Viitorul, noiembrie 1926 (Anul 19, nr. 5604-5628)
1926-11-02 / nr. 5604
Octal este cea mai concentrată apă de gura din lume. Câteva picături ajung! Deaceea Odol este economic! « Deaceea Odol este eftin! ADVOCAT Str. Frumoasă 54 B.f Bucureşti Consult.: 9-10 a. m. 6-7 p.m. Gândi suferiţi reamintiţi-vă că numai [CACHETS' DUDOCTEUR a IFAIWEE:1 N|f surit de oeficacitate minunat spre a combate vV’j * FRIGURILE *S MIGRENELE NEVRALGIILE t MIMATISMELE jl toate dvrerile , LA TOATE FARMACIILE I. C. POSTUPA DENTIST Consultaţiuni 9—12 şi 3—7 Str. Elena Doamna, 27 prin B-du/ Nana Grefa Tr!fe. Argeş Secţia IIEXTRI&CT __ D-l Nicolae Ion Dumitu Din, din comuna Albeşti, prin petiţiunea înreg. la No. 4972/926, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria Nicolae Ion D. Din, din aceiaşi comună, pentru motive determinate de lege. ..l Din căsătorie a rezultat un copil Dumitru de 15 ani. Soţia nu posedă avere . S’a fixat termen la 28 Aprilie 1920 pentru al doilea consiliu. Grefier, Dobrescu . J No. 43.049. 1926 Octombrie 29. Dosar 665/920 0 ------------------------------Servit Imediat 1950ni* ANTRACIT numai bulgări pentru Sobe și calorifere LIGN3? bolovani lei 1150 T. COCS Silezia........ „ 3660 „ I r fin g r FAG lei 1500 mia L tin N t C£S3 „ 1600 „ C. M. S&LOGEAHU Str. Dr. LUEGER 14 (ESCULAP) prin Stirbey-Vodă. Telef. 28 | 32. AL G. Sanflulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis Telefon 19 | 22 „CREDITUL MINIER“ Societate Anonimi Română pentru desvoltarea industriei Miniere Domnii Acţionari cari nu au achitat până în prezent vărsămintele după cum s’a cerut prin înştiinţăriia publicate prin diferite ziare la timp, sunt invitaţi ca până la 1i Noembrie 1926, să achite vărsămintele restante, adică al doilea şi al treilea de 100 şi 325 Iei de fiecare acţiune, cunoscând că pe această din urmă dată Societatea va scoate în vânzare acţiunile rămase neachitate. Pentru vărsămintele achitate până la 6 Noembrie a. c. dreptul la dividend va începe dela 1 Noembrie 1926. Acelaş drept de dividend îl vor avea şi acţiunile la cari se vor complecta vărsămintele din produsul vânzărilor vizate. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ilui fiscal, nu se poate nega fapl că faţă de personalul funcţioiresc, de care se dispune astăzi, a ajuns totuşi la rezultate destul mulţumitoare. Au trebuit desprr sforţări considerabile, ce ştim s’au făcut şi se fac mereu pentu ca întreaga ţară să fie dotată organele de impunere necesareori delegaţii fiscului au trebuit s fie instruiţi, formaţi,educaţi în finitul noii legiuiri, pentru ca acunea lor să dea roade. Şi tot ce a obţinut este desigur datorită cea mai bună parte acestor ovine, care în regulă generală,au făcut pe deplin datoria lor. Prin urmare, ţinând seamă şi dendiţiunile generale economice în ■re legiuirea impozitului pe venit fost aplicată şi de condiţiunile a caracter special, amintite mai is, înţelegem de ce totuşi aceste opozite nu au putut da atât câtebuiau să dea. Cu aceasta nu putem ajunge la concluzie pesimistă, de neîncreare, fie în cea ce priveşte forţele fonomiei noastre naţionale, fie în ia ce priveşte puterea noastră de organiza impunerea pe baze mai moasei •V','?' - vi'.’"' Conhro, v;,:.; JL, ALU *■!' ■ ■* ;A^ir -W ■ •* 'ijj : '.s* ’:4ft Ăl I ' I ■■ -■ fl.iife*! ■ SÎsIi kI1. \ îî .; Răcelei Nevra lailor Junghiurilor ÎNTRE BUlftTAErt T '11 ii iei SINGURUL ICARECONPNE MENTHOL) CEREȚI PRETUTINDENI Virgil Z. Soare Suntem convinşi că suntem încă la primii noştri paşi în această ordine de idei. Ne trebue o adevărată organizare a impunerii şi această într’un dublu interes : a) al unui cât mai mare randement, căci statul are continue nevoi de izvoare de trai tot mai considerabile, pe care taxa le poate da şi b) al imei cât mai mari echităţi în repartizarea acestor impozite, în raport cu facultatea de contribuţie a fiecărui cetăţean. • Cu cât ne vom convinge de adevărul ce cuprinde acest îndoit postulat cu atât va fi mai bine, şi pentru interesul imediat al tezaurului şi pentru sădirea în sufletul oricărui cetăţean, a conştiinţei că este dator să se simtă prin birul ce plăteşte, solidar şi veşnic legat cu ţara în care trăeşte şi îşi agoniseşte existenţa. Prin urmare, trebue să organizăm impunerea. Cum se va putea face, o vom arăta în articolul următor*. .VICTOR SLAVESCU «suta, a alocat fondurile necesare, hotărând numirea unei Comisiuni compusă din ingineri specialişti români, cari să întocmească un program şi să-şi înceapă studiile pe socoteala Statului Deşi comisiunea în sesiunea ei de primăvară promisese că va da tot concursul pentru ca să se termine repede acele studii, după lungi tergiversări, și după ce s’a pierdut o campanie de un an, abia acum s’a hotărât să angajeze un inginer român cu facerea acelor studii. Procedeurile greoaie ale comisiunei, chiar în împrejurările actuale, se resimte prin aceea că pe când inginerii noștrii sunt a proape gata cu studiile în chestiune, inginerul angajat de Comisiune nu are nici contractul semnat. Bara de la Sutina Cine ştie cât vor dora aceste studii pentru a se alege soluţiiea şi căuta fondurile pentru executarea ei. Cât timp vor dura toate aceste preparaţiuni, nu putem şti, ceea ce vedem însă e că bana de la, Sulina merge crescând din zi în zi şi nu credem că va aştepta cu producerea efectului ei defavorabil până când Comisiunea va găsi mijloace spre a pregăti o altă ieşire. Organele Comisiunei trebue să iasă puţin din orizontul strâmt şi periculos al Gurei Sulinei şi ca măsură de prevedere să caute şi să studieze posibilitatea amenajerii unei alte guri a Dunărei cel puţin pentru vase mai mici în cazul nenorocit când nu se va mai putea întreţine gura Sulinei cu nici un sacrificiu. Cu privire la măsurile de prevedere absolut necesare, se zvoneşte că guvernul se gândeşte serios la măsurile preconizate în articolele precedente adică la dublarea liniei Cerna-Vodă, Constanţa şi Feteşti Dunăre precum şi la aplicarea unor taxe de transport speciale de protecţiune pentru exportul nostru spre mare prin Constanta, atunci când el nu se va mai putea face prin Sulina. CORESPONDENT Modificarea legei pentru combaterea fraudelor în viniculture tÄurgteryl agriculture^ oorydd tiincT ca vTnicumira, ca indincipală natură de producţie a ţării, nu se poate desvolta suficient din cauza concurenţii falsificatorilor de vinuri şi că atuala lege de combatere a fraudelor în vinificaţie nu dă mijloace, şi garanţii suficiente pentru reprimarea fraudelor şi falsificărilor, a decis numirea unei comisiuni speciale cu destinaţiunea de a revizui actuala lege de combatere a fraudelor în raport cu nevoile de azi ale viticulturii și ale comerțului cinstit de vinuri. Această comisiune va redacta modificările cari urmează a fi aduse actualei legi. Din comisiune vor face parte d-nii: C- Iarca, președintele uniunii sindicatelor viticole. G. Nicoleanu. vice-președinte al uniunii sindicatelor viticole. I. C. Teodorescu. profesor de viticultură la scoală superioară de agricultură Herăstrău. C. Brătescu. viticultor. Gr- Cheţu. directorul ununii sindicatelor viticole. Această comisiune va lucra sub presidentia ministrului sau în lipsă, a d-lui subsecretar de Stat La departamentul agriculturii şi domeniilor. Lucrările comisiunii se vor efectua la direcţiunea generală a fermelor, care va desemna un funcţionar, superior ca secretar, al comisiunei. Ştiri Artistice Fundaţia Culturală Principele Carol face cunoscut că lucrările de amenajare ale Sălii Grigorescu din Strada Paris No. 20 fiind terminate, inaugurarea primei expoziţii a pictorilor şi sculptorilor români • reprezentativi ,va avea loc Miercuri 3 Noembrie. • Vor fi expuse lucrări de Bunescu, St. Dimitrescu, Pallady, Petraşcu, Sirate, Steriade, Teodorescu-Sion, Tonitza, Han şi Medreia. Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 Decembrie, între orele 9—1 şi 3—7. Direcţiunea artistică a fost încredinţată d-lui O. W. Cisek, consilier artistic al ministerului artelor, care va da informaţiuniilei Marţi şi Vineri, intre orele 3—5. Artista ! SOBAîfl! SOCIETAR DE ONOARE AL TEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI Porneşte la 14 Noembrie într’un mare turneu prin intreaga ţară cu piesa : Secretar lui Folichinelle Comedie în 3 acte de Pierre Wolff. Marele succes al stagiunei trecute şi actuale a Teatrului Naţional. Admirabila comedie care actualmente se joacă ca să-l arhipline pe scena Romediei Franceze. Artistul SOREANU este însoţit de artişti ai Teatrului Naţional: D-l Grigore Mărculescu, d na Sania Cluceru, d-na Gaby Danielopol, d-na Nelly Iliescu, d-ra Aurelia Teodorescu, d-ra Corana Tisescu, d î-ra Marietta Marian, d nii v. Oreoiu, N. Duţulescu, Micul Gică Lavandis, etc. Eri la amiază a avut loc în saloanele „Lidertafel“ solemnitatea sfinţirii drapelului „Sindicatului voiajorilor de comerţ şi industrie din Capitală“, de sub preşidenţia d-lui Alexandru Radulescu. Usesienta Erau de faţă d-nii: Gr. Trancu- Iaşi, ministrul muncii, cooperaţiei şi asigurărilor sociale; general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei ; Stavri Cunescu, directorul învăţământului muncitoresc din ministerul muncii; V. Costescu, delegat din partea Camerei de comerţ; Iosif Iosif, reprezentantul „Societăţilor de ajutor reciproc, federalizat“, delegaţiuni din Oradia Mare, Galaţi, Iaşi, etc. Serviciul religios La orele 12 min, s-a oficiat un serviciu religios de către preotul N. Abramescu de la biserica Cretzulescu din calea Victoriei, după care a urmat alt serviciu religios în limba ebraică, oficiat de rabinul dr. Beck, asistat de cantorul Pincas, răspunsurile religioase fiind date de un minunat quartet alcătuit din d-nii: B. Mărculescu, S. Goldner, B. Cohein şi H. Solomon de la Operă. Cuvântările cel dintâi a luat cuvântul d. H. Cohen, care a spus că se sfinţeşte acum primul drapel al voiajorilor comerciali din România, naş al acestui drapel fiind d. ministru Trancu-Iaşi. D. Trancu-Iaşi, face cunoscut că donează suma de 5000 lei ca prim fond pentru propăşirea sindicatului voiajorilor. Au mai rostit cuvântări: rabinul dr. Beck, Al Rădulescu, preşedintele „Sindicatului“, I. Iosif, preşedintele „Uniunei societăţilor de ajutor reciproc din Capitală“, Desiderius (Oradia Mare) , Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, etc. S’a procedat apoi la baterea ţintelor*, după care solemnitatea a luat sfârşit la orele 2 după amiază. SFINŢIREA DRAPELULUI ,,C SndacatuluS volabilBor comerciali“ am CapitaBa YTrüRÜJC CASA lui CHOPIN va fi răscumpărată La Varşovia s’a consituit societatea „Prietenii lui Chopin”, care a hotărît. răscumpere fosta locuinţă a marelui compozitor dela Zelezite Voii şi sa înfiinţeze acolo un loc de recreaţie pentru compozitorii polonezi. Casa în care sa născu Frederic Chopin este astăzi proprietatea unui ţăran şi într’o stare foarte rea. Intr’una din odăi era până mai dăunăzi un grajd şi nici celelalte încăperi nu sunt mai bine ţinute. Pe locul unde era leagănul lui Chopin, se află deasupra unei putini cartea în care se iscălesc vizitatorii. Sătenii nu ştiu aproape nimic despre marele lor compatriot. Ei ştiu doar’ că Chopin e acolo îngropat şi zic că „domnul care odihneşte sub monumentul de acolo era un om foarte de treabă, care se plimba sub castani şi cânta frumos din vioară”. CORESP. CONCERTE Teatrul Naţional.Al treilea concert simfonic dirijat de maestrul Rhené Baton. Cu aceeaşi însufleţire, cu aceeaşi comunicativitate cu aceeaşi minuţioasă detaliare a compoziţiilor ce dirijează, maestrul Rhené Baton a condus al doilea program al său compus exclusiv din opere franceze. Unica simfonie a lui Ernest Chausson ne-a părut încă mai frumoasă, cu toate lungimile ei. Ca prime audiţii ne-a dat: „Escales“ de Jacques Huret, unde compozitorul notează impresii pe care i le-au produs Palermo, Tunisul şi Valencia. Ultimele două au mult colorit şi respiră poezia locurilor pe unde a peregrinat compozitorul .Tunis“ şi „Valencia“ au fost mult gustate de public- Fragmente din faimoasa operă : „Pelleas şi Melisande“. Preludiul .Fileure şi Siciliana au fost executate cu deosebită delicateţă. Dirigentul a„ desfăşurat o uimitoare energie în interpretarea zgomotoasei uverturi, la „Guendolipe“ de Chaleuris. Maestru Rhené Baton a captivat publicul lthifoi’Gatean prin felul său atât de expresiv de a conduce și prin muzicalitatea deosebită cu care interpretează programele concertelor sale. T. or FOŞTILOR LUPTĂTORI Solemnitatea de la Sămăroaia Eri dimineaţă a avut loc împroprietărirea demobilizaţilor din Capitală pe moşia Dămăroaia. La această solemnitate au participat numeroase delegaţiuni de foşti luptători. Au luat parte la serbare d-nii Gr. I Iancu-Iaşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, Anibal Teodorescu, primarul Capitalei, d-na Alexandrina Cantacuzino, I. Roban, secretarul primăriei Capitalei, gen. E. Nicoleanu, prefectul poliţiei, general Rasoviceanu, primarul comunei Griviţa, Al. Dumitru, etc. Serviciul religios.— Cuvântările In mijlocul terenului într’un careu format din văduve de război, demobilizaţi şi orfani, preotul Stelian Marinescu oficiază serviciul religios. D. Anibal Teodorescu, primarul Capitalei arată că ziua de azi înseamnă pentru demobilizaţi sfârşitul unor greutăţi întâmpinate pentru a putea fi împroprietăriţi. Dar acest sfârşit trebue considerat şi un început de alte griji şi nevoi, căci de solidaritatea foştilor luptători depinde dacă pe Dămăroaia se va ridica un cătun murdar şi mizerabil sau un orăşel modern. Primăria va pune la dispoziţia celor împroprietăriţi planuri de ridicare de case modeste dar higienice. De aceia am cerut şi eu,spune d. A. Teodorescu, pentru ca din apropierea d-voastră să mă îngrijesc de ridicarea acestui orăşel. D. Virgil Serdaru, preşedintele Uniunei foştilor luptători, mulţumeşte d-lui Anibal Teodorescu pentru solicitudinea arătată foştilor luptători. In urmă se procedează la înmânarea titlurilor de proprietate. Solemnitatea ia sfârşit la ora 12 a. m. Cărţi şi Reviste Revista Marinei, No. 3. Buletinul Statistic al României, No. 3 Iulie—Septembrie 1926). Economia Naţională, anul XLVII, No. 9. George P. Decan: Studii de drept civil comparat. Legislaţia ungară şi austriacă din Transilvania, in comparaţie cu legislaţia română. Editura „Curierul Judiciar". Roma, anul VI. No. 10. Ideea europeană, anul VIII, No. 192. SOCIETATEA NAŢIONALA CREDIT INDUSTRIAL Aduce la cunoştinţă Domnilor Acţionari că incepând de la 1 Noembrie a. c., eliberează acţiunile din Emisiunea ll-a care au fost complect achitate, contra predării cuponului obţinut la subscriere. Eliberarea se face în Bucureşti la sediul Societării, iar In provincie prin sediile Băncii Nationale a României. DIRECTIUNEA GENERALA itere-Arte-Ştiinţe «Ofiţerul de gardă la „Fantasio“ Şiretenia şi abilitatea cu care femeile ştiu a eşi din încurcături sentimentale este de mult cunoscută în literatura care în definitiv e icoana vieţei. Muier insidiosa e o veche cunoştinţă a bibliei şi ne meşteşugul de-a minţi al frumoaselor amante s’a ţesut intrigile felurite ale noveliştilor şi autorilor dramatici din toate vremurile, de la Moliére la Boccacio, şi de la Shakespeare la„. Molnár, autorul care, în actuala stagiune teatrală, pare că a devenit autorul favorit al direcţiunilor de teatru bucureştean. Pe o temă exploatată atât de mult, Molnár a scris o piesă puţin complicată, ca acţiune, în care totuşi vioiciunea dialogului şi stilizarea tipurilor secundare o fac interesantă, cu atât mai interesantă cu cât tipul bărbatului înşelat, a actorului care îşi amestecă meşteşugul de actor cu adevărata lui simţire, îl joacă d. Iancovescu, actorul care are atâtea mijloace de comedie şi care se joacă din gama nuanţelor sufleteşti. In rolul din piesa lui Molnár, trece de la eleganţă şi fineţă, la morga stupidă şi de la fericirea amantului la desperarea bărbatului — care e acelaşi om! — cu atâta abilitate cu atâta tinerească spontanietate,, încât mărturisim că indiferent de valoarea piesei, ofiţerul de sardă merită să fie văzut pentru a putea admira pe lancovescu. D-şoara Calei, care joacă pe actriţa sirentă, a ost bine, şi pronosticurile de-a deveni o artistă făţire cu cât ţinem seamă de tinereţea ei. Ansamblul e complectat prin buna interpretare a celorr două tipuri — clasice—de comedie uşoară: mama.... întârziată şi evreul samsar, ţinute de d-şoara Manoliu şi d. Lăzărescu. Corect d-nul Titu Protopopescu. Piesa „Ofiţerul de gardă”, pentru care cei ce au pus-o pe scenă, nu-şi găsesc deplina justificare din punct de vedere al literaturei dramatice, devine o piesă interesantă care place prin ansamblul cu care e jucată la Fantassio, în care excelează excepional de bine inzestratul actor I. Iancovescu. Ateneul Popular Golescu şi Cinematograful Golascu Ateneul Popular din str. Azilul de noapte, a organizat un cinematograf, pus sub direcţia technică a d-lor N. Croitoru si C. Nutzu. Inaugurarea acestui nou cinematograf în care rulează filmele cele mai noui şi mai interesante, s’a făcut în ziua de 31 Octombrie. Duminecă când s’a sărbătorit şi jubileul de 50 ani de la înfiinţarea Societate! Crucea Roşie Primul film este „Legenda celor două cinci”, dramă în 7 acte, film românesc ,după o poveste veche a scriitorului I. C. Visarion. Teatrul Natturaal Premiera piesei d-lui Camil Petrescu „Mioara” a fost definitiv fixată pentru ziua de Luni 8 Noembrie a. c. Piesa se repetă acum în decoruri, pe scenă, sub conducerea d-lui Soare Z. Soare care asigură celor patru acte ale lucrării o atmosferă și un cadru interesant şi un totul adequat acţiunii. Cele patru decoruri sunt executate după schiţele pictorului Traian Cornescu. O distribuţie excelentă de elemente tinere chezăşueşte piesei o interpretare desăvârşită. Ea cuprinde numele d-nelor Tantzi Bogdan, Nataşa Alexandra, Charlotte Brodier’, Ec. Haralamb, Zizi Petrescu, FI. Ciecleanu, Felicia Frunză şi a d-lor Vraca, Stăncescu, Sârbu, Brancomir, etc. Teatrul Mic In fiecare seară, până Marţi 2 Noembrie (inclusiv), se joacă la Teatrul Mic, marele succes, „Fracul”. Duminică 31 Octombrie în matineu, tot „Fracul“. Miercuri 3 Noembrie, orele 9 seara, a patra premieră a stagiunei 1 „Coniţa are.... doi conaşi !“ comedie în trei acte de F. Gandera, cu Marietta Rareş, Renee-Annie, Nutzi Stănescu, Elvira Godeanu, G. Chamel şi Mişu Fotino. Teatrul Naţional, „ Patima Roşie”. Opera Română. — „Belache“. Teatrul Regina Maria. — „Moara Roşie”. (Premieră). Teatrul Fantasio. — „Ofiţerul de serviciu”. Teatru! etc. — „Fracul“. Teatrul Popular. — „Funcţionam de la Domenii". — 1. — Teatrul Naţional anunţă Festivalul dat în onoarea Misiunei Italiene pentru seara de Vineri 5 Noembrie, iar pentru Joi seara 4 Noembrie c. „Iudith şi Holofern” având ca interpretă principală pe d-ra Sorana Topa care apare pentru întâia oară eminentă în această seară pe scena Teatrului sunt cu atât mai în drept Naţional. Condamnarea comuniştilor din Cluj Consiliul de război din Cluj a pronunţat Sâmbătă sentinţa în procesul comuniştilor. Au fost condamnaţi: Herman Steinhard la doui ani închisoare; Eugen Birer la patru luni închisoare. Francisc Crinau a fost condamnat în lipsă la cinci ani recluziune. Ceilalţi acuzaţi au fost achitaţi. Odată cu venirea d-lui Mihail Enescu în capul asigurărilor muncitorești s-a început la Casa centrală o intensă activitate constructivă în folosul clasei muncitoare. Bugetul asigurărilor sociale a crescut în doi ani și jumătate dela 60 la 500 milioane lei, în toate centrele industriale importante se construesc spitale, dispensare şi corporaţii, iar în dispensarele model construite de când conducerea asigurărilor sociale îi aparţine d-lui Enescu se află şi câte o sală de conferinţe, luxos amenajată unde conferenţiari distinşi ţin adevărate prelegeri. auditoriului compus exclusiv din meseriaşi asigurati. Sâmbătă 30 Octombrie, la orele 8 jum. seara, s-a inaugurat în prezenta d-lui Gr L. Trancu-Iasi ministrul muncii, seria de conferinţe, organizată de d. dr.P. Topoi la dispensarul din Calea 13 Septembrie. Au mai asistat d-nii dr. N. Prejbeanu directorul serviciului medical al Casei Centrale, Dan Stănoiu, colonel Savian Rădulescu, G. Lungulescu, dr. Poenaru Căplescu etc- Deschiderea conferinţelor D- dr. Petre Topa a rostit o călduroasă cuvântare, în care a arătat exim a izvorât această iniţiativă, din dragostea pe care conducătorii Casei Centrale, o poartă meseriaşilor asiguraţi. Casa centrală nu s’a gândit numai la sănătatea fizică a meseriaşilor, ci inaugurând seria de conferinţe la acest dispensar,dovedeşte că se preocupă tot atât de mult şi de sănătatea morală a meseriaşilor. Aduce mulţumiri d-lui Trancu- Iaşi şi d-lui M. Enescu pentru solicitudinea arătată faţă de meseriaşi. D. dr. N- Prejbeanu a subliniat importanţa acesor conferinţe, făgăduind — în numele d-lui M. Enescu — tot sprijinul Casei Centrale a asigurărilor sociale. D. colonel Savian Rădulescu primar al culoarei de albastru a felicitat pe conducătorii Casei centrale pentru frumoasa iniţiativă şi le făgădueşte meseriaşilor sprijinul, atât al Primăriei cât şi al d-sale personal. D. G. Lungulescu a pus în lumină frumuseţea morală a acestei iniţiative. Conferinţa d-lui dr. Poenarus-Câplescu D. dr. Poenaru Căplescu a cărui participare, la opera de profilaxie a tuberculozei este îndeobşte cunoscută, a ţinut o conferinţă extrem de interesantă despre ,,Tuberculoza la muncitori“ ‘ însoţind expunerea de numeroase proiecţi,uni luminoase. Cercetările d-lui dr. Poenaru Căplescu, în sfera de acţiune a teribilului flagel social, sunt poate unice în ţara noastră- D-sa cunoaşte ca savant, igiena industrială şi ramurile de activitate industrială cam împreună cu condiţiunile neprielnice de viaţă a muncitorilor îi dă pe aceştia pradă nemiloasei boale. O expunere vioae şi sugestivă a făcut ca subiectul arid pe care şi-a propus d. dr. Poemaru Căplescu să-l trateze să devie şi mai interesant. D-na a fost viu aplaudat şi felicitat după ce şi-a terminat conferinţa. Asigurările Sociale Inaugurarea Cercului cultural naţional şi meseriaşilor - O Iniţiativă Frumoasă a Casei Centrale a asigurărilor sociale Cuvântarea ministrului muncii D. Gr. L. Trancu - Iaşi ministrul muncii, cooperaţiuni şi asigurărilor sociale, aminteşte că M. Sa Regele şi M. Sa Regina au venit la 1 Mai în ziua când muncitorimea din lumea întreagă îşi serbează ziua, să inaugureze acest dispensar model. Inaugurarea cencului cultural naţional, al meseriaşilor este — spune d. Trancu Iaşi — o clipă istorică dovedind că am început să păşim serios la consolidarea Statului, prin cultură. Aduc elogii conducătorilor Casei centrale şi d-lui dr. PoenaruCăplescu, pentru opera sa de luminător al masselor muncitoreşti.). G. Georgescu-Scăraru a adus mulţumiri iniţiatorilor, Cercului, din partea muncitorilor. ÎNFIINŢAREA cărţilor fundatare in nona toată ţara Ministerul agriculturei şi domeniilor, faţă cu necesitată de a se da o stabilitate proprietăţii rurale şi de a se înlesni transmiterea ei prin înfiinţarea cărţilor funduare şi în provinciile României, în care această instituţie nu există, a decis următoarele: Se numeşte o comisiune specială cu însărcinarea de a întocmi un anteproiect de lege pentru înfiinţarea cărţilor funduare. Din această comisiune vor face parte domnii: Andrei Rădulescu, consilier la înalta Curte de Casaţie; Al. Nasta, director general al casei de împroprietăriri ; I. Iacob, deputat ; P. Suciu, şeful serviciului contencios din Cluj. Această comisiune va lucra sub preşidenţia ministrului, iar în lipsă, sub preşidenţia d-lui subsecretar de Stat la acest departament. Lucrările acestei comisiuni se vor efectua la casa centrală a împroprietăririi care va destina un funcționar superior ca secretar al comisiunii. lassif Teatral Bani premiere originale „Tanti Viorica.— „Ţiganca“ Iaşi. — Pe scena Teatrului Naţional a avut loc premiera nouei luucrări dramatice a d-lui T. Scorţescu, intitulată „Tanti Viorica”. Piesa a obţinut un frumos succes teatral şi ea ţine afişul teatrului cu plenade la casa de bilete. A doua premieră, va avea loc Marți 2 Noembrie a. c. Se va reprezenta „Țiganca“ noua lucrare dramatică a cunoscutului scriitor Sandu Teleajen.