Viitorul, ianuarie 1927 (Anul 20, nr. 5655-5677)
1927-01-01 / nr. 5655
flRUn ai noua»silFe.alegerea Mo. 5655 8 PAGINI 2 LEI EX. in țARA 4LEI w.îs Mîrle ABONAMENTE IN TARA un an------*--------îOO iei Șese luni------— 250 . T,e| ---------------------125 » Un an------— — 1200 »· Şase luni ■— — — 603 » Trei » — ■— — 309 » in streinetete REDACȚIA ADMINISTRAŢIA BUCUREȘTI STB. EDGARD QUEVET No. 2 || STRADA AOADEMTEI No. II Tdeimnttoi Dinéül Ji 3S: Radtttía id Administrat!» (1/23 ti tlit £NUN€iUR8 COMERCIALE Se primesc direct la Administratia ziarului Str. Academie 17 ei la hate Agențiile ce publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmbâtă i láhiárlé î©27 OKflafifissawBmieBKS LEI EX. in TAHA 4 LEI îi streinatate La sfârşitul unui an calendaristic se poate încheia şi un bilanţ al anului politic Pentru anii ce-l încheiem acum, bilanţul politic se prezintă bogat în evenimente de o însemnătate deosebită, atât pentru opera de consolidare a statului întregit, cât şi pentru configuraţia vieţii noastre politice. In cursul primelor trei luni, partidul naţional-liberal şi-a desăvârşit programul de guvernământ prin votirea ultimelor legi organice — îmre care era şi legea electorală — , prin efectuarea celor ^dintâi alieri comunale potrivai ş i ielgi de organizare aderativă. Odată cu îndepliniri acestui program, partidul naîonal-liberal a considerat misiunea guvernului terminată şi s’a retras dela cârmă, pentru, a-şi consacra activitatea unei opere pe o socotea indispensabilă pentru consolidarea sufletească a unităţii naţionale şi pentru întăririrea votului obştesc printr’o intensă acţiune de laminare şi educare a trasselor cetăţeneşti. Retragerea guvernului liberal s’a făcutîntr’o atmosferă de înălţare morală care însemna un adevărat triumf pentru partidul care în curs de patru ani realizase o operă de o însemnătate pe care nimeni nu mai avea curajul să o tăgăduiască. S’a retras în condiţiuni normale, nesilit de nimeni şi fără a avea măcar în faţă un succesor vrednic de opera ce trebuia continuată. Condiţiunile în care se găseau partidele de opoziţie şi haosul ce "domnea în rândurile unor grupă.-- " dimilare ale sufletului omenesc, a fost încă unul din acele acte mari pe care numai un Suveran cu sufletul Regelui Ferdinand le poate săvârşi. Poporul român de la un capăt la altul al ţării, a citit cu evlavie înlăcrămată slova Marelui Rege, a Cărui dorinţă şi al Cărui sfat sunt şi rămân întotdeauna îndreptarele luminoase şi mântuitoare pentru viaţa de astăzi şi de mâine a neamului românesc. Partidul naţional-liberal a suferit o întreită şi mare pierdere prin dispariţia unor iluştri fruntaşi ai lui Mihail Pherekide, George Mârzescu şi Alex. Constantinescu. Dacă comoara de experienţă, de muncă şi de patriotism lăsată de aceşti fruntaşi, a sporit capitalul moral al partidului naţional-liberal, ea a îndoit şi sforţările celor chemaţi să continue opera mare pe care acest partid este destinat să o înfăptuiască pentru consolidarea şi asigurarea unui viitor temeinic statului român întregit. Anul politic s’a încheiat cu o discuţiune la Mesaj care a fost înălţată printr'un discurs rostit de un fruntaş al partidului naţional-liberal — d-l I. G. Duca —■ discurs care rămâne în istoria parlamentară ca un model de elocinţă şi de superioară cugetare politică — şi prin votarea unui budget, a cărui discuţiune a dat prilej tot unui fruntaş al partidului naţional-liberal, d-l Vintilă Brătianu, de a fixa într’o cuvântare strălucită cadrul adevărat de norme şi soluţii , care pot asigura consolidarea financiară a statului şi a ţării. Fie ca răstimpul acesta de vacanţă şi de sărbători creştineşti, să fie un prilej de reculegereşi de întărire morală pentru ca în cursul Anului ce vine, viaţa politică să se desfăşoare într-o atmosferă de mai multă înfrăţire, de mai multă solidaritate şi de mai temeinică şi obştească înţelegere a nevoilor şi intereselor României întregite. Problema prin BILANŢ POLITIC DEL A UN AN LA ALTUL TRATATUL dintre ITALIA şi GERMANIA Presa franceza, demască intrigile naţionaliştilor germanni ftfi vipîiiErA |a VmL mm »» ARE VÂRÂŢII VINOVAT! Panait Istrati a publicat o serie de lucrări în cari ţara şi neamul românesc au fost prezentate într’o lumină tristă. Demararea a fost complectată prin prefaţa unora din aceste „opere", cari au provocat indianarea cetitorilor români, totuşi anumita presă, începând cu „Adevărul“ a cântat osanale acestui mare ..geniu“, a luat interviewuri și la primit călduros când s’a întors în pretinsa lui „patrie", pentru a face comunism pe malurile Dămiboviei... De atunci anumita presă nu si-a desmintit o singură dată simpatia pentru acest „mare român“. Dar Panait Istrati avea anumite obligaţii faţă de soviete: el le-a împlinit, cu prisosinţă publicând în franţuzeşte, o broşură în care calomniază în mod nedemn Dinastia astfel cum numai un fost hamal din portul Brăila, corcitură balcanică fară patrie, o poate face. Nu ne îndoim că si de data aceasta anumita presă îsi va apăra cu căldură geniul. Acesta este un exemplu. Un al doilea îl oferă d. Costa- Foru care publică în străinătate broşuri în cari calomniază România, iar în tară ,găsește o largă ospitalitate in coloanele. ..Adevărului", pentru a,duce aceiaşi campanie şi aceste exemple pot fi înmulţite la nesfârşit„. Căci anumita presă, în dorinţa de a-şi apăra cât mai bine „libertatea", nu scapă nici un prilej de a da concursul tuturor trădătorilor si răzvrătitorilor ca apoi calomniile ce le răspândeşte să treacă granița, provocând o atmosferă defavorabilă tarei. lată pentru ce credem că, — alături de autorii acestor defăimări, — anumita presă are o mare vină, ca răspănditoare a calomniilor lor si ca apărătoare a diferitelor Mai“ cu rădăcini în Rusia sovietica- Iar dacă guvernul vine cu un proect de lege a presei ca cel actual, o singură scuză poate găsi: atitudinea adânc dăunătoare intereselor ZI CU ZI Ziarul „Lupta” afirmă că, din nenorocire, partidul liberal este un partid de guvernământ şi că va veni la putere. Aceasta dovedeşte că partidul liberal, deşi are contra lui pe d. C. Miile, Costaforu, şi alţi Faguri,, tot se încumetă a fi o forţă în ţara asta ! Ciudat! * Ziarul „Adevărul“, după ce reproduce cele ce scrie un ziarist englez despre noi, şi după ce ne gratifică cu „regim de evul mediu“ faţă de minorităţi, ziarul cu pricina, adaugă : „unele lucruri sunt adevărate!“ desigur, cum să nu fie adevărate, dacă bârfelile altora sunt luate chiar din „Alevărul“ 1 D. Manoilescu a găsit un nume pitoresc pentru diurniştii şi sinecuriştii guvernului. Ei sunt prisoselnici. Aceasta trebue să dispară, — zice tânărul dansator. Foarte frumos. Dar de ce i-aţi înfiinţat pe aceşti „prisoselnici“, dacă acum îi arătaţi ca o pacoste! NOTE Cum păstreazâ BOGĂTIE ARTISTICE Amănuntele pe care ni le-a dat cu atâta autoritate şi claritate, d. Const. Bonn, — in calitate de fost ministru al Artelor — asupra chipului cum ne-am îngrijit de bogăţia artei noastre, sunt cu adevărat de natură să alarmeze şi pe tipul cel mai desăvârşit a lui nil admirări. Ceea ce s‘a pierdut dintr'o pinacotecă, de nimeni păzită, este puţin faţă de chipul cum am fost... — nu ştim ce cuvânt mai blajot trebue spus ? — cum au fost lipsite de lucrurile de artă, bisericele şi mănăstirile noastre. Iată cuvintele d-lui * O privire cât de sumară asupra evenimentelor externe, care se desfăşoară în cursul unui an, depăşeşte cadrul strâmt al cronicei zilei, limitată la o simplă înregistrare a faptelor în ordinea lor cronologică. Ea ne îndritueşte de a căuta şi de a desvălui în evoluţia Europei, idea diriguitoare, care stă la baza istoriei omenirei, forţa vie şi logică care ne conduce câte odată printr’un labirint de zig-zaguri misterioase, dar cari tind totdeauna, spre mai multă civilizaţie şi spre un progres mai intens. In politica internaţională, tot astfel ca şi în desvoltarea naţională a unui popor, predomină două concepţii opuse: una este concepţia pesimistă, ce îşi are obârşia în filozofia lui Schopenhauer, al cărui pesimism începe la individ, se restrânge asupra naţiei şi culminează în afirmarea falimentului civilisaţiei întregi. Marx, părintele spiritual al bolşevismului şi adeptul pesimismului schopenhauerian, a încercat să înlocuiască Nirvana lui Schopenhauer în concepţia istorică acel „hazard stupid şi orb” (blindbieder Zufall) care sta la originea tuturor faptelor omeneşti, precum şi celor generale ale omenirei, prin teoria forţelor materiale : capital şi muncă, a căror luptă s’ar răsfrânge asupra mersului istoriei popoarelor. Concepţiile istorice A doua concepţie a evoluţiei istorice a popoarelor, e aceia optimistă, raţională şi ideală, care desvăluie în mersul ascendent al lumii, energia creatoare de progres, inteligenta vie a ,,causae primae”, care „veghiază asupra destinelor ultimii ani, graţie politicei prudente a cârmuitorilor ei. Este semnificativ pentru înlănţuirea evenimentelor interne şi externe că, în măsură ce dificultăţile prin care a trecut Liga Naţiunilor s’au aplanat, s’a limpezit şi situaţia internă a principalelor state interesate. Situaţia în diferite ţări In Franţa, după cabinetele remaniate şi răsturnate de atâtea ori ale d-lor Briand şi Herriot, a căror guvernare a putut înregistra touşi în Mai predarea lui Abdul- El-Kerim, am asistat în Iunie la venirea la cârmă a d-lui Poincaré, care reuşind să determine o colaborare a tuturor conducătorilor partidelor politice din Franţa, a îndrumat marea Republică latină pe calea hotărâtă şi sigură de succes a consolidării interne, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere financiar şi economic. Italia, cu toată conducerea viguroasă a Ducelui care ţine în mâna sa fermă frânele guvernului, n’a fost scutită de unele zbuciumări provocate fie prin agitaţiile opoziţiei, fie prin atentatele criminale asupra lui Mussolini, din fericire neisbutite. Marea Britanie a avut de suferit în luna Mai greva minerilor care şi azi e departe de a fi lichidată şi care se cifrează, pentru Anglia, după declaraţiile lui Sir Robert Horne, cu o perdere de 6 miliarde mărci aur. In cea ce priveşte vecinii noştri cei mai apropiaţi, trebue relevat că anul 1936, simbolizează pentru Ungaria, isbucnirea scandalului bancnotelor false, lichidarea procesa- Cronica Externi EUROPA in ANUL 1926