Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)

1926-10-01 / nr. 5577

Dureri de cap şi de dinţi trec repede şi sigur cu tablete foroe de Aspirină Cumpăraţi numai ambala­jul original (conţinând 6 sau 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. Comunicare In interesul uniformizărei taxelor de conturi şi bran­şamente electrice şi faţă de scumperea materialelor şi salariilor, a costului de cumpărare, de înlocuire şi de în­treţinere Societatea de Gaz şi Electricitate a­duce la cunoştinţa abonaţilor la electricitate că cu înce­pere dela 1 Octombrie 1926 va aplica o serie unică de locațiuni în alcătuirea cărora s'a ținut seama de această scumpete numai în parte. DIRECȚIUNEA 28 Septembrie 1926. ­fct de mulţumire Subsemnata aduc şi pe această cale viile mele mulţumiri şi nemăr­ginită recunoştinţă d-lui dr. Kolbas de la Clinica dermatologică din Cluj pentru interesul ce a pus în trata­mentul boalei mele, atenţiunea şi minuţiozitatea unită cu cea mai de­săvârşită aplicaţiune a noilor şi sa­vantelor d-sale cunoştinti. Acest umanitarism trebue relevat şi cunoscut, de toata lumea sufe­rindă. * Lăţiţi» Crăciun Mediaş Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii Române, se publică Următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vr­eo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Panait Capati zis şi Canatadis de naţionalitate grec de profesiune fotograf în Constanţa str. Carol No. 76, proprietar în str. Zorilor No. 2 Constanta, stabilit în tară de 27 a .or ' care depun de­ f*' ' J 'S V. Ir legei de naturalizare. 1. două certifi­cate No. 4678 și 4924 eliberate în ziua de 16 Februarie 1926 prin care se constată că nu am fost declarat nici­odată în stare de faliment. 2. un certifcat No. 4925/926 al tribunalului Constanța că nu am fost condamnat. 3. un certficat de bună purtare No. 4504 din 15 Februarie 1926 al Prefec­ture! Politiei Constanta. Primiţi vă rog Domnule Ministru, asigurarea respectelor mele cele dis­tinse. Panait trapaţi Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D. Vasile Gh. Druc caporal din re­gimentul 10 jandarmi din comuna Frumuşica prin petiţia înreg. la No. 38080/925 a intentat acţiune de di­vorţ soţiei sale Maria tot din corn. Franauşica pentru cauze determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat un copil Gheorghe. Grefier. Ionescu No. 43726 Decembrie 1925. Graf a Trib. Botoşani EXTRACT D. Dumitru Cobzari­u din Botoşani prin petiţia Înreg la No. 18352/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria tot din Botoşani pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat trei copii Aneta, Mitică şi Eugenia. Ca avere sunt două case şi un loc situate în Botoşani cumpărate pe numele la amândoi. Grefier, Marin Ciurciubaşa No. 25565, 19 Iunie 1926. geros al unui Marat sau al Şar­­lotei Corday. In direcţia religi­oasă ca şi în direcţia antireligi­­oas­ă, în direcţia reacţionară ca şi în direcţia revoluţionară sau anarhică, în direcţiunea ordinei sau a dezordinei, a nebuniilor şi cuminţeniilor literare şi ar­ti­sti­ce, a rătăcirii pro şi justeţei ştiin­ţifice, găsim în poporul francez, reprezentanţii cei mai extremişti din lume, şi deci cei mai mis­tici, toţi aducând, sau încercând să aducă, ceva nou, mare şi o­­riginal pe lume. Toţi aceşti re­prezentanţi în artă, în politică, în religie, în literatură, atât de depărtat­ sufleteşte unii de alţii, mărturisesc unul şi acelaş lucru: marea amplitudine sufletească a acestui popor, care în marea lui majoritate lucrează vegetând, dar care, prin oamenii lui repre­zentativi, arată adâncurile mari ale celui mai amplu şi mai adânc suflet creator al omenirii. Să ne vedem cu bine. MIHAJI, DRAGOMIRESCU DOCTORUL ALBERT ROSEN STR. GRAMONT 13 întors de la Viena după o nouă specializare consultă pentru Boli genito-urinare, Sifilip şi Piele în­tre orele 8—10 şi 2—5. ii Diaitfîsnte, Perle, Smaralde Aur, Platin?, Argintărie, Bijuterii uzate, i­ntichită'i PLĂTESC PREȚURI MAui — trimese și in consegnat.it — ,»LM RUS I N“ Calda Victoriei 63 fost 77. ................................. ................ —• Cărţi noui PRIMEJDIA ROŞIE de H. Socianu Este o interesantă culegere de fapte din atât de dăunătoarea a­­gitaţie bolşevistă ce se strecoară şi în ţara noastră de peste malu­rile Nistrului. D. M. Socianu redă însemnările unui detectiv peri­peţiile expulzărilor de odinioară ale celui care astăzi este reprezen­tantul bolşevicilor la Paris, d-rul Cristu Stancior Rakovski, bulgar din Dobrogea, român prin adopţi­une, socialist, comunist şi mai presus de toate, duşmanul declarat al României. Cu fapte şi date, e rememorată activitatea lui Ra­kovski în potriva intereselor ţărei, precum şi a îngăduinţelor de cari s’a bucurat sub diferitele noastre guverne, înşelate de verva lui ipo­crită. Cei cari se interesează de mişcarea mereu aţintită spre turbu­­­rarea ordine! sociale, ca şi de mun­ca penibilă săvârşită de cei cari luptă contra acestor duşmani sub mii de forme, vor găsi în broşu­ra d-lui Socianu multe amănunte interesante. Pe lângă povestirea detectivului care a praticipat la toate peripeţiile expulzării lui dr. Racowski, sunt adăugate în text şi câteva fotografii bine reuşite ale ex-doctorului în diverse ipostaze. Greta Crib. Constanţa­­a RT Gh Berea, năs --------- jetiţia adresată a­cestui tribunal şi înregistrată la No. 28395/926, a cerut despărţirea de so­ţul său Gheorghe Berea, avocat din Constanţa pentru cauze determi­nate. Din căsătorie au rezultat copii: Radu de 11 ani, Ruxandra de 10 ani, Lia de 9 ani şi Călin de 6 ani Soţul pârât nu are avere. Termen pentru a doua conciliere la 5 Octombrie 1926. Prezentul, extract se va publica In „Monitorul Oficial"* şi ziarul „Viito­rul“ din Bucureşti, conform art. 285 cod civil. Grefier, Indescifrabil. No. 26864, 1926 Septembrie 18. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Agripina Boboc din Ilârlău prin petiţia înreg. la No. 12331/925 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Ilie Boboc tot din Hârlău pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Dumitru. Soţul nu are avere. Grefier, C. D. Vasiliu. No. 35550, 1926 Septembrie 10. Grefa Trib. Botoşani exTract D. Ion Tudorache V. Ţurcanu din comuna Flămânzi prin petiţia înreg. la No. 7524/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Safta din aceiaşi comună pentru cauze determinate Din această căsătorie a rezultat 5 copii Maria, Adam, Manole, Gheor­ghe şi Vasile. Grefier, C- D. Vasiliu No. 9667, 15 Martie 1920 Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Profira Gh. Iftime din co­muna Rădeni prin petiţia înreg. la No. 8044/926 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Gheorghe Iftime cu domiciliul necunoscut. Din această căsătorie a rezultat 3 copii, Ionel, Olga şi Ernest Grefier, Nediscifrabil. No. 8574, 1926 Martie 10. VDTORUI La miiîisisro! insfractinnei usblice Comisiunile consultative dela CASA ŞCOALELOR Pe lângă administraţia Cassei şcoalelor vor funcţiona patru co­­misiuni consultative în ce priveşte editarea diferitelor o­iere cu carac­ter cultural şi anume: a) Comisiunea pentru cercetarea operelor filosofice şi pedagogice ; b) Comisiunea pentru cercetarea operelor istorice şi filologice; c) Comisiunea pentru cercetarea operelor ştiinţifice; d) Comisiunea pentru cercetarea operelor, literare. Aceste comisiuni îşi dau avizul asupa publicării operelor cari li se trimit în cercetare, sau fac din proprie iniţiativă propuneri de al­cătuiri şi publicări de opere al că­ror subiect şi autor îl indică, sau de traduceri şi publicări de opere străine d­e importanţă culturală ca­pitală. Avizele comisiunilor sunt supu­se aprobării ministrului sau admi­nistratorului Cassei şcoalelor. Au fost numiţi membri­­ a) In Comisia filosofică-pedago­­gică : D-nii: C. Rădulescu-Motru, G. G­­Antonescu, profesori la universita­tea din Bucureşti. Petre Andrei, profesor la universitatea din Iaşi. Ştefănescu Goangă, profesor la u­­niversitatea din Cluj si A. Ieseanu, profesor la universitatea, din Cer­năuţi; b) In comisiunea istorică filolo­gică: D-nii: N. Iorga, profesor la uni­versitatea din Bucureşti. G- Br­ăti­­anu, profesor la universitatea din Iasi. I. Lupas, profesor la univer­sitatea din Cluj si D. Caracostea, conferenţiar la universitatea din Bucureşti; c) In comisiunea ştiinţifică d-na: dr. G- Proca si D. Pompei, profe­sori la universitatea din Bucureşti, I Sîmionescu si P. Bogdan, profe­sori la universitatea din Iasi si G­­­âlsan, profesor la universitatea din Cluj; d) In comisiunea literară pe lân­gă d-nii: M. Dragomirescu, M. Sa­­doveanu Liviu Rebreanu, G. Murau şi Corneliu Moldovanu cari sunt numiţi şi funcţionează pe baza re­gulamentului din 1924; se mai nu­mesc d-nii: I. A. Basarabescu, G. Topârceanu, Mircea Rădulescu şi Adolf Herz. Boala Mitropol!!! Socio­ l. P. S. S. dr. V. Suciţi, mitropo­litul Blajului, se află grav bol­nav, suferind de arterioscleroză şi diabet. înaltul prelat şi-a făcut astă vară cura la Tekirglliol, după care s’a infectat la piciorul stâng, unde s’a format o cangrenă, care n’a pu­tut fi localizată. Mitropolitul Suciu se află inter­nat la, clinica chirurgicală din Cluj. Eri d. profesor dr. Iacobovici l-a amputat două degete de la piciorul stâng, iar după ameazi, in urma u­­nui consult cu d. prof. dr. Djuvara, sosit din București, a fost amputat piciorul stâng, mai jos de genunchi. înaltul prelat, în vârstă de 53 ani, dăndu-și seama că se află în stare foarte gravă, a dispus să se ia toa­te măsurile dictate de împrejurări. I. P. S. S. VASILE SUCIU PROPRIETATEA literara si artistică WnfHHIS IMIIM li111 'I ! III IMIII'IIWIIIIIIIIIilIIEilBIILIHI — Deriziunile congresului din Varşovia — Varşovia, 30 (Rador). — Con­gresul internaţional pentru apă­rarea dreptului de autor a adop­tat un proect de lege tip în pri­vinţa proprietăţii literare şi artis­tice. Congresul a votat principiul unificării legislaţiei în această privinţa, fixând la 50 de ani după moartea autorului durata de pro­tecţie a drepturilor sale. Cronica judiciară In­diarni­smul proces ű® spionaj sovietic Hotărîrea de osândă adusă de consiliul de război al div. IV, contra complotiştilor sovietici, preesidaţi de fostul diplomat bul­gar, Saşa Fisseloff, a avut şi ur­mătorul epilog. Unul dintre predanţii procesu­­lui a reclamat ministerului de război pe primul comisar regal d. maior Cristea, că, s’ar fi făcut vinovat de grave nereguli în le­gătură cu îndeplinirea atribuţii­lor d-sale. S’a făcut o imediată asebită urmată de o cercetare judecăto­rească, în timpul căreia, anche­tatul a fost suspendat. Raportul anchetatorului, d. ge­neral Ghinescu, a conchis c­ă în­vinuirile sunt complet neînteme­iate, calomnioase şi înscenante. In consecinţă, pârîtul a fost pus în drepturile sale iar ministerul de război a invitat pe d. maior Cristea să pornească acţiune în justiţie în contra calomniatorilor d-sale. Ceiace s’a şi urmat, D. maior Cristea a reclamat ca­zul parchetului local, arătând că pe când d-sa instruia procesul spionilor sovietici, s’a văzut de e­­nunţat autorităţilor superioare militare de fapte ce-i ating cin­stea personală şi-i ştirbesc dem­nitatea postului. Afacerea s-a trimis cabinetului 7 unde, doi magistraţi instructori, d-nii Ghiţescu şi Ion­ St­ănescu, au făcut îndelungate şi ample investigaţii pentru dovedirea vi­novaţilor şi vinovăţiilor. Instrucţia încheindu-se ieri­, d. procuror Istrati a dat rechizitor în cauză, trimiţând în judecata pentru denunţări calomnioase şi calomnie pe d. avocat Ştefan Ma­­rinescu, Eugen Novac, Calopi Simionescu şi Alexandru Kiseleff spion sovietic osândit la 5 ani muncă silnică (art. 294, 297 şi 298 c. p.) iar pe d. avocat Virgil Con­­stantinescu, numai pentru calom­nie. Falimente Tribunalul Ilfov, s. r., sub pre­şedinţia d-lui Coman Negoescu, a declarat ori în stare faliment, pentru încetarea plăţilor, pe ur­mătorii comercianţi din Bucu­reşti: Roza Izer, din b-dul Pache 60 ; Iacob Pinster, din str. Şelari 17; Trată Amărăşteanu, din str. Bi­­bescu-Vodă 5 ; Ar­on Granberg, din şos. Ştefan cel Mare 22 şi Gherman Blumenfeld, din calea Moşilor 268. Contenc­isul admini­strativ anulează s­ate ilegale de autoritate Prin o decizie ministerială, d. ministru al lucrărilor publice ho­­tărîse mai întâi desărcinarea din atribuţii şi apoi suspendarea din post a d-lui I. Bănescu, director general al podurilor şi şoselelor pe motivul unor cercetări, porni­te împotrivă-i. Considerând procedeul minis­trului drept act abuziv de auto­ritate şi decizia ca un act ilegal, d. Bănescu a chemat ministerul în judecata contenciosului. Procesul s’a judecat la Curtea de apel, s. III din Bucureşti (sub preşedinţia d-lui Cogălniceanu). Judecata s’a pronunţat ori, ad­miţând, pe temeiul conclusiunilor puse de d. avocat Al. D. Ionescu, acţiunea reclamantului.­­ Curtea a declarat ilegală, deci­zia atacată, a anulat-o, în con­secinţă, şi a invitat autoritatea să reintegreze pe reclamant în toate drepturile d-sale. Plata creanţelor C.F.R. şi P.T.T. Consiliul de miniştri a aprobat deschiderea pe seama ministerului de comunicaţii a unui credit in va­loare de 16 milioane lei pentru achi­tarea creanţelor vechi de la căile fe­rate şi poştă. mm Utere-Arte-id­inţe Un pictor român în „Les soistes­ aujourd’hui'1 Intr’o foarte intereantă publica­ţie : „Les artistes d’aujourd’hui” găsim reproduse o parte din ta­blourile pictorului român Aurel Bordenache, care la expoziţia re­centă de la Caen, a reprezentat cu un deosebit succes arta româneas­că în Franţa. Din reproducerile ce le dă revis­ta franceză citată, remarcăm por­tretul d-nei Maria Filotti, în­­Bi­­zant,­ precum și portretul d-lui Ilie Radu, și altele. Chiar reproducerile arată însem­nătatea artistică a originalelor. Pictorul Aurel Bordenache s’a dovedit de curând şi ca un mare sculptor, şi reproducerea unui bust (L’étreinte) ne arată Virtuo­sitatea sculptorului, dublat de pic­tor. Teatrul Naţional D. C. Nottara conduce repetiţiile piesei lui Delavigne, „Ludovic al XI-lea“, care se va juca în curând pe scena Teatrului Naţional din capitală.* •Juditha și Holofern” cape d’o­­pera lui Hebel înscenată de d. Soare Z. Soare, a pornit pe o serie lungă cu succes mereu crescând. Interpretrea marei noastre artis­te d-na Marioara Voiculescu şi creaţia masivă a d-lui Bulfinsky în rolul lui Holofern au de partea lor — ca şi­ la premieră — aplau­zele neprecupeţite ale publicului. .Judithe şi Solofern“ făgădueşte astfel să fie, nu numai faţă de cri­tici, prin presa excelentă pe care a avut-o, dar şi faţă de public prin numărul spectatorilor un mare succes al stagiunii. * Reluarea „Secretului lui Polichi­­nelle” admirabila comedie a lui Pierre Wolff, pusă în scenă de­­I. V. Enescu, este interpretată de aceiași actori cari i-au făcut suc­cesul premierei din primăvara tre­cută-D. N. Soreanu în­­Touvenel și Il­na Gusty în d-na Jouvenel stau în fruntea excelentului ansamblu realizat de d. Enescu şi care dă piesei toată savoarea aceia care i-a făcut celebritatea Renumita lucrare dramatică a­ d-lui Mihail Sorbul „Patima Ro­şie” se repetă pe scena Teatrului Naţional sub direcţia de scenă a d-lui V. Enescu. Shilt va fi inter­pretat de creatorul rolului d- Ion Brezeanu iar­ în Tofana va apare doamna Marioara Zimniceanu, Rudy va fi jucat de d. A. Pop Mar­ţian, Crina de d-na Cruceanu iar în Castris reapare d. A. Atana­sescu. Expoziţii Sâmbătă 2 Octombrie va avea loc în sala „Ileana“ (Cartea Românea­scă) vernisajul expoziţiei cunoscutu­lui pictor Gh. Sârbu. Expoziţia va fi deschisă până la 14 Octombrie. Deia Operă Vineri 1 Octombrie, la 8 juni. sea­ra foarte precis, pentru deschiderea stagiunei. Opera Română reprezintă Boris Govunov capodopera lui Mus­­sorgski, cu d-nul Gh. Folescu în ro­lul titular. Celelalte personaje prin­cipale vor fi întrupate de d-nele M­eneghina, C. Dobrescu, E. Babaci, Alex. Elefterescu şi Lidia Babici, care va cânta pentru prima oară rolul Xeniei şi de d-nii Vasile Ra­­bega, Algazi, R. Steiner şi St. Man­­dy, în rolurile pe cari le-au creat la noi. La pupitru d-nul Eg Massini. * Sâmbătă 2 Octombrie, Opera Ro­mână reia Werther de Massenet, pentru reintrarea tenorului Arnold Georgewsky. Lotte va fi întrupată de d-na M. Snegina, Albert de d. Gr. Petrovicescu și Primarul de d. R. Steiner. In rolul Sofiei va debuta d-na Florica Filimon. Orchestra va fi condusă de d-nul Alfred Alessan­­drescu.* Cel dintâi matineu al Operei Ro­mâne, de Duminică 3 Octombrie, va fi consacrat baletului, spre bucuria copiilor mari şi mici. Pe afiş: La Manevre şi amuzanta şi pitoreasca Zâna Păpuşilor de Bayer, cu d-nele El. Dobieczka, Josef, Sternfeld, M. Holban, EI. Prodanovici, Swoboda, M. Apostolescu, M. Găleanu, etc., d-nii maestru de balet A. Romanow­­sky, Dobieczky, Ciwinski, Koziarski, C. Apostolescu şi corpul de balet. La pupitru d-nul I. Bein.­­ Reprezentaţiile de seară la Opera Română vor începe la 8.30 foarte pre­s şi matineuri de la ora 3 d. a. Se reaminteşte publicului că intra­­a în sală este riguros interzisă în noul spectacolului. Teatrul Mic Succesul „Fracului“ la teatrul b, merge crescând. în fie­care oră, casa teatrului refuză lume. Ei nu se poate prevedea încă zi la care va trece un nou spec­iid, „Compania Tantzi Cutava- Bozzi-Mişu Fotin­o“, repetă totuşi îriecare zi ..Bărbatul nevesti-mi“ 3 te de.F. Gardera și alte 3 acte : „A găsit o femeie goală“ de A. Ribeau și J. Quinton. 1 Teatrul Mic toată săptămâna „F’ipul“ cu Fotino, Chamnel, Eco­­nor. Taranu, Benâe Annie, Nutzi Siescu, Sanda Tăranu, Elvira Goţinu, etc., şi Mihalescu. Teatrul „Fantasio“ mtmi 111 mi ■«■■■—atCTay membin Tei­ul Fantasio (fost Alhambra) str. Hndar No. 14, joacă toată săp­­tămA „Maimuţa care vorbeşte“ cu d-roliLeni Caler, Zoica, Manoliu, Vict­­oiu, şi d-nii loan Iancovescu, T. Prippopescu, Leon Lefter, R. Lă­­zăres, V. Negoescu, I. Stroe, Em. Rosetf etc. Bibliograf. AnreCosma junior: Acordurile do la learno. M. Ghijeanu : O reformă şcolară original Ţara lastră, anul VII, No. 39. Din ciica căminului „N. M. Ste­­riu“ al spiilor funcţionarilor finan­ciari dinîuşi şi jud. Fălciu (a treia publicat! Revista ştiinţelor veterinare, anul VII, No.l Const­ăţescu , O­noar­e a Cleo­patrei. Mihail aliţa, profesor : „Scrisor comerciali pentru clasa I, II şi III ale şcoalei elementare de comerţ" (Manual dractic aprobat, de minis­terul instiiunii publice). Spectacolule sil«i! """‘■îmi i­irrir~",~,^~~~~~"~—* Teatru r Nţional. — Ziua : „Esop“. Seara : „Frinântări“ şi „Coţofana''. Teatrul Rajina Maria. — „Poves­tea Lupului'" Teatrul Ml. — „Fracul“. Teatrul T. — „Maimuţi care vorbeţi“. ’ P° bis Cinema Bison, --*'*"* Tjwiil Ctt Maria Iacob­i, operă cö£ jlpîtS, O comedie și tupa BâcleșeanuN La ministerul finanţelor ÎNSCRIEREA valutelor pentru stră­­iniâ care vin în ţară mm. Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor punctelor va­male din ţară, prin care le pune în vedere că începând de la 1 octom­brie a. c. străinilor cari intră la noi în ţară să li se elibereze dovezi, sem­­nate de șeful vămii, de valutele străine ce au asupra lor, iar nu să le mai înscrie în pașaport ca până acum. Misiunea militară română în polonia D. general Muneanu, inspectorul general al armamentului s'a prezen­tat ieri dim. d-lui general Mircescu, ministrul de război, căruia i-a ex­pus vizita pe care misiunea militară română a făcut-o în Polonia. D. general Munteanu a fost șeful acestei misiuni din care au mai fă­cut parte d-nii : general Eliad, colo­nel Petrovan, colonel Botin, maior Iliescu, căpitan Lupaşcu. Misi­­rea a vizitat toate Loricele de arme, muniţiuni, aeroplane, ar­­naşament din oraşele Lwow, Rodov, Katovitza, cât şi numeroase alte lo­­cal­ăţi. Misi­unea a fost primită cu o deo­sebită atenţiune de către reprezen­tanţii autorităţilor militare, inp­eri­­oare şi civile. Misiunea a fost primită şi de­ pre­şedintele republicei poloneze care s-a întreţinut mult cu d. general Mun­teanu. Ofiţeri români au depus şi o co­roană pe mormântul eroului necu­noscut şi Duminică s’au înapoiat la Bucureşti Mişcare in magistratură S’a făcut următoarea mişcare in magistratură : D. Gheorghe M. Drăghici, jude­cător de şedinţă cu gradul de pre­şedinţe la tribunalul Putna, numit judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Vintilă Cris­tescu, care trece în postul ocupat de cel dintâi. D. Constantin P. Bădescu, procu­ror la trib. Mureș, permutat după cerere în aceeaș calitate la Dolj. D- Teodor G. Pănculescu, procu­ror la Dolj, numit judecător la ju­decătoria Tg.-Mureș mixtă. D. Traian Niculescu, judecător la Roșiorii de Vede rurală Teleor­man, numit după cerere, procuror la trib. Teleorman. D. Petru M.­Dascălu, supleant la trib. Roman, înaintat judecător de şedinţă la trib. Satu-Mare. D. Gheorghe Dumitriu, supleant la trib. Iaşi, înaintat judecător de şedinţă la trib. Cahul. D- Dan G. Demetrescu, supleant la trib. Ilfov, înaintat judecător la Lehliu, Ialomița. D. Virgil Andronescu, supleant la trib. Constanta, judecător la Vi­dra, Putna. D. Alexandru Tzigara-Samurcaș, ajutor la jud. II urbană București, numit supleant la trib- Ilfov. D. Anatolie N. O. Safonov, aju­tor la jud. Arciz, jud. Cetatea Albă numit supleant la trib. Cetatea Albă. _ D- Liviu T­. Cioran numit suple­ant la trib. Roman. D. Dragoş N. Cotlarciuc, numit­ ajutor la jud. București II urbană. D. Aurel N. Râpeanu, numit aju­tor la jud. Arciz jud. Cetatea­ Al­bă. D. loan Novosivschei, numit a­­jutor la jud. Copăceni jud. Bălţi- D. Gheorghe G. Caranfil, portă­rel-şef la trib. Târnava Mică se permută după cerere, în aceiaş ca­litate la trib. Fălciu. D- Dimitrie Ionescu numit portă­­rel-şef la trib. Târnava Mică. D. Dimitrie D. Boită, grefier la jud. Porceşti jud. Roman, înaintat portărel la trib. Storojineț- D. Nicolae Baciu, a fost numit por­tărel la Târnava Mică. ASASINATE politice în Rusia Moscova (Ceps).— In comuna Clechin, în regiune Sumsk din U­­craina, a fost omorât zilele aces­tea un corespondent rural din motive de răzbunare. Intr’un sat lângă Blagovescensk a fost omorât președintele comisi­­unii pentru perceperea impozite­lor, Borodin. Această comisiune conducea tocmai cercetarea cazu­rilor de neachitarea dărilor de că­­tre țărani. Asasinatul a fost comis de mai mulți locuitori revoltați contra comisiunii de percepere. .­­ mm, ■O-----­ Moscova (Ceps).— In primăvara acestui an, a survenit în Rusia sovietică o perioadă când proble­mele economice și de toate zilele au fost puse pe planul al doilea din cauza Serioaselor chestiuni po­litice de ordin intern. In acest timp au avut loc adânci frămân­tări în sânul cercurilor conducă­toare, frământări cari au ajuns atât de accentuate încât nu mai puteau rămâne înlăuntrul sălilor de şedinţă ale conferinţelor se­crete, ci au devenit obiectul de dis­cuţie deschisă al massel­or largi din toată Rusia şi a întregii prese din străinătate. Părerile câtorva elemente de stânga s’au prefăcut într’o întrea­gă opoziţie, care a stăruit cu cea mai mare energie pentru a impu­ne punctul ei de vedere întregului comitet executiv. Majoritatea a­­cestui comitet a reuşit să înăbuşe mişcarea opoziţiei, care, după ex­cluderea lui Zinoviev, a continuat în mod clandestin. Acţiunea­­opo­ziţiei a fost complect paralizată şi sustrasă pe cât a fost posibil a­­tenţiei masselor. Şi afară de a­­ceasta opoziţia stângei nu şi-a creiat nici în primele ei lupte o atmosferă destul de favorabilă. Dezorganizarea eco­nomiei naţionale Dar slăbirea mişcării opoziţio­niste şi întărirea centrului, nu în­seamnă însă o ameliorare a situa­ţiei generale. Alte probleme im­portante care îşi au şi file gravi­tatea lor, apar ameninţătoare şi continuă să neliniştească sovietele centrale. In­ primul rând se impune pro­blema economiei naţionale, care în­cearcă o mere desorganizare a in­dustriei. Aci se impune rezolvarea chestiunii preţurilor cari cresc fără a cunoaşte vre-o limită, fapt care este mai mult sau mai puţin motivat şi în al doilea organizarea administraţiei şi regularea sal­­u­riilor. In statisticele ce se fac în mod periodic asupra desvoltării industriei, ciifrele arată­­ numărul întreprinderilor readuse în activi­tate, dar în acelaș timp tot cifrele prezintă un tablou destul de nefa­vorabil industriei sovietice. Nea­junsurile economice nasc o mare îngrijorare în cercurile conducă­toare din Moscova. Se constată o scumpire extraordinară a mijloa­celor de producţie din care cauză se ridică mult şi preţurile de des­facere. Se constată de asemenea că produsele sunt din ce în ce mai in­ferioare. Cum se prezintă viaţa muncitorilor în întreprinderile statului şi particulare au fost sporite sa­lariile lucrătorilor necalificaţi şi domneşte aci o complectă decădere a disciplinei muncitoreşti. Pe lân­gă sustragerea de la lucru, care este deja o boală cronică, trebue să se mai lupte şi cu alcoolismul şi neglijenţa faţă de mersul între­prinderii. Presa din Moscova este plină de ştiri alarmante asupra si­tuaţiei muncii de la fabrici şi uzine. La întrunirile ce se ţin, conducă­torii sovietici recomandă lupta cea mai energică contra acestor nereguli, care nu sunt decât sim­­ptomele decăderii. Lipsa de lucră­tori necalificaţi a făcut ca salariile cestei categorii de muncitori să mari. Pe lângă aceste rezultate puţin îmbucnatoare, lucrătorii din regiunile industriale se arată extrem de nemulţumiţi cu starea lor materială. Pentru a se evita conflicte serioa, consiliul comi­sarilor poporala a emis un decret care prevede m­orarea salariilor în mediu cu 10 a %anta. Acest de­cret a dat prilej întreprinderilor ce se conduc cu capital particular să urce preturile fabricatelor până la cel mai înalt nivel al indexului. i­nde a dus teoria egal­izării claselor sociale Toate aceste miterii care izvo­­resc din scumpim traiului şi care se întâlnesc la fiecare pas în lupta pentru existenţă lovesc din greu în populaţia săracă dia sate şi oraşe. Condiţiunile regim­ui care dăinu­­eşte de aproape zece ani şi care a căutat o egalare a claselor so­ciale, a născut nouie clase şi indi­vizi, cari au ajuns într’o stare de dezorientare şi de multe ori de complectă decădere morală. Toate oraşele Rusiei sunt ameninţate de nenumărate bande de huligani, cari pun în primejdie viaţa locui­torilor. Scandalurile şi crimele a­­cestor huligani au devenit un ade­vărat flagel şi neliniştesc în cel mai înalt grad populaţia urbelor. Toată presa sovietică se ocupă cu faptele huliganilor şi cere o ener­gică intervenţie contra acestor e­­lemente periculoase. In acest sens a vorbit zilele trecute la o întru­nire publică şi comisarul sănătăţii Semaşko. In multe oraşe au fost organizate trupe cetăţeneşti care să lupte contra bandelor de răufă­­cători, căci miliţia lobală este n­­suficientă şi cu totul neputin­cioasă. Faţă de aceste evenimente consiliul comisarilor poporului pregăteşte un decret în care se va stabili cele mai aspre pedepse pen­tru tulburătorii ordinei publice. Se crede că anumite cazuri vor fi pedepsite cu moartea. Feste Nistru REALITĂŢI din Rusia Sovietică a—BBM—aMBm^BaBwiiMiiii i—r — Dezorganizarea Industriei.—Nesiguranţa vieţii lo­cuitorilor.—Satele contra Centrului­­.................................................l­ ■ III I * Raporturile populaţiei rurale cu centrul Un alt fenomen interesant din viaţa sovietelor, îl formează ra­porturile dintre centru şi popu­­aţia rurală din Rusia. In ultimul timp satele au demonstrat pen­tru alegeri libere şi contra activi­tăţii sovietelor locale şi elementelor trimise de la centru. In satele unde comuniştii sunt reprezentaţi în­­tr’un număr foarte mic, se fac toate posibilităţile pentru a se rupe cu sovietul rural unde un rol însemnat îl joacă delegaţii dela centru, cari nu se îngrijesc nici câtuşi de puţini de nevoile locale. Legăturile dintre Moscova şi regi­unile mai depărtate au început să slăbească în mod simţitor. Această stare de lucruri a silit guvernul so­vietic să ia diferite măsuri pentru a-şi păstra influenţa sa neştirbită- Se interzic întrunirile ţăranilor şi se dă puteri depline sovietului ru­ral. In acest mod guvernul speră că va putea lichida orice tendinţă antisovietică a populaţiei de la sate. Se constată în general că gu­­ve­rnul sovietic a întreprins o pu­ternică acţiune de centralizare, a­­ceasta mai ales pentru o mai largă punere în aplicare a proectelor e­­conomice şi politice. Situația deja sate dă foarte mult de gândit orga­nelor centrale cari caută să pre­întâmpine orice eventualitate.

Next