Viitorul, noiembrie 1926 (Anul 19, nr. 5604-5628)

1926-11-02 / nr. 5604

Octal este cea mai con­centrată apă de gura din lume. Câteva picături ajung! Deaceea Odol este economic! « Deaceea Odol este eftin! ADVOCAT Str. Frumoasă 54 B.f Bucureşti Consult.: 9-10 a. m. 6-7 p.m. Gândi suferiţi reamintiţi-vă că numai [CACHETS' DUDOCTEUR a IFAIWEE:1 N|f surit de o­­eficacitate minunat spre a combate vV’j * FRIGURILE *S MIGRENELE NEVRALGIILE t MIMAT­ISMELE jl toate dvrerile , LA TOATE­ FARMACIILE I. C. POSTUPA DENTIST Consultaţiuni 9—12 şi 3—7 Str. Elena Doamna, 27 prin B-du/ Nana Grefa Tr!fe. Argeş Secţia II­EXTRI&CT __ D-l Nicolae Ion Dumitu Din, din comuna Albeşti, prin petiţiunea în­­reg. la No. 4972/926, a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţiei sale Maria Nicolae Ion D. Din, din ace­iaşi comună, pentru motive deter­minate de lege. .­­.l­ Din căsătorie a rezultat un copil Dumitru de 15 ani. Soţia nu posedă avere . S’a fixat termen la 28 Aprilie 1920 pentru al doilea consiliu. Grefier, Dobrescu . J No. 43.049. 1926 Octombrie 29. Dosar 665/920 0 ------------------------------­Servit Imediat 1950ni* ANTRACIT numai bulgări pentru Sobe și calorifere LIGN3? bolovani lei 1150 T. COCS Silezia........ „ 3660 „ I r fin­ g r FAG lei 1500 mia L tin N t C£S3 „ 1600 „ C. M. S&LOGEAHU Str. Dr. LUEGER 14 (ESCULAP) prin Stirbey-Vodă. Telef. 28 | 32. AL G. Sanflulescu AVOCAT Str. General Cernat 15 bis Telefon 19 | 22 „CREDITUL MINIER“ Societate Anonimi Română pentru desvol­­tarea industriei Miniere Domnii Acţionari cari nu au achitat până în prezent vărsă­­mintele după cum s’a cerut prin înştiinţării­a publicate prin di­ferite ziare la timp, sunt invitaţi ca până la 1i Noembrie 1926, să achite­ vărsămintele restante, adică al doilea şi al treilea de 100 şi 325 Iei de fiecare acţiune, cunoscând că pe această din urmă dată Societatea va scoate în vânzare acţiunile rămase neachitate. Pentru vărsămintele achitate până la 6 Noembrie a. c. drep­­tul la dividend va începe dela 1 Noembrie 1926. Acelaş drept de dividend îl vor avea şi acţiunile la cari se vor complecta vărsămintele din produsul vânzărilor vizate. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ilui fiscal, nu se poate nega fap­­l că faţă de personalul funcţio­­iresc, de care se dispune astăzi, a ajuns totuşi la rezultate destul­­ mulţumitoare. Au trebuit desp­­rr sforţări considerabile, ce ştim­­ s’au făcut şi se fac mereu pen­­tu ca întreaga ţară să fie dotată­­ organele de impunere necesare­­ori delegaţii fiscului­ au trebuit s fie instruiţi, formaţi,­educaţi în finitul noii legiuiri, pentru ca ac­­unea lor să dea roade. Şi tot ce a obţinut este desigur datorit­ă cea mai bună parte acestor ov­ine, care în regulă generală,­­au făcut pe deplin datoria lor. Prin urmare, ţinând seamă şi de­ndiţiunile generale economice în ■re legiuirea impozitului pe venit fost aplicată şi de condiţiunile a caracter­ special, amintite mai is, înţelegem de ce totuşi aceste opozite nu au putut da atât cât­ebuiau să dea. Cu aceasta nu putem ajunge la concluzie pesimistă, de neîncre­­are, fie în cea ce priveşte forţele fonomiei noastre naţionale, fie în ia ce priveşte puterea noastră de organiza impunerea pe baze mai m­oasei •V','?' - vi'.’"' Conhro, v;,:.; JL, ALU *■!' ■ ■* ;A^ir -W ■ •* 'ijj : '.s* ’:4ft Ăl I ' I ■■ -■ fl.iife*! ■ SÎsIi kI1. \ îî .; Răcelei Nev­ra lai­­­lor Junghi­urilor ÎNTRE BUlftTAErt T '11 ii iei SINGURUL ICARECONPNE MENTHOL) CEREȚI PRETUTINDENI Virgil Z. Soare Suntem convinşi că suntem încă la primii noştri paşi în această ordine de idei. Ne trebue o adevă­rată organizare a impunerii şi această într’un dublu interes : a) al unui cât mai mare randement, căci statul are continue nevoi de izvoare de trai tot mai considera­bile, pe care tax­a le poate da şi b) al imei cât mai mari echităţi în repartizarea acestor impozite, în raport cu facultatea de contri­buţie a fiecărui cetăţean. • Cu cât ne vom convinge de ade­vărul ce cuprinde acest îndoit pos­tulat cu atât va fi mai bine, şi pentru interesul imediat al tezau­rului şi pentru sădir­ea în sufletul oricărui cetăţean, a conştiinţei că este dator să se simtă prin birul ce plăteşte, solidar şi veşnic legat cu ţara în­ care trăeşte şi îşi ago­niseşte existenţa. Prin urmare, trebue să organi­zăm impunerea. Cum se va putea face, o vom a­­răta în articolul următor*. .VICTOR SLAVESCU «suta, a alocat fondurile necesare, hotărând numirea unei Comisiuni compusă din ingineri specialişti români, cari să întocmească un program şi să-şi înceapă studiile pe socoteala Statului­ Deşi comisiunea în sesiunea ei de primăvară promisese că va da tot concursul pentru ca să se ter­mine repede acele studii, după lungi tergiversări, și după ce s’a pierdut o campanie de un an, abia acum s’a hotărât să angajeze un inginer român cu facerea acelor studii. Procedeurile greoaie ale co­misiunei, chiar în împrejurările actuale, se resimte prin aceea că pe când inginerii noștrii sunt a­ proape gata cu studiile în chesti­une, inginerul angajat de Comisi­­une nu are nici contractul semnat. Bara de la Sutina Cine ştie cât vor dora aceste stu­dii pentru a se alege soluţiiea şi căuta fondurile pentru executa­rea ei. Cât timp vor dura toate aceste preparaţiuni, nu putem şti, ceea ce vedem însă e că bana de la, Sulina merge crescând din zi în zi şi nu credem că va aştepta cu producerea efectului ei defavora­bil până când Comisiunea va găsi mijloace spre a pregăti o altă ie­şire. Organele Comisiunei trebue să iasă puţin din orizontul strâmt şi periculos al Gurei Sulinei şi ca măsură de prevedere să caute şi să studieze posibilitatea a­menajer­ii unei alte guri a Dunărei cel puţin pentru vase mai mici în cazul ne­norocit când nu se va mai putea întreţine gura Sulinei cu nici un sacrificiu. Cu privire la măsurile de preve­dere absolut necesare, se zvoneşte că guvernul se gândeşte serios la măsurile preconizate în articolele precedente adică la dublarea li­niei Cerna-Vodă, Constanţa şi Feteşti Dunăre pr­ecum şi la a­­plicarea unor taxe de transport speciale de protecţiune pentru ex­portul nostru spre mare prin Constanta, atunci când el nu se va mai putea face prin Sulina. CORESPONDENT Modificarea legei pentru combaterea fraudelor în viniculture tÄurgteryl agriculture^ oorydd­ tiincT ca vTnicumira, ca indincipală natură de producţie a ţării, nu se poate desvolta suficient din cauza concurenţii falsificatorilor de vinuri şi că atuala lege de combatere a fraudelor în vinifi­­caţie nu dă mijloace, şi garanţii suficiente pentru reprimarea fra­udelor şi falsificărilor, a decis numirea unei comisiuni speciale cu destinaţiunea de a revizui actu­ala lege de combatere a fraudelor în raport cu nevoile de azi ale vi­ticulturii și ale comerțului cinstit de vinuri. Această comisiune va redacta modificările cari urmează a fi aduse actualei legi. Din comisiune vor­ face parte d-nii: C- Iarca, președintele uniunii sindicatelor viticole. G. Nicoleanu. vice-președinte al uniunii sindicatelor viticole. I. C. Teodorescu. profesor de vi­ticultură la scoală superioară de agricultură Herăstrău. C. Brătescu. viticultor.­­ Gr- Cheţu. directorul ununii sin­dicatelor viticole. Această comisiune va lucra sub presidentia ministrului sau în lipsă, a d-lui subsecretar de Stat La departamentul agriculturii şi domeniilor. Lucrările comisiunii se vor e­­fectua la direcţiunea generală a fermelor, care va desemna un funcţionar, superior ca secretar, al comisiunei. Ştiri Artistice Fundaţia Culturală Principele Ca­­rol face cunoscut că lucrările de amenajare ale Sălii Grigorescu din Strada Paris No. 20 fiind terminate, inaugurarea primei expoziţii a pic­torilor şi sculptorilor români • re­prezentativi ,va avea loc Miercuri 3 Noembrie. • Vor fi expuse lucrări de Bunescu, St. Dimitrescu, Pallady, Petraşcu, Sirate, Steriade, Teodorescu-Sion, Tonitza, Han şi Medreia. Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 Decembrie, între orele 9—1 şi 3—7. Direcţiunea artistică a fost încre­dinţată d-lui O. W. Cisek, consilier­ artistic al ministerului artelor, care va da informaţiuniilei Marţi şi Vi­neri, intre orele 3—5. Artista ! SOB­­Aîfl! SOCIETAR DE ONOARE AL TEA­TRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI Porneşte la 14 Noembrie într’un mare turneu prin intreaga ţară cu piesa : Secretar lui Folichinelle Comedie în 3 acte de Pierre Wolff. Marele succes al stagiunei trecute şi actuale a Teatrului Naţional. Admirabila comedie care actual­mente se joacă ca să-l arhipline pe scena Romediei­ Franceze. Artistul SOREANU este însoţit de artişti ai Teatrului Naţional: D-l Grigore Mărculescu, d na Sania Clu­­ceru, d-na Gaby Danielopol, d-na Nelly Iliescu, d-ra Aurelia Teodo­rescu, d-ra Coran­a Tisescu, d î­-ra Ma­rietta Marian, d nii v. Ore­­­oi­u, N. Duţulescu, Micul Gică Lavandis, etc. Eri la amiază a avut loc în sa­loanele „Lidertafel“ solemnitatea sfinţirii drapelului „Sindicatului voiajorilor de comerţ şi industrie din Capitală“, de sub preşidenţia d-lui Alexandru Radul­escu. Usesienta Erau de faţă d-nii: Gr. Trancu- Iaşi, ministrul muncii, coopera­ţiei şi asigurărilor sociale; gene­ral Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei ; Stavri Cunescu, direc­torul învăţământului muncitoresc din ministerul muncii; V. Cos­­tescu, delegat din partea Came­rei de comerţ; Iosif Iosif, repre­zentantul „Societăţilor de ajutor reciproc, federalizat“, delegaţi­uni din Oradia Mare, Galaţi, Iaşi, etc. Serviciul religios La orele 12 m­in, s-a oficiat un serviciu religios de către preotul N. Abramescu de la biser­ica Cret­­zulescu din calea Victoriei, după care a urmat alt serviciu religios în limba ebraică, oficiat de rabi­nul dr. Beck, asistat de cantorul Pincas, răspunsurile religioase fiind date de un minunat quartet alcătuit din d-nii: B. Mărculescu, S. Goldner, B. Cohein şi H. So­lomon de la Operă. Cuvântările cel dintâi a luat cuvântul d. H. Cohen, care a spus că se sfin­ţeşte acum primul drapel al vo­iajorilor comerciali din România, naş al acestui drapel fiind d. mi­nistru Trancu-Iaşi. D. Trancu-Iaşi, face cunoscut că donează suma de 5000 lei ca prim fond pentru propăşirea sin­dicatului voiajorilor. Au mai rostit cuvântări: rabi­nul dr. Beck, Al Rădulescu, pre­şedintele „Sindicatului“, I. Iosif, preşedintele „Uniunei societăţilor de ajutor reciproc din Capitală“, Desiderius (Oradia Mare) , Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, etc. S’a procedat apoi la baterea ţin­­telor*, după care solemnitatea a luat sfârşit la orele 2 după a­­miază. SFINŢIREA DRAPELULUI ,,C SndacatuluS volab­ilBor co­merciali“ am CapitaBa YT­rüRÜJC CASA lui CHOPIN va fi răscumpărată La Varşovia s’a consituit societa­tea „Prietenii lui Chopin”, care a hotărît. răscumpere fosta locuinţă a marelui compozitor dela Zelezite Voii şi sa înfiinţeze acolo un loc de recreaţie pentru compozitorii polo­nezi. Casa în care sa născu Fre­deric Chopin este astăzi proprieta­tea unui ţăran şi într’o stare foarte rea. Intr’una din odăi era până mai dăunăzi un grajd şi nici celelalte încăperi nu sunt mai bine ţinute. Pe locul unde era leagănul lui Cho­pin, se află deasupra unei putini cartea în care se iscălesc vizitatorii. Sătenii nu ştiu aproape nimic des­pre marele lor compatriot. Ei ştiu doar’ că Chopin e acolo îngropat şi zic că „domnul care odihneşte sub monumentul de acolo era un om foarte de treabă, care se plimba sub castani şi cânta frumos din vioară”. CORESP. CONCERTE Teatrul Naţional.­Al treilea concert simfonic dirijat de maestrul Rhené Baton. Cu aceeaşi însufleţire, cu aceeaşi comunicativitate cu aceeaşi minu­ţioasă detaliare a compoziţiilor ce dirijează, maestrul Rhené Baton a condus al doilea program al său compus exclusiv din opere fran­ceze. Unica simfonie a lui Ernest Chausson ne-a părut încă mai frumoasă, cu toate lungimile ei. Ca prime audiţii ne-a dat: „Esca­­les“ de Jacques Huret, unde com­pozitorul notează impresii pe care i le-au produs Palermo, Tunisul şi Valencia. Ultimele două au mult colorit şi respiră poezia locurilor pe unde a peregrinat compozitorul .Tunis“ şi „Valencia“ au fost mult gustate de public- Fragmente din faimoasa operă : „Pelleas şi Melisande“. Preludiul .Fileure şi Siciliana au fost executate cu de­osebită delicateţă. Dirigentul a„ desfăşurat o uimi­toare energie în interpretarea zgo­motoasei uverturi, la „Guendoli­­pe“ de Chaleuris. Maestru Rhené Baton a captivat publicul lth­ifoi’Gatean prin felul său atât­ de expr­esiv de a conduce și prin muzicalitatea deosebită cu care interpretează programele con­certelor sale. T. or FOŞTILOR LUPTĂTORI Solemnitatea de la Sămăroaia Eri dimineaţă a avut loc îm­proprietărirea demobilizaţilor din Capitală pe moşia Dămăroaia. La această solemnitate au parti­cipat numeroase delegaţiuni de foşti luptători. Au luat parte la serbare d-nii Gr. I­ Iancu-Iaşi, ministrul mun­cii şi ocrotirilor sociale, Anibal Teodorescu, primarul Capitalei, d-na Alexandrina Cantacuzino, I. Roban, secretarul primăriei Capitalei, gen. E. Nicoleanu, pre­fectul poliţiei, general Rasovicea­­nu, primarul comunei Griviţa, Al. Dumitru, etc. Serviciul religios.— Cuvântările In mijlocul terenului într’un careu format din văduve de răz­boi, demobilizaţi şi orfani, preo­tul Stelian Marinescu oficiază ser­viciul religios. D. Anibal Teodorescu, primarul Capitalei arată că ziua de azi în­seamnă pentru demobilizaţi sfâr­şitul unor greutăţi întâmpinate pentru a putea fi împroprietăriţi. Dar acest sfârşit trebue conside­rat şi un început de alte griji şi nevoi, căci de solidaritatea foşti­lor luptători depinde dacă pe Dă­măroaia se va ridica un cătun murdar şi mizerabil sau­ un oră­şel modern. Primăria va pune la dispoziţia celor împroprietăriţi planuri de ridicare de ca­se modeste dar hi­­gienice. De aceia am cerut şi eu,­­spune d. A. Teodorescu, pentru ca din apropierea d-voastră să mă îngrijesc de ridicarea acestui orăşel. D. Virgil Serdaru, preşedintele Uniunei foştilor luptători, mulţu­meşte d-lui Anibal Teodorescu pentru solicitudinea arătată foşti­lor luptători. In urmă se procedează la înmâ­­narea titlurilor de proprietate. Solemnitatea ia sfârşit la ora 12 a. m. Cărţi şi Reviste Revista Marinei, No. 3. Buletinul Statistic al României, No. 3 Iulie—Septembrie 1926). Economia Naţională, anul XLVII, No. 9. George P. Decan: Studii de drept civil comparat. Legislaţia ungară şi austriacă din Transilvania, in com­paraţie cu legislaţia română. Edi­tura „Curierul Judiciar". Roma, anul VI. No. 10. Ideea europeană, anul VIII, No. 192. SOCIETATEA NAŢIONALA CREDIT INDUSTRIAL Aduce la cunoştinţă Domnilor Acţionari că ince­­pând de la 1 Noembrie a. c., eliberează acţiunile din Emisiunea ll-a care au fost complect achitate, contra predării cuponului obţinut la subscriere. Eliberarea se face în Bucureşti la sediul Societ­­ării, iar In provincie prin sediile Băncii Nationale a României. DIRECTIUNEA GENERALA itere-Arte-Şti­inţe «Ofiţerul de gardă la „Fantasio“ Şiretenia şi abilitatea cu care femeile ştiu a eşi din încurcături sentimentale este de mult cuno­scută în literatura care în defini­tiv e icoana vieţei. Muier insidi­­osa e­ o veche cunoştinţă a bibliei şi ne meşteşugul de-a minţi al fru­moaselor amante s’a ţesut intrigi­le felur­ite ale noveliştilor şi auto­rilor dramatici din toate vremu­rile, de la Moliére la Boccacio, şi de la Shakespeare la„. Molnár, autorul care, în actuala stagiune teatrală, pare că a devenit autorul favorit al direcţiunilor de teatru bucureştean. Pe­ o temă exploatată atât de mult, Molnár a scris o piesă pu­ţin complicată, ca acţiune, în care totuşi vioiciunea dialogului şi sti­lizarea tipurilor secundare o fac inter­esantă, cu atât mai interesan­tă cu cât tipul bărbatului înşe­lat, a actorului care îşi ames­tecă meşteşugul de actor cu adevărata lui simţire, îl joacă d. Iancovescu, actorul care are atâ­tea mijloace de comedie şi care se joacă din gama nuanţelor sufle­teşti. In rolul din piesa lui Mol­nár, trece de la eleganţă şi fineţă, la morga stupidă şi de la fericirea amantului la desperarea bărbatu­lui — care e acelaşi om! — cu a­­tâta abilitate cu atâta tinerească spontanietate,, în­cât mărturisim că indiferent de valoarea piesei, ofiţerul de sardă merită să fie văzut pentru­ a putea admira pe lancovescu. D-şoara Calei, care joacă pe ac­triţa sirentă, a ost bine, şi prono­sticurile de-a deveni o artistă făţire cu cât ţinem seamă de tine­reţea ei. Ansamblul e complectat prin buna interpretare a celorr două tipuri — clasice—de comedie uşoară: mama.... întârziată şi evreul samsar, ţinute de d-şoara Manoliu şi d. Lăzărescu. Corect d-nul Titu Protopopescu. Piesa „Ofiţerul de gardă”, pentru care cei­ ce au pus-o pe scenă, nu-şi găsesc deplina justificare din­ punct de vedere al literaturei dra­matice, devine o piesă interesantă care place prin ansamblul cu care e jucată la Fantassio, în care ex­celează excepional de bine inzes­­tratul actor I. Iancovescu. Ateneul Popular Golescu şi Cinematograful Golascu Ateneul Popular din str. Azilul de noapte, a organizat un cinema­tograf, pus sub direcţia technică a d-lor N. Croitoru si C. Nutzu. Inaugurarea acestui nou cine­matograf în care rulează filmele cele mai noui şi mai interesante, s’a făcut în ziua de 31 Octombrie. Duminecă când s’a sărbătorit şi jubileul de 50 ani de la înfiinţarea Societate! Crucea­ Roşie­ Primul film este „Legenda celor două cinci”, dramă în 7 acte, film românesc ,după o poveste veche a scriitorului I. C. Visar­ion. Teatrul Natturaal Premiera piesei d-lui Camil Pe­­trescu „Mioara” a fost definitiv fi­xată pentru ziua de Luni 8 Noem­brie a. c. Piesa se repetă acum în decoruri, pe scenă, sub conducerea d-lui Soare Z. Soare care asigură celor patru acte ale lucrării o atmosferă și un cadru interesant şi un totul adequat acţiunii. Cele patru deco­­ruri sunt executate după schiţele pictorului Traian Cornescu. O distribuţie excelentă de ele­­mente tinere chezăşueşte piesei o interpretare desăvârşită. Ea cu­prinde numele d-nelor Tantzi Bog­dan, Nataşa Alexandra, Charlotte Brodier’, Ec. Haralamb, Zizi Petre­­scu, FI. Ci­ecleanu, Felicia Frunză şi a d-lor Vraca, Stăncescu, Sârbu, Brancomir, etc. Teatrul Mic In fiecare seară, până Marţi 2 Noembrie (inclusiv), se joacă la Tea­­trul Mic, marele succes, „Fracul”. Duminică 31 Octombrie în mati­neu, tot „Fracul“. Miercuri 3 Noembrie, orele 9 sea­ra, a patra premieră a stagiunei 1 „Coniţa are.... doi conaşi !“ comedie în trei acte de F. Gandera, cu Ma­rietta Rareş, Renee-­Annie, Nutzi Stă­nescu, Elvira Godeanu, G. Chamel şi Mişu Fotino. Teatrul Naţional, „ Patima Ro­şie”. Opera Română. — „Belache“. Teatrul Regina Maria. — „Moara Roşie”. (Premieră). Teatrul Fantasio. — „Ofiţerul de serviciu”. Teatru! etc. — „Fracul“. Teatrul Popular. — „Funcţionam de la Domenii". — 1. — Teatrul Naţional anunţă Festiva­lul dat în onoarea Misiunei Italiene pentru seara de Vineri 5 Noembrie, iar pentru Joi seara 4 Noembrie c. „Iudith şi Holofern” având ca in­terpretă principală pe d-ra Sorana Topa care apare pentru întâia oară eminentă­­ în această seară pe scena Teatrului sunt cu atât mai în drept Naţional. Condamnarea comuniştilor din Cluj Consiliul de război din Cluj a pronunţat Sâmbătă sentinţa în procesul comuniştilor. Au fost condamnaţi: Herman Steinhard la doui ani închisoare; Eugen Birer la patru luni închi­soare. Francisc Crinau a fost con­damnat în lipsă la cinci ani re­cluziune. Cei­lalţi acuzaţi au fost achi­taţi. Odată cu venirea d-lui Mihail Enescu în capul asigurărilor mun­citorești s-a început la Casa cen­trală o intensă activitate construc­tivă în folosul clasei muncitoare. Bugetul asigurărilor sociale a crescut în doi ani și jumătate dela 60 la 500 milioane lei, în toate cen­trele industriale importante se construesc spitale, dispensare şi corporaţii, iar în dispensarele mo­del construite de când conducerea asigurărilor sociale îi aparţine d-lui Enescu se află şi câte o sală de conferinţe, luxos amenajată unde conferenţiari distinşi ţin a­­devărate prelegeri. auditoriului compus exclusiv din meseriaşi a­­sigurati. Sâmbătă 30 Octombrie, la orele 8 jum. seara, s-a inaugurat în pre­zenta d-lui Gr­ L. Trancu-Iasi mi­nistrul muncii, seria de conferin­ţe, or­ganizată de d. dr.P. Topoi la dispensarul din Calea 13 Septem­brie. Au mai asistat d-nii dr. N. Prej­­beanu directorul serviciului medi­cal al Casei Centrale, Dan Stă­­noiu, colonel Savian Rădulescu, G. Lungulescu, dr­. Poenaru C­ă­­plescu etc- Deschiderea confe­rinţelor D- dr. Petre Topa a rostit o călduroasă cuvântare, în care a arătat exim a izvorât această ini­ţiativă, din dragostea pe care con­ducătorii Casei Centrale, o poartă meseriaşilor asiguraţi. Casa cen­trală nu s’a gândit numai la sănă­tatea fizică a meseriaşilor, ci inau­gurând seria de conferinţe la acest dispensar,dovedeşte că se preocu­pă tot atât de mult şi de sănăta­tea morală a meseriaşilor. Aduce mulţumiri d-lui Trancu- Iaşi şi d-lui M. Enescu pentru so­licitudinea arătată faţă de mese­riaşi. D. dr. N- Prejbeanu a subliniat importanţa acesor conferinţe, fă­găduind — în numele d-lui M. Enescu — tot sprijinul Casei Cen­trale a asigurărilor sociale. D. colonel Savian Rădulescu primar al culoarei de albastru a felicitat pe conducătorii Casei cen­trale pentru frumoasa iniţiativă şi le făgădueşte meseriaşilor spriji­nul, atât al Primăriei cât şi al d-sale personal. D. G. Lungulescu a pus în lu­mină frumuseţea morală a acestei iniţiative. Conferinţa d-lui dr. Poenarus-Câ­­p­lescu D. dr. Poenaru Căplescu a că­rui participare, la opera de profi­laxie a tuber­culozei este îndeobşte cunoscută, a ţinut o conferinţă extrem de interesantă despre ,,Tu­berculoza la muncitori“ ‘ însoţind expunerea de numeroase proiecţi­,­uni luminoase. Cercetările d-lui dr. Poenaru Căplescu, în sfera de acţiune a te­ribilului flagel social, sunt poate unice în ţara noastră- D-sa cu­noaşte ca sava­nt, igiena industri­ală şi ramurile de activitate in­dustrială cam­ împreună cu condi­­ţiunile neprielnice de viaţă a mun­citorilor îi dă pe aceştia pradă ne­miloasei boale. O expunere vioae şi sugestivă a făcut ca subiectul arid pe care şi-a propus d. dr. Poem­aru Căplescu să-l trateze să devie şi mai inte­resant. D-na a fost viu aplaudat şi felicitat după ce şi-a terminat conferinţa. Asigurările Sociale Inaugurarea Cercului cultural naţional şi meseriaşilor - O Iniţiativă Frumoasă a Casei Centrale a asigurărilor sociale Cuvântarea ministru­lui muncii D. Gr. L. Trancu - Iaşi ministrul muncii, cooper­aţiuni şi asigură­rilor sociale, aminteşte că M. Sa Regele şi M. Sa Regina au venit la 1 Mai în ziua când muncitori­­mea din lumea întreagă îşi ser­bează ziua, să inaugureze acest dispensar model. Inaugurarea cen­­cului cultural naţional, al meseri­aşilor este — spune d. Trancu Iaşi — o clipă istorică dovedind că am început să păşim serios la conso­lidarea Statului, prin cultură. Aduc elogii conducătorilor Casei centrale şi d-lui dr. Poenaru­­Că­­plescu, pentru opera sa de lumină­tor al masselor muncitoreşti.­­). G. Georgescu-Scăraru a adus mulţumiri iniţiatorilor, Cercului, din partea muncitorilor. ÎNFIINŢAREA cărţilor f­undatare in nona toată ţara Ministerul agriculturei şi do­meniilor, faţă cu necesitată de a se da o stabilitate proprietăţii ru­rale şi de a se înlesni transmite­rea ei prin înfiinţarea cărţilor funduare şi în provinciile Româ­niei, în care această instituţie nu există, a decis următoarele: Se numeşte o comisiune speci­ală cu însărcinarea de a întocmi un anteproiect de lege pentru în­fiinţarea cărţilor funduare. Din această comisiune vor face parte domnii: Andrei Rădulescu, consilier la înalta Curte de Casaţie; Al. Nasta, director general al casei de împroprietăriri ; I. Iacob, de­putat ; P. Suciu, şeful serviciului contencios din Cluj. Această comisiune va lucra sub preşidenţia ministrului, iar în lipsă, sub preşidenţia d-lui sub­secretar de Stat la acest departa­ment. Lucrările acestei comisiuni se vor efectua la casa centrală a împroprietăririi care va destina un funcționar superior ca secre­tar al comisiunii. lassif Teatral Bani premiere originale „Tanti Viorica.— „Ţiganca“ Iaşi. — Pe scena Teatrului Naţio­nal a avut loc premiera nouei lu­u­crări dramatice a d-lui T. Scorţescu, intitulată „Tanti Viorica”. Piesa a obţinut un frumos succes teatral şi ea ţine afişul teatrului cu plenade la casa de bilete. A doua premieră, va avea loc Marți 2 Noembrie a. c. Se va repre­zenta „Țiganca“ noua lucrare dra­matică a cunoscutului scriitor Sandu Teleajen.

Next