Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)
1926-10-01 / nr. 5577
Dureri de cap şi de dinţi trec repede şi sigur cu tablete foroe de Aspirină Cumpăraţi numai ambalajul original (conţinând 6 sau 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. Comunicare In interesul uniformizărei taxelor de conturi şi branşamente electrice şi faţă de scumperea materialelor şi salariilor, a costului de cumpărare, de înlocuire şi de întreţinere Societatea de Gaz şi Electricitate aduce la cunoştinţa abonaţilor la electricitate că cu începere dela 1 Octombrie 1926 va aplica o serie unică de locațiuni în alcătuirea cărora s'a ținut seama de această scumpete numai în parte. DIRECȚIUNEA 28 Septembrie 1926. fct de mulţumire Subsemnata aduc şi pe această cale viile mele mulţumiri şi nemărginită recunoştinţă d-lui dr. Kolbas de la Clinica dermatologică din Cluj pentru interesul ce a pus în tratamentul boalei mele, atenţiunea şi minuţiozitatea unită cu cea mai desăvârşită aplicaţiune a noilor şi savantelor d-sale cunoştinti. Acest umanitarism trebue relevat şi cunoscut, de toata lumea suferindă. * Lăţiţi» Crăciun Mediaş Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii Române, se publică Următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Panait Capati zis şi Canatadis de naţionalitate grec de profesiune fotograf în Constanţa str. Carol No. 76, proprietar în str. Zorilor No. 2 Constanta, stabilit în tară de 27 a .or ' care depun de f*' ' J 'S V. Ir legei de naturalizare. 1. două certificate No. 4678 și 4924 eliberate în ziua de 16 Februarie 1926 prin care se constată că nu am fost declarat niciodată în stare de faliment. 2. un certifcat No. 4925/926 al tribunalului Constanța că nu am fost condamnat. 3. un certficat de bună purtare No. 4504 din 15 Februarie 1926 al Prefecture! Politiei Constanta. Primiţi vă rog Domnule Ministru, asigurarea respectelor mele cele distinse. Panait trapaţi Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D. Vasile Gh. Druc caporal din regimentul 10 jandarmi din comuna Frumuşica prin petiţia înreg. la No. 38080/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria tot din corn. Franauşica pentru cauze determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat un copil Gheorghe. Grefier. Ionescu No. 43726 Decembrie 1925. Graf a Trib. Botoşani EXTRACT D. Dumitru Cobzariu din Botoşani prin petiţia Înreg la No. 18352/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria tot din Botoşani pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat trei copii Aneta, Mitică şi Eugenia. Ca avere sunt două case şi un loc situate în Botoşani cumpărate pe numele la amândoi. Grefier, Marin Ciurciubaşa No. 25565, 19 Iunie 1926. geros al unui Marat sau al Şarlotei Corday. In direcţia religioasă ca şi în direcţia antireligioasă, în direcţia reacţionară ca şi în direcţia revoluţionară sau anarhică, în direcţiunea ordinei sau a dezordinei, a nebuniilor şi cuminţeniilor literare şi artistice, a rătăcirii pro şi justeţei ştiinţifice, găsim în poporul francez, reprezentanţii cei mai extremişti din lume, şi deci cei mai mistici, toţi aducând, sau încercând să aducă, ceva nou, mare şi original pe lume. Toţi aceşti reprezentanţi în artă, în politică, în religie, în literatură, atât de depărtat sufleteşte unii de alţii, mărturisesc unul şi acelaş lucru: marea amplitudine sufletească a acestui popor, care în marea lui majoritate lucrează vegetând, dar care, prin oamenii lui reprezentativi, arată adâncurile mari ale celui mai amplu şi mai adânc suflet creator al omenirii. Să ne vedem cu bine. MIHAJI, DRAGOMIRESCU DOCTORUL ALBERT ROSEN STR. GRAMONT 13 întors de la Viena după o nouă specializare consultă pentru Boli genito-urinare, Sifilip şi Piele între orele 8—10 şi 2—5. ii Diaitfîsnte, Perle, Smaralde Aur, Platin?, Argintărie, Bijuterii uzate, intichită'i PLĂTESC PREȚURI MAui — trimese și in consegnat.it — ,»LM RUS I N“ Calda Victoriei 63 fost 77. ................................. ................ —• Cărţi noui PRIMEJDIA ROŞIE de H. Socianu Este o interesantă culegere de fapte din atât de dăunătoarea agitaţie bolşevistă ce se strecoară şi în ţara noastră de peste malurile Nistrului. D. M. Socianu redă însemnările unui detectiv peripeţiile expulzărilor de odinioară ale celui care astăzi este reprezentantul bolşevicilor la Paris, d-rul Cristu Stancior Rakovski, bulgar din Dobrogea, român prin adopţiune, socialist, comunist şi mai presus de toate, duşmanul declarat al României. Cu fapte şi date, e rememorată activitatea lui Rakovski în potriva intereselor ţărei, precum şi a îngăduinţelor de cari s’a bucurat sub diferitele noastre guverne, înşelate de verva lui ipocrită. Cei cari se interesează de mişcarea mereu aţintită spre turburarea ordine! sociale, ca şi de munca penibilă săvârşită de cei cari luptă contra acestor duşmani sub mii de forme, vor găsi în broşura d-lui Socianu multe amănunte interesante. Pe lângă povestirea detectivului care a praticipat la toate peripeţiile expulzării lui dr. Racowski, sunt adăugate în text şi câteva fotografii bine reuşite ale ex-doctorului în diverse ipostaze. Greta Crib. Constanţaa RT Gh Berea, năs --------- jetiţia adresată acestui tribunal şi înregistrată la No. 28395/926, a cerut despărţirea de soţul său Gheorghe Berea, avocat din Constanţa pentru cauze determinate. Din căsătorie au rezultat copii: Radu de 11 ani, Ruxandra de 10 ani, Lia de 9 ani şi Călin de 6 ani Soţul pârât nu are avere. Termen pentru a doua conciliere la 5 Octombrie 1926. Prezentul, extract se va publica In „Monitorul Oficial"* şi ziarul „Viitorul“ din Bucureşti, conform art. 285 cod civil. Grefier, Indescifrabil. No. 26864, 1926 Septembrie 18. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Agripina Boboc din Ilârlău prin petiţia înreg. la No. 12331/925 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Ilie Boboc tot din Hârlău pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Dumitru. Soţul nu are avere. Grefier, C. D. Vasiliu. No. 35550, 1926 Septembrie 10. Grefa Trib. Botoşani exTract D. Ion Tudorache V. Ţurcanu din comuna Flămânzi prin petiţia înreg. la No. 7524/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Safta din aceiaşi comună pentru cauze determinate Din această căsătorie a rezultat 5 copii Maria, Adam, Manole, Gheorghe şi Vasile. Grefier, C- D. Vasiliu No. 9667, 15 Martie 1920 Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Profira Gh. Iftime din comuna Rădeni prin petiţia înreg. la No. 8044/926 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Gheorghe Iftime cu domiciliul necunoscut. Din această căsătorie a rezultat 3 copii, Ionel, Olga şi Ernest Grefier, Nediscifrabil. No. 8574, 1926 Martie 10. VDTORUI La miiîisisro! insfractinnei usblice Comisiunile consultative dela CASA ŞCOALELOR Pe lângă administraţia Cassei şcoalelor vor funcţiona patru comisiuni consultative în ce priveşte editarea diferitelor oiere cu caracter cultural şi anume: a) Comisiunea pentru cercetarea operelor filosofice şi pedagogice ; b) Comisiunea pentru cercetarea operelor istorice şi filologice; c) Comisiunea pentru cercetarea operelor ştiinţifice; d) Comisiunea pentru cercetarea operelor, literare. Aceste comisiuni îşi dau avizul asupa publicării operelor cari li se trimit în cercetare, sau fac din proprie iniţiativă propuneri de alcătuiri şi publicări de opere al căror subiect şi autor îl indică, sau de traduceri şi publicări de opere străine de importanţă culturală capitală. Avizele comisiunilor sunt supuse aprobării ministrului sau administratorului Cassei şcoalelor. Au fost numiţi membri a) In Comisia filosofică-pedagogică : D-nii: C. Rădulescu-Motru, G. GAntonescu, profesori la universitatea din Bucureşti. Petre Andrei, profesor la universitatea din Iaşi. Ştefănescu Goangă, profesor la universitatea din Cluj si A. Ieseanu, profesor la universitatea, din Cernăuţi; b) In comisiunea istorică filologică: D-nii: N. Iorga, profesor la universitatea din Bucureşti. G- Brătianu, profesor la universitatea din Iasi. I. Lupas, profesor la universitatea din Cluj si D. Caracostea, conferenţiar la universitatea din Bucureşti; c) In comisiunea ştiinţifică d-na: dr. G- Proca si D. Pompei, profesori la universitatea din Bucureşti, I Sîmionescu si P. Bogdan, profesori la universitatea din Iasi si Gâlsan, profesor la universitatea din Cluj; d) In comisiunea literară pe lângă d-nii: M. Dragomirescu, M. Sadoveanu Liviu Rebreanu, G. Murau şi Corneliu Moldovanu cari sunt numiţi şi funcţionează pe baza regulamentului din 1924; se mai numesc d-nii: I. A. Basarabescu, G. Topârceanu, Mircea Rădulescu şi Adolf Herz. Boala Mitropol!!! Socio l. P. S. S. dr. V. Suciţi, mitropolitul Blajului, se află grav bolnav, suferind de arterioscleroză şi diabet. înaltul prelat şi-a făcut astă vară cura la Tekirglliol, după care s’a infectat la piciorul stâng, unde s’a format o cangrenă, care n’a putut fi localizată. Mitropolitul Suciu se află internat la, clinica chirurgicală din Cluj. Eri d. profesor dr. Iacobovici l-a amputat două degete de la piciorul stâng, iar după ameazi, in urma unui consult cu d. prof. dr. Djuvara, sosit din București, a fost amputat piciorul stâng, mai jos de genunchi. înaltul prelat, în vârstă de 53 ani, dăndu-și seama că se află în stare foarte gravă, a dispus să se ia toate măsurile dictate de împrejurări. I. P. S. S. VASILE SUCIU PROPRIETATEA literara si artistică WnfHHIS IMIIM li111 'I ! III IMIII'IIWIIIIIIIIIilIIEilBIILIHI — Deriziunile congresului din Varşovia — Varşovia, 30 (Rador). — Congresul internaţional pentru apărarea dreptului de autor a adoptat un proect de lege tip în privinţa proprietăţii literare şi artistice. Congresul a votat principiul unificării legislaţiei în această privinţa, fixând la 50 de ani după moartea autorului durata de protecţie a drepturilor sale. Cronica judiciară Indiarnismul proces ű® spionaj sovietic Hotărîrea de osândă adusă de consiliul de război al div. IV, contra complotiştilor sovietici, preesidaţi de fostul diplomat bulgar, Saşa Fisseloff, a avut şi următorul epilog. Unul dintre predanţii procesului a reclamat ministerului de război pe primul comisar regal d. maior Cristea, că, s’ar fi făcut vinovat de grave nereguli în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor d-sale. S’a făcut o imediată asebită urmată de o cercetare judecătorească, în timpul căreia, anchetatul a fost suspendat. Raportul anchetatorului, d. general Ghinescu, a conchis că învinuirile sunt complet neîntemeiate, calomnioase şi înscenante. In consecinţă, pârîtul a fost pus în drepturile sale iar ministerul de război a invitat pe d. maior Cristea să pornească acţiune în justiţie în contra calomniatorilor d-sale. Ceiace s’a şi urmat, D. maior Cristea a reclamat cazul parchetului local, arătând că pe când d-sa instruia procesul spionilor sovietici, s’a văzut de enunţat autorităţilor superioare militare de fapte ce-i ating cinstea personală şi-i ştirbesc demnitatea postului. Afacerea s-a trimis cabinetului 7 unde, doi magistraţi instructori, d-nii Ghiţescu şi Ion Stănescu, au făcut îndelungate şi ample investigaţii pentru dovedirea vinovaţilor şi vinovăţiilor. Instrucţia încheindu-se ieri, d. procuror Istrati a dat rechizitor în cauză, trimiţând în judecata pentru denunţări calomnioase şi calomnie pe d. avocat Ştefan Marinescu, Eugen Novac, Calopi Simionescu şi Alexandru Kiseleff spion sovietic osândit la 5 ani muncă silnică (art. 294, 297 şi 298 c. p.) iar pe d. avocat Virgil Constantinescu, numai pentru calomnie. Falimente Tribunalul Ilfov, s. r., sub preşedinţia d-lui Coman Negoescu, a declarat ori în stare faliment, pentru încetarea plăţilor, pe următorii comercianţi din Bucureşti: Roza Izer, din b-dul Pache 60 ; Iacob Pinster, din str. Şelari 17; Trată Amărăşteanu, din str. Bibescu-Vodă 5 ; Aron Granberg, din şos. Ştefan cel Mare 22 şi Gherman Blumenfeld, din calea Moşilor 268. Contencisul administrativ anulează sate ilegale de autoritate Prin o decizie ministerială, d. ministru al lucrărilor publice hotărîse mai întâi desărcinarea din atribuţii şi apoi suspendarea din post a d-lui I. Bănescu, director general al podurilor şi şoselelor pe motivul unor cercetări, pornite împotrivă-i. Considerând procedeul ministrului drept act abuziv de autoritate şi decizia ca un act ilegal, d. Bănescu a chemat ministerul în judecata contenciosului. Procesul s’a judecat la Curtea de apel, s. III din Bucureşti (sub preşedinţia d-lui Cogălniceanu). Judecata s’a pronunţat ori, admiţând, pe temeiul conclusiunilor puse de d. avocat Al. D. Ionescu, acţiunea reclamantului. Curtea a declarat ilegală, decizia atacată, a anulat-o, în consecinţă, şi a invitat autoritatea să reintegreze pe reclamant în toate drepturile d-sale. Plata creanţelor C.F.R. şi P.T.T. Consiliul de miniştri a aprobat deschiderea pe seama ministerului de comunicaţii a unui credit in valoare de 16 milioane lei pentru achitarea creanţelor vechi de la căile ferate şi poştă. mm Utere-Arte-idinţe Un pictor român în „Les soistes aujourd’hui'1 Intr’o foarte intereantă publicaţie : „Les artistes d’aujourd’hui” găsim reproduse o parte din tablourile pictorului român Aurel Bordenache, care la expoziţia recentă de la Caen, a reprezentat cu un deosebit succes arta românească în Franţa. Din reproducerile ce le dă revista franceză citată, remarcăm portretul d-nei Maria Filotti, înBizant, precum și portretul d-lui Ilie Radu, și altele. Chiar reproducerile arată însemnătatea artistică a originalelor. Pictorul Aurel Bordenache s’a dovedit de curând şi ca un mare sculptor, şi reproducerea unui bust (L’étreinte) ne arată Virtuositatea sculptorului, dublat de pictor. Teatrul Naţional D. C. Nottara conduce repetiţiile piesei lui Delavigne, „Ludovic al XI-lea“, care se va juca în curând pe scena Teatrului Naţional din capitală.* •Juditha și Holofern” cape d’opera lui Hebel înscenată de d. Soare Z. Soare, a pornit pe o serie lungă cu succes mereu crescând. Interpretrea marei noastre artiste d-na Marioara Voiculescu şi creaţia masivă a d-lui Bulfinsky în rolul lui Holofern au de partea lor — ca şi la premieră — aplauzele neprecupeţite ale publicului. .Judithe şi Solofern“ făgădueşte astfel să fie, nu numai faţă de critici, prin presa excelentă pe care a avut-o, dar şi faţă de public prin numărul spectatorilor un mare succes al stagiunii. * Reluarea „Secretului lui Polichinelle” admirabila comedie a lui Pierre Wolff, pusă în scenă deI. V. Enescu, este interpretată de aceiași actori cari i-au făcut succesul premierei din primăvara trecută-D. N. Soreanu înTouvenel și Ilna Gusty în d-na Jouvenel stau în fruntea excelentului ansamblu realizat de d. Enescu şi care dă piesei toată savoarea aceia care i-a făcut celebritatea Renumita lucrare dramatică a d-lui Mihail Sorbul „Patima Roşie” se repetă pe scena Teatrului Naţional sub direcţia de scenă a d-lui V. Enescu. Shilt va fi interpretat de creatorul rolului d- Ion Brezeanu iar în Tofana va apare doamna Marioara Zimniceanu, Rudy va fi jucat de d. A. Pop Marţian, Crina de d-na Cruceanu iar în Castris reapare d. A. Atanasescu. Expoziţii Sâmbătă 2 Octombrie va avea loc în sala „Ileana“ (Cartea Românească) vernisajul expoziţiei cunoscutului pictor Gh. Sârbu. Expoziţia va fi deschisă până la 14 Octombrie. Deia Operă Vineri 1 Octombrie, la 8 juni. seara foarte precis, pentru deschiderea stagiunei. Opera Română reprezintă Boris Govunov capodopera lui Mussorgski, cu d-nul Gh. Folescu în rolul titular. Celelalte personaje principale vor fi întrupate de d-nele Meneghina, C. Dobrescu, E. Babaci, Alex. Elefterescu şi Lidia Babici, care va cânta pentru prima oară rolul Xeniei şi de d-nii Vasile Rabega, Algazi, R. Steiner şi St. Mandy, în rolurile pe cari le-au creat la noi. La pupitru d-nul Eg Massini. * Sâmbătă 2 Octombrie, Opera Română reia Werther de Massenet, pentru reintrarea tenorului Arnold Georgewsky. Lotte va fi întrupată de d-na M. Snegina, Albert de d. Gr. Petrovicescu și Primarul de d. R. Steiner. In rolul Sofiei va debuta d-na Florica Filimon. Orchestra va fi condusă de d-nul Alfred Alessandrescu.* Cel dintâi matineu al Operei Române, de Duminică 3 Octombrie, va fi consacrat baletului, spre bucuria copiilor mari şi mici. Pe afiş: La Manevre şi amuzanta şi pitoreasca Zâna Păpuşilor de Bayer, cu d-nele El. Dobieczka, Josef, Sternfeld, M. Holban, EI. Prodanovici, Swoboda, M. Apostolescu, M. Găleanu, etc., d-nii maestru de balet A. Romanowsky, Dobieczky, Ciwinski, Koziarski, C. Apostolescu şi corpul de balet. La pupitru d-nul I. Bein. Reprezentaţiile de seară la Opera Română vor începe la 8.30 foarte pres şi matineuri de la ora 3 d. a. Se reaminteşte publicului că intraa în sală este riguros interzisă în noul spectacolului. Teatrul Mic Succesul „Fracului“ la teatrul b, merge crescând. în fiecare oră, casa teatrului refuză lume. Ei nu se poate prevedea încă zi la care va trece un nou speciid, „Compania Tantzi Cutava- Bozzi-Mişu Fotino“, repetă totuşi îriecare zi ..Bărbatul nevesti-mi“ 3 te de.F. Gardera și alte 3 acte : „A găsit o femeie goală“ de A. Ribeau și J. Quinton. 1 Teatrul Mic toată săptămâna „F’ipul“ cu Fotino, Chamnel, Econor. Taranu, Benâe Annie, Nutzi Siescu, Sanda Tăranu, Elvira Goţinu, etc., şi Mihalescu. Teatrul „Fantasio“ mtmi 111 mi ■«■■■—atCTay membin Teiul Fantasio (fost Alhambra) str. Hndar No. 14, joacă toată săptămA „Maimuţa care vorbeşte“ cu d-roliLeni Caler, Zoica, Manoliu, Victoiu, şi d-nii loan Iancovescu, T. Prippopescu, Leon Lefter, R. Lăzăres, V. Negoescu, I. Stroe, Em. Rosetf etc. Bibliograf. AnreCosma junior: Acordurile do la learno. M. Ghijeanu : O reformă şcolară original Ţara lastră, anul VII, No. 39. Din ciica căminului „N. M. Steriu“ al spiilor funcţionarilor financiari dinîuşi şi jud. Fălciu (a treia publicat! Revista ştiinţelor veterinare, anul VII, No.l Constăţescu , Onoare a Cleopatrei. Mihail aliţa, profesor : „Scrisor comerciali pentru clasa I, II şi III ale şcoalei elementare de comerţ" (Manual dractic aprobat, de ministerul instiiunii publice). Spectacolule sil«i! """‘■îmi iirrir~",~,^~~~~~"~—* Teatru r Nţional. — Ziua : „Esop“. Seara : „Frinântări“ şi „Coţofana''. Teatrul Rajina Maria. — „Povestea Lupului'" Teatrul Ml. — „Fracul“. Teatrul T. — „Maimuţi care vorbeţi“. ’ P° bis Cinema Bison, --*'*"* Tjwiil Ctt Maria Iacobi, operă cö£ jlpîtS, O comedie și tupa BâcleșeanuN La ministerul finanţelor ÎNSCRIEREA valutelor pentru străiniâ care vin în ţară mm. Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor punctelor vamale din ţară, prin care le pune în vedere că începând de la 1 octombrie a. c. străinilor cari intră la noi în ţară să li se elibereze dovezi, semnate de șeful vămii, de valutele străine ce au asupra lor, iar nu să le mai înscrie în pașaport ca până acum. Misiunea militară română în polonia D. general Muneanu, inspectorul general al armamentului s'a prezentat ieri dim. d-lui general Mircescu, ministrul de război, căruia i-a expus vizita pe care misiunea militară română a făcut-o în Polonia. D. general Munteanu a fost șeful acestei misiuni din care au mai făcut parte d-nii : general Eliad, colonel Petrovan, colonel Botin, maior Iliescu, căpitan Lupaşcu. Misirea a vizitat toate Loricele de arme, muniţiuni, aeroplane, arnaşament din oraşele Lwow, Rodov, Katovitza, cât şi numeroase alte localăţi. Misiunea a fost primită cu o deosebită atenţiune de către reprezentanţii autorităţilor militare, inperioare şi civile. Misiunea a fost primită şi de preşedintele republicei poloneze care s-a întreţinut mult cu d. general Munteanu. Ofiţeri români au depus şi o coroană pe mormântul eroului necunoscut şi Duminică s’au înapoiat la Bucureşti Mişcare in magistratură S’a făcut următoarea mişcare in magistratură : D. Gheorghe M. Drăghici, judecător de şedinţă cu gradul de preşedinţe la tribunalul Putna, numit judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul d-lui Vintilă Cristescu, care trece în postul ocupat de cel dintâi. D. Constantin P. Bădescu, procuror la trib. Mureș, permutat după cerere în aceeaș calitate la Dolj. D- Teodor G. Pănculescu, procuror la Dolj, numit judecător la judecătoria Tg.-Mureș mixtă. D. Traian Niculescu, judecător la Roșiorii de Vede rurală Teleorman, numit după cerere, procuror la trib. Teleorman. D. Petru M.Dascălu, supleant la trib. Roman, înaintat judecător de şedinţă la trib. Satu-Mare. D. Gheorghe Dumitriu, supleant la trib. Iaşi, înaintat judecător de şedinţă la trib. Cahul. D- Dan G. Demetrescu, supleant la trib. Ilfov, înaintat judecător la Lehliu, Ialomița. D. Virgil Andronescu, supleant la trib. Constanta, judecător la Vidra, Putna. D. Alexandru Tzigara-Samurcaș, ajutor la jud. II urbană București, numit supleant la trib- Ilfov. D. Anatolie N. O. Safonov, ajutor la jud. Arciz, jud. Cetatea Albă numit supleant la trib. Cetatea Albă. _ D- Liviu T. Cioran numit supleant la trib. Roman. D. Dragoş N. Cotlarciuc, numit ajutor la jud. București II urbană. D. Aurel N. Râpeanu, numit ajutor la jud. Arciz jud. Cetatea Albă. D. loan Novosivschei, numit ajutor la jud. Copăceni jud. Bălţi- D. Gheorghe G. Caranfil, portărel-şef la trib. Târnava Mică se permută după cerere, în aceiaş calitate la trib. Fălciu. D- Dimitrie Ionescu numit portărel-şef la trib. Târnava Mică. D. Dimitrie D. Boită, grefier la jud. Porceşti jud. Roman, înaintat portărel la trib. Storojineț- D. Nicolae Baciu, a fost numit portărel la Târnava Mică. ASASINATE politice în Rusia Moscova (Ceps).— In comuna Clechin, în regiune Sumsk din Ucraina, a fost omorât zilele acestea un corespondent rural din motive de răzbunare. Intr’un sat lângă Blagovescensk a fost omorât președintele comisiunii pentru perceperea impozitelor, Borodin. Această comisiune conducea tocmai cercetarea cazurilor de neachitarea dărilor de către țărani. Asasinatul a fost comis de mai mulți locuitori revoltați contra comisiunii de percepere. . mm, ■O----- Moscova (Ceps).— In primăvara acestui an, a survenit în Rusia sovietică o perioadă când problemele economice și de toate zilele au fost puse pe planul al doilea din cauza Serioaselor chestiuni politice de ordin intern. In acest timp au avut loc adânci frământări în sânul cercurilor conducătoare, frământări cari au ajuns atât de accentuate încât nu mai puteau rămâne înlăuntrul sălilor de şedinţă ale conferinţelor secrete, ci au devenit obiectul de discuţie deschisă al masselor largi din toată Rusia şi a întregii prese din străinătate. Părerile câtorva elemente de stânga s’au prefăcut într’o întreagă opoziţie, care a stăruit cu cea mai mare energie pentru a impune punctul ei de vedere întregului comitet executiv. Majoritatea acestui comitet a reuşit să înăbuşe mişcarea opoziţiei, care, după excluderea lui Zinoviev, a continuat în mod clandestin. Acţiuneaopoziţiei a fost complect paralizată şi sustrasă pe cât a fost posibil atenţiei masselor. Şi afară de aceasta opoziţia stângei nu şi-a creiat nici în primele ei lupte o atmosferă destul de favorabilă. Dezorganizarea economiei naţionale Dar slăbirea mişcării opoziţioniste şi întărirea centrului, nu înseamnă însă o ameliorare a situaţiei generale. Alte probleme importante care îşi au şi file gravitatea lor, apar ameninţătoare şi continuă să neliniştească sovietele centrale. In primul rând se impune problema economiei naţionale, care încearcă o mere desorganizare a industriei. Aci se impune rezolvarea chestiunii preţurilor cari cresc fără a cunoaşte vre-o limită, fapt care este mai mult sau mai puţin motivat şi în al doilea organizarea administraţiei şi regularea saluriilor. In statisticele ce se fac în mod periodic asupra desvoltării industriei, ciifrele arată numărul întreprinderilor readuse în activitate, dar în acelaș timp tot cifrele prezintă un tablou destul de nefavorabil industriei sovietice. Neajunsurile economice nasc o mare îngrijorare în cercurile conducătoare din Moscova. Se constată o scumpire extraordinară a mijloacelor de producţie din care cauză se ridică mult şi preţurile de desfacere. Se constată de asemenea că produsele sunt din ce în ce mai inferioare. Cum se prezintă viaţa muncitorilor în întreprinderile statului şi particulare au fost sporite salariile lucrătorilor necalificaţi şi domneşte aci o complectă decădere a disciplinei muncitoreşti. Pe lângă sustragerea de la lucru, care este deja o boală cronică, trebue să se mai lupte şi cu alcoolismul şi neglijenţa faţă de mersul întreprinderii. Presa din Moscova este plină de ştiri alarmante asupra situaţiei muncii de la fabrici şi uzine. La întrunirile ce se ţin, conducătorii sovietici recomandă lupta cea mai energică contra acestor nereguli, care nu sunt decât simptomele decăderii. Lipsa de lucrători necalificaţi a făcut ca salariile cestei categorii de muncitori să mari. Pe lângă aceste rezultate puţin îmbucnatoare, lucrătorii din regiunile industriale se arată extrem de nemulţumiţi cu starea lor materială. Pentru a se evita conflicte serioa, consiliul comisarilor poporala a emis un decret care prevede morarea salariilor în mediu cu 10 a %anta. Acest decret a dat prilej întreprinderilor ce se conduc cu capital particular să urce preturile fabricatelor până la cel mai înalt nivel al indexului. inde a dus teoria egalizării claselor sociale Toate aceste miterii care izvoresc din scumpim traiului şi care se întâlnesc la fiecare pas în lupta pentru existenţă lovesc din greu în populaţia săracă dia sate şi oraşe. Condiţiunile regimui care dăinueşte de aproape zece ani şi care a căutat o egalare a claselor sociale, a născut nouie clase şi indivizi, cari au ajuns într’o stare de dezorientare şi de multe ori de complectă decădere morală. Toate oraşele Rusiei sunt ameninţate de nenumărate bande de huligani, cari pun în primejdie viaţa locuitorilor. Scandalurile şi crimele acestor huligani au devenit un adevărat flagel şi neliniştesc în cel mai înalt grad populaţia urbelor. Toată presa sovietică se ocupă cu faptele huliganilor şi cere o energică intervenţie contra acestor elemente periculoase. In acest sens a vorbit zilele trecute la o întrunire publică şi comisarul sănătăţii Semaşko. In multe oraşe au fost organizate trupe cetăţeneşti care să lupte contra bandelor de răufăcători, căci miliţia lobală este nsuficientă şi cu totul neputincioasă. Faţă de aceste evenimente consiliul comisarilor poporului pregăteşte un decret în care se va stabili cele mai aspre pedepse pentru tulburătorii ordinei publice. Se crede că anumite cazuri vor fi pedepsite cu moartea. Feste Nistru REALITĂŢI din Rusia Sovietică a—BBM—aMBm^BaBwiiMiiii i—r — Dezorganizarea Industriei.—Nesiguranţa vieţii locuitorilor.—Satele contra Centrului.................................................l ■ III I * Raporturile populaţiei rurale cu centrul Un alt fenomen interesant din viaţa sovietelor, îl formează raporturile dintre centru şi popuaţia rurală din Rusia. In ultimul timp satele au demonstrat pentru alegeri libere şi contra activităţii sovietelor locale şi elementelor trimise de la centru. In satele unde comuniştii sunt reprezentaţi într’un număr foarte mic, se fac toate posibilităţile pentru a se rupe cu sovietul rural unde un rol însemnat îl joacă delegaţii dela centru, cari nu se îngrijesc nici câtuşi de puţini de nevoile locale. Legăturile dintre Moscova şi regiunile mai depărtate au început să slăbească în mod simţitor. Această stare de lucruri a silit guvernul sovietic să ia diferite măsuri pentru a-şi păstra influenţa sa neştirbită- Se interzic întrunirile ţăranilor şi se dă puteri depline sovietului rural. In acest mod guvernul speră că va putea lichida orice tendinţă antisovietică a populaţiei de la sate. Se constată în general că guvernul sovietic a întreprins o puternică acţiune de centralizare, aceasta mai ales pentru o mai largă punere în aplicare a proectelor economice şi politice. Situația deja sate dă foarte mult de gândit organelor centrale cari caută să preîntâmpine orice eventualitate.