrijite şi nu s’au luat măsurile necesare — cum se face în alte ţări — ca să fie plantate cu arbori şi verdeaţă. Singur dealul Mitropoliei a fost întrucâtva favorizat, dar plantaţia de acolo este atât de meschină faţă de importanţa istorică a locului şi faţă de instituţiile aflătoare pe acel loc (patriarhia, Camera deputaţilor), încât nu o putem considera ca o podoabă demnă de ele. De aceia nu poate decât să ne bucure dispoziţia luată de primăria sectorului de albastru, ca să se amenajeze un parc la poalele dealului Arhivelor, unde pe lângă chiliile restaurate ale mânăstirei Mihai-Vodă, se găseşte străvechea biserică Sf. Nicolae, pe care marele voevod Mihai Viteazul a făcut-o ctitorie a sa. De mai mulţi ani se plănuise degajarea acestui deal de clădirile urâte ce s’au construit în timpurile din urmă pe coastele şi la poalele lui, pe unde înainte erau viile mânăstirei. Este în primul rând absolut necesar, ca localul unde se adăpostesc cele mai numeroase şi mai preţioase mărturii documentare ale neamului nostru, să fie cât mai izolat şi ferit de orice pericole. De altă parte avem o datorie de pietate faţă de ctitoria lui Mihai Viteazul ca să o scoatem în evidenţă şi să o împodobim după cuviinţă. In sfârşit este în interesul igienic al cartierului ca locurile virane de aci să fie transformate într’un parc. După cum suntm informaţi în acest parc se vor aşeza încă în toamna aceasta busturile celor doi mari cărturari ai noştri B- P. Hajdeu şi D. Onciul, cari şi-au petrecut o bună parte din viaţa lor în lăcaşul de la Mihai Vodă şi şi-au scris operele lor de istorie și filologie pe baza materialului documentar dinArhivele Plaiului. 2 Teatrul Naţional Teatrul Naţional va reprezenta în seara de Marţi 31 cor., pentru a treia oară admirabila dramă cu versuri a lui V. Alexandri „Fântâna Blanduziei“ cu minunata interpretare a maestrului Nottara în Horaţiu. In Getta apare pentru prima oară d-ra Totto Ionescu, în Gailus d. Pop Marţian, în Neera d-na Eug. Zaharia în Hebro d. Calboreanu şi Giutto d. Baldovin. * Vineri 3 Septembrie va avea loc la Teatrul National premiera piesei .Judith si Itolofer“ de Hebbel. In fruntea distribuţiei apar d-na Marioara Voiculescu în Iudith şi d. R. Bulfinski în Holoferm. Celelalte roluri vor fi jucate de d-nele E. Niczulescu, Gaby Danielopol şi d-nii Calboreanu, Atanasescu, Băltăteanu, Barbelian, Al. Constantinescu, etc. Piesa este pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. A apărut No. 17 din excelenţa reflistă „La Houmanie Nouvelle“ de sub direcţiunea d-lui Ion T. Fioresca, fost ministrul cu următorul sumar : „ Jean Th. Floresco : L'Eifort Financier do la France. Charles Diehl: L’amiîie intellectuelie de la France et de la Roumanie. A la Sociătd des Nations. Olimp Grigore loan: Le traité Franco-Roumain. (Les declarations de BL I. Bliiilineu, ministre dtes affaires éirangéies). Léon Thévenin: Au pied da la Montagna s Bushteni. Lg Conflit avec Ia Bulgarie. Jacques Dechartre : Un chantre, de la Campagne : Georges Coshtuc. Lettres Déchirées. Les Alliances do Fáig : (Le traité hélieno-yougoslave et le traité poiono-yougosiave). O. Gr. I.: Mucha, un grand artiste national. Bd. Gnérive : , La situation économique et financiers en Franco et en Roumanie. NéCessité d'une Entente Scientifiquo. L’accord commercial Franco-Allemand. Lettre de Xchécoslovaquie. Lettre de Belgrade. Lettre de Pologne. Mort de la barenne Henri de Rotschild. Informa tions politlques et diplomatique^. „Alte Siluete Literare şi Artistice“. Sa pus in vânzare la toate librăriile noul volum intitulat „Alte silueta literare şi artistice" ale scriitorul Jenan H. Eulenberg. Elegant imprimat în atelierele „Viaţa Românească" acest al douilea volum cuprinde următoarele siluete : Kant, Chopin, Watteau, Calderon, Walt Whitman, Rubens, Offenbach, Goya, Napoleon, Frederic Cel Mare. Rembrandt, Lassalle, Bach. Hans Sachs Swift, Bismarck, Raffael, Mozart, Petrarca, Verdi, M-me de Stael, Mlchel-Angelo, Kotzebue, Brahms, Halev y, lens P. Iacobsen, Haydn, Richard Voss, Petőfi ţi Beethowen. Volumul „Alte Siluete literare şi artistice" în traducerea d-lui Crăteanu, cuprinde un bogat material literar de peste 320 pagini, este tipărit cu îngrijire pe hârte velină şi pentru a fi accesibil tuturor oamenilor dornici de literatură, muzică, cultură, teatru şi tot ce se înţelege prin cultură generală, el nu costă decât, 50 lei exemplarul. Comenzile se vor adresa la Tipografia „Albina“ Str. Seulescu No. 1, Iaşi. Au apărut „Propilee Literare" numerile 11 şi 12, cu următorul sumar: Sfatul Reginei, III de M. S. Regina Maria, Plagiatorii şi Plagiatul de Nestor Ureche, Apoloage de Ion Foţi Eroarea (nuvelă) după Al. Kuprin, Castelul viziuni din răsboiu de Al. Anestin, Din trecutul nostru de D. Caselli, Craiul Elelor, după Goethe trad, de Gh. Murau, Aeterna pax (poezie) de Cyrano, Serafimul (poezie) de Horia Furtună, Pastel, tăcere linişte, largo (poezii) de Ioan Al. George, Arătare (poezie) de N. Davidescu, Toamna (poezie) de Virgil Tempeanu, Flori de toamnă (piesă Intr’un act) de R. P. Voinescu şi Ioan Foil, Omer şi opera lui de S. Bezdechi, Un tânăr român pe frontul francez de Nestor Ureche, Besbelu' dobitoacelor cu păsărele de Dimitrie Cantemir, Cronica literară: „Oameni cu cărţi“ de T. Teodorscu-Branişte, Recenzii: „Valea Bucegilor" de Nestor Ureche de Ion Foţi, Culturale ,Israel Zangwill“ „Răspuns la o Întrebare de I. Fotfi, Cronica Muzifranceze din sec. al XVIII-lea de Pryam, Cronica revistelor de George Baiculescu, Propilee dialogate (Constanţa Tekirghiol) de Spiriduş, Cronica politică de Publiu Serena, Maxime şi cugetări, curiozităţi, din toată lumea, Anecdote istorice, diverse, frângurele, de toate, Biografie şi Caricatura actualităţii. Scertaşoeînnel Teatrul Naţional. — „Fântâna Blanduziei" şi „Piatra din Casă“, Teatrul Cărăbuş. — „Nostimă şi cu Picăţele" şi dansatoarea Napierkovska. Parcul Oieblişeanu. — Las’că trece. Cinema Edison. — „Trăiască Regele“, şi trupa de reviste „Bâcleşeanu. Litere-Arte-Stiinte Cronica judiciară Condamnat pentm mită Trib. Ilfov secţia II, a condamnat la 10 zile închisoare pe agentul de percepţie Radu Benţoiu, fiindcă primind mită de la comerciantul M. Petrescu (din str. Atenei) i-a înlesnit să fie omis din registrul de impuneri pe cifra de afaceri. DIn Arad, sa D-ra Margareta Platzer de Platenberg, din Arad, a reclamat parchetului din Arad și celui de Bfov, că a fost înșelată cu un milion 800 mii lei, de un pretins avocat, d. Gr. Marinescu, dispărut fără urme, de îndată ce a încasat pentru reclamanta suma și mai ales după ce a putut cumpă-ra un automobil, cu parte din banii păgubaşei. Afacerea s’a trimis în cercetarea d-lui procuror Cercel, din trib. Ilfov, care a şi dat ordin de urmărire contra pârâtului. ALT ATAC în CAPMI ATER CONSTANTA, 30. — Eri noapte 3 comitagii, înarmaţi cu puşti, grenade şi rachete, au atacat casa locuitorului Săli Caracas din satul Racovschi, jud. Caliacra. După ce au schingiuit pe proprietar, l-au jefuit de 40 mii lei, dispărând apoi în desișul pădurei din apropiere. --------------------------------- Drăgăşani. — In după amiaza zilei de27 August a. c., a avut loc o mare consfătuire politică a tuturor şefilor de organizaţii liberale din centrele sectorului electoral Drăgăşani. Consfătuirea s-a ţinut la locuinţa şefului organizaţiei liberale locale d. Mişu Mihălescu, la care au participat d. Chirculescu candidatul partidului liberal pentru scaunul de senator a cărui alegere urmează să se facă la 12 Septembrie, d. Duca şeful partidului liberal Vâlcean şi d. Nicolescu fost prefect în guvernarea liberală şi actualmente ales de vâlceni ca senator al consiliilor comunale şi judeţene. S’au dat lămuriri şi directive pentru statornicia partizanilor şi triumful partidului, recomandându-se organizaţiilor susţinerea. candidature! d. Chircuc.ecu fostul ministru. CUVÂNTĂRILE La ora 9 seara, s’a servit un banchet în onoarea d-lui Duca şi a d-lui Chirculescu. Au participat fruntaşii şi soldaţii devotaţi ai partidului. La masa în formă de potcoavă lângă d. Duca, au luat loc în stânga d-nii Gh. Teodorini, Mişu Mihălescu, Gib Mihăescu, Bubi Dumitriu, Iancu Irateescu, Tatomir Bratu, Ştefan Rizerini, Marin Şerbănescu şi C. Stănciulescu, în dreapta d-lui Duca, după d. Chirculescu şi Nicolescu , fraţii Filipescu, Gicănascu, M. Baragan, Th. Nanca. In faţă : d. doctor Zamfixrescu, Alex. Olănescu, Manaifescu şi Mihai Mateescu. La primul pahar din produsele renumite ale Drăgăşanilor au vorbit d. Mişu Mihescu care a adus elogii d-lui Duca şi d-lui Chirculescu asigurtndu-i de dragostea vâlcenilor care mobilizaţi vor şti să-şi facă datoria luptând pentru reuşita aandroistului mult iubit d. Chirculescu. A urmat cuvântarea d-lui Marin Şerbănescu? ©ei® a relevat meritele d-lui Cesculescu cerând celor de faţă sa T ’akwya ca o răsplată a virtuţilor dovedite în timpul războiului de întregirea neamului. Au mai vorbit d. Mişu Filipescu pentru d. Duca şi Chirculescu. A răspuns d. Duca mulţumind primireaşi dragostei dovedite întotdeauna, de alegătorii celui mai drag judeţ al său, cerând ca încheere alegerea d-lui Chirculescu, o valoare a partidului liberal care a fost oferit alegătorilor din Vâlcea, ca o răsplată a credinţei şi dragostei ce o poartă partidului liberal. CUVÂNTAREA D-LUI N. D. CHIRCULESCU A făgăduit mesenilor să vie după alegerea d-lui Chirculescu să le mulţumească pentru încredere.". care au dat-o dorinţei sale. Acoperit de entuziaste ovaţiuni a luat cuvântul d. Chirculescu. Cu puternica şi bogata sa elocinţă, a făcut o călduroasă descriere a partidului liberal, enunţându-i operele făcute în trecut şi cele propuse pentru viitorul ţarei, a cărui soartă este providenţial legată de mintea sănătoasă şi sufletele cinstite şi curat româneşti a conducătorilor şi a tuturor oamenilor mari, a acestui partid, a căror înţelepciune şi luptă, au făurit cele mai mari clipe ale neamului. A aşezat cu puternică însufleţire personalitatea lui Duca, în apoteoza făurită partidului său în largul ţarei şi în lumina occidentului. A deşteptat sentimentele politice pentru interesul fiecăruia şi pentru fericirea tuturor în general. A arătat alegătorilor şi tuturor celor care ascultau, că alegerea ce vor face la 12 septembrie, va fi dovada vâlcenilor că îşi dau sufragiile numai oamenilor care reprezintă cu adevărat munca cinstea şi idealul unui partid in acărui doctrină politică este, fericirea ţărei. Core sp. t viaţa peliţiei TRUNIREA Partidului Liberal din Vâlcea Stt¥âniăpll0 d-I©? I. H. Unea şi N. Ba €Mirmlm€u D-l N. D. CHIRCULESCU